TEHNICI DE COMUNICARE

1. DEFINIII trei explicaii date de Dicionarul Explicativ al Limbii Romne pentru termenul comunicare: 1. ntiinare, aducere la cunotiin; . contacte verbale n interiorul unui !rup "au colectiviti; #. pre$entare "au oca$ie care %avori$ea$ "c&imbul de idei "au relaii "pirituale. Dicionarul enciclope ic !ol. I A"C# " e$iniie comple%&' Comunicare ( 1. )n*tiinare+ *tire+ !e,te. 'ducere la cunotiina prilor dintr(un proce" a unor acte de procedur )aciune, ntmpinare, &otrre* n vederea exercitrii drepturilor i executrii obli!aiilor ce decur! pentru ele din ace"te acte, n limita unor termene care cur! obi"nuit de la data comunicrii. -. .re/entare ntr(un cerc de "pecialiti, a unei lucrri tiini%ice. 0"12OCIO34 Mo $un amental e interaciune p"i&o( "ocial a per"oanelor, reali$at n limba+ articulat "au prin alte coduri, n vederea tran"miterii unei in%ormaii, a obinerii "tabilitii "au a unor modi%icri de comportament individual "au de !rup. von Cuilenburg J.J., Schlten O., Noomen G.W., tiina comunicrii, Editura umanita!,"ucure#ti, $%%&, 'ag. () 1

 ,omunicarea e"te un proce, care di"pune de patru componente %undamentale: un emitor, un canal, in%ormaie i un receptor.

von Cuilenburg J.J., Schlten O., Noomen G.W., tiina comunicrii, Editura umanita!,"ucure#ti, $%%&, 'ag. (* Comunicarea nu ,e 5nc6eie o at& cu preluarea ,au receptarea in$ormaiei. In$ormaia poate e%ercita o in$luen& e%ectiv a"upra opiniilor, ideilor "au comportamentului celor ce o receptea$. .roce,ul poart numele de e$ect al comunic&rii. Mo elul elementar poate %i e%tin,'

 .entru ca tran,$erul e in$ormaie ,& e!in& comunicare+ emitentul tre7uie ,& ai7& intenia e a pro!oca receptorului un e$ect oarecare. Comunicarea ( un proce, prin care un emi&tor tran,mite in$ormaia receptorului prin interme iul unui canal+ cu ,copul e a pro uce a,upra receptorului anumite e$ecte. ,omunicarea e un proce, n care un emi&tor numit i "ur" de comunicare, tran,mite un me,a8 "au un repertoriu de me"a+e ce cuprinde coninuturi comunicaionale prin interme iul unui canal, c&tre un receptor, numit i de"tinatar, audien "au public, re"pectiv cel ce primete me"a+ul. Me,a8ul, nele" ca an,am7lu al ,emnelor tran"mi"e de emitor e"te !e6iculat prin interme iul unui canal comunicaional care repre$int ,uportul material al comunicrii. ,uporturile e 7a/& ale comunicrilor umane n care in%ormaiile "unt codi%icate ntr(un !rad mai mare "au mai mic ,unt me iile comunicaionale radio, -., cinema, teatru, pre", di"curi, "uporturi ma!netice, ca"ete, cri, /nternet etc.

 2emni$icaia atribuit me"a+ului de ctre receptori "e numete eco i$icare. R&,pun,ul n!lobea$ an,am7lul reaciilor receptorului dup primirea me"a+ului. )n proce,ul e tran,mitere "au retran"mitere a me"a+ului )%eed(bac0* pot interveni unul "au mai multe elemente pertur7atoare care in%luenea$ %enomenul de nvare "au renvare "peci%ic receptorului i apoi aciunile ace"tuia. elementele ,tructurale ale comunicarii I. Cel putin 2 parteneri , ntre care "e "tabile"te o relatie. A. Emitatorul 1 care e"te un individ, un !rup, o in"titutie. 'ce"ta: po"eda in%ormatie bine "tructurata are o "tare de "pirit deo"ebita )motivatie* are un "cop bine preci$at declan"ea$a actul comunicarii, initiind "i %ormulnd me"a+ul are !rade di%erite de credibilitate "au de pre"ti!iu B. Receptorul poate %i: un individ, un !rup, o in"titutie caruia 2 careia i e"te adre"at me"a+ul "au care intra n po"e"ia me"a+ului n mod ntmplator 2 con"tient. Receptorul 2 de"tinatarul receptionea/a me"a+ul, l eco i$ica )de"ci%rea$a prin ntele!ere*, l prelucrea/a, interpretea$a "i da "emnal de ra,pun, )%eed(bac0*. a4 reactie a aptati!a )preia "i prelucrea$a me"a+ul de a"emenea maniera nct "a("i "porea"ca "an"ele de reu"ita, "a maximi$e$e pro%itul 2 recompen"a*;

Receptorul reactionea/a 5n 9 mo uri'

74 reactie e autoaparare 1e:o" e$en,i!a4; receptorul ncearca "a "alve$e aparentele, are o ima!ine de "ine acceptabila "i pe ct po"ibil n acord cu ima!inea celorlalti de"pre el;

c4 reactia e%pre,iei !alorice 1 aprecia$a rolul me"a+ului n de$voltarea per"onala; 4 reactie co:niti!a 1 vi$ea$a nevoia receptorului de a ntele!e, de a da "en" me"a+ului; pentru acea"ta "i activea$a experienta de viata "i di"cernamntul.

o 7una comunicare e,te cea centrata 5n ,pecial pe cel care prime,te me,a8ul+ pe po,i7ilitatile e perceptie ,i eco are ale ace,tuia.

II. Mesajul = in%ormatie "tructurata dupa anumite Re!uli 3 cea mai complexa componenta a proce"ului de comunicare, care "e tran"mite apelnd la limba+ul verbal, nonverbal, paraverbal. E"te determinat de "tarea de "pirit a emitatorului "i deprinderile de comunicare ale emitatorului "i receptorului. -rebuie ,a $ie clar, coerent, conci". Con,truirea ,i tran,miterea me"a+ului pre"upune - actiuni di"tincte: codarea "i decodarea. Co area 3 tran"punerea n "imboluri, "emne, cuvinte a ceea ce e"te de tran"mi" )!nduri, intentii, "entimente, atitudini*.

Me,a8ul

 Co ul 3 ca an"amblu de "emne "i "emni%icatii verbale "i2"au nonverbale, trebuie "a %ie comun partenerilor comunicationali. Deco are 3 identi%icarea ec&ivalentului exact "i corect al me"a+ului, materiali$at n !nd 2 idee. III. Canalul e comunicare < mi+loc prin care trece me"a+ul. canale %ormale 2 pre"tabilite "i canale non%ormale )relatii de prietenie, pre%erinte, intere"e*. 4rice canal are ca "uport te&nic mi+loacele de comunicare )tele%on, %ax, telex, calculator, radio, -., video etc*. I=. Factorii pertur7atori care apar de re!ula la emitator 3 bariere de comunicare de diver"e naturi =. Conte%tul comunicarii < mediul n care "e comunica =I. Fee "7ac>"ul < componenta %oarte importanta pentru ca determina ma"ura n care me"a+ul a %o"t ntele", cre$ut "i acceptat; e"te o in%ormatie trimi"a napoi la "ur"a E$icienti/area comunicarii " con itii a* me,a8ul ,a $ie con,i,tent ,i ,emni$icati! pentru ambii interlocutori; b* comunicarea ,a $ie e%pre,i!a+ nuantata )"u"tinuta prin para "i nonverbal*; c* comunicarea ,a $ie inteli:i7ila )in%ormatia "a %ie "tructurata lo!ic, emitatorul "i receptorul "a aiba acce" e!al la in%ormatie, emitatorul "i receptorul "a %ie compatibili*, "a("i !a"ea"ca cuvintele "i "a "e exprime pe ntele"ul celuilalt; d* comunicarea ,a $ie a ec!ata celor doi parteneri )repertoriile "a %ie armoni$ate, re"pectiv receptorul "a vina n ntmpinarea emitatorului, cu propria "a experienta de cunoa"tere, cu di"po$itia "i motivatia "a*; e* co area ,i eco area ,a $ie corecte )ntele"urile atribuite de cei doi parteneri me"a+elor utili$ate "a %ie ec&ivalente*;

%* ,a ,e proce e/e 5n mo con,tant la re:larea ,i autore:larea comunicarii prin %eed(bac0.

?ariere 5n comunicare ?ariere e lim7a8' acelea"i cuvinte au "en"uri di%erite pentru di%erite per"oane )cod di%erit 3 comportament di%erit*; cel ce vorbe"te "i cel ce a"culta "e pot deo"ebi ca pre!atire "i experienta; determina inadecvarea comunicarii; "tarea emotionala a receptorului poate de%orma ceea ce ace"ta aude; ideile preconcepute "i rutina in%luentea$a receptivitatea; di%icultati de exprimare; utili$area unor cuvinte "au expre"ii con%u$e. ?ariere e me iu "unt repre$entate de: climat de munca necore"pun$ator )poluare %onicaridicata*; %olo"irea de "uporti in%ormationali necore"pun$atori; climatul locului de munca poate determina membrii !rupului "a("i a"cunda !ndurile adevarate pentru ca le e"te %rica "a "puna ceea ce !nde"c; .o/itia emitatorului ,i receptorului n comunicare poate, de a"emenea, con"titui o bariera datorita: ima:inii pe care o are emitatorul "au receptorul e,pre ,ine )con"ervarea ima!inii de "ine* ,i e,pre interlocutor )e!ocentri"m, tendinte polemice, re$i"tenta la "c&imbare, lip"a de intere", idei preconcepute*; caracteri/arii i$erite de catre emitator "i receptor a ,ituatiei n care are loc comunicarea; ,entimentelor ,i intentiilor cu care interlocutorii participa la comunicare.

4 ultima cate!orie o con"tituie 7arierele e conceptie, ace"tea %iind repre$entate de: exi"tenta pre,upunerilor; e%primarea cu ,t@n:acie a me"a+ului de catre emitator; lip,a e atentie n receptarea me"a+ului; conclu/ii :ra7ite a"upra me"a+ului )nu a"culta activ*; lip,a e intere, a receptorului %ata de me"a+; rutina n proce"ul de comunicare.

barierele nu "unt de neevitat pentru 5nlaturarea 7arierelor' plani$icarea comunicarii; eterminarea preci,a a ,copului %iecarei comunicari; ale:erea momentului potri!it pentru e%ectuarea comunicarii; clari$icarea i eilor naintea comunicarii; %olo"irea unui lim7a8 a ec!at.

