Tema 1: Esenta si continutul auditului intern. 1. 2. 3. 4. 5. Definirea si obiectivele auditului intern. Caracteristicele activitatii de audit intern.

Tipurile auditului intern. Auditul intern si auditul extern. Reglementarea internationala a auditului intern. 1

La inceput auditul a fost practicat pt utilizatori externi obtinind astfel denumirea de audit extern. Auditul extern a fost efectuat spre exemplu pt informarea domnitorilor privind starea caznalei regale autenticitatea veniturilor si cheltuielele publice , iar ulterior pt necesitatile informarii actionarilor privind situatia reala a intreprinderilor. Dupa criza economica din anii 30 ai sec.XX serviciile de audit au inceput a fi folosite si pt utilizatorii din interiorul entitatii (conducatorii) care au inteles beneficiile auditului pt a afla situatia reala si pt a obtine consultant si recomandari pt imbunatatirea situatiei. Auditorii ce ofereau aceste servicii puteau fi din afara entitatii , dar beneficiarul principal a serviciilor era din interiorul ei. Aceasta functie a acapatat denumirea de audit intern. La inceput functia a fost marcata de originile sale financiar contabile, largindu-se treptat spre organizarea si activitatea entitatii in intregime si mai mult a mers mai departe prioritate fiind oferirea plus valorii. Obiectivele activitatii de audit intern: 1. Acordarea de consulatii conducatorului entitatii 2. Asistenta personalului cu sarcini administrative 1.Auditul intern ofera consultatii managerului cu privire la administrarea investitiilor, activitatilor pt care este responsabil. Auditorul intern se considera ca un consilier care ajuta conducerea in rezolvarea problemelor legate de activitatea economic financiara a entitatii. Solutiile propuse trebuie sa contribuie la rezolvarea problemelor cu care se confrunta managerul, astfel incit decizia aprobata sa garanteze pe viitor un control mai efficient al actiunilor ulterioare ale acestuia. Obiectul activitatii al auditorului intern reprezinta controlul intern care este in continuu supravegheat si studiat . Auditul intern vine cu solutii dar nu cu decizii, ele fiind aprobate de conducerea entitatii care este responsabila de imbunatatirea controlului intern . 2.Auditorul ofera asistenta nu doar conducerii, dar si personalului entitatii , interesul fata de auditul intern se manifesta de catre orice angajat al entitatii . In mod mai deosebit personalul este mai interest de minimizarea riscurilor aferente conformitatii cu reglimentarile de baza sau legate de eficacitatea activitatilor entitatii. Necesitatea e asistenta este mai evidenta in cazul riscurilor legate de fraude sau de disparitie a activilor. In acest context auditul intern este definit ca o activitate din cadrul entitatii menite sa ofere solutii de perfectionare a sistemului de management al riscurilor si de control intern.

2 Activitatii de audit intern ii sunt inerente urmatoarele caracteristici: 1. Universalitatea 2. Independenta 3. Periodicitatea Universalitatea auditului intern se manifesta in baza ariei de aplicabilitate scopului urmarit si profesionalismului auditului intern. Aria de aplicabilitate constituie toate entitatile in cadrul careia exista activitatea de audit intern. In present auditorul intern functioneaza atint in sectorul privat , cit si in sectorul public contribuid la ameliorarea controlului intern afferent tuturor activitatilor desfasurate in cadrul entitatii, inclusive si acelora de natura financiar contabila. Scopul urmarit de auditul intern este de a ajuta managerii sa stapineasca mai bine activitatea entitatii. Pt realizarea acestui scop auditorul intern trebuie sa aiba posibilitatea de a audita fiecare activitate din cadrul entitatii. Prin urmare activitatea de audit intern necesita a fi exercitata de specialist din diverse domenii profesionale. Daca entitatea nu-si permite sa anagajeze specialist necesari va recurge la contactarea expertilor din exterior. Putem afirma ca acolo unde exista control intern exista si audit intern, deoarece materia prima a auditului intern sau obiectul sau de activitate este controlul intern. Datorita faptului ca auditul intern are scopul de a ameliora controlul intern, iar controlul intern este universal, atunci putem afirma ca si auditul intern este universal. Independenta auditului intern - auditul intern este o activitate independenta, de asigurare a indeplinirii obiectivelor si de consultanta, conceputa in scopul de a adauga valoare si de a imbunatati activitatile unei organizatii, el presupune : 1. 2. 3. 4. Neimplicarea in elaborarea si implimentarea controlului intern al entitatii Lipsa relatiilor personale, financiare cu persoanele auditate Absenta intereselor financiare si politice fata de activitatile auditate Anterior nu a fost responsabil de activitatile sectorului care urmeaza a fi auditat

Periodicitatea auditului intern este determinata de frecventa auditarii activitatilor si operatiunilor entitatii . auditul intern exista si functioneaza permanent in cadrul entitatii , insa anumite obiecte sunt auditate mai frecvent sau mai rar in dependenta de riscurile cu care se confrunta. Graficul de auditare a structurilor, activitatilor si operatiunilor entitatii este stability in planul strategic , planul annual si programul de audit. In concluzie, auditul intern este o functie periodica care se realizeaza conform unui plan si pe baza unor programe de activitate, comunicate si aprobate anticipat. Auditul intern va deveni un instrument care va aduce transparenta si va reprezenta un mare pas inainte, iar prin aceasta va contribui la imbunatatirea culturii organizationale si nationale.

3 Exista diverse clasificari ale tipurilor de audit, dar pt practica auditul intern consuideram relevant urmatoare clasificare: 1. Auditul de sistem 2. Auditul persormantei 3. Auditul de conformitate Auditul de sistem - reprezinta o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere si de sistem intern cu scopul de a stabili daca acestea functioneaza economic, eficace si efficient pt identificarea neajunsurilor si formularea recomnadarilor pt corecatrea acestora. Un system poate fi privit ca un system de resurse si activitati cumulate si organizate astfel in cit sa se atinga anumite obiective sau sa se realizeze rezultatele necesare. Exemple de sisteme: System financiar System operational System adminsitrativ Resurse umane.

Auditul performantei reprezinta o activitate indepenedenta si obictiva in cadul careia se examineaza utilizarea resurselor in cadrul unui program functii , operatii sau system de management pt a determina daca resursele sunt utilizate in cel mai economic, efficient si eficace mod pt ideplinirea misiunii si obiectivelor entitatii . Auditul de confromitate in cadrul auditului de conformitate se verifica respectarea cadrului normative a politicilor si procedurilor aplicabile si daca este necasara imbunatatirea proceselor a procedurilor de control intern, utilizate pt a se asigura respevtarea legislatiei. In lege privind controlul financiar public intern stipuleaza exercitarea si a auditului tehnologiilor informationale in cadrul caruia se exemineaza eficacitatea sistemului de management financiar si control al sistemelor informationale. 4 Auditul intern si auditul extern. Actualmete termenul de audit este asocial cu activitatii de control financiar in special activitatii de audit ai situatiei financiare . Din cauza costurilor mari de caracteristice auditulul extern unele entitati au creat cabinete interne de audit care functionau cu ch mai mici . Aceste ch chiar daca erau insotite de plati suplimentare, de certificare a situatiilor financiare de catre auditul extern insumate nu depaseau pretul unui serviciu complex de audit extern al situatiilor financiare. In acest caz audit intra intern era supervizat de auditul extern care nu incepeau lucrarile de la zero dar se bazau pe documentatia auditurilor interni . Auditul extern sete solicitat de regula sa certifice situatiile financiare , iar auditorul intern este angajat sa ofere consultatii si propuneri pt managementul entitatii in privinta minimizarii riscurilor legate de utilizarea neeconoma a fondurilor sau sa identifice punctele slabe in gestionarea acestora. Auditul intern se afla in corelatie cu auditul extern fiindca obiectul ambelor activitati constituie controlul intern al

entitatii. In acest sens auditul extern se asigura daca controlul instern exista pt fiacare activitate si operatiune realizata la entitate , si daca controlul existent functioneaza efficient . totodata constatarile si recomandarile auditului intern sunt utilizate de auditorul extern pt a intelege mai bine dificultatile cu care se confrunta controlul intern si in ce masura ele pot afecta asigurarea contabilitatii cu informative autentica. Caracteristice auditului extern i intern. Nr. d/o 1 Domenii referin Statutul de Auditul intern Este parte integrant din entitate Auditul extern Este independent din punct de vedere juridic Managerii de la toate nivelurile Toi cei care doresc o certificare a entitii conturilor de Certificarea exactitii conturilor i regularitatea, fidel sinceritatea a i

Beneficiarii auditului

Obiectivele auditului

Evaluarea

sistemului

manajement financiar i control a situaiilor financiare, care const i asigurarea conducerii c acesta n funcioneaz imaginea declaraiilor

financiare finale. Cu aceast ocazie, auditul extern evalueaz sistemul de management financiar i control, dar numai pentru elemente de natur financiar-contabil.

