UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS,GALATI Facultatea de Litere-PIPP Anul I, Li !

a "i Literatura R# ana

Te a$ ADJE%TIVUL

Studenti$ &#canu Eu'enia G(i )u Nic#leta Sir!u Andreea Da ian &irela La*ar Ganea Ileana Nea'u Alina %UPRINS

+, DEFINITIE -, FELURILE ADJE%TIVULUI .,FLE/IUNEA ADJE%TIVULUI 0,%ARA%TERISTI%I ALE ADJE%TIVULUI %ALIFI%ATIV 1,GRADELE DE %O&PARATIE ALE ADJE%TIVULUI 2,FUN%TIILE SINTA%TI%E ALE ADJE%TIVULUI
2

3,S%4I&5AREA VALORII GRA&ATI%ALE A ADJE%TIVULUI 6,LO%UTIUNI ADJE%TIVALE 7,FUN%TIILE SINTA%TI%E ALE LO%UTIUNILOR ADVER5IALE +8,FOR&AREA ADJE%TIVELOR ++,ORTOGRAFIA ADJE%TIVULUI +-,E%4IVALENTELE ADJE%TIVULUI +.,DE%LINAREA LA ADJE%TIVELE %ALIFI%ATIVE

ADJE%TIVUL
Student$&#canu Eu'enia

+,De9initie Adjectivul este partea de vorbire flexibila (se declina) care exprima caracteristica unui obiect denumit de substantivul determinat,cu care se acorda in gen,numar si caz. Ca si substantivul si articolul,adjectivul este o parte de vorbire.El arata o insusire a unui obiect (fiinta,lucru,fenom,etc) si insoteste,de obicei,substantive,pe care le determina,avand functie sintactica de atribut: Ex: Ziua buna de dimineata se cunoaste.(adjectivul buna determina substantivul ziua si are functia de atribut). eseori,adjectivul formeaza impreuna cu un verb,mai ales cu a fi,predicatul propozitiei:
3

Ex:!iua de astazi este buna. -,Felurile ad:ecti;ului A, "djective calificative sau propriu#zise#exprima insusiri ale obiectelor: a.)simple:bun,rau,verde$ b.)compuse:cuminte,cumsecade$ c.)primare:frumos,rece$ d.)derivate cu ajutorul sufixelor:-e"c(romanesc)$-at#r(prevazator)$-#"(lemnos)$-iu(argintiu)$ean(bi%orean)$-aret(iubaret)$-nic(puternic) si a prefixelor:ne- (nedrept)$a- (atipic)$i- (illegal)$etc. e.)variabile: #cu patru forme flexionare:frumos#frumoasa#frumosi#frumoase$ #cu trei forme flexionare:mic#mica#mici$ #cu doua forme flexionare:verde#verzi$ f.)invariabile:#cand adjectivul nu#si sc%imba forma:maro,oliv.

5, eterminative#provenite din alte parti de vorbire,prin sc%imbarea valorii gramaticale: #adjective pronominale:niciun copil$ -ajective participale:floarea rupta$ -adjective gerunziale:mana tremuranda$ -adjective adverbiale:asemenea om. %,Ad:ecti;e cu # "in'ura ter inatie "i ad:ecti;e cu d#ua ter inatii, Te<te$a.)&ata este un mester !un, b.)Ziua buna de dimineata se cunoaste. c.)" fost odata un imparat mare si o imparateasa'.
4

(Tinerete fara batranete si viata fara de moarte) d.)!iua,cand era caldura mare,stau la umbra in lastar. ((."l.)ratescu#*oinesti#Puiul) E<)licatii$+ubstantivele mester si ziua ,din textile de mai inainte,sunt in cazul nominative singular. "djectivul care determina aceste substantive are doua terminatii diferite:consoana n=!un>,cand determina substantivul mester,de genul masculine,si vocala ?a,cand determina substantivul ziua,de genul feminin. ,a plural au terminatiile ?i=buni) si ?e (bune):mesteri buni-zile bune. O!"er;atie$-rin terminatie aici intelegem sunetele finale,c%iar atunci cand acestea apartin radacinii. (n limba romana,cele mai multe adjective au,la nominative singular,doua terminatii:una pentru genul masculine si alta pentru genul feminine.,a plural,terminatiile difera de cele de la singular: Singular m. frumos f. frumoasa m. frumosi Plural f. frumoase

