ABORDAREA LUDICA A FORMARII CONTINUE de Chantal Barthlmy-Ruiz Revista Actualit de la formation permanente no. 191, iulie-au . !

""# Pentru ca <<a ne juca si a invata sunt doua fatete ale aceluiasi fenomen>>, jocul de formare continua permite, explica Chantal Barthlmy-Rui , revenirea la conditiile ideale ale invatarii! "l stimulea a cunostintele inconstiente, in plus face ca participantul sa uite ca se afla!!! in situatie de invatare! #n conclu ie, il ajuta sa se schim$e! $eda o iile ludi%e sunt tot &ai &ult utili'ate in (o)&a)ea *)o(esionala %ontinua, &ult &ai &ult de%at %u %o*iii, in %ad)ul s%olii. Ce *oate sa dete)&ine un (o)&ato) de adulti sa (a%a a*el la +o%, Fa*tul %a si el a*)e%ia'a, in a%tivitatile sale de ti&* li-e), a%easta (o)&a de a-o)da)e a lu%)u)ilo), destinsa si %onviviala, $)a &atis&ul, %onstata)ea %a ..(un%tionea'a//, %0ia) da%a el nu intele e *)ea -ine de %e, 1tudiul teo)eti% al (un%tiona)ii +o%ului si %o&*a)a)ea %u %eea %e se stie des*)e adultul in *e)ioada de (o)&a)e, La (ie%a)e *e)soana %0estionata do&ina una din a%este &otivatii, uneo)i a*a) toate t)ei. In %eea %e &a *)iveste, li*sa inte)esului (i)es% al tine)ilo) adulti *ent)u (iloso(ie, &ate)ie *e %a)e le-o *)eda&, &-a (a%ut sa %aut, a%u& v)eo t)ei'e%i de ani, alte &etode, alte su*o)tu)i de invata)e. E)a nevoie sa identi(i% a-o)da)i %a)e sa le trezeasca interesul *ent)u o &ate)ie o-li ato)ie la -a%alau)eatul te0ni%, da), &ai ales, si a%easta e)a %onvin e)ea &ea, sa-i des%0ida s*)e o (o)&a de andi)e %a)e ii va a+uta %a, toata viata lo), sa priveasca in mod critic eveni&entele si %eea %e se vo)-este in +u)ul lo). Au u)&at ani de %)eatie si de utili'a)e a +o%u)ilo) *eda o i%e, *e -a'a &etodei -ine%unos%ute a in%e)%a)ilo) si e)o)ilo), *)o(itand ast(el de %ele invatate din e2*e)ientele &ele *)e%edente. A& %onstatat %a unele a-o)da)i (un%tionau, da) nu&ai o-tine)ea unei di*lo&e unive)sita)e in do&eniul 1tiintele +o%ului la Unive)sitatea $a)is 3II si, &ai ales, %u)sul lui 4illes B)ou 5)e &i-au *e)&is sa te)&in a%est *u''le. In u)&a unei )e(le%tii teo)eti%e, a& )eusit sa intele li&*ede de %e int)odu%e)ea unui anu&e +o% in a%est se&ina) a dus la o-tine)ea de )e'ultate *o'itive si %u& *utea& sa le o*ti&i'e' ulte)io). A%easta nevoie de a %o&-ina %eoria si practica jocului, titlul unei inte)esante lu%)a)i s%)ise de Ma)tine Mau)i)asBous6uet7, e2*li%a int)-adeva) a%easta lenta *at)unde)e a +o%ului in *)a%ti%a (o)&a)ii *)o(esionale. $osedand nu&e)oase atuu)i, da) ne%esitand o adeva)ata te0ni%a, atat in (a'a de %)eatie %at si in %ea de utili'a)e, +o%ul de (o)&a)e este o a-o)da)e *eda o i%a (oa)te (ia-ila, da) %a)e, in *)e'ent, nu este (oa)te )as*andita in F)anta. 7 %eoria si practica jocului, Ma)tine Mau)i)as-Bous6uet, Ed. E%ono&i%a, 198# 1

