Infraciunea de abuz de ncredere

Asupra cauzei penale de fa, delibernd, constat urmtoarele: Prin Rechizitoriul nr. 3757 P !""# al Parchetului de pe ln$ %udectoria &ome'ti s(a dispus punerea )n mi'care a aciunii penale 'i trimiterea )n *udecat a inculpatului + , cercetat )n stare de libertate pentru s-r'irea infraciunii de abuz de )ncredere pre-. de art. !.3 +p, constnd )n aceea c )n luna octombrie !""#, dup ce a )mprumutat o betonier de la partea -tmat A-ram &ria, a refuzat s i(o restituie, partea -tmat )nre$istrnd un pre*udiciu de ..7"" de lei. )n faza de urmrire penal au fost administrate urmtoarele probe: pln$erea prealabil a prii -tmate /filele 5(01, declaraiile prii -tmate /fila 71, chitan /fila #1, declaraie martor /fila 21, declaraie martor /fila ."1, foto$rafii /fila ..1, declaraii )n-inuit /filele .5(.71. 3n faza de cercetare *udectoreasc, la termenul din "2."0.!""2 a fost audiat inculpatul, acesta recunoscnd s-r'irea faptei, declaraia sa fiind consemnat )n scris 'i ata'at la dosarul cauzei la fila !7. 4a termenul din 7."7.!""2 au fost audiai partea -tmat, declaraia sa fiind consemnat )n scris 'i ata'at la dosarul cauzei la fila 5", martorul 3 4, declaraia sa fiind consemnat )n scris 'i ata'at la dosarul cauzei la filele 5. 'i 53, martorul )n circumstaniere + ,, declaraia sa fiind consemnat )n scris 'i ata'at la dosarul cauzei la fila 5!. 3n aceea'i 'edin, constatnd imposibilitatea de audiere a martorului din lucrri 6 3, instana a dispus citirea depoziiei acestui martor dat )n faza de urmrire penal. 4a termenul de astzi au fost audiai martorul + &, declaraia sa fiind consemnat )n scris 'i ata'at la dosarul cauzei la fila 5!, martorul 73, declaraia sa fiind consemnat )n scris 'i ata'at la dosarul cauzei la fila 53 'i martorul A 8, declaraia sa fiind consemnat )n scris 'i ata'at la dosarul cauzei la fila 55. Analiznd actele 'i lucrrile dosarului instana reine urmtoarea situaie de fapt: 3n toamna anului !""# partea -tmat A & i(a )mprumutat )n mai multe rnduri inculpatului betoniera proprietate personal pentru a realiza lucrri de construcii la $ospodria sa. +ele dou pri se cunosc de mai mult -reme, in cursul anilor !""7 'i !""# partea -tmat )ncredinndu(i inculpatului mai multe oi pentru a a-ea $ri* de ele. 9ltima oar partea -tmat i(a )ncredinat betoniera inculpatului )n luna octombrie !""# )ns inculpatul a refuzat s o mai restituie moti-nd c partea -tmat are datorii ctre el rezultate din )ntreinerea oilor. 6ituaia de fapt astfel reinut rezult din declaraiile de recunoa'tere ale inculpatului /filele .0, .7 dup, fila !71 coroborat cu declaraiile prii -tmate /filele 5(7 dup, fila 5"1 'i cu declaraiile martorilor 3 4 /fila 2 dup, filele 5., 531, + & /fila 5!1, 7i 3on /fila 531 'i : 8 /fila 551.

