#26 A53!A67RA$ #85#A Anul ##, #S&2R#A AR&3# Analiz asupra arhitecturii baroce.

Studiu de caz: Roma

nc din perioada trzie a Renaterii se fac simite manifestri protobaroce.Cu toate acestea, stilul clar definit se poate obser a din secolul al !"##$lea %n #talia, dominnd cultura artistoc occidental pn %n sec. al !"###$lea. &ermenul de 'baroc( a fost utilizat %nc din secolul al !"##$lea cu sens depreciati fa de abundena decorati pe care o prezenta %n comparaie cu Renaterea. Cu ntul deri din denumirea dat in portu)hez unei perle de form nere)ulat 'barocco( , iar sensul atribuit este acela de ciudat, e*tra a)ant, straniu. Sie)fried +iedon afirma: ,Caracterul distinctiv al epocii baroce , cel care prevaleaza , este metoda de a gandi si de a simti; trasatura sa de frunte este dezvoltarea unei maniere specifice a universalitatii. In domeniul arhitecturii, aceasta se manifesta ca o noua forta de a modela spatiul si de a produce un surprinzator intreg unificat din cele mai variate elemente.

-arocul se caracterizeaz prin )ndire deoarece arhitecii respecta la ni el compozitional anumite principii ri)uros definite.echipartitii plane ,tratarea re)istrelor din fatada, etc./0 se caracterizeaz prin e*primarea sentimentelor deoarece sunt transmise triri puternice care respin) echilibrul renascentist, iar acest lucru se realizeaz prin modenatur, prin formele eliptice, prin folosirea curbelor i contracurbelor, prin faadele lurile, sau, cu alte cu inte prin e*uberana prin care arhitectura baroc %i depete limitele, intrnd %n contact cu senzorialul, cu transcendentul. &rstura uni ersalitii baroce rezid din modalitatea %n care se manifet. Astfel, dei e*ist si particularitati locale, barocul se manifest ca un stil unitar . 1ora de a modela spaiul este capacitatea baroc de a depai limitele. Spaiul baroc este %n primul rnd un spaiu coe*tensi . 2biectul de arhitectur este pri it si )ndit %n ansamblu , din un)hiuri diferite.3ste un spaiu dinamic ce este cel mai bine izibil %n cadrul remodelrii pieelor.-arocul a reuit s produc 'un %ntre) unificat din cele mai ariate elemente( , prelund elemente renascentiste i manieriste , conform dialecticii he)eliene, aplicndu$se %ntre aceste trei curente principiile de tez , antitez i sintez.Renaterea se definete prin echilibru, armonie , simetrie i stabilitate. 4anierismul prezint ideea ca lumea se afl %n schimbare, prezint starea de dup schimbare .pereii deformai plastic de la -iblioteca 5aurenian, 4ichelan)elo/, fiind o antitez a Renaterii. -arocul e*prim dinamismul, dar un dinamism cuprins %n echilibrul renascentist. 3ste un dinamism echilibrat, controlat, iar controlul se realizeaz %n plan material prin le)i fizice i principii )eometrice i in plan spiritual prin componenta simbolic a principiilor utilizate, prin artificii formale care impun o anumit for care '%mpin)e( edificiul baroc spre transcendent. 3 oluia acestor trei curente demonstreaz nu numai o corespondena %ntre ele, demonstreaz i ideea de e oluie , de de enire.

