Vous êtes sur la page 1sur 17

ColEgiul tEhniC transilvania DEva 2014

CUPRINS

1. Antene pentru microunde ................................................3 1.1. Notiuni fundamentale legate de antene..............................4 1.1.1. Dipolul radiant..................................................................4 1.1.2. Puterea primita de la o antena...........................................5 1.1.3. Castigul antenei.................................................................6 1.1.4 Rezistenta de intrare a antenei..........................................7 1.1.5 Rezistenta de radiatie.......................................................7 1.1.6. Randamentul radiatiei .....................................................8 1.1.7. Caractersitica de radiatie..................................................8 1.1.8. Lungimea electrica a unei antene.....................................9 2. Tipuri de antene...............................................................12 2.1 Colectoare de unde..12 2.2 Antenele exterioare............................................................12 2.3 Antenele radio interioare..................................................12 2.4 Antene auto........13 2.5 Antene acordate.14 2.6 Antena fir lung..................................................................15 2.7 Antena Zeppelin............................................................16 4.Bibliografie.....................................................................17

Page 1

ColEgiul tEhniC transilvania DEva 2014


Antenele sunt necesare pentru a transmite energia campului electromagnetic de la sisteme ce utilizeaza microundele inspre spatiul liber si invers.

1. Antene pentru microunde


Antenele snt utilizate pentru a radia i a recepiona energia electromagnetic, ele putnd fi definite ca dispozitive de cuplaj ntre circuitele de microunde i spaiul liber. La frecvenele din domeniul microundelor exist antene ntr-o mare varietate de forme i configuraii. Snt antene n sfert de und, n semiund, arie de antene, iar radiatoarele pot fi parabolice, cilindrice, horn, fant sau dielectrice .Configuraiile tipice de antene snt prezentate n Fig.1.1. n aceast figur a) este un dipol n lamda pe doi, b) reprezint o arie de antene (un sistem), c) este o anten horn, d) o anten parabolic simetric, e) anten cilindric parabolic, f) anten fant construit dintr-un ghid, g) o anten dielectric n trepte, iar h) antena elicoidal. Dimensiunea fizic a unei antene este funcie de lungimea de und care la rndul ei depinde de frecvena de lucru. La frecvene mai joase dect gama microundelor, doar antenele n sfert de und i cele n semiund au dimensiuni acceptabile. In domeniul microundelor ns, lungimile de und fiind relativ mici, de la milimetri pn spre 30 cm, multe configuraii de antene devin utilizabile, sisteme de antene, antene horn, fant, dielectrice, alegerea lor fcndu-se funcie de aplicaie i frecvena de lucru. Deoarece antenele snt elemente de cuplaj ntre generatoarele de microunde respectiv receptoarele i spaiul liber ele trebuie s fie adaptate att la intrare ct i la ieire, aceasta din dou motive. Mai intai pentru a asigura transferul maxim de putere n spaiul liber i invers i apoi pentru a evita reflectarea unei parti din puterea de ieire napoi spre generator.

Page 2

ColEgiul tEhniC transilvania DEva 2014

Tipuri de antene pentu microunde : a) dipol in semiunda . b) antena compusa . c) horn .

d). parabola sferica . e) parabola cilindrica .f) antena fanta . g) lentila dielectrica . h) elicoidala

1.1 Notiuni fundamentale legate de antene


In continuare se trateaza elemente care sunt caracteristice tuturor tipurilor de antene ,cum ar fi ,puterea receptionata de o antena ,castigul antenei,rezistenta de intrare si de radiatie ,randamentul antenei,caracteristica de radiatie .

1.1.1

Dipolul radiant

Antena elementar este dipolul radiant cu o caracteristic de directivitate izotrop. O caracteristic de radiaie izotrop are aceeai raz n toate direciile aadar ,reprezint o sfer n jurul antenei. O anten dipol aproximeaz antena ideal dei nu exist radiaie dea lungul axei antenei .Rezult prin urmare o caracteristic de radiaie de forma unei gogoae n raport cu axa antenei.