)ntruct din probele administrate rezult -ino-ia inculpatului )n s-r'irea faptei, instana urmeaz s(. condamne pe inculpat pentru s-r'irea infraciunii de abuz de )ncredere pre-. de art. !.3 +p. 6ub aspectul laturii obiecti-e elementul material al infraciunii )l reprezint fapta inculpatului care a refuzat s restituie betoniera prii -tmate care i(o )ncredinase pentru a se folosi de ea la lucrrile de construcii ale propriei locuine. ;in probele administrate )n cauz rezult c inculpatul era un simplu detentor precar al betonierei, pe care partea -tmat o )ncredinase spre folosire )n baza raporturilor de )ncredere stabilite )ntre pri. Refuzul de restituire rezult din declaraiile inculpatului coroborat cu toate declaraiile martorilor audiai )n cauz 'i cu declaraiile prii -tmate. Rezultatul periculos al infraciunii )l reprezint lezarea relaiilor sociale cu caracter patrimonial care trebuie s se bazeze pe )ncredere atunci cnd se are )n -edere proprietatea bunurilor mobile. 3ntre fapta ilicit 'i rezultatul periculos e<istnd o le$tur de cauzalitate ce rezult din modalitatea de s-r'ire a faptei.. 6ub aspectul laturii subiecti-e fapta a fost s-r'it cu forma de -ino-ie a inteniei directe, inculpatul urmrind s('i )nsu'easc bunul 'i s(. pun pe proprietarul bunului )n imposibilitatea de a('i e<ercita drepturile cu pri-ire la acel bun. ,ino-ia nu este )nlturat de susinerea inculpatului c partea -tmat nu i(a achitat cheltuielile le$ate de )ntreinerea oilor, acest aspect nefiind confirmat de nici o prob administrat )n cauz. Astfel, declaraia martorului + & /fila 5!1 care susine c inculpatului nu i s(au achitat cheltuielile le$ate de iernatul oilor nu poate fi reinut de instan )ntruct martorul, care este unchiul inculpatului, 'tie acest lucru de la inculpat iar aceste declaraii sunt contrazise de declaraiile martorilor 3 4 'i A 8. Pe de alt parte, chiar dac )ntre pri ar fi rmas ne)nele$eri cu pri-ire la )ntreinerea oilor inculpatul a-ea posibilitatea s se adreseze instanei cu o aciune ci-il iar nu s('i fac sin$ur dreptate )nsu'indu('i un bun ce nu(i aparine. Principiile unui stat de drept sunt incompatibile cu ideea ca cei care se simt lezai )ntr(un drept s('i fac sin$uri dreptate, sin$ura cale de soluionare a conflictelor fiind adresarea la instanele de *udecat. A-nd )n -edere -ino-ia do-edit a inculpatului instana urmeaz s(. condamne la o pedeaps cu amenda. 4a indi-idualizarea pedepsei instana urmeaz s aib )n -edere dispoziiile art. 7! +p, respecti- $radul de pericol social sczut al faptei, limitele de pedeaps, respecti- )nchisoare de la 3 luni la 5 ani sau amend, persoana inculpatului, acesta a-nd antecedente penale conform fi'ei de cazier *udiciar de la fila !5 din dosar dar 'i atitudinea sincer a inculpatului pe parcursul procesului, 'i s(i aplice o pedeaps cu amend penal )n cuantum de #"" de lei considerndu(se c )n acest fel scopul pedepsei pre-. de art. 5! +p poate fi mai bine atins. ;e asemenea, a-nd )n -edere dispoziiile art. 03. +.pen., instana urmeaz s atra$ atenia inculpatului c dac se sustra$e cu rea credin de la e<ecutarea amenzii instana poate )nlocui aceast pedeaps cu pedeapsa )nchisorii.

6ub aspectul laturii ci-ile instana constat c )n cursul *udecii partea -tmat A & s(a constituit parte ci-il )n procesul penal cu suma de ..2"" lei, reprezentnd contra-aloarea betonierei 'i a sumei de !.0#" lei, reprezentnd cheltuielile datorate lipsei de folosin a betonierei sustrase. )n baza art. 22# = 222 +.ci- pentru a fi )ntrunite condiiile rspunderii ci-ile delictuale este necesar a se face do-ada e<istenei unei faptei ilicite, a unui pre*udiciu, a raportului de cauzalitate )ntre fapt 'i pre*udiciu precum 'i a -ino-iei fptuitorului. )n cauz s(a fcut do-ada faptei ilicite a inculpatului 'i a -ino-iei acestuia. )n ceea ce pri-e'te pre*udiciul cauzat prii -tmate instana constat c acesta const pe de o parte )n suma de bani pe care partea -tmat a achitat(o la cumprarea betonierei, respecti- ..!"" lei, a'a cum rezult din chitana de la fila # dup, iar pe de alt parte, )n -irtutea principiul reparrii inte$rale a pre*udiciului suferit, )n suma de bani pe care partea -tmat a fost obli$at s o achite pentru )nchirierea unei alte betoniere cu care s('i fac lucrrile necesare la construciile din propria $ospodrie. ;in declaraiile martorilor 3 4 /fila 531 'i 7 3 /fila 531 rezult c din luna mai !""2 partea -tmat a fost ne-oit s )nchirieze o betonier pentru care a pltit cte 5" de lei pe zi de folosin, acumulndu(se pn )n prezent un pre*udiciu de !.0#" lei pentru cele 07 de zile de utilizare. )n consecin, )n baza art. .5 'i art. 350 +.pr.pen. raportat la art. 22#(222 +.ci-. instana urmeaz s admit )n parte aciunea ci-il formulat de partea ci-il 'i s obli$e inculpatul la plata ctre aceast parte ci-il a sumei de ..!"" lei, reprezentnd contra-aloarea betonierei 'i a sumei de !.0#" lei, reprezentnd cheltuielile datorate lipsei de folosin a betonierei sustrase. 3nstana nu poate reine ca pre*udiciu suma de ..2"" reprezentnd contra-aloarea betonierei atta timp ct pe*udiciul prii -tmate este de ..!"" de lei, suma efecti- achitat pentru achiziionarea betonierei, a'a cum rezult din chitana de la fila # dup. )n baza art. .2. alin. . +.pr.pen. instana -a obli$a inculpatul la plata sumei de .#" lei, cu titlu de cheltuieli *udiciare a-ansate de stat. )n baza art. .23 +.pr.pen. -a obli$a inculpatul la plata sumei de 7"" lei, cu titlu de cheltuieli *udiciare, reprezentnd onorariu de aprtor al prii -tmate, a'a cum rezult din chitana de la fila 52.