CURS 2

Termenul comunicare apare n secolul al XIV-lea, provenind din latinescul communis, adic a pune n comun sau a !i n rela"ie cu# $in secolul al XVI-lea el capt %i n"elesul de a transmite, n secolele al XIX-lea i al XX-lea, o dat cu apari"ia mi&loacelor moderne de comunica"ie 'radio, cinema, televi(iune etc#) comunicarea * difuzare + dat cu modificarea conceptului de comunicare se sc!im"# %i modul de a comunica, %i mi$loacele comunicrii# %& '( comunicarea direct sau interpersonal 'nemi&locit, natural), care presupune o,li-atoriu pre(en"a !i(ic n acela%i timp a emi"torului %i a receptorului de mesa&e, '( comunicarea indirect sau mediat 'mi&locit, arti!icial), care presupune a,sen"a !i(ic a interlocutorilor# Comunicarea direct# Comunicarea interpersonal# )direct#* * cea mai complet !orm de comunicare# +aranteaz# e,actitatea con"inutului in!orma"iei transmise de un individ 'emi"tor) altui individ 'receptor) limitat# ca ntindere . se a!l su"ordonat# unui sistem fizic de le+#tur# ntre participan"i, sistem repre(entat de privire, mimic, -esturi %i mai ales cuv/nt difuzarea lent# a informa-iilor ,taia scurt a vocii umane tip de comunicare modelat i perfec-ionat de evolu"ia di!eritelor institu"ii politice, &uridice, culturale, morale %i reli-ioase

10

interesele sociale, economice, politice, culturale %i morale ntre"in vitalitatea %i omnipre(en"a comunicrii interpersonale

Comunicarea interpersonal# )direct#* * cea mai complet !orm de comunicare# +aranteaz# e,actitatea con"inutului in!orma"iei transmise de un individ 'emi"tor) altui individ 'receptor) limitat# ca ntindere . se a!l su"ordonat# unui sistem fizic de le+#tur# ntre participan"i, sistem repre(entat de privire, mimic, -esturi %i mai ales cuv/nt difuzarea lent# a informa-iilor ,taia scurt a vocii umane tip de comunicare modelat i perfec-ionat de evolu"ia di!eritelor institu"ii politice, &uridice, culturale, morale %i reli-ioase interesele sociale, economice, politice, culturale %i morale ntre"in vitalitatea %i omnipre(en"a comunicrii interpersonale Comunicarea indirect# * denumit %i comunicare de mas#, se adresea( mai multor indivi(i, !iind o comunicare pu,lic# un transfer de informa-ie, prin intermediul unui mesa& %i cu a&utorul unui canal de comunica"ie1 faciliteaz# at/t circula-ia social a in!orma"iei, c/t %i denaturarea i standardizarea ei# !unc"ionea( ca un !actor de nt#rire a .alorilor i atitudinilor e2istente# acela%i emi"tor dispune de posi,ilit"i de transmitere a aceluiai mesa$ la un num#r foarte mare de receptori poten"iali# posi"ilit#-ile - oferite de mi$loace te!nice de comunica-ie de mas#, respectiv pres, radio, televi(iune, 3nternet etc#

11

Clasificarea formelor comunic#rii umane Sursa Cuco C. - Psihopedagogie, Ed. Polirom,1998

12

13

14

15

Comunicarea .er"ala este specific umana are forma orala4scrisa utili(ea(a canalul auditi. si/sau .izual apeleaza la cu.0nt pentru a codi!ica si transmite in!ormatia permite !ormularea, nma-a(inarea si transmiterea unor continuturi di.erse si comple,e# C(R(C1&RIS1ICI a) emiterea determina receptia 'ce spune emitatorul este receptat de receptor, nu si invers) ,) mesa&ul circula de la un pol acti. 'emitatorul) spre un pol preponderent pasi. 'receptor) c) lantul comunicational are directie liniara 'de la emitator la receptor, etapele pre(ente le conditionea(a pe cele viitoare, invers nu) d) mesa&ul are finalitate numai daca si la codare si la decodare se foloseste acelasi lim"a$ 'repertoriul emitatorului este nteles de receptor si invers)

16

 Comunicarea orala '!orma a comunicarii ver,ale) . tre,uie sa !ie5 clara, sincera, rela,anta, an+a$atoare, empatica, fidela Comunicarea orala . sensi,il marcata de cadrul situational n care se reali(ea(a, deoarece o!era in!ormatii despre starile si trairile intime ale su,iectului# 6ntotdeauna, n mpre$urari diferite, .or"im lim"i diferite cunoscute tuturor mem,rilor -rupului social, dar alternate dupa necesitati# n comunicarea orala se operea(a cu .or"irea c/t si cu ascultarea2 emitem 7324 cu.inte/minut, 508 dintre adulti nu ntele- mai mult de 35 cu.inte/minut pentru !ra(ele mai lun-i de 36 cu.inte, inteli-i,ilitatea scade cu 158, pentru a fi inteli+i"il mesa&ul .iteza comunicarii nu tre"uie sa fie mai mare de 2-5 cu.inte/secunda (sa ofere posibilitatea decodarii, respectiv a !telegerii si co!stie!ti"arii rolului avut ! comu!icare#. "loca$ul comunicational poate !i provocat de .iteza vor,irii si de incapacitatea de a constientiza situatia de rol care controlea(a continutul comunicarii o comunicare orala adec.ata si eficienta atitudini poziti.e si comportamente verbale functionale, ce tin de calitatile vor,irii 17

CURS 5 comportame!te verbale fu!ctio!ale 1. Placerea de a vorbi e!ortul de a avea un ton prietenos, politicos, cuplat cu priviri a-rea,ile 2. Naturaletea e2primare !ireasca, !ara a!ectare, !ara cautarea !ortata a cuvintelor sau e2presiilor rare 'pentru a epata, a uimi, a soca) 3. Claritatea e2punere sistemati(ata, concisa si usor de nteles, !ara e!ort, apel/nd la respiratia controlata, miscarea le&era a ,u(elor1 a&uta la receptarea si ntele-erea !ara e!ort 4. Corectitudinea respectarea re-ulilor -ramaticale 3. Claritatea e2punere sistemati(ata, concisa si usor de nteles, !ara e!ort, apel/nd la respiratia controlata, miscarea le&era a ,u(elor1 a&uta la receptarea si ntele-erea !ara e!ort 6. Armonia recur-erea la cuvinte4e2presii care sa provoace auditoriului repre(entari con!orme cu intentia vor,itorului 7. inetea !olosirea unor cuvinte4e2presii prin care se pot e2prima indirect -/nduri, sentimente, idei !. Conci"ia e2primarea concentrata pe su,iectul de comunicat, !ara diva-atii inutile si neavenite# (naliza comple,a a aspectelor comunicarii orale implica si un element semantic, al semnificatiilor termenilor utilizati# Sunt supuse analizei structura voca,ularului, cantitatea de in!ormatie ni.elul de a"stractizare a termenilor, adec.area termenilor lor la continutul sau o,iectul comunicarii, coerenta n &udecati si rationamente, plasticitatea si e,presi.itatea termenilor#

18

(naliza comunicarii orale #tructura se re!era la numarul si .arietatea termenilor# 9n voca,ular ,o-at si variat, denota capacitate intelectuala, posi,ilitatea de a ntele-e si re(olva usor situatii pro,lema, un anumit nivel de cunostinte si interes pentru cunoastere# :u c/t vocabularul este constituit din termeni comuni de lar-a utili(are, cu at/t cantitatea sa de in!ormatie este mai ridicata# recventa de utili"are a termenilor este n raport cu cantitatea de in!ormatie si -radul de a,stracti(are# 9nele cuvinte redau nsusiri, altele relatii, altele proprietati# Abstracti"area !urni(ea(a o serie de indicatii cu pri.ire la calitatea instrumentelor intelectuale cu care operea(a individul si asupra produselor teorii, rationamente, &udecati, o,tinute cu a&utorul lor# $asura ! care terme!ii utili"ati su!t potriviti pe!tru a e%prima cele dorite dau $radul de adecvare la continut. &tili"area u!or terme!i de circulatie redusa, fara a le cu!oaste sem!ificatia presupu!e fie !fumurare, fie supraestimare. + conditie a comunicarii de tip oral este coerenta %n &udecati si rationamente , respectiv n -/ndire# criterii pentru aprecierea coerentei n +0ndire preci(ia n &udecati si rationamente, nlantuirea dintre premise si conclu(ii, ori-inalitatea n aprecierea oamenilor si evenimentelor, cunoasterea si aplicarea re-ulilor -ramaticale :apacitatea de a reda nu numai realitatea ca atare, ci si atitudinea fata de ea ntr. un mod suscepti,il de a provoca si la cei din &ur aceeasi re(onanta a!ectiva este numita plasticitate si e'presivitate. 'i! ele se pot deduce raportul ! care se plasea"a i!dividul cu lumea ! ge!eral, !ivelul i!telectual, caracteristicile afective, bogatia fo!dului le%ical. comportame!te !efu!ctio!ale comportamente nefunctionale . e!ecte asupra calitatii si e!icientei

19

 a$resivitatea verbala, mani!estata prin atitudini critice, a!isarea ostilitatii . -enerea(a con!licte discontinuitatea discursului pau(ele !recvente si lun-i 'lipsite de semni!icatie) . desemnea(a un tonus neuropsi;ic sca(ut, o,oseala precoce, reactivitate emotionala, teama, stima de sine sca(uta, conceptuali(are de!ectuoasa1 vorbirea %n salve(%n asalt) caracteri(ata prin rostirea precipitata, incoerenta de multe ori, a !ra(elor si care marc;ea(a lipsa de !luenta a vor,irii 'ce se poate mani!esta uneori pe un !ond patolo-ic)1 pronuntie defectuoasa) neclara, ne-li&enta soldata prin rostirea trunc;iata a cuvintelor, sau neterminarea propo(itiei sau contopirea ntr.un sunet con!u( a s!/rsitului unor cuvinte# $e re-ula, colericii si melancolicii resimt mai acut de!ectele de pronuntie1 cautarea ostentativa a simpatiei) are ca re(ultat ncercarea de a.i !ace pe ceilalti sa accepte propriile &udecati1 se concreti(ea(a prin rostirea mieroasa, complice si evident nesincera1 cautarea recunostintei) marcata prin !ra(e cu su,strat, su-estive, ce sunt destinate atra-erii atentiei ascultatorului asupra propriei persoane1 de re-ula se apelea(a la vor,irea e2cesiv de tare 4 e2punerea unor idei e2treme1 intonatia plata) monotona care o,oseste ascultatorul si care denota un !ond a!ectiv sarac, in;i,itie n comportamentul social, lipsa de ncredere, timiditate e2cesiva, lipsa de e2ercitiu n materie de vor,ire n pu,lic# :alitatile vor,itorului abilitati necesare i!terlocutorilor pe!tru a reusi o comunicare eficienta * conditiile cerute de operationali(area comunicarii# perso!alitatea vorbitorului 3 calitatile care marc!eaza personalitatea .or"itorului, a comunicatorului 'a emitatorului)5 Claritate . or-ani(area continutului de comunicat ast!el nc/t acesta sa poata !i usor de urmarit1 !olosirea unui voca,ular adecvat temei si autorului1 o pronuntare corecta si completa a cuvintelor1 20

