Costache Negruzzi este primul scriitor roman modern din Moldova, initiator al speciei denumita nuvela istorica.

Nuvela istorica Alexandru Lapusneanul este publicata in anul 1 !" in primul numar al revistei #acia literara, respectand dezideratele cuprinse de Mihail $ogalniceanu in articolul %&program al revistei, intitulat 'ntroductie. Costache Negruzzi s%a inspirat din cronicile lui (rigore )reche si Miron Costin, insa nu a respectat intru%totul adevarul istoric national. Ast*el *igura domnitorului Alexandru Lapusneanul, *aptele din a%''%a sa domnie sunt preluate din Letopisetul +arii Moldovei a lui )reche. ,d-!m"%sd*sdn--! Nuvela este o specie a genului epic, in proza cu un subiect mai dezvoltat decat al schitei, cu o naratiune mai complexa, pe mai multe planuri narative si cu mai multe episoade, prezentand un con*lict puternic si un persona. relie*at. Nuvela este structurata in ! capitole, *iecare capitol avand la baza cate un motto /de aici reiese structura clasicista a operei0. 1rimul motto este rostit de Alexandru Lapusneanul, ca raspuns la cererea soliei domnesti de a se intoarce din drum. Cei patru boieri 2pancioc, 2troici, 3everita si Motoc ii spun lui Lapusneanul ca tara nu il vrea si nu%l iubeste. 4aspunsul dat sugereaza ambitia persona.ului de a%si recupera tronul pierdut, in urma unui complot pus la cale de boieri5 #aca voi nu ma vreti, eu va vreu /60 si daca voi nu ma iubiti, eu va iubesc pe voi. Al doilea motto este amenintarea rostita de sotia unui boier, omorat de domnitor. 7a se intalneste cu doamna 4uxanda si ii cere sa intervina pe langa Lapusneanul ca sa inceteze cu razbunarile, alt*el si ea se *ace vinovata de sange varsat daca nu%l impiedica5 Ai sa dai sama, doamna6. Al treilea motto *ace parte din punctul culminant & cei !8 de boieri sunt invitati la curte, la masa domneasca, unde sunt ucisi, con*orm planului viclean al domnitorului. Multimea, a*lata la portile cetatii, dupa cateva ezitari cer capul lui Motoc, pe care%l considera vinovat de toate necazurile existente in societate5 Capul lui Motoc vrem6. )ltimul motto e rostit de insusi domnitorul care se retrage in cetatea 9otinului pentru a%i supraveghea pe cei doi boieri care au scapat de macel5 2pancioc si 2troici. Aici, se imbolnaveste grav si doreste sa se calugareasca. 'ntr%un moment de luciditate ii ameninta pe cei a*lati in .urul lui, inclusiv pe episcopul +eo*an5 #e ma voi scula pe multi am sa popesc si eu. Alexandru Lapusneanul este o nuvela istorica. 'storia ca subiect al unui discurs literar apare odata cu romantismul si aduce in prim%plan persona.e dramatice si puternic individualizate. 7ste o nuvela istorica deoarece se inspira din istoria nationala, persona.ul principal a existat in istoria Moldovei si trateaza subiectul respectand anumite structuri mentale , comportamentale si sociale speci*ice perioadei in care Negruzzi a plasat actiunea. Ca sursa de inspiratie nuvela respecta unul din dezideratele originale cerute de Mihail $ogalniceanu in 'ntroductie6. Autorul se inspira din Letopisetul +arii Moldovei de (rigore )reche, dar modi*ica anumite secvente, nerespectand in totalitate adevarul istoric. La venirea lui Alexandru la domnie , Motoc pleaca cu +omsa in 1olonia, insa Negruzzi il pastreaza pe boier cu scopul de a relie*a trasaturile domnitorului. 2troici nu a existat in epoca, el *iind o inventie a autorului. 2ubiectul nuvelei este cea de%a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul /1:;!%1:;<0. 2ituatia initiala descrie intoarcerea lui Lapusneanul= aceasta este redata intr%o maniera asemanatoare cronicii istorice. 7lementul de di*erentiere il reprezinta *aptul ca Lapusneanul