Domeniul aplicare auditului

de Domeniul este mult mai vast, nglobeaz tot ceea ce particip la al deoarece funciile include entitii, nu ci doar determinarea i elaborarea rezultatelor, situaiilor la financiare

dimensiunile acesteia i de altfel finale depete domeniul cifrelor. Spre exemplu, evaluarea eficienei activitii cabinetului medical

Periodicitatea auditului

Activitate efectuat permanent n i desfoar aciunile, n general, cadrul entitii prin aciuni n mod intermitent i n moment certificrii conturilor, respectiv dup sfiritul semestrului sau anului, n restul perioadelor, auditorii nefiind prezeni n entitate planificate, n funcie de analiza propice riscurilor

Legtura factorii entitate

cu Schimb mereu interlocutorii, n Are mereu aceiai interlocutori din din funcie de misiunea planificat, entitate, din acest punct de vedere i, din acest punct de vedere, auditul cei auditai extern este permanent auditul intern este periodic pentru pentru cei auditai

Independena

Este independent n exercitarea Are

independena unei profesii

specific libere,

funciei sale fa de procesele pe titularului

care le auditeaz. n acelai timp, reglementat juridic i statutar. Este este dependent prin faptul c independent fa de clientul su aparine entitii i activeaz n serviciul managerului entitii Este o abordare n funcie de Are o metodologie precis,

Metoda

riscuri i, oricare ar fi domeniul standardizat i se bazeaz pe de aplicare, utilizeaz aceleai analize, comparaii, rapoarte etc. tehnici i instrumente. n acest sens, exist o metodologie specific i original Se intereseaz spre de toate Se intereseaz numai de fraudele exemplu care pot afecta conturile

Prevenirea fraudelor

problemele, evalueaz

confidenialitatea

dosarelor personale din cadrul cabinetului medical

5 Reglementarea internationala a auditului intern. Pe plan international, activitatea de audit intern este organizata de Institutul Auditorilor Interni (SUA) si de catre configuratia europeana a insitutilor de audit intern. Ambele organizatii sunt preocupate de mentinerea si dezvoltarea standartelor profesionale international privind preactica auditului intern . Activitatea de audit intern sa conturat pe plan international datorita obligativitatii conformitatii la cerintele standartelor profesionale internationale care periodic sunt revizuite si publicate de institutul auditorilor interni (ghidul auditului intern). Conform prevederilor ghidului functia actuala de audit intern se deosebeste de cea initiala. Primele standarte profesioanele ale auditului intern comisia activitatii de audit intern ca o functie menita sa perfectioneze controlul intern al entitatii, insa in conformitate cu ultimele modificari operate in ghid audit intern trebuie sa fie focalizat pe managementul riscului. Actualmete auditului intern se va afla mai mult timp, in apropierea managerului pt al informa permanent despre riscurile care ar afecta in mod considerabil activitatile entitatii. Unele institute natioanle ale auditorilor interni spre exemplu din M.Britanie sunt de parere ca auditul inten in paralel cu activitaea de verificare ar trebui sa raporteze detaliat cu activitatile din cadrul entitatii ce aduc mai mult profit. Compenenetele de baza ale stanadartelor profesionale ,ale auditului intern sunt urmatoarele: 1. 2. 3. 4. Codul deontologic (etic) al auditului intern Standartele de calificare numerotate cu seria 1000 Standartele de functioanare numerotate cu seria 2000 Standartele de implimentare practica numerotarea carora difera de de celelalte standarte prin modificarea prin ultemii cifre a seriei 1000 si 2000.

Stantadrele de calificare si functionare sunt obligatorii , iar stanadarelete de implimentare practica sunt cu caracter de recomandare : 1. 2. 3. 4. Codul deontologic enunta principiile pt practica auditului intern si descrie modul de aplicare a lor: Integritate Obiectivitate si indepedenta Confendentialiatate Competenta. Standartele de calificare exprima caracteristicele realizarii activitatii de audit intern . standatele de functionare contin criteriile de calitate pt aprecierea activitatilor realizate de auditul intern .

Continutul stanadretelor de functionare si cel a astadnatelor de calificare este dezvaluit in stadantele de implimentare practica.

Tema 2 : Cadrul normative in cadrul auditului intern. 1. 2. 3. 4. Actele normative cu cuprivire la audit intern Standartele nationale de audit intern Normele medodologice pt implimentarea auditului intern Codul etic al auditului intern 1 La momentul actual cadrul normative afferent acticitatii de audit intern include : 1. Legea privind controlul financiar public intern (CFPI) 2. Programul de dezvoltare a controlului financiar public intern din 2014 2017. Reglimetarea activitatii practice de audit intern este infaptuita prin intermediul actelor normative specifice : 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Sdandartele natioanle de audit intern Codul etic al auditului intern Normele metodologice pt implimetarea auditului intern in sectorul public Carta de audit intern Instructiuni proprii de aplicare a normelor metodologice pt implimentarea auditului intern Regulamentul privind raportarea activitatii de audit intern din sectorul public Regulametul privind certificarea auditorilor interni din sectorul public.

Stuctura ierarhica a cadrului normative privind auditul intern : Legea privind controlul fnanciar public intern Standarele nationale de audit intern Codul etic al auditului intern, normele metodolog. pt implement. auditului intern carta de audit intern (regulament model), regulamentul privind raportarea activitatii de audit intern din sectorul public carta de audit regulametul privind certificarea auditorilor interni din sectorul public

Instructiunii proprii

de aplicare a normelor metodologice I.

intern (unitatea de audit intern).

Legea controlul financiar public intern stabileste cadrul juridic al controlului financiar public intern . controlul financiart public intern este alcatuit din: 1. Managementul fiannciar si controlul 2. Audit intern 3. Unitatea centrala de armonizare

Conform legii auditul intern este o activitate indepenedenta si obiectiva care le ofera managerilor asigurarea si consultanta desfasurata pt a imbunatati activitatea entitatii publice. Aceasta are menirea sa ajute entitatea in atingerea obiectivelor sale evaluind printr-o abordare sistemica si metodica sistemul de management financiar si control si oferind recomandari pt consolidarea eficacitatii acestuia. Legea defineste scopul, obiectul, si tupurile auditului intern , principiile funadamentale ale activitatii de audit intern , este prevazuta organizarea si etapele auditului intern , sunt prezentate drepturile si obligatiile conducatorului si personalului unitatii de audit intern cit si drepturile managerilor entitatii si unitatii auditate. II. Programul de dezvoltare a controlului financiar public intern - contine un plan de actiuni privind dezvoltarea controlului financiar public intern ce urmeaza a fi implimentat in urmatorii 4 ani.

