ION ALE)AN<RA+ IULIA Anul I*' => 5 ARHITECTURA SPAIULUI INTERIOR

Spatiul interior baroc.

nc din perioada t r!ie a Rena"terii #e $ac #i%&ite %ani$e#tri protobaroce. Cu toate ace#tea' #tilul clar de$init #e poate ob#er(a din #ecolul al )*II+lea ,n Italia' do%in nd cultura arti#toc occidental p n ,n #ec. al )*III+lea.Ter%enul de -baroc. a $o#t utili!at ,nc din #ecolul al )*II+lea cu #en# depreciati( $a& de abunden&a decorati( pe care o pre!enta ,n co%para&ie cu Rena"terea. Cu( ntul deri( din denu%irea dat in portu/0e! unei perle de $or% nere/ulat -barocco. ' iar #en#ul atribuit e#te acela de ciudat' e1tra(a/ant' #traniu. Sie/$ried 2iedon a$ir%a3 4Caracterul distinctiv al epocii baroce , cel care prevaleaza , este metoda de a gandi si de a simti; trasatura sa de frunte este dezvoltarea unei maniere specifice a universalitatii. In domeniul arhitecturii, aceasta se manifesta ca o noua forta de a modela spatiul si de a produce un surprinzator intreg unificat din cele mai variate elemente.

5arocul #e caracteri!ea! prin / ndire deoarece ar0itec&ii re#pecta la ni(el co%po!itional anu%ite principii ri/uro# de$inite6ec0ipartitii plane 'tratarea re/i#trelor din $atada' etc.78 #e caracteri!ea! prin e1pri%area #enti%entelor deoarece #unt tran#%i#e triri puternice care re#pin/ ec0ilibrul rena#centi#t' iar ace#t lucru #e reali!ea! prin %odenatur' prin $or%ele eliptice' prin $olo#irea curbelor "i contracurbelor' prin $a&adele (lurile' #au' cu alte cu(inte prin e1uberan&a prin care ar0itectura baroc ,"i dep"e"te li%itele' intr nd ,n contact cu #en!orialul' cu tran#cendentul. Tr#tura uni(er#alit&ii baroce re!id din %odalitatea ,n care #e %ani$e#t. A#t$el' de"i e1i#t #i particularitati locale' barocul #e %ani$e#t ca un #til unitar . 9or&a de a %odela #pa&iul e#te capacitatea baroc de a depa"i li%itele. Spa&iul baroc e#te ,n pri%ul r nd un #pa&iu coe1ten#i(. Obiectul de ar0itectur e#te pri(it #i / ndit ,n an#a%blu ' din un/0iuri di$erite.E#te un #pa&iu dina%ic ce e#te cel %ai bine (i!ibil ,n cadrul re%odelrii pie&elor.5arocul a reu"it # produc -un ,ntre/ uni$icat din cele %ai (ariate ele%ente. ' prelu nd ele%ente rena#centi#te "i %anieri#te ' con$or% dialecticii 0e/eliene' aplic ndu+#e ,ntre ace#te trei curente principiile de te! ' antite! "i #inte!.Rena"terea #e de$ine"te prin ec0ilibru' ar%onie ' #i%etrie "i #tabilitate. :anieri#%ul pre!int ideea ca lu%ea #e a$l ,n #c0i%bare' pre!int #tarea de dup #c0i%bare 6pere&ii de$or%abili de la 5iblioteca Lauren&ian' :ic0elan/elo7' $iind o antite! a Rena"terii. 5arocul e1pri% dina%i#%ul' dar un dina%i#% cuprin# ,n ec0ilibrul rena#centi#t. E#te un dina%i#% ec0ilibrat' controlat' iar controlul #e reali!ea! ,n plan %aterial prin le/i $i!ice "i principii /eo%etrice "i in plan #piritual prin co%ponenta #i%bolic a principiilor utili!ate' prin arti$icii $or%ale care i%pun o anu%it $or& care -,%pin/e. edi$iciul baroc #pre tran#cendent. E(olu&ia ace#tor trei curente de%on#trea! nu nu%ai o core#ponden&a ,ntre ele' de%on#trea! "i ideea de e(olu&ie ' de de(enire. 9or&a baroc a $o#t deter%inat din punct de (edere cultural de 3 a( ntul arti#tic #i #tiinti$ic' de#coperirile a#trono%ice6;epler' 2alilei7' / ndirea re(olutionar a lui <e#carte# 6ideea de ,ntindere #i %i"care7 "i de de#coperirile lui Pa#cal in do%eniul %ate%aticii . <in punct de (edere #ocial "i reli/io#' epoca e#te %arcat de cea de+a doua $a! a Contrare$or%ei' ,n