Utilizarea pedagogiei jocului in Franta si in lume Nu&e)osi (o)&ato)i si %ondu%ato)i de int)e*)inde)i %a)e &a %onta%tea'a au intuitia %a +o%ul, su- di(e)ite (o)&e, a) *utea (i )as*unsul la *)o-le&ele lo). In ti&*ul dis%utiilo), a& avut i&*)esia %a ei e)au a*)io)i% (avo)a-ili +o%ului, %a e)au inte)esati de a%easta &etoda... si totusi, a%eiasi )es*onsa-ili, du*a %e au dat %o&anda *ent)u un +o% ada*tat situatiei, (a%eau ulte)io) *)esiuni asu*)a &ea, in *e)ioada de %on%e*e)e a +o%ului, sa atenue' unele as*e%te ludi%e, sa ii a+ut sa sustina ideea +o%ului in (ata %ole ilo) si a %ondu%e)ii, sa i&a ine' un &od de a ani&a +o%ul %a)e sa-l faca mai putin vizibil ludic... %on(i)&andu-&i in a%elasi ti&* %a a%ela e)a +o%ul de %a)e aveau nevoie. A%easta atitudine &-a su)*)ins ti&* de &ai &ulti ani, da) in *)e'ent stiu %a, (iind atat de des intalnita, ea t)e-uie sa-si ai-a )ada%inile in ele&entele %ultu)ale s*e%i(i%e F)antei. Int)-o ta)a %u )ada%ini %ultu)ale iudeo-%)estine, in *at)ia lui Des%a)tes al %a)ui )ationalis& se in%ea)%a a (i %o*iat de (ie%a)e, e (i)es% %a, int)-o *)i&a (a'a, (ie%a)e *e)soana sa %)eada %a des%o*e)i)ile si invata)ea (a)a v)eun e(o)t %onstient sa *a)a a avea o valoa)e in(e)ioa)a %elo) o-tinute ..%u sudoa)ea ()untii//. De indata %e t)e%e& ()ontie)a, de e2e&*lu in Bel ia sau in Ma)ea B)itanie, a%esta )etine)e este &ult &ai )edusa. 9o%ul este (olosit (i)es%, (a)a a se %auta &ii de +usti(i%a)i *ent)u utili'a)ea lui: se in%ea)%a ulte)io) unele e2*li%atii si se evaluea'a inte)esul &etodei. Totusi, +o%ului i se *ot at)i-ui unele atuu)i %a)e tin de -unul si&t. Fo)ta si e(i%ienta lui in anu&ite i&*)e+u)a)i nu tin de &a ie. De a%eea &i se *a)e (oa)te util sa in%e)%a& sa deslusi& %odul (un%tiona)ii +o%ului in situatie de invata)e. Jocul de societate jocul pedagogic jocul de formare continua $ent)u a intele e &odul in %a)e (un%tionea'a +o%ul de (o)&a)e %ontinua, t)e-uie sa )eveni& la %eea %e insea&na +o%ul %a &odalitate de *et)e%e)e a ti&*ului li-e). E&il Benveniste %onside)a %a +o%ul este ..o activitate re&lementata, care isi este autosuficienta si nu urmareste nicio modificare a realitatii>>! La a%estea adau a& (a*tul %a el se situea'a int)-un unive)s s*e%i(i%, a*)o*iat de %el )eal da) totusi di(e)it de a%esta, in %a)e se *oate a%tiona fara niciun risc! In %iuda di(e)entelo), +o%ul *eda o i% si +o%ul de (o)&a)e %ontinua *ot (i de(inite identi%. Un -un +o% *eda o i% sau un -un +o% de (o)&a)e t)e-uie sa *e)&ita ..+o%ul de d)a ul +o%ului//. Di(e)enta (ata de +o%ul de so%ietate %onsta in intentia %)eato)ului +o%ului sau a (o)&ato)ului de a-l utili'a in s%o*u)i *eda o i%e. Este, de%i, lo i% sa identi(i%a& a%eleasi &e%anis&e si )eso)tu)i la toate, ia) e(e%tele *)oduse sa (ie ase&anatoa)e %u %ele ale +o%ului de so%ietate ; sta)e de s*i)it, e&ulatie, &otivatie<. 3o& *)e'enta *e s%u)t %ateva alte notiuni %a)e *e)&it intele e)ea &odului in %a)e (un%tionea'a +o%ul in situatie de invata)e. Mai intai *)e'enta& in )edientele +o%ului= *ent)u a *utea vo)-i de un +o%, e nevoie de %el *utin %ateva reguli, de +u%ato)i, adi%a de participanti %a)e stiu %a se a(la int)-un +o% si %a)e a%%e*ta sa +oa%e, de o provocare adi%a de un s%o* %e va (i atins la s(a)situl +o%ului si de in%e)titudinea asu*)a %asti ato)ului. !