inalt rosu cenisiu

inalta rosie cenusie

inalti rosii cenisii

inalte rosii cenusii

D,Ad:ecti;e cu 9le<iune c# )lete, "ceste adjective sunt diferentiate dupa gen si numar..asculinul si neutrul au ca si substantive corespunzatoare o forma de singular si una de plural pentru toate cazurile gramaticale ,iar femininul doua forme de singular si una de plural,de asemenea pentru toate cazurile. (ntre masculin si neutru,de o parte,si feminin,de alta,exista relatii de flexiune,forma de feminine derivand din cea de masculin."stfel sunt:alb,alba,rau,rea,etc

Student$G(i )u Nic#leta

.,Fle<iunea ad:ecti;el#r

"djectivul are aceleasi categorii gramaticale cu substantivul pe care#l determina,adica gen,numar si caz.

E<$ !amera luminoasa era a lui /eorge. substantiv adjectiv feminin singular feminin singular

(+)nominativ nominativ !amera lui /eorge era luminoasa. substantiv feminin adjectiv feminin
6

singular (+)nominativ

singular nominativ

"djectivul se declina impreuna cu substantivul pe cale#l insoteste si sta de obicei dupa acesta. upa locul pe care il ocupa fata de substantiv,adjectivul poate fi:

a,>nearticulat atunci cand:#se afla dupa un substantiv articulat cu articolul %otarat$ E<: Copiii cuminti sunt iubiti. "au

#se poate lega de substantiv prin articolul adjectival(demonstrativ): E<: Copiii cei cuminti sunt iubiti. #articolul adjectival (demonstativ)se acorda in gen,numar si caz cu substantivul determinat de adjective.
"ingular N-Ac. copilul cel cuminte0fata cea frumoasa G-D, copilului celui cuminte0fetei celei frumoase Plural N-Ac,copii cei cuminti 0fetele cele frumoase G-D.copiilor cel#r cuminti0fetelor cel#r frumoase !,>articulat,atunci cand adjectivul se afla inaintea substantivului determinat poate prelua articolul %otarat de la acesta: "ingular 1#"c. frumosul baiat0frumoasa fata /# . frumosului baiat0frumoasei fete -lural 1#"c.frumosii baieti0frumoasele fete /# . frumosil#r baieti0frumoasel#r fete 0,%aracteri"tici ale ad:ecti;ului cali9icati;,

+uporta,ca orice adjectiv propriu#zis,morp%eme gradare,aparad in contextele specific gradelor de comparative$

Ex: ai putini0 ai multi elevi decat ne asteptam$t#t atat de putini0t#t atat de multi elevi ca si anul trecut$9#arte0e<tra#rdinar de putini0multi elevi./radarea se poate realiza si cu alte mijloace decat cele gramaticalizate$vezi:)rea multi,de"tul de multi,ca multi,"u9icient de multi etc. +pre deosebire insa de adjectivul propriu#zis,morp%emele si contextele gradelor de comparative se pastreaza si in conditiile absentei substantivului$sa se compare:#ai multi$#ai multi au reusit%&oarte putini$&oarte multi au reusit%Prea putini$Prea multi au reusit% unde primele sunt constructii curente,in timp ce unele sunt imposibile.2ace exceptie superlativul relative al adjectivelor propriu#zise,singurul care se poate substantiviza,comportandu#se deci identic cu formele multi,putini Ex:Cei mai buni dintre elevi au reusit,unde buni s#a substantivizat,iar elevi a devenit un determinant al acestuia. +pre deosebire de numeral,realizeaza,ca orice adjective,numarul prin acord,substantivul cu forma de plural impunandu#le pluralul,iar substantivul,deci cu forma unica de singular,impunandu#le singularul,(multi elevi,putini elevi%multa caldura,carne,placere%putina caldura,carne, placere%mult timp,entuziasm,interes%putin timp,entuziasm,interes) +e abreviaza ca orice adjectiv calificativ,aparand cu o forma invariabila de adverb,omonima cu a adjectivului masculin singular$

Ex:traieste mult,alearga putin%este mult$putin interesata de gramatica Ca orice adjectiv propriu#zis,calificativ,apare atat in propozitia sintactica de atribut,cat si in vecinatatea unui copulative,ca nume predicativ,sau in vecinatatea unui verb predicativ,ca element predicativ suplimentar$vezi:

#ulti elevi$Putini elevi erau in clasa(atribut acordat)% 'levii din clasa erau multi$putini(nume predicativ)% (i consideram destul de multi$de putini pentru a reusi(element predicativ).