care catolici#%ul caut # reca"ti/e terenul pierdut prin propa/and bine #u#&inut. <e aceea ' #e (a pro%o(a arta baroc' o art cu caracter /randi!loc(ent ' %enit # i%pre#ione!e. Printre tr#turile /enerale ale ar0itecturii baroce #e nu%r3 /randoarea' e1uberan&a' dorin&a de i%pre#ionare %ateriali!at prin abunden&a decorati(8 concep&ia a#upra le/turii or/anice %ineral+ natural 8 co%ple1itatea #pa&ial 6#pa&iul $iind unul coe1ten#i(7' $olo#irea per#pecti(elor $al#e6 a picturii in tro%pe l?oeil7. Sunt reali!ate tra#ee policentrice $or%ate din $i/uri /eo%etrice co%pu#e. Sunt $olo#ite cu precdere elip#ele' curbele "i contracurbele. E#te elaborat o concep&ie urbani#tic con$or% creia #tr!ile #unt di#pu#e ,n trident' #c0e%ele #tradale $iind co%ple1e. 5arocul ,ntrune"te ,ntr+un co%ple1 total ar0itectura' #culptura "i pictura ' $r a accentua (reo direc&ie. 9ace apel la a$ecti(itate ' e%oti(itate %ai %ult dec t la ra&iune. 5arocul apare ,n Ro%a' #e%ne care pre(e#teau apari&ia #a re/a#indu+#e c0iar "i ,n crea&ia lui :ic0elan/elo. Pri%ele %ani$e#tri de tip baroc coincid cu a%bi&ioa#a tentati( a Papei Si1tu# al *+lea de recon#truc&ie a Ro%ei "i cu pro/ra%ul de dotare a ace#tui ora" cu pie&e ' artere a%ple "i %onu%ente repre!entati(e de ar0itectur "i a%bient urban.5arocul italian cuprinde trei $a!e3 5arocul ti%puriu 6 cca. @ABC+ @>DC7' 5arocul la apo/eu 6 @>DC+ @ECC7 "i 5arocul t r!iu 6 @ECC+ @EAC7 . Printre ar0itec&ii care #+au re%arcat la Ro%a ,n perioada baroc #e nu%r 3 2iaco%o della Porta6 @ADE+ @>CC7 ' <o%enico 9ontana 6 @A=D+ @>CE7' Carlo :adernaF :aderno 6 @AA>+ @>GH7' 2ianloren!o 5ernini 6 @AHB+ @>BC7 ' 9rance#co 5orro%ini 6 @AHH+ @>>E7' Pietro da Cortona6 @AH>+ @>>H7 ' Carlo Rainaldi 6 @>@@+ @>H@7 "i Carlo 9ontana 6 @>D=+ @E@=7. Principala oper a lui 2iaco%o della Porta e#te re%odelarea bi#ericii Il 2e#u' proiectat ini&ial de Antonio da *i/nola' i%portant ar0itect rena#centi#t. Principalele inter(en&ii ale lui della Porta #unt (i!ibile la ni(elul $a&adei. 5i#erica ,"i p#trea! i%pr&irea ,n dou re/i#tre' di$erite $iind %odurile ,n care ele #e racordea!. <ella Porta introduce o racordare prin dou (olute bine de$inite. La *i/nola' racordarea nu are un #cop ,n #ine ' ea deri( %ai %ult din nece#it&i $unc&ionale' de aceea $or%a eliptic prin care #e racordea! nu e#te bine de$init. O alt di$eren& con#t ,n utili!area decora&iei . La *i/nola' corni"a e#te $oarte ri/uro# de$init' acea#ta $iind o caracteri#tic de e#en& rena#centi#t.Ea e#te c0iar accentuat prin #tatuile pre!ente pe corni"a6 in#pirate po#ibil de acroterele antice7.9a&ada baroc a bi#ericii re#pin/e acea#t claritate a de$inirii'

