Introducere

Spaiul Schengen este o zon de circulaie liber n Europa. Statele membre ale acestui spaiu au eliminat sau vor elimina controalele la frontierele interne, astfel nct este (sau va fi) posibil trecerea frontierei ntre oricare dou asemenea state fr acte i fr opriri pentru control. Acordul de liber circulaie a fost semnat la ! iunie "#$ n mica

localitate lu%embur&'ez Sc'en&en. (rimele state care l)au implementat au fost *el&ia, +rana, ,ermania, -u%embur&, (ortu&alia, Spania i .rile de /os, care i)au desc'is &raniele pe 01 martie ""$. (n n prezent, 23 de state au aderat la Acordul Sc'en&en, dintre care 0$ l)au i implementat. 4ntr)un moment istoric, pe 0 decembrie 0335, nou state, ma6oritatea din centrul i estul Europei, i)au desc'is &raniele, astfel nct pentru prima dat este posibil cltoria liber peste fosta 7ortin de +ier. Asta, cu e%cepia aeroporturilor, care vor intra n noile ri n re&im Sc'en&en de la 0" martie 033#8 9. :in Spaiul Sc'en&en fac parte Elveia i -iec'tenstein, respectiv ;orve&ia i <slanda, care nu sunt membre ale =E. 4n acelai timp, >e&atul =nit i <rlanda, ri membre ale =niunii Europene, au optat s nu implementeze acordul Sc'en&en pe teritoriul lor. Statele membre ale ?ratatului de la Sc'en&en i ale =niunii Europene Romnia, Bulgaria i Cipru, respectiv statele care sunt doar membre ale ?ratatului de la Sc'en&en, dar nu ale =E, Elveia i Liechtenstein, nu au nceput nc s aplice prevederile tratatului, dar urmeaz s o fac n viitor.

Istoria si dezvoltarea Acordului Schengen La 14 iunie 1985, Republica Federala Germania, Franta, Belgia, Luxemburg si Olanda au semnat Acordul c!engen " c!engen #iind o localitate din Luxemburg$ cu pri%ire la abolirea treptata a controlului %amal comun acestor tari& La 19 iunie 199' a #ost semnata (on%entia cu pri%ire la )mplementarea Acordului c!engen& *unctele c!eie ale acordului %i+ea+a masurile de creare, in urma abolirii controlului %amal comun, a unui spatiu comun de securitate si ,ustitie& Obiecti%ele principalele ale acordului re+ida in

armoni+area pre%ederilor legate de intrarea si sederea de scurta durata in

spatiul c!engen a cetatenilor din a#ara ./ "omogeni+area %i+ei c!engen$0

problema a+ilului "cu determinarea pri%ind carui dintre tatele 1embre se

%a supune solicitantul a+ilului$0

probleme de combatere %amala a crimelor legate de droguri0 cooperarea politiei "urmariri periculoase$0 cooperarea dintre statele c!engen in probleme de ,ustitie&

(on%entia cu pri%ire la )mplementarea Acordului c!engen a intrat in %igoare la 1 septembrie 19920 pre%ederile lui nu puteau sa aiba un e#ect practic totusi, pina cind conditiile te!nice si legale "asa ca datele bancare si datele rele%ante pri%ind protectia autoritatilor$ nu erau indeplinite& Ast#el, (on%entia a inceput sa aiba e#ect practic la 34 martie 1995 atit pentru partile originare ale Acordului c!engen, cit si pentru pania si *ortugalia& 5in 1995, )talia, Grecia, Austria, 5anemarca, Finlanda si uedia au aderat la (on%entie, care a intrat in %igoare pentru cele trei tari nordice abia la 35 martie 3''1&

Odata ce controlul %amal este complet abolit, detinatorul %i+ei comune este indreptatit sa stea in cele 15 state mai sus mentionate care aplica (on%entia cu pri%ire la )mplementarea Acordului c!engen pentru maximum pina la 9' +ile intr6o perioada de sase luni, in timpul in care e %alabila %i+a& *unctele c!eie ale (on%entiei cu pri%ire la )mplementarea Acordului c!engen1