3tilizarea fara regent substantival antreneaza,uneori,aparitia articolului demonstrativ,raportul cu acest articol fiind asemanator celui care caracterizeaza vecinatatea unui adjectiv propriu# zis$vezi:cei multi,cei putini ca si cei frumosi,cei vrednici

#ulti ,putini selecteaza afixe derivative de tip adjectival,fie sufixe diminutivale(putinelputinei,multisor-multisori),fie sufixe care formeaza substantive abstracte de la baze adjectivale(putinatate, bunatate ,rautatea%multie,slugarnicie,voinicie%multime,istetime) 8

+ub aspect semantic,adjectivele multi,putini ,realizeaza o calificare cantitativa de tip apreciativ,evaluative,asemanatoare calificarii realizate prin adjective propriu#zise ,apreciere depinzand din punctul de vedere al locutorului,al momentului in care se face aprecierea.Evaluarea cantitativa,daca nu este una numerica,deci exacta,este de tip subiectiv,asa cum se intampla si in cazul adjectivelor calificative:ceea ce este frumos,interesant,mult,pentru un locutor poate fi,dimpotriva,apreciat ca urat,neinteresant,putinde catre alt locutor.

Student$Sir!u Andreea 1,Gradele de c# )aratie ale ad:ecti;ului, 2ormele pe care le ia adjectivul pentru a arata ca o insusire poate exista in grade diferite la doua sau mai multe obiecte comparate sau c%iar la acelasi obiect in situatii diferite se numesc 'rade de c# )artie, 9

"djectivele au trei grade de comparatie: -ozitiv Comparativ +uperlativ

Gradul )#*iti; arata insusirea unui obiect,fara termen de comparatie: Ex:problema usoara$ ceai fierbinte$ copil serios$ Gradul c# )arati; arata ca insusirea unui obiect este in grad diferit fata de aceeasi insusire a altui obiect fata de aceeasi insusire a lui,in imprejurari diferite. Comparativul are trei forme: a,>c# )arati; de "u)eri#ritate#un obiect are aceeasi insusire, dar intr#un grad mai mare decat al altui obiect. Ex:problema ceai copil ai usoara$

ai dulce@ ai serios .

Comparativul de superioritate se formeaza din adjectivul la gradul pozitiv,precedat de adverbul mai; !,>c# )arati; de e'alitate-doua obiecte au aceeasi insusire in acelasi grad: ex:problema tot atat de usoara$ ceai tot asa de dulce$ copil la fel de serios$ Comparativul de egalitate se formeaza din adjectivul la gradul pozitiv precedat de :t#t atat de,t#t a"a de,la 9el de, c,>c# )arati; de in9eri#ritate-arata ca un obiect are aceeasi insusire,dar un grad mai mic de cat un alt obiect. Ex:problema ceai ai )utin usoara$

ai )utin dulce$

copil mai putin serios$ 10

Comparativul de inferioritate se formeaza din adjectivul la gradul pozitiv,precedat de adverbele:mai si putin Gradul "u)erlati;-arata ca insusirea unui obiect este in cel mai inalt sau cel mai scazut grad. +uperlativul are doua forme: a,>"u)erlati;e relati;e-arata ca aceeasi insusire a unui obiect este in cel mai inalt grad (de superioritate) sau in cel mai mic grad (de inferioritate) in comparatie cu a altui obiect. "u)eri#ritate problema cea copilul cel ai usoara$ in9eri#ritate ceaiul cel copilul cel ai dulce$ ai )utin serios$

ai serios$

+uperlativul relativ se formeaza de la comparativul de superioritate sau de inferioritate,precedat de articolul adjectival cel,cea,cei,cele, !,>"u)erlati;ul a!"#lut-arata cel mai inalt grad al insusirii ,fara termen de coparatie: ex:problema 9#arte usoara$ copilul 9#arte serios$ +uperlativul absolut se construieste cu adverbul 9#arte,dar se poate exprima prin alte mijloace cu grad mai mare de expresivitate: Cu alte adverbe:)rea,tare,ne")u" de,'r#*a; de,ne ai)# enit de,e<tra#rdinar de,e<ce"i; de,teri!il de,etc,