(curatete 7 presupune !olosirea unui voca,ular ,o-at pentru a putea e2prima sensurile dorite1 cere e2ploatarea completa a su,iectului de comunicat1

&mpatia vor,itorul tre,uie sa !ie desc;is tuturor interlocutorilor, ncerc/nd sa ntelea-a situatia acestora, po(itiile din care adopta anumite puncte de vedere, sa ncerce sa le ntelea-a atitudinile, mani!est/nd n acelasi timp ama,ilitate si prietenie1 Sinceritatea 7 situatia de evitare a ri-iditatii sau a st/n-aciei, recur-erea si mentinerea ntr.o situatie naturala1 :alitatile ascultatorului 8(9&'& (SCU'1(RII (uzirea 7 actul automat de receptionare si transmitere la creier a undelor sonore -enerate de vor,irea emitentului, e2prima impactul !i(iolo-ic pe care produc undele sonore1 :ntele+erea 7 corespondentul notional al undelor sonore, respectiv identi!icarea continutului in!ormativ comunicat, recompunerea sunetelor au(ite n cuvinte, a cuvintelor n propo(itii si !ra(e1 e2perienta lin-vistica, culturala, de vor,ire a ascultatorului1 (tri"uirea de semnificatii informatiei receptate 7 n !unctie de nivelul de operationali(are a lim,ii, a voca,ularului, a per!ormatei lin-vistice1 &.aluarea 7 e!ectuarea de &udecati de valoare sau adoptare de atitudini valorice din partea ascultatorului# calitatile unui bun ascultator %isponi"ilitatea pentru ascultare 7 ncercarea de a patrunde ceea ce se comunica, de a urmari ceea ce se transmite1 ;anifestarea interesului 7 a asculta ast!el nc/t sa !ie evident ca cel care vor,este este urmarit1 celui care vor,este tre,uie sa i se dea semnale n acest sens1 (scultarea n totalitate 7 nu va -ra,iti sa interveniti ntr.o comunicare1 lasati interlocutorul sa.si e2puna toate ideile, sa epui(e(e ceea ce vrea sa spuna1 21

 Urmarirea ideilor principale 7 nu va pierdeti n amanunte1 daca cereti reveniri asupra unui su,iect, ncercati sa va re!eriti la ideile principale din ceea ce a !ost spus si nu insistati pe lucruri !ara importanta1 (scultarea critica 7 ascultati cu atentie si identi!icati cu e2actitate cui i apartin ideile care se comunica, interlocutorului sau altcuiva1 Concentrarea atentiei 7 concentrati.va pe ceea ce se spune, nu pe ceea ce nu se spune, pe e!ectele secundare ale comunicarii sau pe cele colaterale, accidentale care pot sa apara n timpul comunicarii1 'uarea de notite a&uta la urmarirea mai e2acta a ideilor e2puse1 permite ela,orarea unei sc;ite proprii a ceea ce a !ost e2pus1 Sustinerea .or"itorului 7 o atitudine po(itiva pentru a permite emitentului sa i(,uteasca n ntreprinderea sa#

22

:9<= 4 :omunicarea paraver,ala si comportamentele paraver,ale >ste o !orma a comunicarii caracteri(ata prin aceea ca in!ormatia este transmisa prin elemente vocale si pro(odice care nsotesc cuv/ntul sau vor,irea n -eneral 'caracteristicile vocii, accentul n pronuntie, intensitatea vor,irii, ritmul, intonatia, pau(a etc#) >2ista ca !orma a comunicarii ?9@A3 concomitent cu comunicarea ver,ala1 Buand n calcul continutul, comunicarea para si comunicarea ver,ala, nu pot fi separate, acelasi mesa& ver,al put/ndu.si modi!ica sensul si semni!icatia n !unctie de implicarea paraver,alului si devenind altceva 'e2emplu5 un $A pronuntat4intonat mormait ca un ?9)# :omunicarea paraver,ala e2prima, deci, o stare atitudinala mani!esta, !iind importanta pentru relatia emitator . receptor 6n privinta comunicarii paraver,ale se impune luarea n calcul si .alorizarea comunicationala a tacerii# +rice vor,itor apelea(a sistematic la tacere, care poate !i5 tacere nedumerire1 tacere.vinovatie1 tacere protest '!ronda)1 tacereapro,are1 tacere provocatoare1 tacere la,orioasa 'se -/ndeste intens), tacere simulativa1 tacere ncapat/nata1 tacere o,ra(nica1 tacere.pedeapsa etc# Comunicarea non.er"ala si comportamentele non.er"ale

23

 3ntr.o comunicare orala, 44< din informatie este perceputa si retinuta prin intermediul lim"a$ului non.er"al# Acest procenta& a !ost sta,ilit la mi&locul anilor C70 de @# Deiner, care a considerat ca ponderea comunicarii nonver,ale n cadrul comunicarii este mare, av/nd un rol deose,it de important# Bim,a&ul nonver,al, concreti(at n +esturi, mimica, postura, prezenta personala, poate spri&ini, contra(ice sau su,stitui comunicarea ver,ala# Eractic, mesa&ul nonver,al este cel mai apropiat de realitatea eminentului si i se acorda atentia cea mai mare de catre interlocutor $in punct de vedere onto-enetic, comunicarea nonver,ala are o mai mare precocitate, ,a(/ndu.se at/t pe comportamente nnascute si e2presive ale a!ectelor si emotiilor, c/t si pe cele do,/ndite prin nvatare sau imitatie# Ba !el ca si paraver,alul, nonver,alul este canalul predilect al comunicarii afecti.e atitudinale, contri,uind la sta,ilirea dimensiunii relationale a actului comunicativ# For,im cu a&utorul or-anelor ver,ale, dar comunicam cu ntre-ul nostru corp, !iecare parte a acestuia su,liniind, ntarind, a!irm/nd sau ne-/nd ceea ce ,u(ele noastre au rostit# Bim,a&ul corpului furnizeaza instantaneu un raspuns .or"itorului, comunic/ndu.i indirect cum se pre(inta# ;esa$ele non.er"ale dez.aluie, de e2#, dorinta de sinceritate a celui ce comunica, convin-erea, a,ilitatea, atitudinea si sentimentele, masura n care auditoriul i accepta mesa&ul# (eco!stie!ti"area sau ig!orarea importa!tei acestor mesa)e sau imposibilitatea de a citi si i!terpreta acest limba) fac sa se piarda o parte di! substa!ta comu!icarii. $>G Ha(at pe ima-ini %i sunete 'Datson, Iill) , comunicarea care nu este ver,al 8unc-ii (ccentuarea comunicrii ver,ale o!er in!o suplimentare Conte,tualizarea sau !unc"ia e2presivit"ii sensi,ili(ea( a!ectiv receptorul Complementaritatea o!er in!o suplimentare !a% de comunicarea ver,al 24

Su"stituti.# nlocuie%te comunicarea ver,al e2# =emnele rutiere, lim,a&ul surdo.mu"ilor ;anipulatorie . urmre%te acceptarea mesa&ului a%a cum a !ost transmis

Caracteristicile comunic#rii non-.er"ale Comunica"ilitatea anali(area tre,uie !cut n conte2t pentru anu atri,ui semni!ica"ii ine2istente 8idelitatea sc#zut# comunicarea este ,a(at pe e!ecte %i persuasiune %i mai pu"in pe !unc"ia co-nitiv a -/ndirii Sincronismul comportamental coordonare a elementelor comunicrii =articularizarea cultural# a comportamentului non.ver,al dar %i -enetic e2# >2presia !acial Conte,tualizat# are valoarea ntr.un anumit conte2t %i conte2tuali(ant o!er conte2tul pentru comunicarea ver,al (si+ur# transferul semnifica-iilor lumii e,terne e2# Transmiterea de !lori sau cadouri o!er in!o le-ate de ceea ce dorim de la persoana respectiv Credi"ilitatea impactul mesa&ului este dat 78 de comunicarea ver,al 388 de paralim,a& ritm, secven"ialitate 558 de comunicarea non.ver,al

8ormele comunic#rii non-.er"ale 1# &,presia facial# de care mesa&ul depinde n propor"ie de 508 . dependent -enetic . cele 6 tipuri Hucurie =uprare Gric $e(-ust Triste"e =urpri(

25

 2# =aralim"a$ul este suma caracteristicilor !i(ice, vocale ale comunicrii ver,ale# Tipuri Tcerea Accentuarea cuvintelor Fite(a optim 200 cuvinte pe minut

3# >esturile 4# =ostura 5# >estionarea spa-iului ?I@&9IC( ?inezica * studiul comunicriiprin -esturi, postur %i mi%cri ale corpului 'Datson, Iill, 1993) >estul * orice ac"iune ce transmite un semnal vi(ual spre un privitor C'(SI8IC(R&( >&S1URI'AR 1# >@HB>@> * comportamente sim,olice ce nlocuiesc un comportament sau o comunicare ver,al de e2# Bim,a& surdomu"i 2# 3B9=T<J<3 * reac"ii la comunicarea ver,al 2#1# HA=T+A?>B> * mi%carea vertical a m/inii scop atra-erea aten"iei 2#2# E3:T+K<AG>B> * desenarea n aer a !ormei unui o,iect 2#3# L3?>T+K<AG>B> * descrierea unei ac"iuni corporale 2#4# 3$>+K<AG>B> * descrierea unei mi%cri a,stracte -/nduri %i ra"ionamente 2#5 @3M:J<3B> $>3:T3:> * indic o,iecte, locuri, persoane, au re-uli de utili(are de e2# Erivirea care indic o anumit persoan 2#6# @3M:J<3B> =EAN3AB> * -esturi care descriu raporturi de po(i"ie dintre o,iecte %i4sau persoane 2#7# @3M:J<3B> <3T@3:> * -esturi care reproduc caden"a unei ac"iuni