E2ista si )eso)tu)i ale +o%ului= Ro e) Caillois> identi(i%a *at)u ti*u)i, (ie%a)e (iind *)e'ent, sin u) sau in %o&-inatie %u %elelalte, in +o%u)i= a&'n sau competitia alea sau hazardul mimicry sau imitatia ilynx sau e"altarea! La a%estea adau a& cooperarea a+un and ast(el sa dis*une& de ele&entele %e *e)&it anali'a)ea a %eea %e ne dete)&ina sa +u%a& si sa %ontinua& *ana la s(a)situl +o%ului. In +o%ul *eda i% intalni& &ai )a) e2alta)ea, ia) 0a'a)dul este &ai li&itat de%at in +o%u)ile de *et)e%e)e a ti&*ului li-e), da) asu*)a +u%ato)ului a%tionea'a a%eiasi (a%to)i. Adultii %e %ondu% o int)e*)inde)e (i%tiva in ti&*ul unui sta iu de &ana e&ent sau adultii *)insi int)-un +o% de )olu)i *ent)u a invata %u& sa )e'olve o sta)e %on(li%tuala se i&*li%a si se st)aduies% sa atin a s%o*ul %a)e le este *)o*us.

Jocul in situatie pedagogica

Un +o% )eusit de (o)&a)e *)o(esionala (un%tionea'a %a un +o% adeva)at. Doa) ulte)io) se va e(e%tua o a%tivitate s*e%i(i%a %e u)&a)este sa a+ute +u%ato)ul sa evalue'e %ele do-andite, sa-si de%ode'e &odul de )eusita, sa-si identi(i%e %o&*etentele. # metoda ce urmareste identificarea conditiilor ideale de invatare 1a in%e)%a& sa ne a&inti& in%e*utu)ile *)o*)iei noast)e invata)i. 1au sa o-se)va&, da%a in%e*utu)ile noast)e sunt *)ea inde*a)tate, un %o*il %a)e in%ea)%a sa sta*aneas%a un o-ie%t sau o situatie. In a&-ele %a'u)i o-se)va& o sta)e de %on%ent)a)e destinsa a su-ie%tului. $)ins int)e do)inta de a des%o*e)i, de a intele e, de a sti, el este a-so)-it de *)o*)ia %auta)e, nu este atent la ' o&otele din +u), la soli%ita)ile %a)e l-a) *utea inde*a)ta de o-i%tivul sau. In a%elasi ti&*, el este destins, nu si&te *)esiunea unei +ude%ati de te&ut %e-i ata)na deasu*)a %a*ului. A%eeasi sta)e de s*i)it o )e asi& %and, adulti (iind, (a%e& o %alato)ie si do)i& sa a(la& %u& t)aies% lo%uito)ii 'onei )es*e%tive, sau 0ota)a& sa invata& sa *ilota& un avion, sa %ultiva& %ativa -onsai, sa (olosi& o %a&e)a video et%. Neu)o*si0olo ii a(i)&a %a ..jocul si invatarea sunt doua fatete ale aceluiasi fenomen neuropsiholo&ic>>?. 9o%ul de (o)&a)e *)o(esionala *)o*une )e%)ea)ea, in (olosul invata%elului, a %onditiilo) %e ii vo) *e)&ite sa se aseas%a in a%easta sta)e de %on%ent)a)e destinsa %e (avo)i'ea'a des%o*e)i)ile si ii *e)&ite sa ind)a'neas%a *ent)u %a nu )is%a *)ea &ult da%a se insala asu*)a solutiei. > (es jeux et des hommes, Ro e) Caillois, NRF, %ole%tia Id@es, 19AB ? Con(e)inta la salonul Ludi&at e2*o. Ma)tine Mau)i)as-Bous6uet, 199B C

