UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE FORMA DE NVMANT: ZI SPECIALIZAREA: AFACERI INTERNAIONALE

Profesor coordonator:
Ec. ANDREEA FORA

Student:
ABRUDAN ALEXANDRA AN II, gr. I 8.05.2013

CUPRINS

ZONA EURO - Membri EURO - Generaliti - Etapele introducerii - Criteriile de convergen - Beneficii DOLARUL - Generaliti -Bretton Wood EURO DOLAR- Monede, bancnote - Grafice - Filmulee

Statutul de moned dominant se cucerete n timp; moneda trebuie s ndeplineasc mai multe funcii: - s joace un rol major n tranzaciile internaionale comerciale i valutare; - s fie o important moned de investiii; - s fie atractiv ca moned de rezerv pentru bncile centrale; - s joace un rol central, ca ancor monetar, n sistemul existent al cursurilor de schimb.

Cele patru criterii sunt strns legate ntre ele, unul implicndu-l pe cellalt.
Conform datelor statistice actuale, dolarul deine nc hegemonia absolut.

Pe de alt parte, euro a devenit moned internaional de rezerv de importan capital, nu numai n virtutea faptului c toate monedele anterioare din zona euro, indiferent de locul unde erau ele deinute, au fost convertite n euro la 1 ianuarie 1999. Nu toate monedele au potenialul de a deveni moned de rezerv, dar euro este acceptat ca modalitatea de plat ntr-o zon suficient de larg pentru a reprezenta, pe termen lung un rival serios pentru dolarul american.

Zona euro reprezint acum a doua economie a lumii, ca mrime. Ea este rspunztoare pentru o parte mai mare din comerul mondial, dect cea care revine SUA.

Euro este moneda unic adoptat (pn n acest moment) de 17 state membre ale Uniunii Europene care, mpreun, formeaz zona euro. Introducerea monedei euro n 1999 a reprezentat un pas important pentru integrarea european. A fost, de altfel, i unul dintre succesele sale majore: aproximativ 330 milioane de ceteni europeni folosesc moneda unic i se bucur de avantaje care se vor extinde pe msur ce i alte ri vor adopta moneda euro.

Pe lng acestea, 4 "microCele 17 ri membre sunt: state", prin acordurile monetare Austria, ncheiate cu vecinii lor, sunt i ele Belgia, ataate la zona euro: Cipru, Andorra, Finlanda, Monaco, Estonia, San Marino Frana, Vatican. Germania, Grecia, Irlanda, Zona a fost creat Italia, n 1999 de unsprezece ri, Luxemburg, la care s-a alturat: Malta, Grecia n 2001, Olanda, Slovenia n 2007, Portugalia, Cipru i Malta n 2008, Spania, Slovacia n2009 , Slovenia, Estonia n 2011 Slovacia.

Euro nu este moneda tuturor statelor membre. Dou ri (Danemarca i Regatul Unit) au optat pentru clauza de neparticipare prevzut n Tratat, iar restul (majoritatea noilor state membre i Suedia) nu au ndeplinit criteriile stabilite n vederea adoptrii monedei unice. n momentul n care le vor ndeplini, monedele lor naionale vor fi nlocuite de euro.

Introducerea monedei unice euro mai nti ca moned scriptural n 1999 i mai trziu sub forma bancnotelor i monedelor fizice, n 2002 reprezint una dintre realizrile majore ale Uniunii Europene. Bancnotele i monedele euro fac, n prezent, parte integrant din viaa cetenilor i constituie o realitate comercial.

Simbol de inspiraie greco-latin Ca toate monedele, euro are un nume i un simbol: -Numele; euro a fost ales de ctre Consiliul European reunit la Madrid, n 1995, n cadrul pregtirilor pentru moneda unic. -Simbolul monedei; euro a fost inspirat de litera greceasc epsilon (). -Totodat, este i prima liter a cuvntului Europa scris n alfabetul latin, iar cele dou linii paralele care l strbat simbolizeaz stabilitatea.