Page 3

ColEgiul tEhniC transilvania DEva 2014


O anten dipol, n semiund, const dinr-un ansamblu de dou conductoare de lungime un sfert de und, plasai n continuare, ansamblu alimentat la mijloc de un generator RF, Fig.1.2a. Atunci cand acest generator este conectat n centrul antenei, la un moment dat, borna pozitiv este legat spre exemplu la jumtatea dreapt iar borna negativ la jumtatea sting a dipolului. Sarcinile pozitive se vor ndeprta de borna pozitiv iar cele negative se vor ndeprta i ele de borna negativ a generatorului, Fig.1.2b. Tensiunea va fi maxim la capetele dipolului i minimala centrul su. Deoarece curentul reprezint numrul de sarcini pe unitatea de timp, acesta va fi zero la capetele antenei i maxim la centrul antenei . Se stabilete un cmp electric ale crui linii ncep pe sarcinile negative i se termin pe sarcinile pozitive. Distribuia sarcinilor de-a lungul dipolului duce la stabilirea unui cmp electric repartizat pe axa antenei, Fig.1.2c. De asemenea se stabilete ntotdeauna i un cmp magnetic n jurul curentului ce rezult deplasarea sarcinilor, direcia acestui cmp identificndu-se cu regula burghiului, Aadar miscarea linilor electrice pe axa dipolului duce la apariia unui cmp magnetic n jurul antenei camp ce are maximul in jurul centrului antenei i minimul la capetele ei, Fig.1.2d. Cmpurile magnetic i electric din jurul antenei snt defazate cu 90. Cmpul electric si magnetic din imediata apropiere a antenei snt numite campuri de inducie, existena lor depinzand de distributia de sarcini de a lungul dipolului .Aceste campuri ,unde electromagnetice ,exista numai intr un spatiu limitat in jurul dipolului ,de cateva lungimi de unda si nu radiaza in mediul inconjurator.

Page 4

ColEgiul tEhniC transilvania DEva 2014


Figura 1.2 a) Antena dipol n semiund. b) Tensiunea, V, i curentul, I, de-a lungul antenei c) Distribuia liniilor de cmp electric de-a lungul dipolului d) Distribuia cmpului magnetic de-a lungul dipolului La o distan de anten mai mare decat cteva lungimi de und se produce un cmp electromagnetic de radiaie, n care cmpul electric depinde de schimbarea cmpului magnetic i reciproc. Existena acestui cmp de radiaie nu depinde de sarcinile de pe anten. Cmpul electric variabil produce n imediata sa vecintate un cmp magnetic variabil i reciproc. Aceast combinaie de cmp electric i magnetic care se condiioneaz i se genereaz reciproc se numete cmp electromagnetic. Direcpa de deplasare a cmpului electromagnetic este dat de vectorul Poynting. O anten are proprietatea dual de a transmite i a recepiona, caracteristicile ei rmnlnd n ambele situai aceleai. Prin urmare o bun anten de emisie va fi i o anten bun la receptie Dac emisia i recepia se face cu dipoli, orientarea lor trebuie s fie aceiai, orientare ce este-denumit polarizarea antenei.

1.1.2 Puterea primita de la o antena


De la o sursa ,antena ,punctula antena radiaza in mod egal in toate directiile . Frontul undei radiate se considera a fi sferic ,a carui raza creste pe masura ce unda se propaga departandu se de sursa . Aria suprafetei unei astfel de sfere depinde de distanta la punctul unde se afla sursa si este egala cu : 2

Aria sferei ( m2 ) = 4

(1.1)

Daca puterea transmisa este P_trans atunci densitatea de putere receptionata la distanta r este direct proportional cu puterea transmisa si invers proportionala cu patratul distantei la sursa .

Page 5

ColEgiul tEhniC transilvania DEva 2014

PREC

Ptrans 4r 2

(1.2)

, unde PREC este densitatea de putere receptionata la distanta r [W/ m 2 ]


Ptrans

este puterea transmisa ,[W]

este distanta la emitator

1.1.3 Ctigul antenei Conceptul de castig in putere al unei antene difer de noiunea similar referitaore la un amplificator . In cazul unui amplificator puterea de intrare este amplificat prin ctigul amplificatorului.La o antena in schimb ,este radiata o putere fixa ,primita de la emitator. Pentru, o anten izotrop aceasta putere este radiata in toate directiile ,valoarea puterii receptionate intr un punct din spatiu fiind data de relatile 1.3.si 1.4 Daca o antena este proiectata pentru a radia putere pentru un anumit azimut ,iar nu in toate directile ,puterea receptionata in punctul vizat in spatiu va creste prin adaugarea puterii redirectionate spre el. Ctigul unei antene se determin comparnd o anten izotrop cu una necunoscut. Ctigul de putere al unei antene se definete ca raportul puterii pe unitatea de suprafa recepionat de la antena necunoscuta ntr-un punct din spaiu i puterea recepionat de la o anten izotrop n acelai spaiu, ambele antene radiind aceeai putere.