# metoda ce ia in considerare specificul adultului aflat in formare continua Ca &ulte alte &etode noi, +o%ul se %on%ent)ea'a asu*)a invata%elului, asu*)a o-sta%olelo) *e %a)e a%esta le *oate intalni in ti&*ul invata)ii si asu*)a *a) 0iilo) *e %a)e le *oate (olosi *ent)u a (a%e *)o )ese. Ce)%etato)ii in and)a o ie au studiat situatia adultului a(lat in (o)&a)e %ontinua. A%estia %onstata %a a%esta v)ea sa inteleaga in %e di)e%tie &e) e si de %at ti&* va avea nevoie *ent)u a atin e s%o*ul *)o*us, sa uite situatia de s%ola), sa (ie si u) sau linistit in %eea %e *)iveste *)o*)iile %a*a%itati inainte de a ind)a'ni, sa lu%)e'e in propriul sau ritm, sa identi(i%e *o)tita de int)a)e in su-ie%t. F)anele invata)ii sunt, in *)i&ul )and, *)o*)ia e2i enta de a &e) e )e*ede si d)e*t la tinta, ()i%a de a (i de*asit de nivelul )e(le%tiei teo)eti%e ne%esa)e )eusitei, lenea )esi&tita (ata de ideea de a )e%u) e la )e*)e'enta)i sau %o&*o)ta&ente %otidiene, ne%esitatea de a intele e inainte de a invata. 9o%ul de (o)&a)e %ontinua si ansa&-lul *eda o iilo) +o%ului ; +o%ul de teat)u, utili'a)ea uno) &edia, %u& a) (i &i&ul, %loDnul, &u'i%a, a)tele *lasti%e, *eda o ia e2*e)i&entului< )as*und a%esto) e2i ente. 9o%ul *e)&ite ocolul prin analogie *ent)u a iesi dint)-o situatie *)o(esionala di(i%ila, *ent)u a nu ne si&ti +ude%ati, *ent)u a ne *une int)-o sta)e de s*i)it %)eatoa)e si *ent)u a ind)a'ni solutii inovatoa)e. $a)ti%i*antul utili'ea'a *)o*)iile e2*e)iente si %unostintele in%onstiente. El invata noi &etode si st)ate ii %e-l a+uta sa %asti e, *)in o-se)va)ea %elo)lalti +u%ato)i si *)in *une)ea in locul celuilalt *ent)u a-si intele e &ai -ine *)o*)iul *un%t de vede)e. In s(a)sit, )e(le%tia in e%0i*a %)eea'a un %ad)u &ai la) de %on()unta)e a ideilo). # metoda care face apel la cunostintele nostre inconstiente 1ti& %u totii &ulte lu%)u)i (a)a a (i %onstienti de ele. Un +o% -ine ales le )eadu%e la viata si il (a%e *e +u%ato) %onstient de e2istenta lo). De e2e&*lu, in %a'ul unui +o% des*)e &e%anis&ele e%ono&i%e inte)nationale, %u un o-sta%ol %e *a)e de nede*asit = ni%i un *a)ti%i*ant nu a)e %unostinte de e%ono&ie. 9u%ato)ilo) li se *)o*une sa *e)soni(i%e o ta)a sau un )u* de ta)i, la ale e)e, unul, 1tatele-Unite, altul, ta)i din O$E$, altul, ta)i din A()i%e de 3est et%. Ei e'ita, deoa)e%e nu au alte %unostinte de%at %ele o(e)ite de *lansele de +o% %u %i()e des*)e -o atiile )es*e%tivelo) ta)i. A*oi, in &od su)*)in'ato), +u%ato)ii in%e* sa-si *una int)e-a)i si sa fac