(etatenii tarilor ce implementea+a Acordul c!engen "%e+i itemul 1$ pot

trece #rontierele interne ale tarilor semnatare la orice punct #ara controlul %amal&

O %i+a #ara restrictii teritoriale "%i+a turistica sau cea business ce permite

detinatorului sa stea pina la 9' de +ile intr6o perioada de sase luni, %i+a de tran+it sau la aeroport$, acordata unui cetatean dintr6o tara6terta de una din tarile semnatare, indreptateste detinatorul, in acelasi scop si pe durata %aliditatii %i+ei, sa intre #ara controlul %amal pe teritoriul oricarei dintre tarile semnatare&

Orice cetatean dintr6o tara6terta cu permis de resedinta %alid in una dintre

tarile semnatare poate calatori cu un pasaport %alid, #ara a cere o %i+a, timp de 9' de +ile intr6o perioada de sase luni, in alte tari semnatare&

Armoni+area politicii de %i+e in tarile

c!engen "lista comuna a

cetatenilor din tarile6terte care solicita %i+e$&

(ontrolul %amal extern potri%it unui standard comun c!engen& Accesul tuturor tarilor c!engen la istemul )n#ormational c!engen

" ) $ #urni+ind date despre identitatea personala sau alte in#ormatii din spatiul c!engen&

(ooperare apropiata dintre politie si ,ustitie& .ni#icarea e#orturilor pentru combaterea crimei legate de droguri&

(ourt7 Guillaume, 5e%in Guillaume 6 7onstructia europeana, /ditura (&8&)& 9(oresi9 A, Bucuresti& p& 91

Reguli ce determina acordarea competentei pentru procedurile de a+il "in

pre+ent, inlocuite de intre%ederile similare ale (on%entiei de la 5ublin, din 15 iunie 199'$& Partile semnatare ale Acordului Schengen sunt- Austria, Belgia, Republica (e!a, 5anemarca, /stonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, )slanda, )talia, Letonia, Lituania, Luxemburg, 1alta, 8or%egia, Olanda, *olonia, *ortugalia, lo%acia, lo%enia, pania, uedia si .ngaria&

:arta /uropei pe care sunt indicate statele spaiului Schengen& )ndicate ;n gri sunt statele din a#ara acordului, ;n albastru ;nc!is <i %iolet desc!is sunt indicate statele semnatare ale acordului& 1a,oritatea statelor semnatare ale acordului "35 din 2', ;n albastru ;nc!is$ l6au implementat& tatele r=mase "5 din 2',
4

repre+entate ;n %iolet desc!is$, /l%e>ia, Liec!tenstein, Rom?nia, Bulgaria <i (ipru "lipse<te din imagine$ urmea+= s= ;l aplice& 3& Cronologia aderarii la Acordul Schengen 19856 Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania si Franta 199'6 )talia 19916 pania si *ortugalia 19936 Grecia 19956 Austria 19946 5anemarca, uedia si Finlanda 3''16 )slanda si 8or%egia

Participarea Regatului Danemarcei 5esi 5anemarca a semnat Acordul c!engen, ea poate alege sa aplice sau nu, orice deci+ii noi adoptate in cadrul @itlului )A, c!iar si cele care constituie o de+%oltare a acBuis6ului c!engen& Participarea Irlandei si a Regatului Unit (on#orm *rotocolului anexat Acordului Amsterdam, Regatul .nit si )rlanda pot participa in totalitate sau doar in anumite aspecte ale acBuis6ului c!engen, daca celelalte 12 state membre c!engen decid ast#el in unanimitate, in cadrul (onsiliului& 1area Britanie a solicitat, in luna martie 1999, sa participe in unele aspecte ale (on%entiei c!engen precum- cooperarea politieneasca si ,udiciara, combaterea drogurilor si istemul )n#ormatic c!engen& )rlanda a solicitat sa participe in unele pre%ederi ale (on%entiei c!engen, acestea #iind in mare parte, aceleasi cu cele ale 1arii Britanii&
5