Ex:El este un copil e<tra#rdinar de serios. -cu locutiuni adverbiale:din cale a9ara,cu t#tul "i cu t#tul,)e"te ex:El este un copil din cale a9ara destept. #cu prefixe s i cu sufixe care au sens de superlative:ar%i#$extra#$%eper#$prea#$ultra#$supra#$super#$#isim. Ex:ar(icunoscut$ (i)ersensibil$ )reafrumoasa$ ultraelegant$ "u)rasaturat$ "u)erinteresant$ rari"i , -rin repetarea adjectivului: a"ura etc,

Ex:"vea un glas 9ru #",9ru #", -rin repetarea unei vocale sau a unei consoane:

Ex: maaaaare$ gallllllben. Cu substantive: 11

Ex:de"te)t foc$ frumos ne;#ie

are@

prin inlocuirea adjectivului cu un substantiv din aceeasi familie lexicala:

e<$ # 9ru u"ete de fata.

Ad:ec ti;e care nu au 'rade de c# )aratie $ superior,inferior,posterior,optim,minim,supreme,superb,maxim,mort,final,complet,intreg,princip al,unic,secundar,etc.

2,Functiile "intactice ale ad:ecti;ului, a,>Atribut adjectival-cand este in relatie cu substantivul: ex:"cesta este un copac batran.

!,>Nume predicative. v.cop n.p

Ex:Copacul acesta e"te !atran, Cand este nume predicative,adjectivul este in relatie cu subiectul si ca atare este totdeauna in cazul nominativ. c.)Complement indirect. Ex: in albastru s#a facut verde. d.)Complement circumstantial de timp. Ex: (l cunosc de mic. e.)Complement circumstantial de cauza. Ex:-langea de flamand. Cand este folosit cu alte functii sintactice decat subiect sau nume predicativ,cazul este precizat de prepozitii specific acuzativului. Model de analiza Ex:)eteala este pentru un brad inalt. inalt#adjectiv propriu#zis,variabil cu patru forme,grad pozitiv,se acorda in gen,numar si caz cu substantivul brad (masculine,singular,acuzativ),functia sintactica de atribut adjectival.

12

3,Sc(i !area ;al#rii 'ra aticale a ad:ecti;ului, A,Cand un adjective nu mai insoteste un substantiv isi pierde valoarea gramaticala de adjective si devine substantiv. Ex:4mul batran este intelept. Ad:ecti; 5atranul este intelept. "ubst +ubstantivizarea adjectivului batran s#a facut cu ajutorul articolului %otarat enclitic (#l). Ex:,aleaua cea galbena este un soi nou. Ad:ecti; E<$%ea 'al!ena este un soi nou de lalea. Su!"tanti; +ubstantivizarea adjectivului galbena nu s#a realizat cu ajutorul articolului %otarat,el fiind deja articulat (cea)." devenit substantiv,deoarece nu mai insoteste un substantiv pe care sa#l determine,ci denumeste singur un obiect. Adjectivele devenite substantive se compara ca orice substantiv: #pot fi insotite de adjective propriu-zise sau pronominale:blandul batran%acest batran% -pot fi precedate de articolul ne%otarat (daca nu sunt precedate de articolul adjectival):un batran,niste batrani.