shimburi de idei! Cei %a)e )e*)e'inta ta)i din A()i%a *a) a (i ado*tat ideea %a au un &a)e 0andi%a*, da) %a unele ta)i &ai de'voltate a) *utea sa-i a+ute. Ei soli%ita %elo)lalti +u%ato)i sa ii a+ute. 9u%ato)ii %a)e )e*)e'inta 1tatele Unite isi (a% %al&i evalua)i de *e)s*e%tiva si astea*ta %a +u%ato)ii )e*)e'entand )estul lu&ii sa le (a%a *)o*une)i et%. #

La s(a)situl +o%ului, %and vine &o&entul unei evalua)i %ole%tive a %eea %e s-a invatat, lista %elo) do-andite este i&*)esionanta. Fie%a)e +u%ato) isi da sea&a %a, de-a lungul anilor a inregistrat informatii as%ultand -uletinele de sti)i, %itind 'ia)ele, -a %0ia) din %ele s*use de *)o(eso)i %and ei e)au li%eeni et%. Cu un *u-li% -lo%at in (ata te&ei a-o)date sau a situatiei de invata)e, in ene)al, t)e-uie sa ale e& +o%u)i (oa)te ludi%e sau %a)e sa-l implice $$la ma"imum%% *e invata%el, %a)e sa-l *lase'e %at &ai de*a)te de a&inti)ile lui des*)e s%oala. Da) e nevoie si de *)udenta in &odul lo) de *)e'enta)e sau de ..i&ves&anta)e//, *ent)u %a invata%eii sa nu ai-a i&*)esia %a sunt luati d)e*t %o*ii. De a%eea *)o*une& doua +o%u)i (olosite %u un )u* de doa&ne st)aine a(late in %u)s de al(a-eti'a)e. Unul din a%este +o%u)i, un adeva)at +o% de so%ietate, le *)o*une %ateva %utii u&*lute %u o *ul-e)e ()u&os &i)ositoa)e, %u a)o&a unei (lo)i sau ()u%t e2oti%. Fo)&ato)ul le *)o*une %a (ie%a)e sa-si alea a o &i)eas&a %a)e le adu%e a&inte de %o*ila)ie si sa in%e)%e s-o 0i%eas%a dis%utand %u %eilalti &e&-)i ai )u*ului. A%esta este e(e%tul ..&i%utei &adlene// a lui $)oust. Re asindu-se *)int)e a&inti)ile %o*ila)ieie, (ie%a)e doa&na a do)it atat de &ult sa le i&*a)taseas%a si %elo)lalte, in%at a %onst)uit *)o*o'itii in ()an%e'a, uni%a li&-a %o&una a )u*ului. Fa%ea )eseli, da) a%est lu%)u nu e)a i&*o)tant, ea uitase %a se a(la la un %u)s de invata)e a li&-ii ()an%e'e. Desi u), s%osese& inainte sti%lutele %u a)o&e din %utii, *ent)u %a alt(el *)ea le-a) (i (a%ut sa se andeas%a la un +o% de %o*ii. Cu a%elasi )u* a& (olosit si +o%u)i edu%ative des*)e ali&entatia e%0ili-)ata. Un alt &od de a lua in %onside)atie as*e%tul inte)%ultu)al al a%esto) )u*u)i, in s*e%ial (a*tul %a *ovestea (a%e *a)te din (ondul %ultu)al al &a+o)itatii *o*oa)elo), este (olosi)ea *ovestii sau a +o%u)ilo) %)eate *e -a'a *ovestilo). # metoda ce duce la o schimbare 9o%ul este utili'at la &ai &ulte nivele *ent)u a-i a+uta *e indivi'i in de&e)su)ile lo) de a se s%0i&-a. Ma+o)itatea +o%u)ilo) %e %ont)i-uie la s%0i&-a)e sunt ne%o&*etitive, *ent)u