Programul dat are ca obiectiv general promovarea unui grad avansat de raspundere managerial in utilizarea fondurilor pulice prin implimentarea sistemelor eficiente de management financiar si control, consolidarea functiei de audit intern care prin evaluarea proceselor si oferirea recomandarilor va contribui la imbunatatirea operatiunilor efectuate de insitutiile publice. 2 Standaretele nationale de audit intern sunt elaborate in baza standartelor inetrnationale ale ale practicii profesironale de audit intern. Ele sunt aplicabile sectorului public si se recomanda sectorului privat Caracteristicele de baza: 1. Stau la baza efectuarii unei misiuni de audit intern 2. Asigura criteriile adit de realizare cit si de evaluare a cativitatii de audit 3. Constituie fundamentalul unui inalt nivel professional in practica auditarii Obiectivele standarteleor nationale de audit intern: 1. Defines principle de baza pe care auditul intern trebuie sa le urmeze 2. Stabilesc criteriile de apreciere a functionarii auditului intern 3. Favorizeaza imbunatatirea proceselor si operatiunilor entitatii

Standartele contin anumite cerinte cu privire la exercitarea unei misiuni de audit care se refera la etapele : Planificarea misiunii de audit intern Desfasurarea auditului intern Raportarea rezultatelor obtinute Aprecierea functionarii auditului intern.

Standartele natioanle de audit intern sunt clasificate in od similar ca si stanadartele internationale ale practiicii profesionale de audit intern : Standarte de calificare - care enunta carcaterisiticele pe care trebuie sa le aiba unitatea de audit intern si perosnale care exercita auditul intern Standarte de functionare - descriu natura activitatilor de audit intern si definesc criteria de calitate pe baza carora exercitatea acestor servicii poate fi evaluate. Standarte de implimentarea practica reprezinta transpunerea standartelor de calificare si stanadatelor de functionare pt misiuni specifice (un audit de conformitate)

Numerotarea stanadartelor nationala este analogical cu cea a stanadartelor international . Stanadatele natioanle de audit intern spre deosebire de standartele auditului extern sunt ca volum prezentate in mod ft restrins, majoritatea fiind dezvaluite prin intermdiul unei singure fraze. Standartele de implimentare includ: 1. misiuni de asigurare 2. misiuni de conseliere Misiune - angajament , sarcina sau activitate de verificare specifica precum auditul intern exeminarea autoevaluarii controlului, investigarea unei fraude, sau consultant. O misiune poate include mai multe sarcini sau activitati in scopul realizarii unui set specific de obiective inrudite. Misiune de asigurare examinare obiectiva elementelor probante efectuata in scopul de a furniza entitatii o evaluare indepenedenta si obiectiva a proceselor de management al riscurilor de control si de guvernare a entitatii (misiuni financiare, de performanta, de conformitate, de securitate si evaluari complexe.) Misiune de asiguarare iau forma de sub stanadarte 1000.a1. Misiune de conseliere - activitati de consultanta sau alete servicii aferente conselierii furmnizate activitatii solicitante pt a asista managementul la realizarea obiectivelor sale, ale caror natura sunt covenite in prealabil cu entitatea. Exemplu: proiectarea a procesului conseliere

fomare profesionala

Cadrul general al Standardelor de calificare Reglementri Coninuturi Numrul i denumirea standardelor 1. Misiunea, competena i responsabilitile auditului intern 2. Independena i obiectivitatea auditului intern 1. ataarea la un nivel ierarhic corespunztor; 2. restriciile privind independena i obiectivitatea auditului intern 1100 Independen i obiectivitate; 1110 Independen organizaional; 1120 Obiectivitate individual; 1130 Prejudicii aduse independenei i obiectivitii; 1200 Competen i constiinciozitate profesional; 1. formarea profesional 3. Competena i constiinciozitatea profesional a auditorilor interni continu; 2. asistena persoanelor calificate; 3. exerciatarea activitii cu contiinciozitate 1300 Program de asigurare i mbuntire a caltii; 4. Asigurarea i mbuntirea calitii auditului intern 1. elaborarea, actualizarea i monotorizarea Programului de asigurare i mbuntire a caltii 2. evalurile interne i externe 1310 Cerine pentru programul de asigurare i mbuntire a calitii; 1311 Evaluri interne; 1312 Evaluri externe; 1320 Raportarea privind programul de asigurare i mbuntire a calitii; 1210 Competen; 1220 Constiinciozitate profesional; 1230 Dezvoltarearea profesional continu; Carta de audit intern 1000 Misiune, competene i responsabiliti;

1321 Utilizarea meniunii Efectuat n conformitate cu SNAI; 1. activitile efectuate n 5. ndeplinirea conformitii SNAI conformitate cu SNAI; 2. n caz de neconformitate, se comunic managerului i unitii de audit intern 1322 Indicaie de neconformitate

Cadrul general al Standardelor de funcionare Reglementri Coninuturi Numrul i denumirea standardelor 1. Gestionarea activitii de audit intern 1. elaborarea procedurilor proprii, 2000 Gestionarea activitii de 2010 Planificarea; 2020 Comunicarea i aprobarea; 2030 Gestionarea resurselor; 2040 Politici i proceduri; 2050 Coordonarea; 2060 Rapoartare ctre managerul entitii publice; 1. necesitatea evalurii sistemelor 2. Natura activitii de manajement al riscurilor, de control i de guvernare a entitii, precum i mbuntirea acestora 2100 Natura activitii; 2110 Guvernarea entitii publice; 2120 Managementul riscurilor; 2130 Controlul; 2200 Planificarea misiunii de audit intern; 2201 Aspecte privind planificarea; 2210 Obiectivele misiunii de audit intern; 2220 Aria de aplicabilitate a ce ar garanta c activitatea de audit audit intern; intern aduce un plus de valoare entitii

1. obiectivele, sfera misiunii de 3. Planificarea misiunii de audit audit, resursele alocate i programul de lucru

misiunii de audit intern; 2230 Alocarea resurselor pentru misiunea de audit intern ; 2240 Programul de lucru al misiunii de audit intern; 2300 Realizarea misiunii de audit 1. identificarea, analiza, evaluarea 4. Realizarea misiunii de audit i documentarea informaiilor; 2. supervizarea misiunii de audit intern; 2310 Identificarea informaiilor; 2320 Analiza i evaluarea; 2330 Documentarea informaiilor; 2340 Supervizarea misiunii de audit intern; 1. coninutul i calitatea comunicrii; 2. indicarea neconformitii cu 5. Comunicarea rezultatelor SNAI motivul i impactul nerespectrii asupra misiunii de audit; 3. difuzarea rezultatelor persoanelor adecvate 2400 Comunicarea rezultatelor; 2410 Coninutul comunicrii; 2420 Calitatea comunicrii; 2430 Utilizarea meniunii Efectuat n conformitate cu SNAI; 2431 Comunicarea neconformitii cu SNAI a misiunii de audit intern 2440 Diseminarea rezultatelor; 2450 Opinii generale 2500 Monitorizarea aciunilor ulterioare comunicrii rezultatelor; 2600 Examinarea riscului acceptat de ctre managerul entitii 1. supravegherea aciunilor ntreprinse de conducerea entitii auditate ca urmare a rezultatelor 6. Monitorizarea implementrii comunicate publice.

rezultatelor

3 Normele metodologice pt implimentarea auditului intern au intrat in vigoare la 20 sep.2013. Scopul normelor metodologice: 1. ofera indrumarea metodologica, necesara pt aplicarea standartelor nationale de audit intern 2. ofera atit reglimetari obligatorii cit si recomandari suplimetare privind formularele tip , exemple practice aferente normelor prezentate Structura nomelor metodologice: 1. fiecare norma metodologica consta din prevederi obligatorii si instructiuni suplimentare privind aplicarea tuturor standarte nationale de audit intern 2. normele metodologice contin referinte si textul complet a anumitor standarte la care se aplica precum si extrase din codul etic si carta de audit intern Instructiunile suplimentare nu sunt obligatorii insa in cazul cind nu sunt urmate conducatorii unitatii de audit inten elaboreaza instructiuni proprii de aplicare a normelor metodologice tinind cont de specificul entitatii si de cadrul normative relevant . Importanta practica a normelor metodologice consta in aceea ca ele indrumeaza pe auditorii interni in vederea realizarii misiunilor de audit si contin prevederi despre : 1. cadrul normativ si organizational 2. interactiunea cu alte parti implicate (curtea de conturi, directia de armonizare a sistemul de CFAI, consultati armonizati) 3. indrumari detaliate privind principalele concept in domentiul auditului (riscuri, materialitate,probe de audit, precum si proceduri si tehnici specifice activitatii de audit(evaluarea controlului intern)) 4. auditul unor activitati specializate (auditul sistemelor tehnolofgiilor informationale , auditul performantei).