1ora baroc a fost determinat din punct de edere cultural de : a ntul artistic si stiintific, descoperirile astronomice.9epler, +alilei/, )ndirea re olutionar a lui 7escartes .ideea de %ntindere si micare/ i de descoperirile lui :ascal in domeniul matematicii . 7in punct de edere social i reli)ios, epoca este marcat de cea de$a doua faz a Contrareformei, %n care catolicismul caut s recati)e terenul pierdut prin propa)and bine susinut. 7e aceea , se a promo a arta baroc, o art cu caracter )randiloc ent , menit s impresioneze. :rintre trsturile )enerale ale arhitecturii baroce se numr: )randoarea, e*uberana, dorina de impresionare materializat prin abundena decorati 0 concepia asupra le)turii or)anice mineral$ natural 0 comple*itatea spaial .spaiul fiind unul coe*tensi /, folosirea perspecti elor false. a picturii in trompe l;oeil/. Sunt realizate trasee policentrice formate din fi)uri )eometrice compuse. Sunt folosite cu precdere elipsele, curbele i contracurbele. 3ste elaborat o concepie urbanistic conform creia strzile sunt dispuse %n trident, schemele stradale fiind comple*e. -arocul %ntrunete %ntr$un comple* total arhitectura, sculptura i pictura , fr a accentua reo direcie. 1ace apel la afecti itate , emoti itate mai mult dect la raiune. -arocul apare %n Roma, semne care pre esteau apariia sa re)asindu$se chiar i %n creaia lui 4ichelan)elo. :rimele manifestri de tip baroc coincid cu ambiioasa tentati a :apei Si*tus al "$lea de reconstrucie a Romei i cu pro)ramul de dotare a acestui ora cu piee , artere ample i monumente reprezentati e de arhitectur i ambient urban. -arocul italian cuprinde trei faze: -arocul timpuriu . cca. <=>?$ <@A?/, -arocul la apo)eu . <@A?$ <B??/ i -arocul trziu . <B??$ <B=?/ . :rintre arhitecii care s$au remarcat la Roma %n perioada baroc se numr : +iacomo della :orta. <=AB$ <@??/ , 7omenico 1ontana . <=CA$ <@?B/, Carlo 4adernaD 4aderno . <==@$ <@EF/, +ianlorenzo -ernini . <=F>$ <@>?/ , 1rancesco -orromini . <=FF$ <@@B/, :ietro da Cortona. <=F@$ <@@F/ , Carlo Rainaldi . <@<<$ <@F</ i Carlo 1ontana . <@AC$ <B<C/. :rincipala oper a lui +iacomo della :orta este remodelarea bisericii #l +esu, proiectat iniial de Antonio da "i)nola, important arhitect renascentist. :rincipalele inter enii ale lui della :orta sunt izibile la ni elul faadei. -iserica %i pstreaz imprirea %n dou re)istre, diferite fiind modurile %n care ele se racordeaz. 7ella :orta introduce o racordare prin dou olute bine definite. 5a "i)nola, racordarea nu are un scop %n sine , ea deri mai mult din necesiti funcionale, de aceea forma eliptic prin care se racordeaz nu este bine definit. 2 alt diferen const %n utilizarea decoraiei . 5a "i)nola, cornia este foarte ri)uros definit, aceasta fiind o caracteristic de esen renascentist.3a este chiar accentuat prin statuile prezente pe cornia. inspirate posibil de acroterele antice/.1aada

baroc a bisericii respin)e aceast claritate a definirii, tocmai pentru a plasa cldirea %n aria imaterialului, pentru a se realiza contactul dintre construit i neconstrtuit. +. della :orta a fost cel care a continuat lucrrile %ncepute de 4ichelan)elo la :iazza Campido)lio i la San :ietro, construind de asemenea , "ila Aldobrandini de la 1rascati. Aceast il se a remarca %n primul rnd prin modalitatea de compunere a )rdinii, aleile fiind dispuse %n trident, model care a fi preluat %n or)anizarea urban , dar a constitui i baza concepiei de tip baroc asupra amenaGrii )rdinilor. +iacomo della :orta a stat ca model i pentru Carlo 4adernoD 4aderna, biserica Santa Susana proiectat de acesta fiind inspirat de biserica #l +esu, mai ales %n ceea ce pri ete decoraia sculptural puternic reliefat a faadei.