toc%ai pentru a pla#a cldirea ,n aria i%aterialului' pentru a #e reali!a contactul dintre con#truit "i necon#trtuit. 2. della Porta a $o#t cel care a continuat lucrrile ,ncepute de :ic0elan/elo la Pia!!a Ca%pido/lio "i la San Pietro' con#truind de a#e%enea ' *ila Aldobrandini de la 9ra#cati. Acea#t (il #e (a re%arca ,n pri%ul r nd prin %odalitatea de co%punere a /rdinii' aleile $iind di#pu#e ,n trident' %odel care (a $i preluat ,n or/ani!area urban ' dar (a con#titui "i ba!a concep&iei de tip baroc a#upra a%enaIrii /rdinilor. 2iaco%o della Porta a #tat ca %odel "i pentru Carlo :adernoF :aderna' bi#erica Santa Su#ana proiectat de ace#ta $iind in#pirat de bi#erica Il 2e#u' %ai ale# ,n ceea ce pri(e"te decora&ia #culptural puternic relie$at a $a&adei.

Carlo :aderno (a prelua $unc&ia de ar0itect "e$ la San Pietro ' unde (a con#trui na(a "i $a&ada baroc ' alter nd principiile rena#centi#te $i1ate de 5ra%ante #i :ic0elan/elo.

Planuri San Pietro 3 5ra%ante F :ic0elan/elo F Carlo :aderno

Tran#$or%area catedralei San Pietro ' re#pecti( a pie&ei adiacente' nu ar $i putut $i %ai bine co%pletat dec t a $acut+o 2ianloren!o 5ernini.Una dintre $i/urile do%inante ale artei baroce' ori/inar din Napoli' ,n acela"i ti%p #culptor' pictor' poet' ar0itect "i urbani#t' 5ernini (a $i unul dintre cei %ai -la %od. "i aprecia&i ar0itec&i ai perioadei.9ai%a #a (a dep"i /rani&ele Ro%ei' $iind apreciat "i la Pari#' unde (a $i in(itat pentru a e1ecuta $a&ada Lu(rului.Proiectul #u nu (a $i pu# cu toate ace#tea ,n aplicare ' $iind pre$erat colonada lui C0arle# Perault. n ceea ce pri(e"te Catedrala San Pietro' 5ernini (a con#trui colonada din $a&a catedralei ' colonad care (a de$ini pia&a cu acela"i nu%e. An#a%blul (a a(ea o $or% de cle"te ' #u#&in nd ideea c bi#erica e#te o %a% iubitoare care ,"i cre"te credincio"ii ' pri%indu+i ,n bra&ele ei. Ace#t con&inut #i%bolic e#te #u#&inut printr+un de#en $cut de 5ernini pentru a e1pri%a acea#t idee.

<e a#e%enea' colonada a%inte"te de porticele (ilele palladiene din Rena"terea t r!ie' $apt care ate#t ,nc o dat caracterul #intetic al 5arocului. Andreea Palladio+ *illa Tri#i%o

Colonada pune ,n (aloare catedrala "i in(it credincio#ul # parcur/ ,ntre/ #pa&iul pie&ei pentru a intra ,n catedral.9or%a #a eliptic e#te una dina%ic 'iar con#truc&ia #a a( nd la ba! dou $ocare6 A' 57 deter%in o -pendulare- pe a1a #a /eneratoare6 d7. A#t$el #unt pu#e ,n (aloare cele doua $ nt ni a$late c0iar ,n locul $ocarelor elip#ei. Pre!en&a obeli#cului6C7 ,n centrul elip#ei atra/e aten&ia a#upra celeilalte a1e cu care a1a elip#ei #e inter#ectea!' "i anu%e a1a principal a an#a%blului' pe care #e reali!e! circula&ia ctre catedral6 e7. A 6d7 5

