Vous êtes sur la page 1sur 6

Conceptul de filosofie

Prin filosofie se inelege studiul relaiilor naturale i umane dar nu ca activitate. De obicei filosofii nu se implicau foarte mult in viaa social ci o priveau mai mult dintro parte fachind o analiza a ceeea ce se ntmpla la moment in socium. Filosofii snt in stare sa perceapa mereu ceea ce ramne neskimbat dealungul timpului dei se modifica ca materie. Idealurile ramn aceleai se skimba doar metodele de realizare acestor idealuri .Mereu exist ceva la baza care l face pe om s ramn om. Mai simplu spus filosoful este iubitorul de nelepciune el dorete nelepciunea n ntregul ei, in parte o doreste, n parte nu.Cci a gndi filosofic nseamna i de a-i elibera mintea ntratt, nct doar a simte i a crede. Filosofia nu este o tiin concret, ngenere e greu sa o numim tiina caci ea a furat din toate chte ceva, poate doar o tiin vasta care cuprinde n sine toate tiinele si domeniile. n privina semnificaiei filosofiei, numai la Platon se poate vorbi de o termenologie precis. El numete filosof, pe cel care n viaa sa speculativ i n cea practic, are invedere ceea ce este nu ceea ce pare a fi .Adic scoate n eviden adevarul pur. Dupa opinia sa, filosofia este efortul prin care spiritul se nala la ceea ce exista n mod absolut,la cunoatere veritabil i la realizarea moral a ideii. A filosofa ca i a studia mai nseamn n mare parte i a te dedica unei speculaii oarecare .Ct privete filosofii in sensul restrns al cuvintului ,pn la socrate (469-399) ei snt numii fie nelepi, fie fizicieni sau sofiti.Termenul filosofia a fost utilizat n antichitate n sensuri foarte

diferite .Iniial aceste cuvnt desemna orice tip de cultur intelectual sau orice efort spre dezvoltarea spiritual . La greci, filosofia ncepe cu astfel de preocupri - formularea unor rspunsuri la interogaiile fireti ale omului i se dezvolt n dou direcii importante: a) ca o cunoatere a existenei ca existen, demers cognitiv care ambiioneaz s cuprind i neleag ntregul, totul; b) ca nelepciune, ndrumar al vieii bazat pe cunoaterea absolut. Pentru vechii greci, filosofia semnifica dorina de cunoatere a esenei, a cauzei prime a universului, a temeiului sau principiului ordonator al lucrurilor. n Romania , problema conceptului de filozofie a facut obiectul cercetarilor unor ganditori cunoscuti .Astfel , pentru Titu Maiorescu , filosofia este nazuinta spre intzelepciune. L. Blaga spunea c filosofia este unul din modurile umane fundamentale pentru a rezolva ceea ce este. C-tin R. Matru ea este o concepie n care adevrurile vechi sunt mbrcate ntr-o form nou. Filosofia l ajut pe om s opteze n cunotin de cauz de ce oamenii opteaz pentru anumite realieri. Filosofia l ajut pe om s se cunoasc pe sine s-i formeze o cunotin de sine care sunt propriile sale realri dar raportat la realitatea social, s-i formeze contiina alteritii care este contiina respectului pentru ceilali alturi de care trieti. Filosofia s-a format n antichitate la nceput n obiectul filosofiei erau puse cunotine din toate domeniile treptat s-a produs o departajare ntre discursul filosofic i cel tiinific.

Filosofia a aprut ca rspuns la ntrebrile oamenilor,ntrebri cum ar fi: Ce este existena ? Care este raportul dintre existena subiectiv i obiectiv ? Cum se constituie valoarea de adevr bine, frumos, dreptate ? Care sunt cauzele nefericirii omului pe pmnt ? Ce este fericirea ? n jurul acestor probleme s-a constituit filosofia ncercnd s dea rspunsuri nct filosofia vizeaz raportul omului cu lumea cu existena. Filosofia ncearc s explice n ce const condiia uman, conceptul de condiie uman, deasemenea situaiile obinuite i limita. n acela i timp filosofia se preocup de locul i rolul omului l ajut pe acesta s ierarhizeze lumea. Acest dialog cu lumea reunete n structurile sale teoretice interogaii de genul: "ce este lumea?", "a fost ea creat sau este etern?", "este ea pe msura posibilitilor noastre de cunoatere?", "care este sensul existenei, condiiei umane n acest univers?" Cugetul filosofic este aristocratic, nonconformist, are vocaie predictic, te ndeamn s -i depeti condiia, s priveti n viitor. Filosofia desemneaz efortul spiritului omenesc pentru a dobndi cunotine noi, perpetua cutare a nelepciunii i de a tri prin ea. Un rspuns tranant la ntrebarea "Ce este filosofia ? "este greu de gsit, unii chiar i-au mrturisit neputina (J. Lachelier), iar alii au adugat peremptoriu c filosofia nu este o materie de cunoscut. "Nu exist filosofie pe care o putem nva, nu putem aduga Kant dect s filosofm" sau, cum l completa mai trziu Husserl " () filosofi noi