Participarea Islandei si Regatului Norvegiei Alaturi de uedia, Finlanda si 5anemarca, 8or%egia si )slanda iau parte in .niunea 8ordica a *asapoartelor, in cadrul careia au #ost eliminate controalele la #rontierele interne& )slanda si 8or%egia au semnat un Acord cu ./ in mai 1999, in urma caruia cele doua state pot participa la elaborarea noilor instrumente legislati%e ale acBuis6ului c!engen& Actele sunt adoptate doar de catre statele membre ./, dar se aplica si )slandei si 8or%egiei& )n practica, aceasta asociere ia #orma unui (omitet mixt in a#ara cadrului ./, #ormat din repre+entanti ai )slandei, 8or%egiei, (onsiliului ./ si (omisiei /uropene& Participarea Elvetiei )n anul 3''3 (omisia /uropeana a inceput negocierile cu /l%etia& Aceste negocieri au a%ut ca #inali+are semnarea de catre .niunea /uropeana si /l%etia a unui acord de asociere a /l%etiei la implementarea, aplicarea si de+%oltarea acBuis6ului c!engen&

3 Integrarea Acordului Schengen in Uniunea Europeana )ncepind cu 1 mai 1999 *rotocolul .niunii /uropene& Ast#el, (omunitatea /uropeana si6a asumat competenta pentru largile spatii ale acBui6urilor c!engen "Acordul c!engen si %ariatele pre%ederi adoptate in acest context$, precum si pentru ulterioara sa de+%oltare& *entru 1area Britanie, )rlanda si 5anemarca s6au #acut aran,amente speciale& 5esi c!engen al @ratatului de la c!engen in cadrul

Amsterdam din 3 octombrie 199C a integrat cooperarea

1area Britanie si )rlanda nu sunt parti ale Acordului

c!engen, ele pot, cu

aprobarea (onsiliului ./, sa aplice acBui6urile c!engen in intregime sau in parte si sa participe la de+%oltarea ulterioara& 5anemarca %a decide pe ba+a de anali+a de ca+ daca %a participa, sub pre%ederile legislatiei internationale, la de+%oltarea ulterioara a acBui6urilor si daca %a integra in legislatia sa nationala si legislatia (omunitatii, de+%oltata #ara participarea sa3& Acordurile de cooperare dintre tarile semnatare c!engen si 8or%egia si )rlanda au #ost inlocuite respecti% cu acordurile asociate cu ./, #oarte asemanatoare la continut, inc!eiate in ba+a @ratatului de la Amsterdam& *entru cetatenii ./ si cetatenii tarilor6terte care locuiesc in ./, Acordul c!engen are drept re+ultat cresterea substantiala a libertatii de calatorie si imbunatatirea sigurantei in interiorul tarilor c!engen si #rontierelor lor externe& Prevederi legale selective cu privire la Acordul Schengen
1&

Acordul din 14 iunie 1985 dintre gu%ernele statelor .niunii

/conomice Benelux, Republica Federala Germania si Republica France+a pri%ind abolirea treptata a controlului %amal la #rontierele comune2&
3&

(on%entia din 19 iunie 199' ce implementea+a Acordul

c!engen din 14 iunie 1985 dintre gu%ernele statelor .niunii /conomice Benelux, Republica Federala Germania si Republica France+a pri%ind abolirea treptata a controlului %amal la #rontierele comune "(on%entia cu pri%ire la )mplementarea Acordului c!engen$4&

3 2

Barbulescu )ordan G!eorg!e 6 =E de la national la federal, /ditura @ritonic, Bucuresti, 3''5& p&4C Doint 1inisterial Ga+ette 1984, p& C9 ##& 4 1onitorul O#icial Federal$ Federal LaE Ga+ette )) 1992, p& 1'12 ##

2&

Legea de la 15 iunie 1992 cu pri%ire la Acordul c!engen din

19 iunie 199' pri%ind abolirea treptata a controlului %amal la #rontierele comune5&

4&

8oti#icarea din 14 iunie 1985 despre )ntrarea in %igoare a

(on%entiei cu pri%ire la )mplementarea Acordului c!engen din 14 iunie 1985 dintre gu%ernele statelor .niunii /conomice Benelux, Republica Federala Germania si Republica France+a pri%ind abolirea treptata a controlului %amal la #rontierele comune4&
5&