Carlo 4aderno a prelua funcia de arhitect ef la San :ietro , unde a construi na a i faada baroc , alternd principiile renascentiste fi*ate de -ramante si 4ichelan)elo.

:lanuri San :ietro : -ramante D 4ichelan)elo D Carlo 4aderno

&ransformarea catedralei San :ietro , respecti a pieei adiacente, nu ar fi putut fi mai bine completat dect a facut$o +ianlorenzo -ernini.8na dintre fi)urile dominante ale artei baroce, ori)inar din 6apoli, %n acelai timp sculptor, pictor, poet, arhitect i urbanist, -ernini a fi unul dintre cei mai 'la mod( i apreciai arhiteci ai perioadei.1aima sa a depi )raniele Romei, fiind apreciat i la :aris, unde a fi in itat pentru a e*ecuta faada 5u rului.:roiectul su nu a fi pus cu toate acestea %n aplicare , fiind preferat colonada lui Charles :erault. n ceea ce pri ete Catedrala San :ietro, -ernini a construi colonada din faa catedralei , colonad care a defini piaa cu acelai nume. Ansamblul a a ea o form de clete , susinnd ideea c biserica este o mam iubitoare care %i crete credincioii , primindu$i %n braele ei. Acest coninut simbolic este susinut printr$un desen fcut de -ernini pentru a e*prima aceast idee.

7e asemenea, colonada amintete de porticele ilele palladiene din Renaterea trzie, fapt care atest %nc o dat caracterul sintetic al -arocului. Andreea :alladio$ "illa &risimo

Colonada pune %n aloare catedrala i in it credinciosul s parcur) %ntre) spaiul pieei pentru a intra %n catedral.1orma sa eliptic este una dinamic ,iar construcia sa a nd la baz dou focare. A, -/ determin o 'pendulare' pe a*a sa )eneratoare. d/. Astfel sunt puse %n aloare cele doua fntni aflate chiar %n locul focarelor elipsei. :rezena obeliscului.C/ %n centrul elipsei atra)e atenia asupra celeilalte a*e cu care a*a elipsei se intersecteaz, i anume a*a principal a ansamblului, pe care se realizez circulaia ctre catedral. e/. A .d/ -

.e/

Capacitatea lui -ernini de a utiliza iluziile optice pentru a modela spaiul este puternic scoas %n e iden la Scala Re)ia de la "atican, unde utilizeaz elemente sceno)rafice, perspecti e forate, efecte de lumin i umbr . n pro)ramul arhitecturii reli)ioase, -ernini se remarc i prin biserica Sant; Andreea al Huirinale, o creaie baroc prin e*celen. Acest lucru este izibil la ni elul planimetriei , biserica fiind o biseric Isal de tip central.7in punct de edere )eometric, forma )eneratoare a spaiului este o elips , careia i se adau) %n zona accesului o Gumtate de elipsa.Spaiul este astfel concentrat pentru a scoate %n a iden zona altarului. -iserica este baroc prin e*celen i datorit faadei , respecti a decoraiei de pe faad.