Lista i referinele de baz ale Normelor metodologice pentru implementarea auditului intern n sectorul public (NMAISP)

NMAISP 1. Standardele profesionale i cadrul normativ

Referinele de baz ale NMAISP SNAI 1000; 1100; 1110; 1120; 1130; 2040; 2100 1. definiia auditului intern i a rolului su de asigurare i consiliere; 2. cadrul normativ de reglementare a auditului intern;

3. ierarhia standardelor, normelor i instruciunilor; 4. rolurile i responsabilitile conductorilor unitilor de audit intern (Carta de audit intern); 5. monitorizarea aplicri SNAI. 2. Ciclul auditului 1.planificarea strategic; intern 2.realizarea misiunii; 3. raportarea rezultatelor misiunilor de audit; 3. Planificarea activiti unitii de audit intern 4. Planificarea misiunilor de audit intern 5. Lucrul n teren SNAI - 2200; 2201; 2210; 2220; 2240; 2230 1. analizeaz activitatea de planificare detaliat a misiunilor de audit intern SNAI - 2300; 2330 1. analizeaz principiile generale privind colectarea probelor de audit; 2. descrie principalele teste de audit de conformitate i substaniale; 3. analizeaz eantionarea ca parte a testrii de audit; 4. prezint modalitatea de colectare a probelor de audit n legtur cu misiunile de consiliere. 6. Raportul de audit SNAI 2400; 2410; 2420; 24031; 2430; 2431; 2440; 2450; 2600 1. analizeaz procesul de ntocmire a proiectului raportului de audit; 2. explic aspectele raportrii solicitate n circumstane speciale: - acceptarea de ctre conducere a unui risc rezidual prea nalt; - erorile semnificative n raportul final. SNAI - 2500 7. Urmrirea implementrii recomandrilor de audit 1. descrie cerinele fa de conductorii unitilor de audit intern pentru a stabili un sistem eficace n vederea urmririi implementrii recomandrilor de audit; 2. analizeaz aciunile ce vor fi realizate pentru a urmri implementrii recomandrilor unor anumite misiuni de audit. SNAI 1300; 1310; 1311; 1312; 1320; 1321; 13222000 8. Gestionarea i evaluarea calitii 1. examineaz responsabilitile manageriale specifice pentru pregtirea activitii de audit de calitate; 4.urmrirea implementrii recomandrilor. SNAI 2010; 2020; 2030 2000 1. prezint procedurile, care trebuie urmate n scopul eleborrii unui plan strategic (de regul 3 ani)

activitii de audit 2. analizeaz rolul Programului de asigurare i mbuntire a calitii; intern 3. supravegherea activitii de audit. SNAI 2330; 2340 9. Documentarea 1. documentarea activitii de audit; 3. eliberarea, autentificarea, arhivarea i pstrarea documentelor. SNAI 1210; 1220; 2010; 2100; 2110; 2120; 2201; 2210; 2600 1. definiia riscurilor; 2. descrie implicarea auditului intern n managementul riscurilor; 3. prezint exemple de riscuri pentru diverse activiti auditabile, exemple de evaluare a riscurilor. SNAI 2100; 2120; 2130 1. descrie activitile de evaluare i testare a controlului intern; 11. Evaluarea controalelor i guvernrii entitii 2. ofer recomandri generale cu privire la trsturile principale ale unui control intern eficient; 3. ofer Formulare utilizate pentru documentarea obiectivelor controlului, controlului preconizat i riscurilor. 1. descrie locul i relaia eantionrii n cadrul auditului; 2. descrie modelul riscului de audit; 12. Eantionarea n auditul intern 13. Rolule i responsabiliti ale auditorilor interni 3. descrie planificarea eantionului; determinarea eantioului; evaluarea rezultatelor eantionului. SNAI 1000; 1100; 1200; 1220; 1230 1. prezint principalele roluri ale personalului unitii de audit intern; 2. prezint lista competenelor pentru auditorii interni. armonizare n efectuarea auditului intern; SNAI 2440 14. Tratarea cazurilor de fraud i corupie 15. Relaii de lucru 16. Auditul tehnologiilor informaionale SNAI 2010; 2200; 2210; 2220; 1210; 2230; 2240; 2300; 2310; 2330; prezint ndrumri cu privire la rolul auditului intern n abordarea cazurilor de fraud i aciunile ulterioare ce urmeaz a fi ntreprinse SNAI 1120; 1130; 1110; 1111; 2050 ofer ndrumri privind stabilirea unor relaii eficiente de lucru prezint ndrumri privind aspectele metodologice i practice ale auditului tehnologiilor informaionale activitii de audit 2. coninutul i structura dosarului de audit intern; intern

10. Riscurile

17. Auditul performanei

2340; 2400; 2410; 2440; 2500 prezint procesele implicate n desfirarea unui audit al performanei

4 1. Codul etic al auditorului intern Codul etic al auditorului intern reprezint un ansamblu de principii i reguli de conduit care reglementeaz activitatea auditorilor interni (angajailor) din cadrul unitilor de audit intern n domeniul eticii profesionale. Scopul Codului etic const n promovarea culturii etice n activitatea de audit intern. Codul etic urmrete asigurarea urmtoarelor obiective n activitatea auditorului intern: 1. definirea principiilor fundamentale necesare desfurrii activitii auditorului intern; 2. stabilirea normelor de conduit n desfurarea activitii auditorului intern; 3. asigurarea evitrii conflictului de interese dintre auditorul intern i unutatea auditat. Pentru a atinge obiectivele nominalizate este necesar de a ndeplini urmtoarele cerine de baz: 1. performana desfurarea activitii la cei mai nali parametri profesionali, n scopul ndeplinirii interesului public, n condiii de economicitate, eficacitate i eficien; 2. profesionalism existena capacitilor intelectuale, cunotinelor i experienei profesionale, prin pregtire i perfecionare profesional, i respectarea unui cod de valori i conduit comun tuturor auditorilor interni; 3. calitatea activitii de audit intern asigurarea corespunderii nivelului realzrii activitii de audit intern conform SNAI, legislaiei n vigoare i celor mai bune practici internaionale; 4. ncrederea promovarea bunelor relaii ntre auditorii interni din cadrul profesiunii, bazate pe principiile cooperrii, susinerii i corectitudinii profesionale; 5. conduit adecvat comportarea ireproabil att pe plan profesional, ct i personal n ndeplinirea sarcinilor de serviciu; 6. credibilitatea- autenticitatea i obiectivitatea informaiei din rapoartele de audit intern. Auditorii interni trebuie s informeze n scris coducerea unitii de audit intern despre cazurile:

1. existenei neclaritilor n aplicarea prevederilor Codului etic; 2. apariiei conflictelor personale ntre auditorul intern i managerul entitii auditate; 3. constrngerii s acioneze n mod neadecvat, lipsit de etic, s ncalce legislaia n vigoare. Anual ei semneaz Declaraia privind respectarea prevederilor Codului n dou exemplare (unul se pstreaz la conducere). Totodat, naintea nceperii fiecrei misiuni de audit intern, completeaz o Declaraie de interese, care ofer informaii despre funciile sau interesele deinute n afara entitii, care pot avea un impact asupra activitii lui. (se prezint i se analizeaz declaraiile la seminar) Auditorul intern la exercitarea atribuiilor trebuie s respecte urmtoarele principii fundamentale: 1. integritatea este corect, onest i incoruptibil; 2. obiectivitatea asigur cel mai nalt nivel de obiectivitate profesional i imparialitate la colectarea, evaluarea i comunicarea informaiei despre procesul examinat, nu este influenat n formularea concluziilor i recomandrilor; 3. competena - deine cunotine ale domeniului auditat pentru a realiza activitatea care i se cere s o ndeplineasc; 4. confidenialitatea nu trebuie s dezvluie verbal sau n scris, informaiile obinute. n Codul etic, pentru a defini i explica aplicarea principiilor menionate, fiecare este prezentat dup schema: noiuni generale, se definete principiul; reguli de conduit, se indic normele de conduit profesional; aplicare practic, se prevede modul de aplicare n practic a regulilor de conduit etic.