P Pizotropic
(1.3)

unde :

Page 6

ColEgiul tEhniC transilvania DEva 2014


G este cistigul antenei. P este densitatea de putere in punctul situat la distanta r de antena, [W/m2] P_izotropic este densitatea de putere, in punctul r,receptionata de catre antena izotropa, [W/m2] Densitatea de putere receptionata la distanta r fata de o antena cu cistigul G este:

G Ptrans Prec 4r 2

(1.4)

unde: P _rec este densitatea de putere receptionata la distanta r, P_trans este puterea transmisa (emisa), [W] G este cistigul antenei. r este distanta la emitator, [m] [W/m2]

Deoarece o antena cu cistig, concentreaza intreaga putere radiata intr-o anumita regiune a spatiului, antena de receptie trebuie sa fie si ea situata in aceasta regiune.

1.1.4 Rezistenta de intrare a antenei

Rezistenta de intrare a antenei se determina cu ajutorul tensiunii si a curentului la punctul de conectare a ei fiind data de:

V Z I
Page 7

(1.5)

ColEgiul tEhniC transilvania DEva 2014

unde: Z este impedanta de intrare a antenei, [ ] V este tensiunea de RF la punctul de alimentare al antenei, [V] I este curentul de RF la punctul de alimentare al antenei, [A]

Tintad cont de distributia curentului si a tensiunii in cazul dipolului drept in semiunda, Fig.1.2b, se constata ca rezistenta maxima de intrare se obtine acolo unde tensiunea are cea mai mare valoare iar curentul este cel mai mic, conditii ce se indeplinesc la capetele dipolului. In schimb, rezistenta de intrare minima se va obtine in punctul unde tensiunea este cea mai mica, iar curentul are valoarea maxima, adica in centrul dipolului. In scopul de a adapta linia de transmisie cu antena trebuie cautat un punct de conexiune unde rezistenta antenei este egala sau aproape egala cu impedanta caracteristica a liniei. Impedanta unui dipol variaza de la 73 la centrul dipolului la 2500 la capetele lui.

1.1.5 Rezistenta de radiatie Puterea primita de o antena de la emitator este radiata in spatiu, disipata sub forma de caldura in structura antenei sau reflectata inapoi pe linia de transmisie de alimentare. Relatia dintre putere, curent si rezistenta este:

P i2 r
r P i2

(1.6)

(1.7)

Rezistenta de radiatie a unei antene se defineste ca fiind puterea medie radiata impartita la patratul valorii efective a curentului in antena.

P me d i2

(1.8)

Page 8

ColEgiul tEhniC transilvania DEva 2014

unde: r este rezistenta de radiatie a antenei, [ ] P_med este puterea medie radiata de catre antena, [W] i este valoarea efectiva a curentului in antena, [A] Rezistenta de radiatie a dipolului drept in semiunda este 73 la orice frecventa. 1.1.6 Randamentul radiatiei

Randamentul radiatiei este raportul dintre puterea radiata de catre antena si puterea de intrare in antena:

unde:

Prad Pint r

(1.9)

Prad
Pint r

este puterea radiata de antena,[W]

este puterea la intrarea in antena, [W]

1.1.7. Caracteristica de radiatie

Intensitatea cimpului electric si caracteristica de radiatie a puterii pentru o antena pot fi reprezentate in coordonate polare. In aceasta situatie, pozitia unui punct din plan se precizeaza in functie de lungimea r si unghiul . Sistemul de coordonate polare este mult mai convenabil in raport cu cel rectangular atunci cind se lucreaza cu unghiuri in analiza caracteristicii de directivitate (de radiatie a antenei neizotrope). Doua reprezentari grafice in coordonate polare, in plan orizontal si vertical sint folosite pentru a descrie caracteristica de radiatie a dipolului in spatiu. Caracteristica in plan vertical consta in doua cercuri, Fig.8.3a. Centrul fiecarui cerc indica faptul ca puterea este radiata in mod egal in toate directile, de la 0 la 360. Caracteristica de radiatie in plan orizontal a dipolului in semiunda este un cerc asa cum se vede din Fig.1.3b. In cazul