-ernini i$a adus aportul i asupra concepiei urbanistice din aceast perioad. Sunt remarcabile inter eniile sale din :iazza 6a ona sau :iazza -arberini. n piaa 6a ona, construit pe locul fostului circ al lui 7omiian. de aici deri nd i numele de 6a ona0 de la a)ones ,termen care desemna %n limba latin Gocurile/, lui -ernini %i aparin 1ontana dei Huattro 1iumi i 1ontana del 4oro, ambele ilustrnd concepia baroc de spaiu coe*tensi . Aceeai concepie se re)sete i %n 1ontana del &ritone din :iazza -arberini, pia %n pro*imitatea creia se afl palatul cu acelai nume. :alazzo -arberini este creaia succesi a trei arhiteci importani ai perioadei baroce: 4aderno, -orromini i -ernini. Aici , -ernini a %mbo)i concepia planimetric a lui 4aderno prin cele dou circulaii erticale. n pozitie central se a afla o scar %n dou rampe elicoide , bine rezol at , dar nu la fel de bine precum scara secundar a palatului , o scar elicoidal %n care -ernini %i a demonstra %nc o dat abilitatea de controlare a masei construite.:lanul :alatului -arberini prezint un corp central lar) deschis ctre e*terior . 1aada este tratat printr$o suit de ordine suprapuse , iar niele arcadelor de la etaG sunt construite prin utilizarea perspecti ei false,mrindu$se senzaia de adncime. Contemporan cu -ernini i important ri al al acestuia este 1rancesco -orromini, considerat ca fiind )eniul arhitecturii baroce la faza de apo)eu. 7ei initial a lucrat sub conducerea lui -ernini, -orromini %i a face debutul ca unic proiectant la biserica San Carlo alle Huatro 1ontane, care este, %n ciuda dimensiunilor foarte mici , unul dintre cele mai celebre monumente baroce. :lanimetria acestei biserici reia %n spirit baroc

moti ul renascentist de cruce )reac acoperit cu cupol. -iserica este rezultatul combinrii unor relaii )eometrice, care au la baz fi)uri cu importante semnificaii %n plan simbolic, precum cercul. infinitul/ sau triun)hiul . Sfanta &reime/. :entru a accentua contopirea dintre spaiul interior i cel e*terior, -orromini utilizeaz o faad lurit, care imprim spaiului interior o anumit presiune din partea e*teriorului, o contra)ere a spaiului, dar folosete i o cupol de form elipsoidal, care realizeaz cone*iunea cu spaiul ceresc, cu transcedentalul.

2 alt biseric unde -orromini a utiliza relaiile )eometrice pentru a transmite simbolistica %nalt pe care o are conceptul de biseric %n perioada baroc este San # o della Sapienza. Analizndu$i planimetria , putem intui mesaGul pe care -orromini a %ncercat sa$l transmit. :lanul este o compoziie de plan central rezultat din intersecia a dou triun)hiuri echilaterale combinate cu cercuri secante care au )enerat capelele i planurile contracurbe. 3ste de fapt o materializare formal a %ncercarii de a cuprinde infinitul , perfeciunea %ntr$o form ri)uros definit, finit. Contra)erea spatiului este susinut i prin faad, care imbin curba conca a corpului bisericii cu con e*itatea tamburului cupolei.

Chiar dac %ntre modurile de tratare a masei construite %ntreprinse de aceti arhiteci e*ist i deosebiri, importante sunt asemnrile prezente. Aceste asemnri confer arhitecturii baroce un caracter unitar, o for impresionant de a impune un stil de arhitectur comple*. Chiar dac unii istorici de arhitectur au definit -arocul ca 'o faz a Renaterii( este e ident c , dei sunt preluate principii renascentiste, ele sunt dez oltate %ntr$o manier proprie. 6oiunea de 'stil arhitectural( poate fi e*plicat precum un fenomen care are un mesaG propriu de transmis i un limbaG propriu prin care transmite acest mesaG.-arocul are mesaGul su i are propria manier %n care %l e*prim.3ste, deci, cu si)uran, un stil independent care preia principii renascentiste ne)ndu$le ulterior dar , ducndu$le %n acelai timp la apo)eu.

n concluzie, prin aceast ne)are i afirmare concomitent, prin pstrarea unei le)turi cu tradiia, este respectat ideea 'de enirii( susinut de Je)el. n msura %n care teza. Renaterea/ conine %n ea premisele dez oltrii sale, iar antiteza. 4anierismul/ nea) aceste principii dar respect lo)ica fireasc a dez oltrii, prin care ne)aia %ntrete de fapt ceea ce a fost ne)at, sinteza. -arocul/ nu este altce a dect faza care e*prima apoteotic ambele demersuri, afirmndu$se %n acelai timp si ea %n deplintatea sa.