a )e*)odu%e *)in analo ie o-ie%tivele &un%ii in e%0i*a, *)oie%t al nu&e)oase int)e*)inde)i. 9o%ul de (o)&a)e %ontinua va (i %on%e*ut si ada*tat in (un%tie de o-ie%tivul sau o-ie%tivele u)&a)ite. El *oate sa ne *e)&ita sa .. ne dam seama ca apar schimbari //. De e2e&*lu, la in%e*utul unui *a)%u)s de invata)e *)in +o%, *e un va*o) %e ii %ondu%ea *e %ei 1!" de *a)ti%i*anti s*)e insula $o)6ue)olles, a& dist)i-uit (ie%a)uia 0a)ta unui *e)sona+ din 9o%ul %elo) B (a&ilii. A%est +o% o)i inal %u*)indea (a&ilii din di(e)ite e*o%i %a)e isi *usese)a a&*)enta asu*)a insulei, in *e)ioada et)us%a, a i&*e)iului )o&an, in e*o%a lui Na*ol@on et%. Fie%a)e e*o%a e)a )e*)e'entata de *e)sona+e ti*i%e= +u)isti, viti%ulto)i, ne usto)i. A& %e)ut E

*a)ti%i*antilo) sa se )u*e'e %at &ai )e*ede. Fa)a v)eo alta indi%atie si (a)a a *une int)e-a)i, lu%)u *e)&is de alt(el, ei au )e%o&*us %u )eutate, dato)ita nu&a)ului lo) &a)e, (a&ilii %)onolo i%e. E)au (oa)te &and)i de a (i )eusit in a%est lu%)u in %in%is*)e'e%e &inute... si (oa)te ne(e)i%iti atun%i %and le-a& s*us %a t)e-uiau sa o ia de la %a*at, *ent)u %a do)ea& sa se )u*e'e *e &ese)ii sau (un%tii ;un )u* de viti%ulto)i, un )u* de ne usto)i et%.<. In de-)ie(in -ul +o%ului au (a%ut (oa)te )e*ede le atu)a %u &ese)ia lo)= in)e ist)au %o&en'ile si le e2e%utau (a)a a (i &e)eu atenti da%a a%easta %o&anda, ase&anatoa)e %u alta, e)a identi%a %u a%easta sau i&*unea o )e(le%tie di(e)ita. Un al doilea o-ie%tiv %e *oate (i le at de +o%ul de (o)&a)e %ontinua este=..sa vad ca apar schimbari!!!la mine%%! A%est o-ie%tiv este adesea aso%iat %u altele, %u& a) (i= F analiza competentelor necesare stapanirii acestei schimbari! In a%est s%o* au (ost %)eate +o%u)i ene)i%e, %u& a) (i %el intitulat .. 1i eu, si eu, si eu// ;Edilud G $e)&is de +o%<. Me%anis&ele a%esto)a *ot (i ada*tate inte)*)inde)ii %e il soli%ita. F testarea propriilor capacitati! Deseo)i se (oloses% +o%u)i de so%ietate detu)nate sau %u un *a)%u)s de %o&*etente &ulti*le, %u& a) (i e2*o'itia ..9o% des*)e &ine//, %a)e s-a tinut ti&* de o*t luni in Cit@ des s%ien%es et de lHindust)ie La 3illette din $a)is. A& *)o*us atun%i +o%u)i de so%ietate alese s*e%ial *ent)u %o&*etentele %e)ute sau *ent)u (a*tul %a, +u%andu-le, se *utea nu doa) e(e%tua o testa)e a *)o*)iilo) %a*a%itati, da) si o ,,,,,,,