si vornicul >ogdan sunt inarmati din cap pana%n picioare. Cauza care declanseaza actiunea este punctata de dialogul dintre Alexandru Lapusneanul si solia domneasca. Acesta este un moment semni*icativ al operei, se contureaza con*lictul intre Lapusneanul si boierime, un con*lict tipic pentru epoca respectiva. Con*lictul dintre domnitor si Motoc creioneaza porteretul lui Lapusneanul. Acesta din urma isi cunoaste adversarii, privindu%i ca pe niste dusmani ce trebuie eliminati. 4ezolvarea con*lictelor dintre Lapusneanul si boieri si dintre Lapusneanul si Motoc va surveni in capitolul al 3'''%lea, cand ii omoara pe cei !8 de boieri si il da pe Motoc pe mana norodului *urios, in acest *el descotorosindu%se de boierul tradator. 'n acest capitol autorul o*era cititorului o decriere amanuntita a persona.ului. 1rimul aspect este exterior/al tinutei0, *iind surprins elementul semni*icativ care sugereaza intentia razbunatoare. #esi este imbracat con*orm traditiei domnesti, Lapusneanul are pe sub haina lui o zea de sarma si la brau un .unghier cu prasele de aur. 2tapaneste bine arta disimularii, in acest sens cuvantarea pe care o tine este elocventa, pentru ca ii induce pe cei !8 de boieri in eroare. 2cenariul uciderii boierilor este unul cinic. Cinismul este caracteristic domnitorului , acest lucru *iind redat si de scena in care se hotaraste sa%l predea pe Motoc in mana multimii. 'nitiativa dialogului dintre boier si domn apartine lui Motoc care i se adreseaza cu marite domn. Motoc sugereaza *aptul ca taranimea ar trebui inlaturata, a*irmand cu ipocrizie 7u sunt boier mare= ei sunt niste prosti. Culmea cinismului este atinsa de domnitor in momentul in care dezvaluie motivul pentru care Motoc este osandit la moarte5 .udeca si tu ii spune boierului, trans*ormand moartea acestuia intr%un sacri*iciu pentru binele tarii. 'n acest caz, Lapusneanul s%a dovedit a *i un bun psiholog, deoarece l%a pastrat pe Motoc, anticipand cererea multimii 5capul lui Motoc vrem6. ?morarea lui Motoc apare ca o rezolvare a con*lictului dintre cei doi. 2ituatia *inala se concretizeaza prin otravirea domnitorului de sotia sa, doamna 4uxanda, a.utata de cei doi boieri 2pancioc si 2troici intorsi in tara. 2tructurile mentale, comportamentale si sociale se individualizeaza in text prin imaginea vietii publice si private si relatiile dintre boieri si domnitor. 3iata privata este putin redata, ea neexistand ca atare in epoca. 2ingurele re*eriri sunt legate de 4uxanda si de *aptul ca ea traieste separat de domnitor, in apartamentul *emeilor. 'ncercarea ei de integrare in viata publica va *i tratata cu cinism muiere nesocotita, o*erindu%i%se un leac de *rica & piramida de capete boieresti. 3iata publica este centrata pe relatia domnitor & boieri5 o relatie con*lictuala. Acest con*lict este de natura sociala, boierii dorind sa detina puterea pentru a se imbogati, il privesc pe domnitor ca pe un tiran, un dusman in calea *ericirii lor. )n alt element al vietii sociale este sugerat prin supusi /norod0 care reprezinta persona.ul colectiv. 1entru popor, domnitorul este drept si bun, toate greselile *iind comise de boieri. ,-!sm"%sd*sdn--! Modul de expunere al lui Motoc reda respectarea ierarhiei sociale. #omnitorului i se adreseaza cu #oamne, #oamne, implorandu%l5 nu ne pedepsi pre noi dupa *aradelegile noastre. Acest discurs se inscrie in structurile mentale ale epocii, domnitorul *iind unsul lui #umnezeu pe pamant. Comportamentul *ata de domnitor dezvaluie umilinta supusilor. >oierii trebuie sa i se inchine si sa%i sarute poala hainei. Asadar Costache Negruzzi *ace din Alexandru Lapusneanul un persona. crud, prototipul domnului despotic, tiranic. 2ubiectul nuvelei este inspirat din istorie, bazandu%se atat pe elemente reale, cat si imaginare. Nuvela istorica Alexandru Lapusneanul este prima de acest gen in literatura romana, *iind apreciata de criticii epocii respective.