Tratatul de la Maastricht, care prevedea realizarea unei UEM ntre toate sau o parte din statele membre, a trasat cele trei etape ale acesteia. Prima etapa a debutat la l iulie 1990 si s-a ncheiat, conform calendarului prevazut, la 31 decembrie 1993. Ea a permis instaurarea libertatii totale de miscare a capitalului ntre cele 12 state si a fost nsotita de planuri de ajustare structurala pentru reducerea dezechilibrelor si obtinerea unei convergente a evolutiilor si structurilor macroeconomice nationale, n tarile cu importante dezechilibre economice.

Comunitatea Europeana a intrat n etapa a II-a a UEM conform prevederilor la l ian. 1994. La aceasta data a fost creat un Institut Monetar European (IME) cu sediul la Frankfurt, care constituia un dispozitiv de tranzitie catre viitoarea Banca Centrala Europeana, nlocuind Comitetul Guvernatorilor Bancii centrale si prelund activitatile Fondului European de Cooperare Monetara (F.E.C.O.M.), institutul avea ca principale sarcini ntarirea coordonarii politicilor monetare nationale, supravegherea functionarii Sistemului Monetar European si pregatirea instrumentelor viitoarei politici monetare unice. De asemenea, intrarea n etapa a II-a a UEM nseamna interzicerea accesului privilegiat al sectorului public la institutiile financiare si al finantarii monetare a deficitelor publice, precum si o convergenta mai mare a economiilor tarilor membre.

Trecerea la etapa a III-a care implica utilizarea unei monede unice si crearea unei Banci Centrale Europene (BCE) a intervenit pentru tarile considerate apte dupa Consiliul European de la Bruxelles din 2-3 mai 1998. n cadrul acestuia fost luate trei decizii determinante: tarile calificate pentru faza a treia a UEM, paritatile bilaterale ntre monedele care vor face parte din UEM si alcatuirea directoriului Bancii Centrale Europene.

Toate statele membre ale UE fac parte din Uniunea Economic i Monetar (UEM), care poate fi considerat o etap avansat a integrrii economice bazate pe o pia unic.

UEM presupune coordonarea strns a politicilor economice i fiscale, iar n cazul rilor care ndeplinesc anumite condiii existena unei politici monetare unice i a unei monede unice euro.

nainte ca un stat membru s poat adopta moneda euro, acesta trebuie s ndeplineasc anumite criterii economice i juridice. Criteriile de convergen economic au rolul de a garanta c economia unui stat membru este suficient de bine pregtit pentru adoptarea monedei unice i c se poate integra cu uurin n regimul monetar al zonei euro

Criteriile nscrise n tratatul de la Maastricht, vizeaza convergenta nominala a tarilor UE, aceasta convergenta urmnd a fi apreciata pentru fiecare tara de Consiliul European nainte de a se trece la etapa a treia a UEM: Realizarea unui grad ridicat de stabilitate a preturilor; inflatia (evaluata pe baza evolutiei preturilor bunurilor de consum) atinsa ntr-un stat membru, ntr-o perioada de un an naintea examinarii situatiei sale, sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5% pe aceea a celor trei tari membre care vor avea cele mai bune rezultate n materie de stabilitate a preturilor;

Caracterul suportabil al situatiei finantelor publice; respectarea acestui criteriu este apreciata pornind de la doua valori de referinta; deficitul public prevazut sau efectiv nu trebuie sa fie mai mare de 3% din PIB al respectivei tari si datoria publica sa nu fie mai mare de 60% din acelasi indicator;

Respectarea marjelor normale de fluctuatie prevazute prin mecanismul ratelor de schimb al SME cel putin timp de doi ani, fara devalorizarea monedei n raport cu aceea a unui alt stat membru;

Caracterul durabil al convergentei atinse de catre respectiva tara membra n conditiile participarii sale la mecanismul cursurilor de schimb ale SME, reflectate prin nivelurile ratei dobnzii pe termen lung; n practica, o tara este considerata ca ndeplineste acest criteriu atunci cnd n anul precedent examinarii situatiei sale, rata nominala a dobnzii pe termen lung nu depaseste cu mai mult de 2% media ratelor dobnzii din cele trei tari membre cu cele mai bune rezultate n materie de stabilitate a preturilor.