#au in propozitii functiile sintactice ale substantivului: 5subiect:)atranul era cumsecade. 5nume predicativ:)unicul meu e"te batranul acela. ;,c#) n,)

Acomplement direct:,#am vazut pe batranul acela in parc. 5atribut:Casa batranului este curate. 5,Cele mai multe adjective sunt folosite si ca adverbe de mod pentru a arata caracteristica unei actiuni: +crie urat$cantand usor$pene frumos colorate.
13

Student$Da ian &irela

6,L#cutiuni ad:ecti;ale, !ocutiunea adjectivala-este grupul unitar de cuvinte care este sinonim cu un adjectiv si se comporta in propozitie ca adjectivul: =# > de cul#are@ca lu ea@cuB9ara 'u"t@de ca)etenie@de 9ata@de antuiala@de )# ina@de "ea a@din t#)#r@in etate@in ;ar"ta@la catara a@la t#arta@)e cin"te@dat dracului@adu" la
14

inde)linire@ie"it la i;eala@de drea)ta@de "tan'a@in #ri'inal@de dulce@de "ec@de aceea@de ni ic@al dracului@!atat#r la #c(i@ca ;ai de elBeaBeiBele@ca ;ai de lu e@cel din ur a@cu dare de ana@cu "caun la ca)@de t#t 9elul@9el de 9el@"in'ur "in'urel@t#t 9elul de@t#t unul "i unul,etc, ,ocutiunile adjectivale se comporta ca si adjectivele putand sa primeasca articolul adjectival (demonstrative) sau sa fie folosite la diferite grade de comparatie E<$4mul cel cu scaun la cap nu face imprudente. El este mai cu scaun la cap decat colegii sai.
7,Functiile "intactice ale l#cutiunil#r ad:ecti;ale, a,>Atribut adjectival ex:(nvatatul este un lucru de capetenie in viata de elev. !,>Nume predicative ex:"ceste acte sunt in #ri'inal, ;,c#) n,)

Atentie "celeasi locutiune poate fi adjectivala (cand determina un substantiv) sau adverbial (cand determina un verb). Ex: *ucrul de mantuiala este pierdere de vreme. Su!"t, l#c,ad:

&otdeauna lucreaza de mantuiala Ver! l#c,ad;er!,

Val#area de ad:ecti;e "au de ad;er! a acestor cuvinte pe langa un verb copulative se stabileste in felul urmator: -are valoare adjectivala cand verbul are subiect% -are valoare adverbial cand verbul are valoare impersonala si cere o propozitie subordonata subiectiva (")) "djectivele compuse se scriu intr#un cu;ant sau in cu;inte "e)arate, "djectivele compuse sudate se scriu intr-un cu;ant$

5adjectiv"substantiv pursange; #adverb"adjectiv binecuvantat$binefacator$binemeritat$binevoitor$clarvazator$preafericit; 15

"ceste compuse se deosebesc de imbinarile cu o structura si o componenta asemenatoare,care reprezinta fie compuse mai putin sudate,scrise cu crati a-!ine-cre"cut (cuviincios),fie 'ru)uri de cu;inte care se scriu separate:!ine cre"cut (dezvoltat bine). A)re)#*itia aCt#tBt#ateCad:ecti;$at#ate"tiut#r,at#t)uternic,at#t!iruit#r,at#tcun#"cat#r, Aad:ecti;e ne#l#'ice,care au in component elemente de compunere: aer#)#rtuar, aut#c#)iati;, cr#n#9a',electr#ca"nic,(eli# arin,ne#li!eral,"#ci#cultural@ "djectivele compuse ne"udate se scriu cu crati a$