Tema 3 : Rolul auditului intern in asigurarea controlului intern public 1. conceptual de control financiar public intern 2. coordonarea si armonizarea centralizata a controlului intern public 3. standartele nationale de control intern in sectorul public 4. sarcinele auditului intern in cadrul institutiilor publice 1 Controlul financiar public intern - reprezinta un system general consolidat instituit in sectorul public avind scopul de apromova gestionarea entitatilor conform princiipilor bunei guvernari. Principiile bunei guvenari constau in transparenta si raspundere economicitate , eficienta si eficacitate legalitate si echitate , etica si integritate in activitatea entitatii. Controlul financiar public intern cinclude : 1. managemtul financiar si controlul 2. auditul intern 3. unitatea central de armonizare Responsabilitatea pt asigurarea managementului fiannciar si controlului si a auditului intern este managerul , iar de coordonarea si armonizarea centralizata - Ministerul Finantelor. 1. Managementul financiar si controlul - managerul entitatii organizeaza sistemul de management financiar si control pt a obtine o asigurare rezonabila ca obiectivele entitatii vor fi atinse prin: - Eficacitatea si eficienta operatiunilor - Conformitatea cu cadrul normativ si cu reglimetarile interne - Siguranta si optimizarea activelor si pasivelor - Sigurana si integritatea informatiei . Obiecte ale managemtului financiar si control sunt toate activitatile si procesele entitatii inclusive etapele de elaborare si executarea a bugetelor de elaborare a programelor de evident contabila de raportare si monitorizare. La emplimentarea sistemul de managemt financiar si control in RM sa tinut cot de modelul COSO in plan international, el include urmatoarele component: a) Mediul de control Managementul performantelor si al riscurilor Activitatile de control Informarea si comunicarea Monitorizarea si evaluarea. Mediul de control conducerea este responsabila de crearea si imbunatatirea unui mediu favorabil de control in care controlul intern va fi implimentat si va functiona cu success . Elementele :

b)

Integritatea profesionala si personala si valorile etice ale conducerii si perosnalului Stitlul de conducere Structura organizatorica Delimitarea oblgatiilor si responsabilitatilor Politicile si practicile referitoare la resursele umane Competenta personalului. Managemetul performantei si al riscurilor in cadrul entitatii managerii stabilesc obiectivele activitatii, planificarea activitatii si indicator de performanta a activitatii. Totodata ei trebuie sa tina cont ca entitatile sunt supute riscurilor specifice atit organizatiei in general cit si fiecarei activitati in parte . Riscul reprezinta probabilitatea intimplarii unui eveniment care poate efecta atingerea obiectivelor propuse , ale entitatii. Riscul este masurat din punctual de vedere al impactului si probabilitatii. Probabilitatea reprezinta posibilitatea ca un anumit eveniment sa aiba loc, in timp ce impactul reprezinta efectul produs in acest caz. De aceea managerii trebuie sa identifice sa evalueze si sa inregistreze si sa monitorizeze sistematic riscurile ce pot afecta indeplinirea obiectivelor si realizarea performantelro planificate . In acest context ei vor elabora masuri de diminuare a probabilitatii riscului si a impactului acestuia c) Activitatile de control se organizeaza si se realizeaza in toate procesele operationale la toate nivelele entitatii. Ele implica 2 elemente: - o politica ce stabileste ce trebuie de facut - procedurile ce pun in practica politica Procedurile de control include: procedurile de autorizare si aprobare divizarea sarcinilor ele presun ca una si aceasi persoana nu trebuie sa se ocupe de mai multe etape ale unei operatii, avind astefel posibilitatea de a minimiza consecintele unei erori sau comportament necoresponzator, ba chiar mai mult sa le ascunda(exemplu: achizitiile publice unde trebuie separate activitatile de comanda, receptie si plata) verificari, supravegheri si reconcelieri . controale ale accesului la resurse. In functie de momentul realizarii activitatilor de control deosebim: Controle ex-anti (de prevenire) divizarea sarcinilor preventiv, procedure de autorizare, siguranta fizica a activelor, limitarea accesului. Controale curente (de supraveghere ) politici si procedure scrise, directii clare de raportare supraveghere, raportarea erorilor. Controalele ex-post (de detactare, de verificare) verificari aritmetice si contabile, contrapuneri si verificarea conformitatii. d) Informarea si comunicarea pt o buna gestionare a activitatii entitatea necesita informatie adecvata si veridica, financiara si nefinanciara, privind evenimentele atiti din interior cit si din exterior, informatia trebuie inregistrata si furnizata conducerii sau angajatilor la timp, de aceea managerii entitatii organizeaza sisteme de informare si comunicare interna si externa care asigura o circulatie rapida, completa si la timp a informatiilor atit pe orizontala cit si pe verticala.

e) Monitorizarea si evaluarea monitorizarea evalueaza functionarea in timp a asistemului de management si control precum si inregistrarea si corectarea iregularitatilor stabilite. Monitorizarea si evaluarea se realizeaza prin supraveghere continua, autoevaluare si audit intern, deasemenea evaluariile pot fi effectuate de auditul extern. Managerii entitatii sunt obligati sa: 1. Sa analizeze constatarile si recomandarile persoanelor care analizeaza activitatile entitatii 2. Sa elaboreze deciziile privind masurile care vor fi intreprinse pe marginea constatarilor si recomandarilor 3. Sa realizeze toate termenele indicate toate activitatile necesare corectarii sau inlaturarii iregularitatilor. 2 Responsabil de elaborarea si monotirizarea policitii in domeniu CFPI este MInisterul Finantelor. In cadrul ministeruluia fost creaza unitatea centrala de armonizare (directia de armonizare a sistemului de control financiar public intern) Unitatea central de armonizare este structura responsabila de coordonarea procesului de transformare a sistemului existent de control intr-un nou system de CFPI. Rolul UCA consta in gestionarea unui proces de schimbare care va avea un impact direct asupra tuturor managerilor si angajatilor din sectorulul public. UCA are urmatoarele obiective stategice : 1. Idenificarea modificarilor necesare in sistemele existente de managementul financiar si contro pt a promova o mai buna raspundere manageriala in conformitate cu principiile CFPI 2. Promovarea in rindurile managerilor de diferit nivel a necesitatii si beneficiilor trecerii la sistemul de CFPI inclusive la introducerea auditului intern 3. Oferirea instruirilor in domeniul CFPI inclusive si instruire specifica in domeniul MFC si AI in sectorul public. 4. Sistinerea managerilor din sectorul public in implimentarea CFPI prin consiliere relevanta si oportuna 5. Elaboarea unor ghiduri si instructiuni metodologice clare 6. Monitorizarea implimentarii CFPI in sectorul public prin inregistrarea continu a progreselor obtinute, evaluarea periodica actiunilor si raportarea cu privire la progrese. Atributiile UCA: 1. Monitorizeaza implimentarea CFPI 2. Elaboreaza si inainteaza propuneri cu privire la modificarea si completarea cadrului normativ in domeniul CFPI 3. Elaboreaza acte normative cu privire la sistemul de MFC si AI in sectorul public, inclusive standarte, norme metodologice, instructiuni si recomnadari 4. Monitoriaeaza si evalueaza implimentarea AI si sistemul de MFC in sectorul public. 5. Evalueaza activitatea de audit intern si functionaliatatea sistemului de MFC in sectorul public.