Beneficiile la nivel mondial

Moneda unic i zona euro nseamn i noi oportuniti n cadrul economiei mondiale. Moneda unic transform zona euro ntr-o zon de afaceri atractiv pentru rile tere, promovnd, astfel, comerul i investiiile. Prudena n gestionarea sa economic, face din euro o moned de rezerv atractiv pentru rile tere i asigur zonei euro o poziie mai puternic n cadrul economiei mondiale.

Pe lng faptul c faciliteaz cltoriile, o moned unic este un element pozitiv i din punct de vedere economic i politic. Cadrul n care este administrat euro face din moneda european o moned stabil, cu un nivel sczut al inflaiei i cu rate ale dobnzilor reduse, contribuind la soliditatea finanelor publice.

De asemenea, moneda unic este un complement logic al pieei unice, a crei eficien crete. Folosirea unei monede unice mrete transparena preurilor, elimin costurile de schimb monetar, pune n micare mecanismele economiei europene, faciliteaz comerul internaional i consolideaz poziia UE pe scena internaional.

Moneda euro reprezint pentru cetenii Uniunii un simbol tangibil al identitii lor europene, de care se pot simi din ce n ce mai mndri, pe msur ce zona euro se extinde i i multiplic avantajele pentru statele membre actuale i viitoare.

Pe lng faptul c servete drept moned a zonei euro, moneda unic european are o prezen internaional puternic. Monedele sunt mijloacele prin care bogia este stocat, protejat i schimbat ntre ri, organizaii i indivizi. O moned mondial, cum este euro, ndeplinete aceast funcie la scar mondial. De la introducerea sa n 1999, moneda euro s-a afirmat n mod ferm ca o moned internaional major,a doua dup dolarul american.

Statutul monedei euro ca moned mondial, la care se adaug mrimea i puterea economic a zonei euro, determin din ce n ce mai mult organizaiile economice internaionale, precum FMI i G8, s considere economia zonei euro o entitate de sine stttoare.

Moneda euro este folosit pe scar larg i n rile i regiunile aflate n vecintatea zonei euro, ca de exemplu n sud-estul Europei, n timp ce alte state Monaco, San Marino i Vatican folosesc moneda euro ca moned oficial n baza unor acorduri monetare specifice ncheiate cu UE, putnd emite propriile monede euro n anumite limite cantitative.

n 1785, la doi ani dup ncheierea rzboiului de independen a coloniilor engleze din America de Nord (1755 1783) i cu doi ani naintea adoptrii Constituiei, Congresul SUA a hotrt ca unitatea monetar a confederaiei d fie dolarul . Timp de 141 ani, valoarea legal n aur a dolarului fixat n 1792 s-a meninut ceea ce constituie un record de longevitate.

Devenind mijlocul de rezerv i de plat cel mai rspndit n relaiile dintre state, dolarul a ntrecut lira sterlin care timp de dou secole funciona, de fapt, ca moned internaional. Fora crescnd a dolarului ncepnd cu 1940 s-a bazat pe stabilitatea sa relativ fa de aur i fa de celelalte monede sprijinite pe fora economic, militar i financiar a SUA.

De unde provine semnul dolarului?

Originea semnului monedei americane are mai multe teorii, iar, printre cele cu numerosi adepti se numara si teoria care ii atribuie inventia simbolului omului de afaceri Oliver Pollock, un imigrant irlandez. La 23 de ani, antreprenorul a trecut Atlanticul, s-a stabilit in orasul Carlisle, din statul american Pennsylvania si a devenit un comerciant important cu Indiile de Vest. Si-a dezvoltat rapid afacerile si s-a mutat in Lousiana, unde a devenit foarte bogat, datorita comertului si plantatiilor. Astfel, Pollock a capatat mare influenta in Congresul american si a reusit sa deruleze afaceri importante cu spaniolii, in moneda lor, peso.