C0antal Ba)t0@l@&I-Rui' este %)eatoa)e de +o%u)i de (o)&a)e, )es*onsa-ila *ent)u $e)&isul de +o%-Li%en%e to *laI, %on(e)entia) in s*e%iali'a)ea ..9o%ul in (o)&a)ea %ontinua// la Unive)sitatea $a)is 3II, di*lo&a unive)sita)a in 1tiintele +o%ului, auto)ul lu%)a)ii )ocul si suporturile ludice ale formarii adultului ;Editu)a CBR<, %oo)donato) al *hidului "dilude al jocurilor de formare ; Editu)a Edilude<, %)eatoa)e si o) ani'atoa)e a salonului Ludi&at e2*o, salon al *)o(esionistilo) +o%ului de (o)&a)e si %o&uni%a)e in int)e*)inde)e ; in (ie%a)e an in luna &a)tie la Cnit-$a)is La D@(ense<. $e)&isde+oue)-li%en%eto*laIJDanadoo.()

&"emple de utilizare a jocului de formare continua Jocul cu euro A%est +o% se ad)esea'a s*e%ialistilo) &onedei eu)o. O-ie%tivul este do-andi)ea de %unostinte *)e%ise si de i&*li%a)e a a%6uis-u)ilo) *)in inte)ventia uno) %on(e)entia)i s*e%ialisti. $)i&ul o-sta%ol %onsta in (a*tul %a *a)ti%i*antii la sta iu stiau de+a totul sau %)edeau %a stiu totul des*)e su-ie%t. 1olutia aleasa a (ost +o%ul int)odu%tiv, neaste*tat int)-un sta iu se)ios, (oa)te vi'ual, %u o )oata &a)e, %a la Mosi, %u stea u)i, %u un ani&ato), %u e%0i*e adve)se, %u int)e-a)i si eni &e %a)e *)o*uneau o i&a ine di(e)ita des*)e eu)o, nu doa) %i()e sau date din de%)ete, %i ane%dote, aso%ie)i isto)i%e int)e eveni&ente, o in%u)siune in viata %otidiana a ta)ilo) Uniunii Eu)o*ene i&*li%ate. $a)ti%i*antii e)au &i)ati %a nu stiau, isi *uneau int)e-a)i si &ai ales ad)esau int)e-a)i %on(e)entia)ilo) %a)e inte)veneau ulte)io). Conceperea de instrumente ludice pentru un stagiu de e"primare scrisa O-ie%tivul a%estei a%tiuni e)a de a-i (a%e *e in ine)ii de la Co&isa)iatul *ent)u ene) ie ato&i%a sa se *)eo%u*e de &odul in %a)e s%)iau si de a-i (a%e sa do-andeas%a te0ni%ile %e le-a) (i *e)&is o i&-unatati)e a stilului lo) de )eda%ta)e. O-sta%olul %e t)e-uia de*asit e)a %onvin e)ea in ine)ilo) %a ei nu e)au niste ..s*e%ialisti in (ilolo ie// si %a nu *uteau (a%e *)o )ese in a%est do&eniu. 1olutia aleasa nu a (ost de&e)sul i&*ot)iva vi'iunii lo) asu*)a *)o*)iilo) %a*a%itati de )eda%ta)e, %i *le%a)ea de la inte)esul lo) (ata de %eea %e *oate (i dovedit. Ani&ato)ul a int)odus la in%e*utul sta iului +o%u)i si eni &e %a)e le *e)&iteau sa intelea a %e se inta&*la la nivel (i'iolo i% in ti&*ul le%tu)ii ; &is%a)i ale o%0ilo), i&*a%tul asu*)a %)eie)ului, &e&o)a)ea et%.<. A%easta a-o)da)e a *e)&is sa se e2*li%e, *)in dedu%tie, %eea %e ne este ne%esa) *ent)u a )eusi in &o&entul )eda%ta)ii. Lista o-isnuintelo) %e t)e-uiau %o)e%tate a (ost )eda%tata de )u* %a)e a sta-ilit si ..*)io)itatile//. 1ta ia)ii au studiat a*oi int)-o anu&ita o)dine di(e)itele te0ni%i de )eda%ta)e, ia) atun%i %and a (ost *osi-il, *)in +o%. 