6. Elaboreaza raportul anula consolidat privind CFPI ulterior Ministerul Finantelor in prezinta Guvernului. 7. Organizeaza si desfasoara instruiri in domeniul MFC precum si instruirea si cerificarea profesionala a auditorilor interni din sectorul public. 3 RM se afla la inceput de cale in vederea implimentarii CFPI inclusive a auditului intern. Motivarea aceasta a stat la baza demararii acestui process prezinta prevederile planului de actiuni RM / UE care stabileste obiectivele strategice de cooperare dintre parti in scopul ajustarii sistemului de guvernanta al RM la standartele europene. Conform punctului 42 din planul nominalizat, guvernul sa angajat sa implimenteze un system modern de MFC in sectorul public . Primul pas in stabilirea unui cadru normativ adecvat intre implimentarea MFC a fost elaborarea SNCI(stanadartele nationale de control intern) care a fost aprobat prin ordinul MF 51 din 23.06.2009 si include 17 standarte. SNCI stabilesc domeniile principale care necesita anumite actiuni pt implimnetarea sistemului MFC integral in sectorul public, ele sunt aplicabile tuturor entitatilor din sectorului public finantate integral sau partial de la bugetul public national. SNCI sunt codificate si clasificate pe compoenete principale ale controlului intern : 1. 2. 3. 4. 5. Mediul intern SNCI 1, SNCI 6. Managemtul perfoarmantelor si a riscurilor - SNCI 7, SNCI 10. Activitatile de control SNCI 11 pina la SNCI 13. Informare si comunicare SNCI 14 si SNCI 15 Monitorizarea si evaluare SNCI 16 si SCNI 17.

Mediul intern constituie baza tuturor compenentelor controlului intern prin conferirea tonului unei entitati si prin determinarea constiintei angajatilor acesteia. Elemenetele caracteristicele mediului intern sunt: 1. Comportamentul professional si valorile etice 2. Structura organizationala, atributii si sarcini. 3. Delegarea responsabilitatii. SNCI 1 etica si integritatea SNCI 2 - functii atributii si sarcini SNCI 3- angajamentul fata de competent SNCI 4 abordarea sis telul de operare al conducerii SNCI 5 structura organizational SNCI 6 imputerniciri delegate. SNCI care se refera la cel deal 2 compenent al controlului intern reglimeteaza modalitatea de perfectionare gestionare a performantelor si a riscurilor legate de activitatea operational a institutiei publice. Pt acest compenet sunt elaborate urmatoarele standarte: SNCI 7 - stabilirea obioectivelor SNCI 8 planificarea, monitorizarea si raportarea privind performantele

SNCI 9 indentificarea evenimetelor care pot genara riscuri si oportunitati SNCI 10 evaluarea riscurilor si managementul riscurilor.

Activitatile de control reprezinta al 3 component al controlului intern din cadrul unei institutii publice si este descirs de srandartul national de control intern 11 documentarea .. SNCI 12 divizarea oblgatiilor si responsabiltatilor, SNCI 13 tipurile activitatii de control. Ultemele 2 stanadrte SNCI 14- si SNCI 15 - contin cerinde de identificare colectare si comunicare a informatiilor intrun mod care sa permita fiecarei persoane angajate din cadrul institutiei sasi poata indeplini functiile la nivelul coresponzator. Ultemele 2 stanadarte tin de monitorizarea si evaluarea controlului intern , coresponzator sunt reflectate in SNCI 16 monitorizarea continua. SNCI evaluarea separate. Structura stanadartelor, SNCI constau din 3 sectiuni: 1. Continutul stanadrtului - unde se descrie continutul de baza 2. Norme explicative care ofera informatii suplimenatare pt intelegerea standartului si a modului de aplicare al acestuia 3. Cadrul legal - este expus cadrul legal current care sustine aplicarea standartului (sectiunea data este supusa actualizarii continue avind invedere modificarea cadrului legal existent ) 4 Sarcinele auditului intern la nivelul entitatilor publice rezulta din rolul scopul si atributiile unitatii de audit intern prezentate in regulamentul model de efectuare a auditului intern sau carta de audit intern. In conformitate cu acesta auditul intern indeplineste 2 sarcini principale: 1. Evalueaza eficacitatea sistemului de management financiar si control 2. Ofera consultatii conducatorului institutiei in forma de propunei referitor la imbunatatirea proceselor de guvernare control si management al riscurilor. Eficacitatea sistemul de management financiar si control se efectuiaza conform urmatoareleor criteria : Cadrul legal este cunoscut si aplicat adecvat de catre toti angajatii institutiei Angajatii institutiei activeaza conform politicilor , procedurilor si regulamentelor interne In ce masura institutia isi realizeaza obiectivele sale Managerii institutiei interactioneaza in mod adecvat Riscurile legate de realizarea obiectivelor institutiei au fost indentificate si gestionate coresponzator Informatia cu care opereaza managementul este corecta, sigura si oportuna Contolul intern este perfectionat in continuu Resursele institutiei sunt utilizate econom si efficient si sunt in siguranta

Deasemenea auditul intern trebuie sa fie implicati in aprecierea noilor servicii procese si operatiuni care apar in cadrul institutiei. Analogic se procedeaza si daca intervin careva schimbari in orice domeniu, porces sau activitate . in baza rezultatelor de evaluare unitatea de audit intern formuleaza recomandari cu privire la perfectionarea la managmentul riscurilor precum si solutii de imbunatatire a controlului intern. Conducatorului institutiei trebuie sa colaboreze pe principii de parteneriat cu conducatorul unitatii de audit intern, fiinda ambii sunt preocupati de aceleasi obiective. De aceea recomanadrile auditului intern necesita a fi intelese de conducatorul institutiei astefel incit aceasta sai permita aprobarea unor decizii juste legate de gestionarea riscurilor.

Tema 4 : Auditul intern in sectorul public si in cadrul entitatilor din sectorul privat al RM 1. 2. 3. 4. Unitatile de audit intern public Regulamentul model de efectuare al auditului intern(carta de audit intern) Auditul intern public si asutitul intern privat Analiza comparative dintre auditul intern si controlului intern 1

1. Uniti de audit intern public Dup cum a fost menionat anterior, auditul intern este parte component a controlului financiar public intern. Conform Legii privind controlul financiar public intern este supus auditului intern modul de organizare a managementului financiar i control din cadrul instituiilor publice. Instituia public dac este organ central de specialitate al administraiei publice sau autoritate a administraiei publice locale de nivelul doi va institui o unitate de audit intern. Conductorul instituiei publice este responsabil de organizarea activitii de audit intern. n acest scop, n cadrul instituiei publice se instituie i se menine o structur aparte de audit intern, denumit unitatea de audit intern. Numrul persoanelor angajate pentru funcionarea unitii de audit intern se determin n limita statelor de personal existente, cu acceptul organului ierarhic superior i a Ministerului Finanelor. Dac unitatea de audit intern nu se nfiineaz n cadrul instituiei publice, auditul instituiei respective se efectueaz de ctre Unitatea de Audit Intern din cadrul autoritilor publice centrale i locale n subordinea crora se afl instituia. Unitatea de audit intern se creeaz n cadrul instituiilor publice i funcioneaz n conformitate cu prevederile: 1) Legii privind controlul financiar public intern; 2) Standardelor Naionale de Audi Intern; 3) Codului etic al auditorului intern; 4) Cartei de audit intern; 5) Normelor metodologice pentru implementarea auditului intern n sectorul public. Unitatea de audit intern este n subordinea direct a conductorului instituiei publice, exercit o funcie distinct i independent de activitile instituiei publice. Dup cum a fost menionat anterior nu se implic n activitatea operaional a instituiei.