@ratatul de la Amsterdam din 3 octombrie 199CC&

! Politica in domeniul vizelor (ea mai importanta etapa ;n e%olutia spre o piata interna reala, ;n care sa nu mai existe obstacole ;n calea liberei circulatii a persoanelor, este repre+entata de ;nc!eierea celor doua acorduri c!engen- Acordul Schengen "semnat la 14 iunie 1985$ si Conventia de Implementare Schengen "semnata la 19 iunie 199' si intrata ;n %igoare la 34 martie 1995$& Fn pre+ent (on%entia este semnata de 12 state membre0 )rlanda si 1area Britanie nu sunt membre ale (on%entiei, dar au a%ut posibilitatea sa opte+e pentru aplicarea anumitor parti ale corpului de legislatie c!engen& 5in momentul aplicarii (on%entiei pentru )talia si Austria "1 aprilie 1998$, au #ost eliminate controalele la #rontierele interne ale tuturor statelor semnatare, cu exceptia Greciei& Fn plus, )slanda si 8or%egia "membre ale .niunii *asapoartelor 8ordice$ au statut de membrii asociati& 5irecti%a (onsiliului din 38 #ebruarie 3''3 reglementea+a cererea )rlandei de a participa la c?te%a dispo+itii ale
5 4

1onitorul O#icial Federal 6 Federal LaE Ga+ette )) 1992, p& 1'1' ## 1onitorul O#icial Federal Federal LaE Ga+ette )) 1994, p& 421 ## C 1onitorul O#icial Federal Federal LaE Ga+ette 1998 )), p& 284

ac@uis6ului

c!engen, un pas premergator spre adoptarea deplina a aBuisului

c!engen de catre acest stat& )mplementarea (on%entiei c!engen are ca scop eliminarea controalelor la #rontierele interne pentru toate persoanele, inclu+?nd bine;nteles masuri de ;ntarire a controalelor la #rontierele externe& Aceste masuri implica o politica de %i+e comuna, posibilitatea procesarii cererilor de a+il, cooperare ,udiciara si politieneasca, precum si un sc!imb e#icient de in#ormatii& La #rontierele externe ale spatiului c!engen, cetatenii ./ trebuie doar sa pre+inte un document de identi#icare %alid, iar cetatenii tertelor tari cuprinse ;n lista comuna a tarilor ai caror cetateni au ne%oie de %i+a de intrare trebuie doar sa posede o %i+a unica %alabila ;n ;ntregul spatiu c!engen& @otusi, #iecare stat membru are libertatea de a cere %i+a ;n ca+ul cetatenilor altor terte tari& Ac@uis6ul ;n domeniul politicii %i+elor este repre+entat de art& 963C din (on%entia de )mplementare a Acordului c!engen si de o serie de alte acte c!engen ;n tarile ./, normati%e re#eritoare la- implementarea ac@uis6ului

stabilirea unui model tip de %i+a A Regulamentul (onsiliului 224G3''3 (/ de modi#icare a Regulamentului 1482G1995 sau stabilirea unui model uni#orm de #ormular de cerere de %i+a, eliberata de statele membre titularilor unui document de calatorie nerecunoscut de statul membru care stabileste #ormularul A Regulamentul (onsiliului 222G3''3 (/& Fn pri%inta tarilor ai caror cetateni au ne%oie de %i+a pentru a intra ;n spatiul comunitar, Regulamentul (onsiliului 529G3''1 (/ #ixea+a lista tarilor terte ai caror resortisanti sunt supusi obligatiei de %i+a pentru a trece #rontierele externe ale statelor membre ./& Regulamentul stabileste si lista tarilor ai caror cetateni sunt exceptati de la aceasta obligatie& Fn pre+ent lista negati%a a ./, cu pri%ire la tarile ai caror cetateni au ne%oie de %i+a pentru a intra ;n spatiul
9

comunitar, cuprinde un numar de 124 de tari "Anexa ) la Regulamentul 529G3''1$& 5irecti%a (onsiliului 3''1G4' (/ reglementea+a cadrul legal pri%ind recunoasterea reciproca a deci+iilor de ;ndepartare a re+identilor statelor terte& Ast#el, daca un stat membru ./ ia deci+ia de ;ndepartare a unui cetatean de pe teritoriul sau, deci+ia este %alabila pe ;ntreg spatiul tarilor membre ./& Reglementarea liberei circulatii a cetatenilor ;n spatiul comunitar, cetateni posesori ai unei %i+e de lunga durata, este #acuta de Regulamentul (onsiliului 1'91G3''1, care se re#era la libera circulatie a persoanelor ce poseda o %i+a cu durata mai mare de 2' de +ile&