Page 9

ColEgiul tEhniC transilvania DEva 2014


acestui dipol, caracteristica de directivitate in plan vertical este aceeasi pentru orice plan vertical rotativ in jurul axului antenei, Pentru o rotatie in spatiu cu 360 se obtine caracteristica de radiatie in spatiu. Lungimea, modulul, vectorului cu. originea in centrul antenei si virful pe curba caracteristici de radiatie, in orice directie, este proportionala cu intensitatea cimpului radiat in acea directie. Latimea de banda a caracteristicii de directivitate prezentate de o antena este definita ca unghiul dintre doua puncte in care intensitatea cimpului electric se reduce la 0,707 din valoarea sa maxima. In Fig.8.4a este pusa in evidenta latimea de banda corespunzitoare unghiului .

Vedere laterala

Vedere de sus

Figura 8.3 a) Caracteristica de radiatie in plan vertical a dipolului in semiunda. b) Caracteristica lui de radiatie in plan orizontal

a) b) Puterea este proportionala cu patratul tensiunii si prin urmare latimea de banda pentru puterea radiata va fi (0,707)2 deci 0,5. Aceasta inseamna.ca unghiul caracteristicii puterii radiate, adica banda antenei raportata la putere, va fi unghiul dintre doua puncte in care caracteristica antenei se modifica la jumatate din valoarea maxima, Fig.1 .4b.

1.1.8 Lungimea electrica a unei antene

Page 10

ColEgiul tEhniC transilvania DEva 2014


Lungimea fizica a unei antene in semiunda, in mod normal, nu este egala cu lungimea sa electrica. Pentru o antena subtire, izolata in spatiul liber, lungimea fizica si cea electrica difera foarte putin. Lungimea electrica este influentata de faptul ca viteza undei de-a lungul antenei este mai mica decit viteza luminii.

Prin urmare lungimea antenei apare mai scurt din punct de vedere electric datorit reducerii vitezei n lungul ei. Lungimea electric a antenei poate fi de asemenea influenat de obiectele inconjuratoare atunci cnd aceasta nu este izolat. Lungimea electric a antenei este cu 5 % mai scurt dect semiunda n spaiul liber datorit efectelor de margine (end effect). Efectul de margine al antenei se datoreaz mediului dielectric ce nconjoar antena.

Page 11

ColEgiul tEhniC transilvania DEva 2014

2.Tipuri de antene
Antenele utilizate in comunicatii pot fi clasificate in urmatoarele categorii: - colectoare de unde - antene acordate

2.1 Colectoare de unde


Colectoare de unde, denumite si antene neacordate, sunt utilizate pentru receptia transmisiilor de radiodifuziune si pot fi grupate in: antene exterioare antene interioare antene auto antene antiparazite

2.2 Antenele exterioare


Sunt realizate din unul sau mai multe conductoare orizontale, vertical sau inclinate, dispuse cat mai departate de obiectele inconjuratoare fixate cu ajutorul suportilor de sustinere si a izolatorilor. Prin amplasare si pozitie fata de sol au impedanta predominant capacitive si sunt influentate de paraziti de natura electrica. Caracteristicile antenelor de receptive filare din domeniul undelor UL-US sunt stabilite urmatoarele cerinte: conductorul, este recomandat a fi realizat din sarma de cupru,cositorit sau bronz fosforos izolatoarele au rolul de a izola din punct de vedere electric conductorul antenei de partea de fixare; sunt realizate din portelan, folosindu-se de obicei cate 2 la 4 bucati la fiecare capat al conductorului antenei, pentru cresterea rezistentei de izolatie si reducerea capacitatii parasite; legatura la suporti, asigura suspendarea si intinderea conductorului antenei cablul de coborare serveste la realizarea legaturii dintre conductorul de antenna si instalatia de emisie sau de receptive.