Aad:ecti;Cad:ecti;,avand flexiune numai la ultimul component:bun-platnic$instructiv-educativ$literarartistic$nou-nout$rar-platnic$economico-financiar$romano-american; #adverb%invariabil)"adjectiv$compusul prezentand o diferenta de sens fata de cuvintele de baza:a"a-*i" (pretins),!ine-cre"cut(cuviincios),!ine-cun#"cut (celebru),!ine-;enit (oportun,agreat),dre)t-credinci#" ,inainte- er'at#r,n#u-na"cut,)r#)riu-*i","u"-nu it@ E<ce)tie$compusele sudate se scriu intr#un cuvant(binecuvantat) sau separate atunci cand sunt grupuri de cuvinte care isi pastreaza sensul:bine crescut (dezvoltat bine). "djectivul dra' (inclusive substantivizat) are la feminin plural si la genitiv#dativ singular nearticulat forma dra'ile=9ete dra'i,dra'ile ele,nu drage,dragele$dar ulti ele,nu ultimile)$forma dra'a se foloseste in adresare atat pentru feminine cat si pentru masculine. ,a unele adjective neologice,norma actuala,reflectand uzul persoanelor cultivate,ad itela 9e inin forme cu "i 9ara alternanta # (accentuat)##a,in ordinea de preferinta anal#a'aBanal#'a@# #l#a'aB# #l#'a@in timp ce la altele nu ad ite forme cu #a$!ar#ca,ec(i;#ca, =nu baroaca,ec%ivoaca). "djectivele terminate la masculine singular in ?u#" au femininul singular in ?u#a"a =re")ectu#"Bre")ectu#a"a@"# )tu#"B"# )tu#a"a> si pluralul in ?u#a"e =re")ectu#a"e,"# )tu#a"e>, ,a adjectivele terminate in ?uu,norma actuala recomanda in continuare pronuntarea finale ca (iat$m.sg. a !i'uu (#gu#u),f.a !i'ua (gu#a), f.pl.a !i'ue (#gu#e),dar m.pl.a !i'ui(#gui). Cateva adjective (anu it,di9erit, ult,)utin,t#t> au la 'eniti;-dati; )lural desinenta pronominala ?#r$anu it#r@ acestea,precum si de"tul,di;er",9elurit,nu er#u",pot exprima la plural valoarea de genitive printr#o constructive ci )re)#*itia a, iar pe cea de dativ cu )re)#*itia la,a !eleCacu*ati;ul,ca "i nu eralele =;#tul a zece&a numerosi parlamentari). "djectivele invariabile au aceeasi forma la toate cazurile0genurile0numerele,printer acestea numarandu#se adjectivelecu finala ?ce$atr#ce,e9icace, #trice,)er")icace,

16

Student$La*ar Ganea Ileana

+8,F#r area ad:ecti;el#r, Exista un numar de adjective de baza,numite si primare si un numar foarte mare de adjective formate prin derivare de la substantive,de la verbe si de la alte adjective cu ajutorul sufixelor: -al,-ar,-a",-at,-!il,-e"c,-et,-aret,-i"t,-iu,-#",-t#r,-ui,
17

"ici luam in dicutie pe cele formate de la substantive si verbe. Adjective formate din substantive: Substantivul vama vamal fuga bucluc narav buza cer lume fugar buclucas naravas buzat ceresc lumesc Adjectivul C26 zeflemea arama caramida mijloc apa frica Substantiv ceferist zeflemist aramiu caramiziu mijlociu apos fricos Adjectiv

Adjective formate din verbe: 'erbul locui iubi certa sari vatama Adjectivul locuibil iubaret,iubet certaret saritor vatamator

,a acestea se adauga multimea de participii folosite ca adjectiv ,ex:abatut, ars, copt,fermentat, fermecat,+otarat,initiat,intarit,lamurit,muncit,onorat,pacalit,retras,saracit,terfelit,umblat, etc

++,ORTOGRAFIA ADJE%TIVLUI, "djectivele terminate la masculin singular nearticulat in ?iu ()lu !uriu>,iar la feminin singular in ?I norii plumburii@ spicele aurii, "djectivele masculin terminate in ?iu se scriu cu trei ?I nominativ plural articulat %otarat: mijlociii 18

.ijlociu mijlocii

!globiu Cenusiu cenusii

zglobii cenusiii

zglobiii

"djectivele feminine terminate la nominativ singular nearticulat in ?ie se scriu la genitive si dativ plural articulat cu d#i ?I,atunci cand adjectivele sunt asezate inaintea substantivului: rosiilor roc%ii

roc%ie rosie

,a 9e ininul adjectivelor de tipul !un, are,cutaneu,'eniti;-dati;ul "in'ular nearticulat este identic cu )luralul nearticulat (note bune,sperante mari,infectii cutanee):ace"tei n#te !une,unei ari ")erante,ace"tei in9ectii cutanee@iar cel articulat se formeaza prin adaugarea articolului %otarat 7I la 'eniti;-dati;ul nearticulat:!unei n#te, arii ")erante,

+-,E%4IVALENTELE ADJE%TIVULUI, A,In )r#)#*itie$ "djectivul poate fi ec%ivalat intr#o propozitie de un grup de cuvinte,de exemplu: a.)"cesta este (onica fara frica b.)"u alergat pe un drum cu bolovani c.)(i vorbea mereu de dragostea lui de fiu d.)+e vede o zare de foc /rupurile de cuvinte care fara a fi propozitii,au inteles de adjectiv se numesc l#cutiuni (adica e<)re"ii> adjectivale. ,ocutiunile adjectivale sunt atributele substantivului la care se refera.Ele au rolul de a nuanta exprimarea,mai ales atunci cand nu exista un adjectiv care sa redea cu aceeasi precizie ideea din locutiuni.