1'

Concluzii

Fn perspecti%a crearii unui spatiu comunitar ;n care controalele la #rontiere %or dispare, iar libera circulatie a cetatenilor %a #i deplina este ne%oie de crearea unei securitati a #rontierelor externe si de o solidaritate a statelor ./ ;n acest sens& Fortele de politie cooperea+a ;n depistarea si pre%enirea criminalitatii si au drept de urmarire a criminalilor #ugari si a tra#icantilor de droguri pe teritoriul unui stat ;n%ecinat din spatiul c!engen& *entru #unctionarea c?t mai e#icienta a (on%entiei, a #ost introdusa o masura te!nica compensatorie esentiala H istemul de )n#ormatii c!engen " ) $, sistem ce #urni+ea+a in#ormatii re#eritoare la intrarea cetatenilor tertelor tari, problemele legate de %i+e si de cooperarea politieneasca& Accesul la ) este restrictionat ;n principal la politie si la autoritatile responsabile cu controlul la #rontiere& Reglementarea legala a acestui sistem este data de art& 936135 din (on%entia de )mplementare a Acordului c!engen&

11

"i#liogra$ie 1& Andresan%&rigoriu "eatrice' Ste$an (udorel 6 :rept comunitar, /ditura (& :&
BecI, Bucuresti, 3''C&

3& Arvatu Cristina' Ionescu Daniela' )ucinescu Ioan Codrut' Cinca Sanda' )uca
Ru*andra' Campean Calin 6 >omania si =niunea Europeana. 7ronolo&ie istorica, /ditura )nstitutului de tiinte *olitice si Relatii )nternationale, Bucuresti, 3''4&

2& "ar#ulescu Iordan &heorghe 6 :e la 7omunitatile Europene la =niunea

Europeana, /ditura @rei, Bucuresti, 3''1&

4& "ar#ulescu Iordan &heorghe 6 =E de la national la federal, /ditura @ritonic,

Bucuresti, 3''5& 5& "i#ere +ctav 6 :ocumente de baza ale comunitatii si =niunii Europene, )asi, /d& *olirom, 1999& 4& Carp Radu' Sandru Simona 6 :reptul la intimitate si protectia datelor cu caracter personal. :e la ac@uis)ul comunitar la le&islatia romaneasca, Bucuresti, All BecI, 3''4& C& Court, &uillaume' Devin &uillaume 6 7onstructia europeana, /ditura (&8&)& 9(oresi9 A, Bucuresti& 8& -err.ol &illes, 6 :ictionarul =niunii europene, /d& *olinom, )asi, 3''1& 9& )uca Ru*andra' )ucian /ora 0coord 1 6 Europa 033$. =nitate in diversitate, /ditura )nstitutului de tiinte *olitice si Relatii )nternationale, Bucuresti, 3''5& 1'& 2cCormic3 /ohn 6 Sa intele&em =niunea Europeana. B introducere scrisa, /ditura (odecs, Bucuresti, 3''4& 11& Predescu "ianca 6 :rept institutional comunitar, /ditura (ardinal, (raio%a, 1995& 13& Schuman Ro#ert 6 (entru Europa, Regia 1onitorul O#icial, Bucuresti, 3''2& 12& Ser#an Radu 6 E%tinderea =niunii Europene, /ditura @ribuna /conomica, Bucuresti, 3''4& 14& Ste$an (udorel 6 <ntroducere in dreptul comunitar, /ditura (& :& BecI, Bucuresti, 3''4& 15& (sou3alis )ou3as 6 7e fel de Europa C, /ditura Bic All, Bucuresti, 3''5&

13