De altfel, se pare ca de aici vine si semnul dolarului. In documentele sale, omul de afaceri folosea abrevierea 'ps' pentru peso, care, din cauza scrisul sau, a ajuns sa semene cu actualul simbol al dolarului, $. Acest semn se pare ca a fost folosit, pentru prima data, pe data de 1 aprilie 1778, de catre Pollock, intr-o factura trimisa congresmanului Robert Morris. Acesta din urma a preluat simbolul, raspandindu-l la scara larga si in actele guvernamentale. Simbolul a fost acceptat drept semn al dolarului american de abia in 1797, intr-o carte a lui Chauncey Lee.

Simboluri ale bancnotei de 1 dolar:

Ochiul. Comunicatul de presa original al Departamentului Trezoreriei din 15 august 1935 ofera urmatoarele informatii: Ochiul simbolizeaza o divinitate care vede tot si stie tot. Ochiul ar simboliza Dumnezeul Ratiunii. Inscriptia Nous Ordo Sedorum semnifica o noua ordine mondiala si deviza Annuit Coeptis semnifica El a scris la realizarile noastre sau la activitatile noastre. El este ceea ce simbolizeaza ochiul. Deci ratiunea. Astfel, aceasta lume a fost creata pe modelul operei originale a lui Dumnezeu si el a reusit gratie ratiunii.

Vulturul. William Barton a propus un vultur. Este pasarea lui Zeus. Vultrul este principele divin incarnat. El simbolizeaza coborarea lui Dumnezeu in elementul temporal. El coboara in lumea contrariilor, in lumea actiunii. Exista 2 tipuri de actiune: razboi si pace. De asemenea in una din ghearele sale vulturul tine 13 sageti, reprezentand razboiul si in alta tine o ramura de laur cu 13 frunze reprezentand dialogul pacifist. Vulturul priveste in directia laurului. In aceasata directie au vrut deci sa privim idealistii care au fondat Statele Unite. Dar vulturul tine 13 sageti, in cazul in care aceste contacte nu sunt atinse. Deasupra vulturului exista 13 stele in forma de steaua lui David care reprezinta pacea lui Solomon.

Piramida. Comunicatul de presa al Departamentului Trezoreriei explica faptul ca piramida este simbolul puterii si faptul ca ea nu este complet construita ea semnifica ideea ca mai ramane inca multa munca de facut. Piramida reprezinta organizatia Ordinul Iluminatilor si varful ei contine ochiul simbolizand Casa de Rothschild, care controleaza Ordinul. In Egipt, piramida reprezinta colina piramidala, simbol al luminii renascute dupa descresterea Nilului. In spatele piramidei se vade un desert. Este Europa haotica si conflictele nesfarsite. In fata piramidei se vad culturi. Prin acest simbol iluminatii exprimau Am fugit de toate astea si am creat un stat in numele ratiunii, nu in numele puterii si din aceasta vointa s-a nascut un nou tip de viata.

Biletul de un dolar a fost creat de catre masoni si iluministi si cuprinde numeroase simboluri ale initiatilor. Interpretarea acestor simboluri este lasata la indemana fiecaruia sa le judece. Putem insa sa extragem simbolul principal al acestui bilet: printr-un efort care se bazeaza pe Ratiunea al carei model este Dumnezeu iluminatii au visat renasterea si constructia unei noi civilizatii bazata pe principii noi care sunt ratiunea, pacea si democratia.

Pornind de la acest fapt i de la inexistena altei monede comparabile cu caracter internaional SUA a reuit s impun dolarul ca pivot al sistemului monetar internaional creat la Bretton Wood. Acordurile de la Bretton Woods au adus o er de stabilitate general a ratei de schimb ce-a durat peste 20 de ani.