innd cont de propunerile conducerii instituiei i de riscurile cu care se confrunt, unitatea de audit intern stabilete prioritile de auditare, realizeaz verificri n mod independent pentru a formula recomandri i concluzii n baza propriei judeci profesionale. Unitatea de audit intern raporteaz conductorului instituiei publice. Dac conductorul instituiei publice nu este de acord cu concluziile i recomandrile unitii de audit intern, se raporteaz unitilor de audit din cadrul autoritilor publice centrale sau locale, n subordinea crea se afl instituia. Anual, unitile de audit intern prezint Ministerului Finanelor pn la data de 1 martie raportul de activitate a unitii de audit intern pentru anul precedent. De asemenea, fiecare unitate de audit intern este obligat s prezinte Ministerului Finanelor urmtoarele documente: - carta de audit intern; - copia planului strategic al activitii de audit intern; - copia planului anual al activitii de audit intern. n continuare vom examina atribuiile i drepturile unitilor de audit intern. Conductorul unitii de audit intern are urmtoarele atribuii: a) elaboreaz i nainteaz spre aprobare conductorului entitii proiectele Cartei de audit intern i, n caz de necesitate, a instruciunilor proprii de aplicare a Normelor metodologice pentru implementarea auditului intern n sectorul public, innd cont de specificul activitii entitii; b) elaboreaz i nainteaz spre aprobare conductorului entitii planul strategic i planul anual al activitii de audit intern; c) remite Direciei de armonizare a sistemului de control financiar public intern din cadrul Ministerului Finanelor copiile planului strategic i planului anual al activitii de audit intern; d) organizeaz activitatea unitii de audit intern; e) informeaz periodic, minim trimestrial, conductorul entitii publice privind rezultatele activitii de audit; f) elaboreaz i prezint rapoarte privind rezultatele activitii de audit intern Direciei de armonizare a sistemului de control financiar public intern din cadrul Ministerului Finanelor;

g) informeaz conducerea entitii despre cele mai recente tendine i practici de succes n domeniul auditului intern i propune msuri de aliniere la acestea; h) se expune privind ncadrarea n activitatea unitii de audit intern a angajailor, care dispun de cunotine, aptitudini i experiene n domeniu; i) asigur meninerea unui nalt nivel al disciplinei de munc de ctre angajaii unitii de audit intern; j) determin atribuiile de serviciu ale angajailor unitii de audit intern, stabilete termenele de realizare a activitilor preconizate, monitorizeaz ndeplinirea acestor activiti; k) stabilete obiectivele misiunii de audit intern de comun acord cu conductorul entitii publice i determin aria de aplicabilitate a acesteia; l) revizuiete i aprob programul de lucru al misiunii de audit intern; m) examineaz proiectele rapoartelor de audit intern i documentele de lucru; n) instituie un mecanism de urmrire a implementrii recomandrilor; o) stabilete reguli privind protejarea i pstrarea dosarelor misiunilor de audit intern, ct i transmiterea acestora ctre utilizatorii interni sau externi; p) informeaz imediat, printr-o not informativ, conductorul entitii publice despre suspiciuni privind fraudele; q) elaboreaz i remite Direciei de armonizare a sistemului de control financiar public intern din cadrul Ministerului Finanelor propuneri de modificare a cadrului normativ n domeniul auditului intern public. Personalul unitii de audit intern are urmtoarele atribuii: 1) efectueaz misiuni de audit intern pentru evaluarea sistemului de management financiar i control al unitii auditate i aplic tehnicile necesare pentru a atinge obiectivele misiunii de audit; 2) monitorizeaz implementarea recomandrilor de ctre conductorul unitii auditate;

3) informeaz imediat, printr-o not informativ, conductorul unitii de audit intern despre suspiciuni privind fraudele; 4) elaboreaz rapoarte de audit intern i le prezint spre examinare conductorului unitii de audit intern; 5) comunic i convine cu conductorul unitii auditate asupra constatrilor i recomandrilor de audit; 6) solicit ntocmirea de ctre unitile auditate a planului de aciuni privind implementarea recomandrilor. Conductorul i personalul unitii de audit intern snt n drept: a) s dispun de acces liber la bunuri, persoane relevante, informaii utile i probante (inclusiv cele n format electronic), pe care le consider necesare n atingerea scopului i ndeplinirea obiectivelor misiunii de audit intern; b) s obin asistena necesar din partea personalului entitii publice, precum i servicii specializate din cadrul sau din afara acesteia. Conductorul i personalul unitii de audit intern nu au dreptul: a) s realizeze sarcini operaionale ale entitii, cum ar fi: avizarea angajamentelor, aprobarea tranzaciilor i a operaiunilor contabile sau elaborarea procedurilor de control intern; b) s efectueze inspecii (revizii) financiare; c) s investigheze fraude; d) s dirijeze activitatea personalului entitii publice.

2. Regulamentul-model de efectuare a auditului intern

Conform legislaiei R. M. unitile de audit intern se conduc n activitatea sa de prevederile Regulamentului de efectuare a aditululi intern sau Cartei de audit intern. Carta de audit intern reprezint un regulament de funcionare al unitilor de audit intern din cadrul instituiilor publice. Regulamentul n cauz se elaboreaz de ctre fiecare instituie public, care i-a creat propria unitate de audit intern i se prezint pentru aprobare Ministerului Finanelor. n prezent exist un model al cartei de audit intern publicat de Ministerul Finanelor, conform ordinului nr.139 din 20.10.2010. De aceea, n baza modelului dat, unitile de audit intern elaboreaz propria sa Cart de audit intern, deasemenea se iau n considerare SNAI i Codul etic al auditorului intern. Carta de audit intern conine urmtoarele compartimente: I. Dispoziii generale; II. Misiunea unitii de audit intern; III. Prevederi ale statutului de independen i autoritate; IV. Atribuiile anganjailor din cadrul unitii de audit intern; V. Interaciunea cu auditorii externi; VI. Cadrul normativ aplicabil auditului intern. n compartimentul I se stipuleaz c Carta de audit intern definete sfera de activitate a auditului intern, stabilete poziia unitii de audit intern n structura organizaional a instituiei publice, stipuleaz drepturile i obligaiile angajailor unitii de audit intern, autorizeaz accesul la personal, documente i bunuri fizice necesare ndeplinirii corespunztoare a misiunii de audit intern.

La compartimentul II se menioneaz misiunea auditului intern, care const n mbuntirea sistemului de management financiar i control. n acest scop auditorul intern va oferi servicii de asigurare i consultan. Auditul intern asigur perfecionarea sistemului de management financiar i control intern prin oferirea recomandrilor de atenuare a riscurilor legate de conformitatea activitilor cu prevederile normelor de funcionare a entitii. La compartimentul Prevederi ale statutului de independen i autoritate se

precizeaz subordonarea unitii de audit intern. Conform cerinelor actuale, conductorul unitii de audit intern se subordoneaz conductorului entitii i raporteaz direct acestuia. Iar anganjaii unitii de audit intern sunt subordonai i raporteaz conductorului unitii. Carta de audit intern la compartimentul Atribuiile anganjailor din cadrul unitii de audit intern conine precizri referitor la funciile unitii de audit. De exemplu, unitatea de audit intern este responsabil de elaborarea cartei de audit intern, planurilor strategice i anuale, programelor misiunilor de audit intern, rapoartelor i altor informaii. (s-a examinat la ntrebarea precedent) Urmtorul compartiment al cartei de audit intern se refer la interaciunea cu auditorii externi. La acest compartiment se indic scopul colaborrii conductorului unitii de audit intern cu auditorii externi, care de obicei const n furnizarea de informaii despre activitatea realizat de ctre unitatea de audit intern. n acest context, unitile de audit intern remit Curii de conturi copiile planului anual i raportul anual al activitii de audit intern. La compartimentul Cadrul normativ aplicabil auditului intern se indic urmtoarele acte normative: - Legea privind controlul financiar public intern; - Standardele Naionale de Audit Intern; - Codul etic al auditorului intern; - Normele metodologice privind activitatea de audit intern n sectorul public; - Instruciuni proprii de aplicare a normelor metodologice privind activitatea de audit intern n sectorul public.