26

 2#8# 3B9=T<AT+<33 >@HB>@AT3:3 * em,leme !olosite n pre(en"a cuv/ntului cruia i se su,stituie de e2# =emnul F pt# <eu%it 3# K>=T9<3B> <>KBAT+A<> * -esturi cu rol de re-lementare rela"ie secret comunicare ascuns * coordonea( procesul de comunicare 4# @3M:J<3B> AG>:T3F> * -esturi care comunic stri su!lete%ti sunt contr/nse personal %i social 5# K>=T9<3B> A$AETAT3F> * !olosite pentru a masca realit"i %i pentru adaptare la anumite situa"ii 5#1# ABT><.A$AET+<3 *-est manipulare o,iecte n scop practic in!ormea( despre calitatea %i a,ilit"ile celui ce le utili(ea( 5#2# A9T+.A$AET+<3 *-est re!eritor la propriul trup -esturi limitate social nu se mani!est n pu,lic =RAX&;IC( * studiul modului n care oamenii se apropie sau pstrea( distan"a unii !a" de al"ii * se re!er la po(i"ia corpului omului n spa"iu * indic starea de spirit a celui a!lat n !a"a ta C&'& 2 =AS1URI 8U@%(;&@1('& 1# E+=T9<A $>=:I3=J =A9 <>BAOATJ :aut s ocup c/t mai mult loc Hra"ele sunt desc;ise :apul este orientat n sus Erivirea la nivelul interlocutorului :aut s ocup mai pu"in loc Erivesc n &os Hra"ele sunt nc;ise

2#E+=T9<A 6?:I3=J =A9 T>?=3+?ATJ

>&S1URI'&

27

 >2primarea ver,ala este !acilitata ndeose,i de -estica si de miscare# *!ter"icerea acestora poate ge!era bloca)e i! comu!icarea verbala (apar bloca)ele, pau"ele marcate de +a,, +a,, cuvi!tele a)u!g mai greu pe bu"e, starea de iritare creste etc#. -esturile sustin psi!olo+ic comunicarea ver,ala# Ce ide!titate au gesturile, ce !e obliga sa gesticulam, care su!t gesturile cel mai des folosite, cum se clasifica ele. :riteriul raporturile -estului cu cuv/ntul, -esturi su,stitutive, completive si de nsotire a discursului ver,al 'dupa @i;ai $inu)#

Clasificarea +esturilor - cercetatorii = &Bman si C 8riesen 1# $esturi mimice sau corporale (e%presori# nsotesc o traire or-anica cu tenta a!ectiva 'tresarire, roseata, crispare de durere)1 au valoare comu!icativa marc/nd e2primarea 'ne ,/l,/im, vor,im -reu, suntem tematori)1 au valoare culturala 'tristetea, durerea, de(-ustul, amenintarea, nelinistea, trium!ul, victoria) =unt e2primate cam la !el peste tot n lume ' ncruntarea, dispretul, sur/sul, semnul F pentru victorie sau + pentru trium!)# Gacilitea(a relatia emitator receptor deoarece comunica starile su!letesti ale emitatorului# &le sunt mai mult indicii dec0t semnale# 2# $esturi de re$la&(miscari care permit sc*imbul verbal dintre interlocutori 're-ulatori), care diri&ea(a, controlea(a si ntretin comunicarea ver,ala1 e2emple5

28

apropierea de partener, po(itia de ascultare, sc;im, de priviri reciproc, cererea cuv/ntului, ridicarea n picioare, cresterea 4 ncetinirea de,itului ver,al etc#

=e apelea(a la ele atunci c/nd5 se doreste a!irmarea, cresterea elocventei, cucerirea auditoriului etc# Apar doar n pre(enta partenerului cu care se comunica# $aca partenerul nu este de !ata 'convor,ire tele!onica), !recventa acestor miscari scade drastic# Au !unctie e2presiva si !atica deoarece relevea(a atitudinea participantilor !ata de interactiune# 3# miscari care sustin si completea"a e'primarea verbala 'ilustratori)5 sunt o comunicare a e2perientei sociale a individului, !iind -esturi care se do"0ndesc prin n.atare indica directia 'sus4&os, acolo4aici, departe, nainte4 napoi)1 forma 'dreptun-;i, spirala, cerc etc#)1 dime!siu!ea 'mare, mic)1 persoa!a 'tu, mie, lui)1 modul de actiu!e ' ncet4repede)

au rolul de a accentua/ntari/e,plica cuv/ntul, ndeplinind !unctia de nsotire si completare a comunicarii ver,ale# 4# $esturi cu semnificatie speciala 'em,leme) nlocuiesc cuvintele# =unt ar,itrare, au valoare de semn si ec;ivalent lin-vistic cert, de unde si valoarea de su,stituit al cuv/ntului . e2emplu5 miscarea capului pentru $a4?u, clipitul complice din oc;i1 de-etul la t/mpla pentru ne,unie1 palma pe o,ra( si t/mpla pentru somn1 de-etul la ,u(e pentru liniste etc 29

5# $esturi stereotipe cu rol manipulatoriu (adaptorii#/ su!t de cele mai multe ori ticuri0 au rol de descarcare si de ec;ili,rare psi;ica sunt de doua !eluri5 manipulari de o,iecte n scop practic 'aran&atul cravatei, miscatul pi2ului, aran&area n timp ce vor,im a unor !oi etc#) se numesc si alteradaptori, automanipulari 'rasucirea unei suvite de par, atin-erea urec;ii, ,alansul piciorului, rosul un-;iilor, suptul de-etului, le-anatul capului etc)# =e numesc si auto-adaptori 'raspund unor nevoi intime) sunt -esturi automate care sporesc '!recvent) n momente de concentrare, de tensiune psi;ica, de sin-uratate etc# sunt o Psupapa pentru detensionare pot !i o -estica ce vine din copilarie, de multe ori# 1daptorii co!stituie clasa de gesturi cea mai puti! legata de comu!icare. 8unctiile +esturilor ConcluzieD cele cinci cate-orii de -esturi au functii speci!ice5 dez.aluie su"iectul care comunica 'e2presorii) ticuri, e2presii cu ncarcatura culturala1 structureaza comunicarea 're-ulatorii) n !unctie de privire, po(itie, de,it putem sa comunicam cursiv, normal1 determina/ntaresc continutul transmis 'ilustratorii si em,leme le) ntarind cuv/ntul cu un semn 'clipim complice, miscam capul, ducem de-etul la ,u(e pentru liniste)1 faciliteaza racordarea si adaptarea partenerilor la situatia de comunicare 'prin adaptori) a&ut/ndu.ne sa ne ec;ili,ram emotional, sa ne detensionam, pentru a nu altera comunicarea# &,emple +esturi str/n-erea pumnilor denota ostilitate si m/nie, sau, depin(/nd de conte2t, determinare, solidaritate, stres1 ,rate desc;ise sinceritate, acceptare1 30

 m/na la -ura surpri(a si acoperirea -urii cu m/na ascunderea a ceva, nervo(itate# capul spri&init n palma semni!ica plictiseala, palma 'de-etele) pe o,ra(, dimpotriva, denota interes e2trem# m/inile tinute la spate pot sa e2prime superioritate sau ncercare de autocontrol# (tentie nsa la diferentierile culturale miscarea capului de sus n &os spunem Eda, n timp ce oamenii din =ri BanQa redau acelasi lucru prin miscarea capului de la dreapta la st/n-a# Kestul de aratare cu de+etul este considerat nepoliticos la noi, insulta n T;ailanda si a,solut neutru, de indicare, n =9A#

Utilizarea +esticulatiei e,cesi.e este considerata nepoliticoasa n multe tari, dar -esturile m/inilor au creat !aima italienilor de popor pasional# @odul n care america!ii si ncruciseaza picioarele 'rela2at, miscari lar-i, !ara nici o retinere) di!era de cel al europe!ilor 'controlat, atent la po(itia !inala)1 cel al ,ar,atilor di!era de cel al !emeilor# 9n american va pune picioarele pe masa daca aceasta nseamna o po(itie comoda sau daca vrea sa demonstre(e controlul asupra situatiei# F0t0itul picioarelor denota plictiseala, nera,dare sau stres#

31

CURS 4 &,presia fe-ei :omunicarea prin e2presia !etei include $imica ' ncruntarea, ridicarea spr/ncenelor, ncretirea nasului, tu-uierea ,u(elor etc#) 23mbetul 'prin caracteristici si momentul !olosirii) si Privirea

8a-a este cea mai e2presiv parte a corpului 6n mod normal, oc!ii si partea de $os a fe-ei sunt pri.ite cel mai intens n timpul comunicrii# ;imica $imica 4 este acea parte a !e"ei noastre care comunica5 9am"etul 23mbetul 4 este un -est !oarte comple2, capa,il sa e2prime o -ama lar-a de in!ormatii,5 placere, ,ucurie, satis!actie, promisiune, cinism, &ena# fruntea ncruntata semni!ica preocupare, m/nie, !rustrare1 spr0ncenele ridicate cu oc;ii desc;isi mirare, surpri(a1 nas ncretit neplacere1 narile marite m/nie sau, n alt conte2t, e2citare sen(uala1 "uze str0nse nesi-uranta, e(itare, ascunderea unor in!ormatii#

32

 Interpretarea sensului (/m,etului .ariaza nsa de la cultura la cultura 'sau c;iar su,cultura), !iind str/ns corelata cu presupunerile speci!ice care se !ac n le-atura cu relatiile inerumane n cadrul acelei culturi# =ri.irea Privirea. * oc;ii sunt Po-linda su!letului# @odul n care privim si suntem priviti are le-atura cu nevoile noastre de apro"are, acceptare, ncredere si prietenie# =ri.ind pe cineva confirmam ca i recunoastem pre(enta, ca e2ista pentru noi1 interceptarea privirii cuiva nseamna dorinta de a comunica#