Instituiile de la Bretton Woods sunt Banca Mondial i Fondul Monetar Internaional (FMI). Ei s-au stabilit la o reuniune de 43 de ri de la Bretton Woods, New Hampshire, Statele Unite ale Americii n luna iulie 1944. Scopurile lor au fost pentru a ajuta la reconstruirea economiei postbelice i pentru a promova cooperarea economic internaional. Originalul acordurilor de la Bretton Woods a inclus, de asemenea, planuri pentru o organizaie internaional aComerului (ITO), dar acestea zceau n stare latent pn cnd Organizaia Mondial a Comerului (OMC) a fost creat la nceputul anilor 1990.

Crearea de Banca Mondial i FMI au venit la sfritul celui de al doilea rzboi mondial. Ei s-au bazat pe ideile de un trio de experi cheie - Secretarul american al Trezoreriei, Henry Morganthau, eful su consilier economic Harry Dexter White, i economistul britanic John Maynard Keynes.

Ei au vrut s stabileasc o ordine economic de dup rzboi bazat pe noiunile de consensual de luare a deciziilor i cooperarea n domeniul relaiilor comerciale i economice. Acesta a fost considerat de ctre liderii rilor aliate, n special SUA i Marea Britanie, care a fost nevoie de un cadru multilateral, pentru a depi efectele destabilizatoare ale crizei economice mondiale anterior i btlii comerciale.

n baza acestui sistem, monedele erau legate de dolar i le era permis fluctuaia numai n limita unui procent sub sau deasupra valorii prestabilite.

Dolarul era singura moned convertibil n aur, prin aceasta devenind i pe planul legii mondiale moneda dominant n raport cu celelalte monede ale rilor aderente la sistem.

Efecte ale aprecierii/deprecierii dolarului: -dup o perioad de apreciere a dolarului va aprea o corectur de curs n favoarea euro, apreciat la 25-40%, ca urmare a deficitelor ridicate ale balanei comerciale a SUA; -o apreciere a dolarului va avea efecte negative i anume ar duce la accentuarea importului, accentuarea creterii acestuia provocnd noi creteri ale deficitelor balanei comerciale i , deci, accentuarea msurilor protecioniste; -o scderea brusc a dolarului ar cauza scumpirea importului, creterea inflaiei i astfel a dobnzilor, ceea ce ar genera prbuiri la burs.

n ani`60 a avut loc o ,,deteriorare a balanei de pli curente SUA, determinate de faptul c americanii cumprau din strintate mai mult dect reueau s vnd n propria lor moned, iar statul federal a acumulat mari cantiti de dolari, de ordinul miliardelor, chiar sute de miliarde, n deosebi n rezerve valutare oficiale i n conturile multor bnci din afara SUA. Soluia s-a gsit; i anume eurodolarii i ideea unui cont de substituire. Acest proces a slbit ns ncrederea n stabilitatea dolarului.

Eurodolarii sunt averi exprimate n dolari, aparinnd persoanelor fizice sau juridice, care circul n afara statului emitent de unde rezult o extrateritorialitate a locurilor de posesori i gestiune. Pe pieele europene, operaiunile sunt ale nerezidenilor n raport cu moneda utilizat ca suport. Originea lor se regsete n Coreea, atunci cnd sovieticii retrag averile plasate n SUA i le transfer la Londra de teama unei ngheri ale acestor capitaluri.

Dolarului american i-au trebuit 40 ani pentru a nltura lira sterlin, mutaie ce a necesitat destul timp, numai c dolarul avea la acea vreme o istorie n urm i exista experiena unor ani grei.

Tot aa cum dolarul american nu a putut nlocui lira sterlin n Anglia n calitatea sa de prim moned rea rezerv a lumii pn cnd un rzboi mondial nu a forat efectiv investitorii s traverseze Atlanticul, tot aa este improbabil ca euro s nlocuiasc dolarul ntr-un viitor apropiat, numai c viitorul poate fi mai apropiat dect i imagineaz muli dintre noi date fiind circumstanele izbucnirii rzboiului din Irak, SUA fiind direct implicate.

n lumea unipolar, SUA i economia lor au servit drept ancor pentru economia mondial. SUA au putut s menin un deficit al contului curent n decursul mai multor decade. SUA au pieele de valori i pieele de capital cele mai mari i mai lichide, iar dolarul este moneda de rezerv cea mai important. ncepnd cu 1 ian. 1999 se creeaz i intervine pe piaa alternativ monetar european -euro- avnd mrime i puteri similare. Aceasta a fcut ca, ulterior, bncile centrale naionale s-i transforme o mare parte a activelor denominate atunci n dolari americani. Potrivit unor estimri, o asemenea modificare major a portofoliului poate duce la transformarea n euro a unei sume uriae de dolari SUA.