"stfel,(onica fara frica ar putea sa apara si sub forma (onica cel curajos sau (onica cel indraznet sau (onica indraznetul% dar locutiunea fara frica pune astfel in lumina curajul lui (onica."lteori este preferata locutiunea,fiindca un adjectiv nu se mai afla in uz: dragostea lui de fiu,de exemplu ,ar putea sa se exprime si prin dragostea lui fiiasca,dar adjectivul fiesc insemnand de fiu nu se mai intrebuinteaza astazi aproape de loc.(n sfarsit ,unele locutiuni adjectivale nici nu au correspondent un adjectiv,de exemplu:par de culoarea abanosului (un adjectiv de la abanos nu exista ). 5,(n fraza. (n fraza adjectivul poate sa fie ec%ivalat printr#o propozitie.+a luam in discutie frazele: (8) (deea voastra este asa cum mi-am inc+ipuit 19

(9) /aina care caraie seara ,dimineata n#are ou. (n (8),propozitia subliniata este o predicative$in (9) ,ea este o atributiva.Asa cum mi-am inc+ipuit din (8) joaca acelasi rol ca un adjectiv,de exemplu: ca buna,frumoasa,limpede,excelenta,proasta,rea,ciudata,etc (n (9), care caraie ,este un atribut al substantivului gaina ,care se poate exprima si el la nevoie printr#un adjectiv :caraitoare

Student$Nea'u Alina +.,DE%LINAREA LA ADJE%TIVELE %ALIFI%ATIVE, "djectivele calificative se declina num ai cand insotesc substantivele la care se refera ,indiferent daca se afla langa acestea sau sunt despartite de ele printr#un cuvant sau prin mai multe cuvinte ,de obicei, printr# un determinative.(n functie de pozitia fata de substantiv,avem urmatoarele posibilitati: a.)"djectivul calificativ sta imediat du)a substantiv,tipul:# are,!at lun',!atul lun',etc !un sau # ul !un,ca"a are sau ca"a

b.)"djectivul calificativ sta du)a un determinativ asezat el insusi dupa substantiv ,tipul: # ul !un,# ul cel !un,)#etul eu )re9erat,9ata aceea )alida, ana acea"ta ica,e<ercitiul tau *ilnic ace"ta,etc.

20

c.)"djectivul calificativ sta imediat inainte de substantiv,tipul$!un # ,!unul # ,9ru #a"a 9ata,al!a"tru cer,al!a"trul cer etc, d.)"djectivul calificativ urmat de un determinativ sta impreuna cu acesta inaintea substantivului,tipul:cun#"cutul n#"tru "criit#r,;ec(ea n#"tra )rietenie,9ru #"ul tau ;i" etc, e.)"djectivul calificativ precedat de un determinativ sta impreuna cu acesta inainte de un substantiv, tipul:al ;#"tru dra' )arinte,a ta iu!ita a a,al n#"tru "cu ) )a ant ,ace"t are "criit#r,acea 9ru #a"a 9ata etc, f.)3n adjectiv calaificativ sta imediat inainte si altul imediat dupa substantiv,tipul:tanar "a;ant r# an,n#ua ra ura indu"trial ,i )#rtant # ent "tiinti9ic, arele "a;ant clu:ean,i )#rtanta c#n;#r!ire )#litica, ,a toate tipurile cu adjectivele calificative masculine si neutre plasate du)a substantiv, acestea nu#si modifica forma de caz grammatical in cursul declinarii (dar au singular si plural). ,a toate tipurile cu adjectivele calificative plaste imediat inainte de substantiv ,acestea se declina cu ajutorul articolului. ,a tipurile cu adjectivul articulat asezat inaintea substantivului ,cazurile gramaticale sunt indicate de articol care nu apare si la substantiv. ,a tipul :,adjectivul calificativ isi sc%imba forma numai daca este precedat de anumite determinative ca acesta ,a tipul ;,ambele adjective isi sc%imba forma cand sunt feminine. ,eclinarea tipul -$om bun$omul bun "ingular, 1.". (acest) /. . (acestui) *. om bun< 1.". bat lung /. .(acestui) plural 1.".(acesti) /. .(acestor) singular 21 oameni buni oameni buni bat lung fara articol om bun om bun omul bun omului bun === batul lung batului lung plural oamenii buni oamenilor buni plural singular,cu articol