A pri.ire directa poate nsemna onestitate si intimitate,dar n anumite situatii comunica amenintare# 6n -eneral, o pri.ire insistenta si continua deran$eaza# <eali(area contactului intermitent si scurt al pri.irilor indica lipsa de prietenie# ;iscarea oc!ilor n sus e2prima ncrederea de a ne aminti ceva1 n $os tristete, modestie, timiditate sau ascunderea unor emotii# =ri.irea ntr-o parte, sau a nu privi pe cineva poate denota lipsa de interes, raceala# &.itarea pri.irii nseamna ascunderea sentimentelor, lipsa de con!ort sau vinovatie# Eupilele dilatate indica emotii puternice# Eupilele se lar+esc, n -eneral, la vederea a ceva placut, !ata de care avem o atitudine de sinceritate# Eupilele se micsoreaza ca mani!estare a nesinceritatii, neplacerii# Clipirea frec.enta denota an2ietate# 8unc-iile comunic#rii .izuale

33

 $upa @arQ Lnopp, !unctiile mai importante ale comu!icarii vi"uale sunt n numar de patru5 a) cererea de informatie/ privirea &oaca un rol determinant n reali(area !eed.,acQ.ului, ea constituind principalul mi&loc de re-lare a interactiunii# b# semnalul dat altor persoane ca pot vorbi/ ntr.o comunicare de -rup, selectarea vor,itorului urmator poate !i !acuta pe cai lin-vistice, sau prin orientarea deictica a privirii# c) indicarea naturii relatiei+ orientarea si durata privirii nu se asocia(a numai cu interesul sau cu ostilitatea , ea poate semnala si e2istenta unui raport social de un tip anume# d) compensarea distantei fi"iceG interceptarea privirii cuiva a!lat la distanta, ntr.un loc a-lomerat, ne !ace sa ne simtim mai apropiati de el, c;iar daca, practic, ram/nem departe unul de altul# 6n paralel cu pro2emica spatiala, privirea instaurea(a o pro2emica vi(uala, ce poate intra n contradictie cu cea dint/i# $e natura relatiei depinde si amplasamentul punctului catre care ne atintim privirea# 6ntr.o con.or"ire oficiala se vi(ea(a, n cea mai mare parte a timpului, un loc situat n mi$locul fruntii interlocutorului# + con.ersatie amicala co,oara punctul oc;it undeva ntre oc!i si +ura, pentru ca un +rad mai mare de intimitate sa l aduca mai &os, ntr.o re-iune situata ntre "ar"ie si zona coapselor =ostura corpului Eostura4po(itia comunica n primul r/nd statutul social pe care indivi(ii l au, cred ca l au, sau vor sa l ai,a# constituie un mod n care oamenii se raporteaza unii !ata de altii atunci c/nd sunt mpreuna#

34

da in!ormatii si despre atitudine, emotii, +rad de curtoazie, caldura sufleteasca#

+ persoana dominanta tinde sa tina capul nclinat n sus, supusa tinde sa tina capul nclinat n $os#

(plecarea corpului n fata semni!ica interesul !ata de interlocutor, dar uneori si neliniste si preocupare# spre spate, poate indica detasare, plictiseala sau auto ncredere e2cesiva si aparare la cei care considera ca au statut superior interlocutorului# Eosturile pe care le au oamenii, corelate cu relatia dintre ei atunci c/nd sunt mpreuna se pot clasi!ica n trei cate-orii5 1# de i!cludere5!ei!cludere 2# de orie!tare corporala 3# de co!grue!ta5!eco!grue!ta =osturile clasificare 3 de includere(neincludere * postura prin care se defineste spatiul disponi"il activitatii de comunicare si se limiteaza accesul n cadrul -rupului# $e e2emplu, mem,rii -rupului pot !orma un cerc, pot sa se ntoarca4aplece spre centru, sa .si ntinda un ,rat sau picior peste intervalul ramas li,er, indic/nd prin toate acestea ca accesul la -rup este limitat#

2 de orientare corporala 4 se re!era la !aptul ca doi oameni pot ale-e sa se ase(e !ata.n !ata 'vis. avis) sau alaturi 'paralel)# Erima situatie comunica predispozitia pentru con.ersatie, iar

35

 a doua situatie neutralitate 5 de con$ruenta(necon$ruenta 6 postura care comunica intensitatea cu care o persoana este implicata n ceea ce spune sau !ace interlocutorul# =articiparea intensa conduce la postura con+ruenta 'similara cu a interlocutorului)1 schimbarea posturii i!terlocutorului decla!sea"a ! acest ca" schimbarea posturii celui puter!ic implicat ! comu!icare# 6n ca(ul n care e,ista ntre comunicatori di.er+ente de statut, de puncte de vedere sau opinii, apar posturile necon+ruenteD persoana nu priveste spre interlocutor, nu interactionea(a su, nici o !orma# =rezen-a personal# =rezenta personala comunica, de e2emplu, prin intermediul !ormei corpului, a m,racamintei, a mirosului 'par!um, miros speci!ic), a ,i&uteriilor si a altor accesorii vestimentare, starea/conditia indi.idului# Avem n cultura noastra anumite atitudini privind le-atura dintre !orma corpului, aspectul e2terior si personalitate# $istin-em trei tipuri de !i(icuri5 1 . ectomor! '!ra-il, su,tire si nalt)1 2 . endomor! '-ras, rotund, scurt)1 3 . me(omor! 'musculos, atletic, nalt)#

* am P nvatat ce sa ne Pasteptam de la oamenii apartin/nd di!eritelor cate-orii# Ast!el, tindem sa.3 percepem pe ectomorfi ca !iind tineri, am,itiosi, suspiciosi, tensionati, nervosi si mai putin masculini1

36

pe e!domorfi i percepem ca !iind ,atr/niciosi, demodati, mai putini re(istenti !i(ic, vor,areti, ,uni la su!let, a-rea,ili, de ncredere, prietenosi, dependenti de altii1

pe me"omorfi i percepem ca !iind ncapat/nati,puternici, aventurosi, maturi n comportare1

6n masura n care este re(ultatul unei ale-eri personale, o+lindeste personalitatea individului, este un !el de e2tensie a eului si, n acest conte2t, comunica informatii despre aceasta# >a poate afecta c!iar comportamentul nostru -eneral sau al celor din &ur# :m"racamintea se poate folosi pentru a crea un rol#

37

:9<= 6

1e!nici eficiente de feed-"acB comunicational :ele mai des !olosite si e!iciente teh!ici de feed -bac7 sunt5

1# Parafra"a , a reda mesa&ul cuiva cu propriile cuvinte, pentru a !i c/t mai ,ine nteles si apreciat, spre deose,ire de citat, c/nd te2tul respectiv este doar reprodus# * o traducere a semnalului utila atunci c/nd dorim sa clari!icam po(itia pe care o sustinem ntr.o discutie, sau c/nd dorim sa clari!icam o ne ntele-ere#

2. -ntrebarea directa , este intero-atia prin care se poate raspunde laconic , scurt, concis, prin da sau nu# 9tilitate4 necesitate atunci c/nd se doreste o,tinerea unor in!ormatii scurte si concise, c/nd ne a!lam n !ata unui interlocutor laconic, !oarte (-/rcit la vor,a#

Acest -en de ntre,ari nu tre,uie puse n ca(ul n care cel ntre,at nu stie nimic, iar celalalt stie totul#

3# -ntrebarea indirecta , aceasta este ntre,area la care nu se poate o!eri un raspuns cate-oric 'da sau nu), necesit/nd o anume de(voltare#

38

>ste !olosita ori de c/te ori se ncearca a determina pe cineva sa.si e2prime sincer o parere#

4# -ntrebarea cu raspuns su$erat , acest -en de ntre,ari contin de$a o parere, intentia nedeclarata !iind aceea de a.l in!luenta pe celalalt sa.si nsuseasca acea opinie# =unt ntre,ari persuasive 4 ntre,ari tendentioase# :u alte cuvinte, se urmareste conducerea discutiei n mod deli,erat spre a o,tine de la interlocutor raspunsul dorit, acest lucru reali(/ndu.se !ara ca celalalt sa constienti(e(e acest !apt# 6n cele mai multe ca(uri, aceste ntre,ari au un pronuntat caracter manipulator# Atunci c/nd dorim sa initiem o comunicare sincera este ,ine sa ne !erim de a pune sau de a raspunde la ast!el de ntre,ari#

5# Ascultarea activa !oarte importanta deoarece prin modul n care ascultam punctul de vedere al interlocutorului ne e,primam acordul sau dezacordul !ata de acesta# 9n rol aparte n acest tip de !eed.,acQ l are comunicarea non.er"ala )mimica, +estica* :ercetarile lui T;omas Kordon au relie!at !aptul ca o comunicare poate sa se desfasoare optim doar n ca(ul n care fiecare receptor i do.edeste transmitatorului mesa&ului ca l accepta ca partener de discutie# (cceptarea partenerului de dialo- tre"uie do.edita prin -esturi sau mesa&e tipice# 9n individ nesi-ur interpretea(a automat lipsa unui mesa& de acceptare ca pe unul de re!u(, ast!el nc/t pot aparea diver-ente de pareri

39

'im"a$ul 'ver,al sau nonver,al) al neacceptarii se e2prima prin sentinte, critici, amenintari, do&eni, -esturi speci!ice etc#1

semnalele de neacceptare i provoaca partenerului de dialo- teama, indispo(itie, discon!ort, prete2t de interiori(are#

(scultarea acti.a Ascultarea activa este cruciala ntr.o comunicare e!icienta, lipsita de con!licte# $e(voltarea activitatii de a asculta activ este o e2presie ,una pentru cel care doreste sa re(olve un con!lict pentru ca5 vor,itorul doreste sa i se acorde atentie1 vor,itorul are impresia ca este important, respectat1 este o ,una practica sa nu iei notite, ci doar sa asculti si sa retii idei# Asa, vor,itorul nu se va intimida, ci se va rela2a si va !i !iresc, cu mintea desc;isa#

&1(=&'& U@&I (SCU'1(RI (C1IV&D *. 8asati i!terlocutorul sa vorbeasca0 nu ntrerupeti1 nu dati su-estii1 aveti ra,dare1 nu !aceti trimiteri la propriile sentimente 4e2perienta d.vs#

**. 9iti empatic (pu!eti-va ! situatia i!terlocutorului#

40

 prindeti ideea principala si an-a&ati.va n a.l ntele-e pe vor,itor, ncerc/nd sa va detasati de punctul personal de vedere1 daruiti.va, puneti.va n locul vor,itorului pentru a ntele-e cu adevarat prin ce trece 'ce -/ndeste, ce simte, ce stie, ce asteapta, ce vrea)#