O moned tare satisface orgoliul naiunii, dar nu este oportun din punct de vedere economic ntruct frneaz exporturile. Americanii au trit foarte bine decenii de-a rndul cu un dolar slab. Multor state exportatoare din Europa li se potrivete mult mai bine un euro slab, dect unul puternic.

Ca urmare a evoluiei celor dou monede se ateapt o divizarea sferelor de influen astfel: euro = Europa Central i de Est ; dolarul = Asia i America Latin.

Aceast situaia e dat de faptul c pentru rile vest-europene exporturile constituie factorul principal de determinare a creterii economice i n condiiile n care multe ri (din Asia, America Latin, Rusia i diminueaz importurile, ca urmare a devalorizrilor puternice nregistrate de monedele proprii.

Spre deosebire de bancnote, monedele euro in nc de competena autoritilor naionale, i nu de cea a BCE. Dac o ar din zona euro intenioneaz s emit monede pe care s fie ilustrate motive noi, de exemplu o moned comemorativ, aceasta trebuie s informeze Comisia European. Comisia public apoi informaia n versiunea multilingv a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene (seria C). Jurnalul Oficial reprezint sursa oficial pe baza creia acest website i actualizeaz informaiile referitoare la monedele euro.

Monedele euro au o fa comun i o fa naional. Faa naional indic ara emitent. Feele comune ale celor opt monede euro conin elemente grafice diferite: Monedele de 2 EUR, 1 EUR, 50 de ceni, 20 de ceni i 10 ceni prezint fie Uniunea European nainte de extinderea sa de la 1 mai 2004, fie, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, o hart a Europei.

Monedele de 5 ceni, 2 ceni i 1 cent ilustreaz poziionarea Europei pe glob n raport cu Africa i Asia.

CURSUL DE SCHIMB AL PIEEI VALUTARE - SERII ANUALE

Data

EUR mediu

(RON/EUR)

(RON/EUR)

EUR sfritul perioadei

USD mediu

(RON/USD)

(RON/USD)

USD sfritul perioadei

CURSA_EURM CURSA_EURF CURSA_USDM CURSA_USDF 2012 4,4560 4,4287 3,4682 3,3575 2011 4,2379 4,3197 3,0486 3,3393 2010 4,2099 4,2848 3,1779 3,2045 2009 4,2373 4,2282 3,0493 2,9361 2008 3,6827 3,9852 2,5189 2,8342 2007 3,3373 3,6102 2,4383 2,4564 2006 3,5245 3,3817 2,8090 2,5676 2005 3,6234 3,6771 2,9137 3,1078

SIMBOL

DENUMIRE VALUTA

CURSUL

EUR
USD

Euro
Dolarul american

4.3182
3.3020

XAU CHF
CAD GBP

Gramul de aur Francul elveian

Dolarul canadian Lira sterlin

155.3091 3.5049
3.2789 5.1303

BIBLIOGRAFIE

http://ec.europa.eu/economy_finance/euro/index_ro.htm http://www.europeana.ro/euro/criteriile%20de%20convergenta.htm http://www.brettonwoodsproject.org/item.shtml?x=320747 http://www.goldfmromania.ro/curs_valutar_bnr/arhiva/EUR/

http://www.bnr.ro/Cursul-de-schimb-3544.aspx#

V MULUMESC PENTRU ATENIA ACORDAT!

http://www.youtube.com/watch?v=LlMHevIw9HU http://www.youtube.com/watch?v=6OFjAtzSqR4 http://www.youtube.com/watch?v=uIXN8ryba8M