1.".(aceasta) /. .(acestei) *. D

casa mare case mari

casele mari caselor mari D

,eclinarea tipului . )#etul singular 1.". poetul meu preferat /. . poetului meu preferat *. =

eu )re9erat, plural poetii mei preferati poetilor mei preferati = exercitiile tale zilnice exercitiilor tale zilnice =

1.".exercitiul tau zilnic /. .exercitiului tau zilnic *. =

,eclinarea tipului / 9ru #a"a 9ata, singular fara articol 1.". (acest) bun prieten /. . (acestui) bun prieten *. = singular cu articol bunul prieten bunului prieten bunule prieten< frumoasa fata frumoasei fete = plural cu articol

1.".(aceasta) frumoasa fata /. .(acestei) frumoase fete *. =

plural fara articol 1.".(acesti) buni prieteni bunii prieteni /. .(acestor)buni prietenibunilor prieteni *. =

= frumoasele fete frumoaselor fete 22

1.".(aceste) frumoase fete /. .(acestor) frumoase fete

*.

,eclinarea tipului 0 singular

inunatul tau ;i",

plural cunoscutii nostri scriitori cunoscutilor nostri scriitori = minunatele tale vise minunatelor tale visuri = vec%ile noastre prietenii vec%ilor noastre prietenii =

1.". cunoscutul nostru scriitor /. .cunoscutului nostru scriitor *. =

1.".minunatul tau vis /. .minunatului tau vis *. =

1.".vec%ea noastra prietenie /. .vec%ii noastre prietenii *. =

,eclinarea tipului 1 al ;#"tru dra' )arinte, "ingular 1.".(acest)al vostru drag parinte /. .(acestui)al vostru drag parinte *. = plural (acesti) ai vostri dragi parinti (acestor) ai vostri dragi parinti = (acesti)mari scriitori (acestor)mari scriitori = acele indraznete idei acelor indraznete idei = oricare spumoase valuri oricaror spumoase valuri 23

1.".(acest) mare scriitor /. .(acestui)mare scriitor *. =

1.".acea indrazneata idee /. .acelei indraznete idei *. =

1.".oricare spumos val /. .oricarui spumos val

*.

,eclinarea tipului 2 tanarul "a;ant r# an, singular 1.".(acest) tanar savant roman /. .(acestui)tanar savant roman *. = plural (acesti)tineri savanti romani (acestor) tineri savanti romani = tinerii savanti romani tinerilor savanti romani = (aceste)remarcabile studii economice (acestor) remarcabile studii economice = remarcabilele studii economice remarcabilelor studii economice = (aceste) noi ramuri industriale (acestor) noi ramuri industriale =

1.".tanarul savant roman /. .tanarului savant roman *. =

1.".(acest) remarcabil studiu economic /. .(acestui) remarcabil studiu economic *. =

1.".remarcabilul studiu economic /. .remarcabilului studiu economic *. =

1.".(aceasta) noua ramura industriala /. .(acestei) noi ramuri industriale *. =

1.".noua ramura industriala noile ramuri industriale /. . noii ramuri industriale noilor ramuri industriale *. = =

24

5I5LIOGRAFIE

+,ION %OTEANU,Gra atica de !a*a a li !ii r# ane,Editura Al!atr#",5ucure"ti +76-, -,GA5RIELA PANA DINDELEGAN,Ele ente de 'ra atica,Di9icultati,c#ntr#;er"e,n#i inter)retari,Editura 4u anita" Educati#nal,%#lectia re)ere,5ucure"ti -88., 25

.,Pr#9,&ARIANA NEGRU,PROF,&ARIANA 5ADEA,Li !a r# ana,Gra atica )entru ele;i,Editura 5adea EPr#9e""i#nal c#n"ultin',5ucure"ti -883,

26