***. Pu!eti !trebari pe!tru a !telege mai bi!e0 re!ormulati cele mai importante -/nduri si sentimente ale vor,itorului 'pe care le vedeti si le simtiti)# ?u mani!estati acord sau de(acord#

*:. :erificati daca ati !teles0 ntre,ati interlocutorul daca mai e2ista ceva ce ar vrea sa mai spuna1 re(umati si inte-rati cele ascultate#

:. ;!dem!ati i!terlocutorul sa se destai!uie0 =a spuna ce a simtit, ce a nteles, ce nu a nteles, ce ar mai vrea etc#

Fariere ale ascultarii acti.e 3 >lasul ratiuniiD ascultarea propriilor -/nduri concomitent cu ascultarea celuilalt# 2 HudecataD respectiv emiterea de aprecieri despre cel care vor,este# $e multe ori apreciem -resit#

41

 5 8iltrareaD ale-erea numai a unor in!ormatii date de vor,itor si i-norarea celorlalte , !ara criterii pertinente# I (nticipareaD credinta proprie ca stii de&a ceea ce vor,itorul a,ia urmea(a sa spuna, nainte ca acesta sa !i terminat de vor,it#

.posibile re$uli de respectat/0 1# In.itati interlocutorul la discutie, !ara a.l o,structiona ulterior# 2# (doptati o pozitie de e+alitate '!ata n !ata, la acelasi nivel cu vor,itorul)# 3# Indicati 7 .er"al nu nonver,al ca ati nteles 'a, da R ntele-, dati din cap)# 4# =uneti ntre"ari clarificatoare, ,ine si precis !ormulate 'Frei sa spui caRS Asta vrea sa nsemne caRS)# Atentie0 prea multe ntre,ari irita, ,loc/nd comunicarea# 5# $ati celuilalt posi"ilitatea sa se e,plice# 6# @u tra+eti concluzii pripite 'de cele mai multe ori riscati sa -resiti)# ?u va enervati, rela2ati.va# 7# Inter.eniti doar dupa ce .or"itorul a terminat de e,pus o idee, pentru a nu.l !ace sa .si piarda controlul# 8# :ntotdeauna +0nditi poziti., c;iar daca nu va sunt acoperite 4 satis!acute asteptarile# 9# Rezumati si inte+rati cele ascultate 're(umari scurte, care sa includa numai in!ormatiile o!erite de vor,itor, nu propriile conclu(ii)#

42

CURS J 8AR;&'& CA;U@ICKRII AR('& 1# monolo-ul 2# con!erin"a 3# e2punerea 4# prele-erea 5# relatarea 6# discursul 7# toastul 8# alocu"iunea 9# povestirea 10# pledoaria 11# predica 12# interven"ia 13# interpelarea 14# dialo-ul 15# de(,aterea 16# seminarul 17# interviul 18# colocviul ;onolo+ul !orm a comuinicrii n care emitentul nu implic receptorul1 n aceast !orm a comunicrii e2ist totu%i !eed.,acQ, dar nu e2ist un pu,lic anume1 n acela%i timp nici nu se poate vor,i de e2isten"a unui monolo- a,solut# Conferin-a co!feri!<= clasic= presupune o adresare direct, pu,lic n care cel care sus"ine con!erin" con!eren"iarul evit s enun"e propriile &udec"i de valoare, re(um ndu.se s le pre(inte cu !idelitate pe cele ale autorilor despre care con!eren"ia(1 co!feri!<a cu preopi!e!<i n cadrul acestei !orme de con!eren"iere se pre(int mai mul"i con!eren"iari, care pre(int idei opuse pe aceea%i tem1 con!erin"a cu preopinen"i poate !i re-i(at sau spontan#

43

 &,punerea este !orma de discurs care an-a&ea( n mod e2plicit personalitatea, opiniile, sistemul de valori ale celui care vor,e%te, care %i transmite opiniile cu privire la un su,iect# =rele+erea este situa"ia comunicativ n care pu,licul care asist la o prele-ere a avut posi,ilitatea s sistemati(e(e in!orma"ii, !apte, evenimente anterioare an-a&rii acestui tip de comunicare1 presupune un nivel de a,ordare mai ridicat, !r o introducere de acomodare cu su,iectul pus n discu"ie# Relatarea o !orm de comunicare n care se !ace o decodi!icare, o de(vluire, o pre(entare, apel/nd la un tip sau altul de lim,a&, a unei realit"i o,iective, a unor stri de !apt, a unor ac"iuni !r implicarea celui care particip, !erit de su,iectivism %i de implicare personal# %iscursul !orma cea mai evoluat %i cea mai preten"ioas a monolo-ului, care presupune emiterea, ar-umentarea %i sus"inerea unor puncte de vedere %i a unor idei inedite, care e2prim un moment sau o situa"ie crucial n evolu"ia domeniului respectiv# 1oastul o rostire an-a&at cu prile&ul unor evenimente deose,ite1 nu tre,uie s dep%easc 3, 4 minute1 tre,uie s !ie o comunicare care !ace apel la emo"ionalitatea celor pre(en"i, dar cu msur# (locu-iunea repre(int o interven"ie din partea unui vor,itor ntr.un conte2t comunica"ional av/nd drept scop ilustrarea unui punct de vedere1 nu tre,uie s dep%easc 10 minute# =o.estirea este !orma cea mai ampl a comunicrii, n care se !olosesc cele mai variate modalit"i, care !ace apel la ima-ina"ie %i sentimente, la emo"ii, la cuno%tin"e anterioare1 n mod deose,it i este speci!ic an-a&area dimensiunii temporale su, !orma trecutului1 su,iectivitatea povestitorului este pre(ent din plin, ls/ndu.%i amprenta pe !orma %i stilul mesa&elor transmise# =ledoaria este asemntoare ca !orm %i !unc"ie discursiv cu alocu"iunea, di!eren"iindu.se de aceasta prin aceea c pre(int %i sus"ine un punct de vedere propriu# =redica tip de adresare n care posi,ilitatea de contraar-umentare %i mani!estare critic sunt reduse sau c;iar anulate1 speci!ic institu"iilor puternic ierar;i(ate# 44

 Inter.en-ia situa"ia n care emi"torul vine n spri&unul unor idei ale unui alt participant la discu"ie, acesta din urm declar/ndu.%i, !ie %i tacit, acordul cu mesa&ul enun"at1 prin interven"ie emitentul ad nce%te un punct de vedere %i l sus"ine# Interpelarea situa"ia n care cineva, a!lat n postura de distri,uitor de in!orma"ie cere unor anumite surse o mai ,un preci(are n anumite pro,leme, pe anumite domenii# %ialo+ul comunicare n cadrul creia mesa&ele se sc;im, ntre participan"i, !iecare !iind pe r/nd emi"tor %i receptor1 rolurile de > %i < se sc;im, reciproc1 participan"ii la dialo- !ac un sc;im, de in!orma"ii1 to"i participan"ii la dialo- se consider e-ali, %i acord acela%i statut# %ez"aterea o !orm a comunicrii n care nu sunt implicate structuri evaluative1 este destinat clari!icrii %i apro!undrii unor idei1 nu are un centru de autoritate vi(i,il, dar are un moderator# Seminarul !orm de comunicare dialo-al care implic serioase structuri evaluative1 are un centru autori(at de comunicare, care este %i centrul de conducere al discu"iilor din cadrul seminarului# Inter.iul !orma ri-id a dialo-ului, n care rolurile de emitent %i receptor nu se sc;im,1 este !olosit ca metod de o,"inere de in!orma"ii n pres1 de aceea cunoa%te o ntrea- teorie1 amintim !ormele dialo-ului5CC n p/lnieT, liniar, TtunelT# Coloc.iul este !orma de comunicare n care participan"ii de(,at n comun o anumit idee, n ,a(a unei discu"ii, pe un anumit su,iect, prin participarea !iecruia la discu"ii m,o-"indu.se s!era su,iectului a,ordat# %ISCURSURI LI =R&9&@1KRI >0ndi-i-.# la auditoriu, la mesa&ele pe care ncerca"i s le transmite"i acestuia %i la c/t va !i de receptiv# :e o,iectiv urmri"i s.l in!orma"i4 s.l convin-e"i4 s.l inspira"i sau s.l distra"iS Cunoate-i-.# su"iectul %i con"inutul acestuia# @odul de pre(entare este !oarte important##:unoa%te"i.v mesa&ul %i po(i"ia# Ave"i ncredere n eleU

45

 Sta"ili-i care .or fi atitudinea/ tonul dumnea.oastr## +m de stat sau a-ent de v/n(riS Autoritate sau catali(atorS Sta"ili-i ce r#spuns dori-i s# o"-ine-i unul -eneral sau unul la o,iect5 Golosi"i un lim,a& simplu %i !amiliar# $ac 108 din ceea ce a"i spus s.a re"inut, a"i reu%itU 8i-i pre+#ti-i s# .# .ede-i i s# .# asculta-i .or"ind a%a cum !ace auditoriulU Gi"i politicos %i prietenos privi"i din c/nd n c/nd n oc;i auditoriul# Concentra-i-.# atunci c/nd al"i mem,ri din ec;ipa sau comitetul dvs# 3au cuv/ntul# Sus-ine-i-.# mem"rii ec!ipei prin cuvinte %i atitudine# Ere-tirea ini"ial 3 &,amina-i con-inutulG !ace"i ca acesta s !ie interesant %i relevant pentru auditoriul respectiv# 2 >0ndi-i mesa$ul pentru a fi rostit, nu pentru a !i scris# 5 Introducerea este important#, desc;ide comunicarea ntre dvs#, auditori %i su,iect# I Informa-ia-c!eie mesa&ul dvs# tre,uie s se re!ere la ma,imum trei puncte 4 Concluzia conduce auditoriul spre reac"ia pe care o a%tepta"i# M C0nd scrie-i ciorna, sc!i-a-i mai nt0i discursul, dup care completa"i con"inutul# K/ndi"i.v c/t de lun- va !i discursul %i dac vor e2ista eventuale ntre,ri# Ksi"i anecdote, citate %i ma2ime# J &dita-i discursul cu mult# aten-ie :ercetare 6n !a(a de cercetare, aduna-i toate informa-iile disponi"ile despre su,iectul respectiv# Gaptele, opiniile, documenta"ia, cau(ele %i e!ectele# Toate datele pe care le !olosi"i tre,uie s !ie e2acte %i s provin din surse si-ure# Golosi"i in!orma"ii interesante %i arta"i am,ele !e"e ale ar-umenta"iei# Ksi"i nota de umor potrivit, su, !orma anecdotelor, citatelor , povestirilor#