6e7

Capacitatea lui 5ernini de a utili!a ilu!iile optice pentru a %odela #pa&iul e#te puternic #coa# ,n e(iden& la Scala Re/ia de la *atican' unde utili!ea! ele%ente #ceno/ra$ice' per#pecti(e $or&ate' e$ecte de lu%in "i u%br . n pro/ra%ul ar0itecturii reli/ioa#e' 5ernini #e re%arc "i prin bi#erica Sant? Andreea al Juirinale' o crea&ie baroc prin e1celen&. Ace#t lucru e#te (i!ibil la ni(elul plani%etriei ' bi#erica $iind o bi#eric K#al de tip central.<in punct de (edere /eo%etric' $or%a /eneratoare a #pa&iului e#te o elip# ' careia i #e adau/ ,n !ona acce#ului o Iu%tate de elip#a.Spa&iul e#te a#t$el concentrat pentru a #coate ,n a(iden& !ona altarului. 5i#erica e#te baroc prin e1celen& "i datorit $a&adei ' re#pecti( a decora&iei de pe $a&ad.

5ernini "i+a adu# aportul "i a#upra concep&iei urbani#tice din acea#t perioad. Sunt re%arcabile inter(en&iile #ale din Pia!!a Na(ona #au Pia!!a 5arberini. n pia&a Na(ona' con#truit pe locul $o#tului circ al lui <o%i&ian6 de aici deri( nd "i nu%ele de Na(ona8 de la a/one# 'ter%en care de#e%na ,n li%ba latin Iocurile7' lui 5ernini ,i apar&in 9ontana dei Juattro 9iu%i "i 9ontana del :oro' a%bele ilu#tr nd concep&ia baroc de #pa&iu coe1ten#i(. Aceea"i concep&ie #e re/#e"te "i ,n 9ontana del Tritone din Pia!!a 5arberini' pia& ,n pro1i%itatea creia #e a$l palatul cu acela"i nu%e. Pala!!o 5arberini e#te crea&ia #ucce#i( a trei ar0itec&i i%portan&i ai perioadei baroce3 :aderno' 5orro%ini "i 5ernini. Aici ' 5ernini (a ,%bo/&i concep&ia plani%etric a lui :aderno prin cele dou circula&ii (erticale. n po!itie central #e (a a$la o #car ,n dou ra%pe elicoide ' bine re!ol(at ' dar nu la $el de bine precu% #cara #ecundar a palatului ' o #car elicoidal ,n care 5ernini ,"i (a de%on#tra ,nc o dat abilitatea de controlare a %a#ei con#truite.Planul Palatului 5arberini pre!int un corp central lar/ de#c0i# ctre e1terior . 9a&ada e#te tratat printr+o #uit de ordine #uprapu#e ' iar ni"ele arcadelor de la etaI #unt con#truite prin utili!area per#pecti(ei $al#e'%rindu+#e #en!a&ia de ad nci%e. Conte%poran cu 5ernini "i i%portant ri(al al ace#tuia e#te 9rance#co 5orro%ini' con#iderat ca $iind /eniul ar0itecturii baroce la $a!a de apo/eu. <e"i initial a lucrat #ub conducerea lui 5ernini' 5orro%ini ,"i (a $ace debutul ca unic proiectant la bi#erica San Carlo alle Juatro 9ontane' care e#te' ,n ciuda di%en#iunilor $oarte %ici ' unul dintre cele %ai celebre %onu%ente baroce. Plani%etria ace#tei bi#erici reia ,n #pirit baroc