'iua schimburilor intre personalul directiilor Formare ale air France O-ie%tivul %onsta in a intele e %e (a% %eilalti si in a i&-unatati %o&uni%a)ea si e(i%ienta a%tivitatii los %o&une. $)in%i*ala di(i%ultate intalnita e)a dis*a)itatea s*e%iali'a)ilo), %e &e) eau de la (o)&ato) la %e)%etato), de la intendent la s*e%ialist in lo isti%a, %u (o)&a)i *)o(esionale e2t)e& de di(e)ite si %a)e inte)vin in &o&ente su%%esive ale*)o%esului (o)&a)ii %ontinue. Unii ela-o)ea'a *)o )a&e, altii (a% an%0ete asu*)a nevoilo), altii ti*a)es% %ataloa e si su*o)tu)i, B

ins%)iu *a)ti%i*antii, sinteti'ea'a evalua)ile. Li s-a *)o*us un *a)%u)s ludi% de o 'i, %e %u*)indea 1C" de *e)soane. 1e u)&a)ea t)e'i)ea %u)io'itatii lo) (ata de &un%a %elo)lalti, %u a+uto)ul uno) +o%u)i ale %on%e*to)ilo) +o%u)ilo) ..$e)&is de +o%//7, i&*)euna %u an a+atii Ai) F)an%e din (ie%a)e se)vi%iu. A%easta 'i le-a *e)&is sa )idi%e valul de *e *)in%i*alele at)i-utii ale (ie%a)uia, a*oi sa le indi%e %o&*etentele ne%esa)e si sa identi(i%e analo iile %u viata %otidiana. Jocul (rotectiei mamei si copilului )(*C+ A%est e2e&*lu a (ost a*li%at in &ediu s%ola), da) &etoda *)o*usa *oate (i a*lia%ta si in inte)*)inde)e, de e2e&*lu %u *a)ti%i*anti %u (o)&a)e te0ni%a. O-ie%tivul %onsta in t)ans&ite)ea de %unostinte des*)e un su-ie%t i&*o)tant, da) deose-it de stu(os, uno) elevi. A%estia nu e)au inte)esati de su-ie%t sau il %onside)au ina%%esi-il si *)ea %o&*le2. 1-a de%is %a +o%ul sa (ie %)eat de *a)%i*antii insisi. A& %ondus o *)i&a sedinta in %a)e elevii au ales un &e%anis& de +o% ada*tat. In a%est s%o* au t)e-uit sa %unoas%a &a)ile te&e ale su-ie%tului, st)u%tu)a %u)sului, sa evidentie'e %eea %e e)a i&*o)tant, ele&entele %a)e aveau sens. Du*a %e s-a e(e%tuat a%easta &odela)e, elevilo) li s-au )e*a)ti'at di(e)ite a%tivitati= %e)%eta)e do%u&enta)a, )eali'a)ea de ilust)atii et%. A%este de&e)su)i le-au *e)&is elevilo) sa a*)o(unde'e su-ie%tul, sa ela-o)e'e )e ula +o%ului si sa %)ee'e teste *ent)u a vedea da%a %ole ii lo) e)au %a*a-ili sa )as*unda int)e-a)ilo) inventate de o *a)te a %lasei. E&ulatia a (ost &a2i&a, deoa)e%e (ie%a)e a *utut sa-si e2e)%ite talentele, ia) ideea %a, ulte)io), u)&au sa a*li%e +o%ul la %elelalte %lase i-a dete)&inat *e elevi sa )eda%te'e int)e-a)i si )as*unsu)i %e nu *uteau (i *use la indoiala.

7 $e)&is de +oue)= 1B )ue des E%oles, 9!B"" Colo&-es. Tel, (a2 = "1 #B 8E 8C B! : &ail = *e)&is+oue)J()ee.(): site = DDD.*e)&isde+oue).%o&