46

 :uta"i e2emple de reu%it, studii de ca(, %i -/ndi"i.v care din acestea sunt mai e!iciente n ca(ul auditoriului n spe"# =tructura discursului #c*i1a o n%iruire de -/nduri principale sau teme lo-ice, ordonate %i corelate# 2ntroducerea( 3esc*iderea pre(int rela"ia vor,itorului cu auditoriul, su,iectul, o,iectul %i con"inutul pe scurt# undamentarea istoric, motivele discursului, parametri %i ipote(e %i, dac este ca(ul, re!erin"e despre vor,itor# 4sen1a 2 sau 3 puncte.c;eie ela,orate %i sus"inute colocvial# =u,linia"i punctele !orte1 re!eri"i.v la contra.ar-umente pentru a asi-ura credi,ilitatea# Conclu"ia :onclu(iona"i %i conduce"i auditoriul spre reac"iile emo"ionale %i speci!ice dorite# 'iscursul trebuie s= se desf=oare !atural i logic, pe!tru a putea fi uor urm=rit. Segme!tele discursului trebuie s= fie legate !tre ele. ;!trerupe<i pre"e!tarea la fiecare dou=-trei mi!ute cu o replic= pri! care s= st3r!i<i o reac<ie (sau aplau"e# di! partea auditoriului. 9olosi<i materiale audiovi"uale !umai dac= acestea clarific= sau sus<i! discursul. Ere-tiri la !a"a locului 1# Sta"ili-i mic#rile pe care le ve"i !ace 'a%e(at la pupitru V ntre,riS) +,serva"i dac e2ist ceva care poate distra-e aten"ia sunt oameni care stau n spatele dvs# pe podiumS 2# $ac este posi,il, folosi-i un pupitru cu microfon# Feri!ica"i nl"imea %i distan"a !a" de micro!on# 3# Repeta-i cu .oce tare, n picioare, la pupitru, cel pu"in o dat, la !a"a loculuiU 4# (si+ura-i-.# c# a.e-i aparatura pentru a v adresa pu,licului, dac este posi,il . pentru Tpre(en"T nu pentru volum# Feri!ica"i aparatura respectiv v au(i"i ,ineS 5# (ten-ie la luminile n care ve"i priviU

47

 6# Fe-i ap#U ?u prea rece, nici prea acidulat# 7# Verifica-i dac# presa .a fi prezent# re"ine"i unde sunt amplasate camerele de luat vederi %i presa# 8# :nre+istra-i fiecare discurs audio %i video# 9# (fla-i din timp unde se afl# toaletaU 1e,tul 3 8olosi-i foi de !0rtie sau carne-ele pentru noti-e# $ac este nevoie de te2tul complet, folosi-i $um#tatea superioar# a colii de format (I i caractere de 3M sau 3J# Eunctua"ia va !i cea pentru te2tul rostit, cu marcarea pau(elor, a accenturilor, a vite(ei %i a in!le2iunilor vocii# 2 $ac se !olose%te prompterul, e,ersa-i cu operatorul p/n a&un-e"i s stp/ni"i per!ect te;nica# 5 8i-i pre+#ti-i s# intra-i n dialo+ cu ceilal"i vor,itori, dac este ca(ul# I Cronometra-i-.# . scurta"i imprima"i te2tul, dac este nevoie# 4 :e anume tre"uie s# e.ita-i n te2t5 Sa .# pl0n+e-iD T6n timpul scurt pe care l.am avut la dispo(i"ieT4 a,ia ieri am !ost solicitat###T ScuzeleD T?u sunt tocmai n msurT, W@i.au cerut s iau cuv/ntulR ns, vede"i###W 8alsa modestie/atitudinea defensi.#5 T:onsiderT, T:red T, T6n opinia meaT , T=per c ve"i###T, T:redem c am ncercat###T, TMtiu c mul"i m vor contra(ice, dar###T Fanalit#-iD T=per c sunte"i n asentimentul###### T, T+ (i ,unT, T>ste o onoare s m adrese( unui auditori at/t de distinsT# Clieele5 E/n la urmRT, T6n acest momentT, T6n conclu(ieT, Te2act a%aT, TAdevrul este cR#T 1icuri .er"ale5Teu at/ta spun1 n"ele-iST# Cu.inte / e,presii redundante1 T!oarteT1 TmareT1 TenormT1 Cu.inte ur0te5 nu impresionea(#

48

M Repeti-ia la fa-a locului <epeta"i n mod realU :u voce tare, cu -esticula"ie %i cu aplom,# <epeta"i nt/i !r mi&loacele audio.video apoi cu acestea#For,i"i tare la pupitru ctre TauditoriuT n condi"ii c/t mai aproape de cele reale# <ostirea discursului =ri.i-i auditoriul .%i reac"iona"i la reac"ia acestuia# :uceri"i mai nt/i oamenii . apoi ar-umenta"i# (titudinea d.s influen-eaz# modul n care auditoriul v va recep"iona . nainte de a ncepe s vor,i"i# Rosti-i cu.intele n direc-ia microfonului# Alterna"i vite(a %i tonul# <osti"i propo(i"iile cu claritate p/n la capt# 8olosi-i pauze pentru a sc;im,a sau a de(volta o idee# 8olosi-i lim"a$ul trupului, dar controla"i.l# Kesticula"i natural# Nine-i capul sus i pri.i-i auditoriul n oc!i# @u .# sim-i-i $enat s# .# citi-i noti-ele Golosi"i ocazional auto-ironia Arta"i c .# "ucura-i de ocazia pe care o a.e-i de a vor,i auditoriuluiU @ateriale vi(uale >2ist di!eren"e ntre un discurs -inut ntr-un cadru oficial . tre,uie s vede"i care sunt circumstan"ele , dac este vor,a de un discurs la nceputul sau la s!/r%itul con!erin"ei, un discurs dup cin etc# %i s sta,ili"i dac este sau nu nevoie de materiale vi(uale %i dac acestea servesc discursului# o prezentare informati.# . tre,uie s recur-e"i la c/t mai multe materiale vi(uale, sau cel pu"in la o pre(entare redactat n poXer point# =re+#ti-i-.# discursul f#r# materiale .izuale, dup care ;otr/"i ce este de !cut# $ac ve"i !olosi materiale vi(uale, +rafica pe calculator este de preferat >ste mai comod %i de cele mai multe ori mai e!icient dac nu tre,uie s manevra"i aparatura personal# $up discurs

49

 $iscursul este menit pentru a .# spune punctul de .edere !r em!a(U :/nd a"i terminat, relua-i-.# locul, dac nu sunte"i anun"at s rm/ne"i la pupitru# R#m0ne-i i discuta-i amical cu auditoriul arta"i.v interesul !a" de acesta . dup sesiune# =une-i ntre"#ri su,tile, ca s vede"i dac auditoriul %i aminte%te ce a"ispus# R&('I9(R&( =R&9&@1KRI'AR &8ICI&@1& &tape de "az# pentru sus-inerea unei prezent#ri eficiente =lanificarea 6n !a(a de plani!icare tre,uie s o,"ii urmtoarele in!orma"ii 5 Earticipan"i 'numr, componen"a -rupului, a%teptri) :onte2t 'cine !inan"ea( cursul, ce a%teptri au cei care te contractea(, detalii cu privire la a-enda cursului) <esurse 'timpul avut la dispo(i"ie, coec;ipieri, materiale necesare) Bo-istic 'ec;ipamente , materiale, sala aran&ament, po(i"ie, lumina, acustic, ventilare,temperatur, pri(e, spa"iu pentru a!i%are. sli disponi,ile pentru lucru n -rupuri mici, etc) $ocumentare 'asupra su,iectelor de pre(entat, ,i,lio-ra!ie, etc) $emersurile n etapa plani!icrii sunt5 1# Anali(a audien"ei 2# $e!inirea re(ultatelor dorite 3# Ale-erea resurselor 4# $e!inirea %i plani!icarea con"inutului 1# Elani!icarea 2# <epetarea pre(entrii 3# Ac"iunea propriu.(is 4# 3mplicarea audien"ei 5# Feri!icarea re(ultatelor 6# Asi-urarea continuit"ii

3 (naliza audien-ei

50

 6n !unc"ie de -rupul ce va audia cursul nostru vom ela,ora a-enda %i desi-nul cursului# :e tre,uie s a!lm5 :/te persoane vor participa :are este -rupa de v/rst din care !ac parte :e ocupa"ie, pro!esie %i po(i"ie au Au cuno%tin"e despre tema pus n discu"ie @otiva"ia lor de a participa la un curs :e rela"ii e2ist ntre participan"i

(tept#rile participan-ilor, auditoriului Feri!ica"i din ce cate-orie socio.pro!esional !ac parte, ce %tiu despre su,iectul a,ordat, ce temeri au cu privire la curs, care sunt preocuprile lor, dac se a!l acolo de ,unvoie, dac au !ost constr/n%i s participe, dac au !ost selecta"i nainte de a participa la curs, etc identi!ica"i care sunt valorile participan"il"or#

@um#rul de participan-i :unosc/nd e2act numrul participan"ilor, ve"i decide care este cel mai potrivit stil de pre(entare, cele mai ,une mi&loace de pre(entare, !ormatul slii, modul de aran&are a participan"ilor#

(uditoriul O tipuri 4-3P persoane reprezint# un +rup restr0ns . tre,uie s comunicm cu !iecare n parte %i nu numai cu -rupul luat ca ntre-# 3P-5P de oameni necesit# o a"ordare mai oficial# . tre,uie ca !iecare persoan s v preocupe# @i&loacele vi(uale tre,uie s ai, dimensiuni mari %i va tre,ui s acorda"i o aten"ie special modului n care vor !i puse ntre,rile#

51

 5P-3PP de persoane, auditoriul apare su" forma unei mase amorfe, necunoscute %i mult mai -reu de a,ordat# <aportul de comunicare cu !iecare persoan este di!icil %i -reu de sta,ilit, iar mi&loacele de pre(entare tre,uie s !ie irepro%a,ile# =e !olose%te micro!onul# de peste 3PP de oameni, pre-ti"i.v s !i"i actor pe scen# 2# $e!inirea re(ultatelor dorite %efinirea rezultatelor presupuneD >la,orarea o,iectivelor %i a activit"ilor Aran&area n timp a activit"ilor :on!irmarea a%teptrilor participan"ilor >la,orarea de planuri de contin-en"