1 2 3

Integrat organizaiei Proces continuu o component a fiecrei activiti Organizat la fiecare nivel al

Structur independent Misiune planificat

n structura fiecrei funcii de conducere, Funcie a conducerii entitii

manajementului Un ansamblu de instrumente, tehnici i proceduri puse n practic Obiectivul de baz al auditului intern

Organizat la cel mai nalt nivel D asigurri asupra funcionalitii controlului intern pe baza unor standarde profesionale Componenta cea mai nalt a controlului intern s semnalizeze n evaluarea eventualele controlului disfuncionaliti n intern Ajut entitaea auditat s-i ating obiectivele

Obligat s elaboreze politici i proceduri Obligat pentru eliminarea riscurilor Urmrete practic urmrete valorificarea constatrilor Asemntor cu revizia aplicarea procedurilor

Face constatri, stabilete rspunderi i Face constatri i emite recomandri i 8 concluzii

Constatrile controlului sunt acceptate Total diferit de revizie prin lege de cei controlai Recomandrile auditorului, pot fi considerate cadouri, dei nu sunt percepute astfel ntreaga organizaie privete la auditul

10 Constatrile controlului sunt obligatorii

11 Raporteaz efului ierarhic, nu nivelului Recomandrile auditorului sunt opionale cel mai nalt al conducerii Are linie proprie de raportare nivelului cel mai Este o activitate periodic, planificat i aprobat anticipat intern O activitate permanent prin necesitate de nalt al conducerii 12 evaluare a riscurilor Privete ntreaga organizaie

=3= Obiectivele auditului intern din cadrul entitatilor publice sint analogice celora din sectorul public,insa auditul intern din acest sector se deosebeste de auditul intern public prin anumite caracteristici: Cadrul normativ Subordonarea Raportarea Certificarea Potrivit prevderilor legii privind sistemul bugetar si procesul bugetar sunt obligatorii doar auditului intern public, totodata auditul intern privat comparatv cu cel public nu este obligat sa se conduca in activitatea sa de cerintele NMAISP si carta de audit intern. Iar SNAI si codul etic al auditorlor intern fiind cu titlu de recomandare pentru auditul intern privat. Subordonarea Cnform legii privnd sistemul bugetar si legii sistemului bugetar, auditul intern public se ceeaza si este in administrarea executorului de buget care poate avea in subordine mai multe institutii publice.

De exemplu: Primarul fiind executor de buget al autoritatii publice locale este in drept sa detina in subordinea sa o unitate de audit intern. Insa institutiile, finantate de la primarie neavind in subordinea lor alte institutii nu au posibilitatea de a opta pt o unitate de audit intern. Prin urmare nici conducatori acestor insitutii nu vor avea in subordine careva activitate de audit intern, iar in lipsa unei unitati proprii de audit intern institutiile vor fi verificate de unitatile de audit intern din cadrul autoritatilor publice locale sau centrale in subordinea in care se afla. (guvernul, parlamentul, institutiile medicale) Daca institutia este organ central de specialitate al administratiei publice atunci xecutorul de buget este in drept sa creeze o unitate de audit intern care se va afla in subordinea nemijlocita a conducatorului institutiilor cauza. Exemplu: Directia de invatamnt din cadrul consiliului raional este in drept sa creeze o unitate de audit intern care se va supune conducerii acestei directii. Raportarea Auditul intern public raporteaza conducatorului institutiei publice cit si autoritatii publice locale sau centrale, rapoartele de activitate se elaboreaza anual de catre toate autoritatile de audit public si sint prezentate pina la 1 martie ministerului finantelor. Auditul intern din cadrul entitatilor private este adminstrat nemijlocit de managementul entitatii si nu este obligat sa se subordoneze persoanelor terte. Daca entitatea este o reprezentata, filiala sau subdiviziune a unei corporatii auditul intern va fi supravegheat si monitorizat nemijlocit decare auditul central al corporatiei. In raport cu auditul extern deasemenea nu exista careva subordonari a auditului intern. Conform cerintelor SNAI auditorii interni sint incurajati sa colaboreze cu auditorii externi pe principii profesionale.

Certificare Auditorii interni ai entitatilor private nu sint obligati sa se supuna certificarii de stat,insa auditorii interni publici conform legislatiei in vigoare (legea CPFI) sunt obligati sa participe la cursuri de pregatire profesionala precum si sa urmeze certificarea de stat. Auditul ntern din cadrul entitatilor din sectorul privat este organizat conform urmatoarelor 2 criterii: 1. Din punct de vedere structural 2. In baza functiei fiecarui auditor intern. Structura auditului intern depinde de dimensiune entitatii. Intreprinderile mici si mijlocii de regula detin o structura mai simplificata a auditului intern fiind reprezentata de cel mult 3 persoane. O companie nationala sau multe nationala poate avea necestatea de citeva sute de auditori interni si poate opta pt una din urmatoarele structuri: Audit intern centralizat Audit descentralizat Modalitatea centralizata este o forma de organizare a auditului intern considerata adecvata pt entitatile care opteaza ca toti auditorii interni sa fie atasati la sediul central al companiei. Ei pot fi grupati intro singura echipa sau in mai multe echipe in functie de numarul unitatilor autonome ale companiei. Auditul intern descentralizat presupune organizarea unei echipe de audit la sediul companiei si servicii de audit intern in fiecare tara, serviciile sunt prestate de persoane competente in particularitatile legislatiei locale. Auditul intern poate fi organizat deasemenea in faza functiei exercitate e catre auditorul intern. In acest sens se practica 2 modalitati de organizare a acestei activitati: 1. Separarea responsabilitatilor pe domenii de competenta 2. Formarea echipelor pe obiective de auditat. Conform primei variante (separarea pe domenii de competenta) functiile departamentului de audit intern sunt separate pe domeni de competenta cum ar fi: Contablitate Marketing Informatica Procese tehnologice. Daca una si aceiasi functie este exercitata de mai multi auditori se desemneaza un responsabil denumit auditor superior. Organizarea auditului intern in acest mod necesita angajarea auditorilor specialati pe activitati ceia ce presupune selectarea pretentioasa precumsi costuri inalte de remunerare.

Exista si alta posibilitatea numita functionarea conform careia auditorii sunt grupati in echipe care vor urmari un anumit obiectiv cum ar fi, auditul sistemlui informational. Deseori auditorii interni organizati n acest mod apeleaza la specialisti externi cu calificari speciale, echipele sunt formate din seniori si junori iar sefii acestora sunt desemnati in functie de obiectivul urmarit. =4= Conceptele de audit intern si de control intern desi sunt diferite ele au o serie de elemente care le apropie si altele care le diferentiaza. Controlul intern in comparatie cu auditul intern nu este organzat ca departament independent sau separat ce celelalte activitati din cadrul entitatii,insa se regaseste in structura oricarui compartiment fiind produsul asigurarii responsabilitatii angajatului. Din punct de vedere organizational auditul intern reprezinta o structura distincta care se afla in subordinea conducerii. Auditul intern este considerat o componenta separata a sistemului de management si control care are ca scop evaluarea eficacitatii derularii activitatilor precum si aprecierea conformitatii acestora cu regulile stabilite de conducerea entitatii. Dupa continut auditul ntern se compara cu controlul intern in baza la 3 criterii: 1. Conform modaltatilor de functionare 2. Tipurile de rezultate 3. Calificarea personalului 1. Conform primului criteriu pot fi evidentiate urmatoarele particularitati: - Auditul intern este exercitat de anumite persoane denumite auditori interni iar controlul intern este regasit in tehnici si instrumente de control aplicate de angajati entitatii - Controlul intern este reprezentat de tehnici si instrumente aplicate permanent de angajati cu scopul verificarii realizarii calitative a angajamentelor de serviciu. Auditul intern este bazat pe esantionare sau verificare selectiva. - Tehnicile si instrumentele controlului intern difera de la o actiune la alta in dependenta de lucrarile executate de fiecare angajat. Auditul intern aplica verificari comune tuturor misiunilor de audit majoritatea iind standartizate 2. De asemenea si rezultatele auditului intern difera de cele ale controlului intern. Controlul intern constata si corecteaza iregularitatile legate de realizare corecta a angajamentelor de serviciu iar auditorul intern propune solutii de perfectionare a sistemului de perfectionare a sistemlui intern. 3. Din punct de vedere al calificarii auditorul intern este peroana care detine studii superioare iar in timp necesita si certificare in domeniu. Controlul intern fiind regasit in atributiile de serviciu al fiecarui angajat neceita a fi implementat prin instruirea personalului.