nu devenim prin intermediul filosofilor () Nu de la filosofi, ci de la fapte i probleme trebuie s porneasc imboldul spre cercetare" Etimologic, filosofia deriv din doi termeni greceti: "filos" (iubitor) i "sophia" (nelepciune) deci, ntr-o prim accepie, filosofia devine echivalent cu "dragostea de nelepciune". Cu acest sens, termenul a fost folosit pentru prima dat, dup unii, de Pitagora, dup alii, de Herodot. Cercettorii atribuind paternitatea folosirii termenului de "filosofie" primului gnditor. Totui accepiile date nelepciunii erau diferite: pentru Pitagora (580-500 .Hr.), neleptul se identifica cu individul care avea cunotine temeinice n domeniul matematicii ("tiina suprem", "tiina numerelor"), de fapt, admiterea n viitoarele Academii greceti era condiionat de iniierea candidailor n tainele matematicilor; Herodot (487-425 .Hr.) atribuia un sens pragmatic termenului, neleptul disingndu-se printr-o anumit iscusin, abilitate, ntr-un anumit meteug; Socrate (469-399 .Hr.) considera nelept individul care a ajuns n stadiul de autocunoatere, credin concretizat n principiul: "cunoate-te pe tine nsui"; Platon (427-347 .Hr.) vedea nelepciunea ca finalitate a efortului de cercetare i cunoatere a adevrului. Herodot folosete termenul filosofia nelegnd prin disciplina pe care o denumete astfel tiina atrilor,da i cunoaterea ngenere. Dupa indelungate eforturi domeniul filosofie a fost delimitat .n colile post aristotelice filosofia afost definita ca arta de a fi fericit. Credca asta si ar trebui sa fie scopul principal al fiecarui din noi sa tindem spre armonie i fericire i orice pas facut n viaa trebuie bine chibzuit pentru nu a trece de dou ori pe acelai drum greit. Uneori e

mai bine sa luam o pauz s ne gndim decht sa repetam un drum greit. Definind filosofia ca tiin a lucrurilor divine si umane ,Chrisip ia atribuit un domeniu greu de delimitat.ncepnd cu el filosofia pierde din nou o formulare concreta. n neoplatonism apare Ofreu,ca parinte al filosofiei,oracolele caldeene snt considerate ca sursa acelei mai nalte nelepciuni iar ascetismul i superstiiile magice sunt considerate ca adevrata filosofie.Cu timpul filosofia devine purisimplu o parte a vieii intelectuale .Filosofia presocratica sa dezvoltat i cu concursul ideilor mitologice,Pentru Platon mitul este nca o necesitate,n neopitagorism mitologia devine i mai influenta , filosofia deja devine teosofie. Ginditorii greci au deobicei ,o viziune de ansamblu asupra existenei ,pentru Platon ,nu snt decht diverse ramuri ale matematicii ,Aristotel la rindul sau aeaz in cadrul filosofiei studiile sale asupra naturii ,cercetari foarte bogate in detalii i observaii. Abia n perioada alexandrina tiinele particulare sunt studiate caatare.Daca am include n istoria filosofiei greceti tot ceea ce grecii nii au numit filosofie ,am fi nevoii de multe ori sau s prea restrngem domeniul filosofie, sau sal largim peste masur. n final conceptul i scopul filosofiei este de al face pe om sa cread s deven mai bun, mai panic, de a scpa de prejudicii de superstiii ,de a gndi liber. De a nelege metafizica timpului . Timpul nu e real si absolut (asa cum ar fi dorit Newton), pentru ca asta ar insemna ca timpul sa fie totuna cu Dumnezeu si, mai mult, infinitatea timpului ar provoca intrebari de genul: De ce D-zeu nu a creat lumea cu cinci minute sau cu un mileniu mai devreme?. Intrebarea este, evident, absurda. Pentru ca Dumnezeul filozofilor (mai ales cel al lui Leibniz) nu actioneaza la

ntimplare, ci are intotdeauna niste ratiuni bine intemeiate. Soluia pentru evitarea unor astfel de probleme rezid in a spune ca timpul se nate odata cu lumea. Trezindune dimineatsa noi deja incepem a crea si fiecare clipa e creat spontan de dumnezeul din noi...