%oti(ul rena#centi#t de cruce /reac acoperit cu cupol. 5i#erica e#te re!ultatul co%binrii unor rela&ii /eo%etrice' care au la ba! $i/uri cu i%portante #e%ni$ica&ii ,n plan #i%bolic' precu% cercul6 in$initul7 #au triun/0iul 6 S$anta Trei%e7. Pentru a accentua contopirea dintre #pa&iul interior "i cel e1terior' 5orro%ini utili!ea! o $a&ad (lurit' care i%pri% #pa&iului interior o anu%it pre#iune din partea e1teriorului' o contra/ere a #pa&iului' dar $olo#e"te "i o cupol de $or% elip#oidal' care reali!ea! cone1iunea cu #pa&iul cere#c' cu tran#cedentalul. Interioriul bi#ericii e#te e1tre% de co%ple1 . E1i#ta trei re/i#tre principale3 re/i#trul de Io#' !ona de tran!itie' a pandati(ilor #i do%ul o(al ' ilu%inat printr+o lanterna o(ala. In a1ul lon/itudinal al bi#ericii #e re/a#e#te altarul principal ' $iind co%pletat cu alte doua altare %ai %ici care #e re/a#e#c in a1 tran#(er#al. Altarele #unt de#partite de patru coloane $oarte inalte cu capiteluri corintice. Spatiul e#te /enerat de o #i%bio!a intre $or%e rectan/ulare #i eliptice ' care o$era o dina%ica aparte edi$iciului. O alt bi#eric unde 5orro%ini (a utili!a rela&iile /eo%etrice pentru a tran#%ite #i%boli#tica ,nalt pe care o are conceptul de bi#eric ,n perioada baroc e#te San I(o della Sapien!a. Anali! ndu+i plani%etria ' pute% intui %e#aIul pe care 5orro%ini a ,ncercat #a+l tran#%it. Planul e#te o co%po!i&ie de plan central re!ultat din inter#ec&ia a dou triun/0iuri ec0ilaterale co%binate cu cercuri #ecante care au /enerat capelele "i planurile contracurbe. E#te de $apt o %ateriali!are $or%al a ,ncercarii de a cuprinde in$initul ' per$ec&iunea ,ntr+o $or% ri/uro# de$init' $init. Contra/erea #patiului e#te #u#&inut "i prin $a&ad' care i%bin curba conca( a corpului bi#ericii cu con(e1itatea ta%burului cupolei.

C0iar dac ,ntre %odurile de tratare a %a#ei con#truite ,ntreprin#e de ace"ti ar0itec&i e1i#t "i deo#ebiri' i%portante #unt a#e%nrile pre!ente. Ace#te a#e%nri con$er ar0itecturii baroce un caracter unitar' o $or& i%pre#ionant de a i%pune un #til de ar0itectur co%ple1. C0iar dac unii i#torici de ar0itectur au de$init 5arocul ca -o $a! a Rena"terii. e#te e(ident c ' de"i #unt preluate principii rena#centi#te' ele #unt de!(oltate ,ntr+o %anier proprie. No&iunea de -#til ar0itectural. poate $i e1plicat precu% un $eno%en care are un %e#aI propriu de tran#%i# "i un li%baI propriu prin care tran#%ite ace#t %e#aI.5arocul are %e#aIul #u "i are

propria %anier ,n care ,l e1pri%.E#te' deci' cu #i/uran&' un #til independent care preia principii rena#centi#te ne/ ndu+le ulterior dar ' duc ndu+le ,n acela"i ti%p la apo/eu. n conclu!ie' prin acea#t ne/are "i a$ir%are conco%itent' prin p#trarea unei le/turi cu tradi&ia' e#te re#pectat ideea -de(enirii. #u#&inut de He/el. n %#ura ,n care te!a6 Rena"terea7 con&ine ,n ea pre%i#ele de!(oltrii #ale' iar antite!a6 :anieri#%ul7 nea/ ace#te principii dar re#pect lo/ica $irea#c a de!(oltrii' prin care ne/a&ia ,ntre"te de $apt ceea ce a $o#t ne/at' #inte!a6 5arocul7 nu e#te altce(a dec t $a!a care e1pri%a apoteotic a%bele de%er#uri' a$ir% ndu+#e ,n acela"i ti%p #i ea ,n deplintatea #a.