Page 12

ColEgiul tEhniC transilvania DEva 2014


Instalatiile de antena pentru transmisiile radio sunt prevazute cu priza de pamant sau contragreutate. Aceasta asigura potentialul de referinta de valoare zero, pentru campul electromagnetic. Priza de pamant constituie potentialul de referinta al campului electric, ea trebuie sa aiba o rezistenta de trecere cat mai redusa. Contragreutatea este realizata dintr-o retea de conductoare intinsa pe sol sau deasupra solului.

2.3 Antenele radio interioare


Sunt utilizate in interiorul cladirilor si sunt folosite numai la receptive. Acestea pot fi realizate dintr-un conductor emailat, fixat de peretii incaperii cu ajutorul unor izolatori din portelan sau material plastic de dimensiuni mici. Cablul de coborare se leaga la conductorul antenei intr-un punct convenabil.

2.4 Antenele auto


Sunt dispuse in exterios pentru a asigura receptia programelor de radiodifuziune in automobile a caror caroserie metalica constituie un ecran electromagnetic. Functionarea

Page 13

ColEgiul tEhniC transilvania DEva 2014


motorului automobilului genereaza paraziti electrici prin intermediul bujiilor, motoarelor electrice, etc. Antenele auto sunt fixate la exterior, de caroseria automobilului prin intermediul unui isolator. Legatura la conductorul antenei este realizata prin cablu ecranat pentru reducerea parazitilor electrici. Antenele antiparazite au fost realizate pentru eliminarea parazitilor industrial precum si a parazitilor care actioneaza component electrica a campului electromagnetic.Antenele tip cadru, denumite si cadre antiparazite sunt antene realizate sub forma unor cadre bobinate dispuse atat in exteriorul instalatiilor de emisie-receptie cat si in interiorul acestora. Prin constructia lor cadrele antiparazite au un character inductiv, nu sunt influentate de parazitii electrici.

2.5 Antene acordate Antenele acordate sunt antenele a caror dimensiuni sunt strict legate de gama de frecvente pe care este stabilita legatura de comunicatie. Cele mai uzuale antene acordate sunt folosite pentru transmisii si receptii in domeniul comunicatiilor prin radio si televiziune.

Page 14

ColEgiul tEhniC transilvania DEva 2014

2.5Antena fir lung


Cunoscuta si sub denumirea de antenna long-wire este cea mai simpla sic ea mai folosita antenna acordata in specia in domeniul undelor scurte. Antena fir lung are o constructive simpla, este formata dintr-un conductor de antenna suspendat cu ajutorul izolatorilor si legaturilor pe doi stalpi dispusi vertical. Lungimea conductorului este de regula mai mare decat lungimea de unda a legaturii radio.

Page 15

ColEgiul tEhniC transilvania DEva 2014

2.7Antena Zeppelin
Este construita dintr-un fir conductor cu alimentare la unul din capete printr-o linie acordata, care indeplineste rolul de cablu de coborare. Antena semiunda este o antena acordata pe frecventa de emisie/receptive a legaturii de comunicatie, este realizata din material conductor sub forma simetrica sau asimetrica. Antena semiunda simetrica denumita si antenna dipole simetric este realizata din doua conductoare dispuse pe aceeasi directie. Conductoarele antenei se caracterizeaza printr-o inductanta si o capacitate proprie, ceea ce permite tratarea antenei ca un circuit resonant deschis cu parametrii inductanta si capacitate repartizate uniform pe toata lungimea sa. Frecventa de accord a antenei depinde de valorile inductantei si ale capacitatii antenei, marimi care sunt in totala dependent de dimensiunile antenei. Antena semiunda in bucla, cunoscuta si sub denumirea de antenna dipol repliat, este rezultatul legarii in paralel a doi poli simetrici.

Page 16

ColEgiul tEhniC transilvania DEva 2014

Bibliografie: [1] TUDOR PALADE TEHNICA MICROUNDELOR [2] http://vega.unitbv.ro/~nicolaeg/TFI/Cap4%20Antene.pdf [3] http://users.skynet.be/chricat/horn/horn-javascript.html [4] http://www.qsl.net/n1bwt/chap4.pdf

Page 17