@i&loace de pre(entare ;i$loacele prin care putem transmite in!orma"ii sunt de trei tipuriD auditive, vi(uale %i materiale scrise ';and.out)#

important este ca n cadrul unei pre(entri, seminar, s# ale+em acele mi$loace care se potri.esc cel mai "ine -rupului, slii %i o,iectivelor pre(entrii noastre# ;i$loacele prin care putem transmite in!orma"ii sunt de trei tipuriD auditive, vi(uale %i materiale scrise ';and.out)#

important este ca n cadrul unei pre(entri, seminar, s# ale+em acele mi$loace care se potri.esc cel mai "ine -rupului, slii %i o,iectivelor pre(entrii noastre# >raficele # Eot !i utili(ate aproape pentru orice tip de audien-# i orice tem## Se poate ad#u+a culoare pentru a eviden"ia mai ,ine mesa&ul transmis %i pentru a nu plictisi audien"a# 8lip-c!art-uri#

52

Eot !i utili(ate n orice moment pe parcursul unei pre(entri# =unt e2trem de utile pentru a nota r#spunsurile participan"ilor# Eot !i pre+#tite din timp sau f#cute ad-!oc# Ere!era,il s se !oloseasc pentru un +rup de 24-5P persoane Erincipalul lor avanta& este c implic# audien-a =unt !olosite mai cu seam n cadrul pre(entrilor la care asist peste 4P de persoane >ste important ca atunci c/nd !olosi"i aceste mi&loace s# cunoate-i modul lor de a func-iona

Retroproiector/.ideoproiector#

3ndica"ii n !olosirea retro4 video proiectoarelor5 @u l po(i"iona"i ast!el nc/t s tre,uiasc s p#i-i prin fa-a sa n timpul pre(entrii, proiect/ndu.v ima-inea pe ecran# ?u ntrerupe"i iluminarea slii %i aeza-i-l ntr-un loc unde to-i participan-ii pot .edea Sorta-i slide-urile nainte de nceperea pre(entrii# Golosi"i o ,a-;et sau un creion su,"ire pentru a su"linia punctele esen-iale ale prezent#rii Ave"i -ri& ca sala s# fie utilat# cu tot ce .# este necesar pentru !unc"ionarea acestor mi&loace# =re+#ti-i-.# o alternati.# n ca(ul n care aparatul nu !unc"ionea( sau se de!ectea(# $iapo(itivele =e !olosesc c0nd este ne.oie de foto+rafii n pre(entri# Eot con!eri pro!esionalism pre(entrii dac sunt utili(ate cum tre,uie, dar pot %i ruina o pre(entare dac nu sunt aran&ate n ordine# :nc#perea tre"uie s# fie ntunecoas#, n acest ca( contactul vi(ual cu audien"a se limitea(# =e !olosesc pentru audien-e mari )2PP de persoane)# :asete video#

53

 :a %i n ca(ul celorlalte mi&loacelor moderne, electronice, tre"uie s# cunoate-i modul n care !unc"ionea( ec;ipamentul de proiec"ie# Re.ede-i filmul nainte de nceperea pre(entrii, plani!ica"i.v cu -ri& se-mentele alese# A sec.en-# nu ar tre,ui s dep%easc mai mult de 4-J minute# <epetarea pre(entrii Repeta-i-.# prezentarea5 3# Ac"iunea Cele mai dificile momente sunt primele 4 minute emitatorul nu cunoa%te -rupul, nu %tie ce a%teptri au de la el, nu %tie c/t de in!ormati sunt, sau c/t de lipsi"i de cuno%tin"e# =entru a dep#i cu succes aceste momenteD C0ti+# credi"ilitatea- pre(int.te, o!er participan"ilor motive s ai, ncrederea n ceea ce spui# 9neori este ,ine s !ii pre(entat de o persoan cu autoritate n !a"a participan"ilor# =rezent#rile Ale-e o metod interactiv de pre(entare care s asi-ure o minim comunicare ntre cei pre(en"i# ?u este indicat s !or"a"i n aceast etap de(vluirea unor aspecte personale, ci c;estiuni conven"ionale5 de e2emplu5 nume prenume, localitatea, ocupa"ia# Identific# atept#rile participan-ilor A!l motivul pentru care sunt pre(en"i la curs# >ste ,ine s a!lm %i temerile lor le-ate de curs# ?otea( toate aceste in!orma"ii %i comentea(.le5 vei avea oca(ia s demonstre(i a%teptrile sau temerile inutile, a%a nc/t participan"ii vor %tii clar la ce s se a%tepte# (nun-# o"iecti.ele seminarului i a+enda G le-tura ntre a%teptrile lor %i o,iectivele seminarului precum %i su,iectele a-endei# $ac 54 :ere"i !eed.,acQul cole-ilor, repeta"i n o-lind, anali(a"i casete video Feri!ica"i.v timpii pre(entrii Autoevalua"i.v postura, -esturile, vocea >valua"i con"inutul materialelor mpreun cu o persoan care nu este implicat n ac"iunea $vs#

a%teptrile lor nu se re-sesc deloc n o,iectivele %i a-enda cursului, putem ne-ocia a-enda cu participan"ii n a%a !el nc/t s rspundem la c/t mai multe a%teptri# @e+ociaz# re+ulile de func-ionare a +rupului ?u uita s le a!i%e(i n loc vi(i,il# (nun-# diferite detalii administrati.e 'pau( de ca!ea, mas, pro-ram de lucru, etc) Ee tot parcursul pre(entrii, tre"uie s# a.e-i n .edere tot timpul urmtoarele detalii5 :e s.a spus n sala p/n n momentul respectiv :um se lea- partea pe care urmea( s.o pre(in"i cu ceea ce s.a spus de&a :are este punctul c;eie al !iecrui su,iect :um prime%te audien"a masa&ul5 dac a !ost n"eles, dac sunt lucruri neclare, dac sunt ntre,ri, dac sunt relevante e2erci"iile <espectarea desi-nului din punct de vederea al timpului 9nde ne a!lm cu a-enda, la ce su,iect am a&uns, ce urmea( :on!ortul slii de curs, starea participan"ilor

I Instrumente utile n implicarea audien-ei Medin"e e!iciente Hrainstormin Te;nica Krupului nominal Bucru n -rupuri mici Golosirea studiilor de ca( :olectarea in!orma"iilor de la participan"i Kenerali(area Ere(entarea propriu.(is a in!orma"iilor >2ersarea elementelor noi Yocurile Implicarea audien-ei a&un-e"i primul n sal %i ura"i ,un venit tuturor

55

 sta,ili"i %i men"ine"i contactul vi(ual !i"i desc;is, po(itiv %i plcut !olosi"i o introducere credi,il ncl(i"i atmos!era o!eri"i detalii despre ce urmea( ncura&a"i interac"iunea lua"i permanent pulsul audien"ei sc;im,a"i.v planul la nevoie nu devia"i de la su,iect arta"i entu(iasm %i !i"i ener-ic# modula"i.v vocea# ?u !olosi"i acela%i ritm# !olosi"i -esturi desc;ise, mai ales daca aceste -esturi v apar"in, v caracteri(ea(# o "inut c/t mai decent, !r s e2a-era"i 5 Feri!icarea re(ultatelor >valuarea %i veri!icarea re(ultatelor se poate !ace prin5 prerile e2primate de participan"i pe mar-inea unui su,iect pre(entat pun/nd ntre,ri participan"ilor evaluarea mesa&elor nonver,ale ale audien"ei prin !eed.,acQ cerut participan"ilor

6 Asi-urarea continuit"ii distri,ui"i materiale nu pleca"i !r a plani!ica pasul urmtor permite"i contacte ulterioare respecta"i.v promisiunile anali(a"i.v per!orman"a

56

H3HB3+K<AG3> Coman, @i;ai. 5anual de &urnalism, ed# Eolirom, 19971 ;c 'u!an, @ars;all. 5ass media sau spatiul invi"ibil, ed# ?emira, 19971 Stanton, ?icQi. Comunicarea, ed# =ocietatea de =tiinta si Te;nica, 19951 Ionescu Ru,andoi, Biliana. Conversatia6 strate$ii si structuri, ed# All, 19951 ;ircea, :orneliu. 2ntrecomunicarea, ed# =tiinti!ica si >nciclopedica, 19791 =opescu, :ristian Glorin. 5odele de redactare a te'tului publicistic, ed# 3#?#3#, 19971 Cornelius, Ielena. #tiinta re"olvarii conflictelor, ed# =tiinta si Te;nica, 19961 Candea, <odica. Comunicarea mana$eriala, ed# >2pert, 19961 %ra+an, 3oan. Paradi$me ale comunicarii de masa, :asa de >ditura si Eresa =ansa, 19961 1onoiu, Fasile. 7mul dialo$al, ed# Gundatiei :ulturale <omane, 19951 HeaneneQ, Yean ?oel. 7 istorie a mi&loacelor de comunicare, ed# 3nstitutului >uropean, 19971 1!o.eron, Ka,riel. Comunicarea politica a"i, ed#Antet, 19961 Cierz"icBi, Eiotr. #tructura minciunii, ed# ?emira, 19961 8icea+, Ho-dan. 8e*nici de manipulare, ed# ?emira, 19961 Houle, <#F#. 8ratat de manipulare, ed# Antet, 19971 Cucos, :onstantin. 5inciuna) contrafacere) simulare, ed# Eolirom, 19971 Fensacon, Alain. 2ma$inea inter"isa+ istoria intelectuala a iconoclasmului de la Platon la 9andins:;, ed# Iumanitas, 19961 UrQ, Dilliam. 3incolo de refu", >d# de Fest, 19941 Coman, @i;ai. 3in culisele celei de6a patra puteri, ed# :arro, 19961 ?apferer, ?oel. <vonurile, ed# Iumanitas, 19931 =ease, Allan. =imba&ul vorbirii, ed# Eolimarc, 19941 Comunicarea in campul social, ed# 9niversitatii Al# 3# :u(a, 19961 Cuilen"ur+, Y#Y#Fan. #tiinta comunicarii, ed# Iumanitas, 19981 =a.el, $oru. Calomnia prin presa, :asa de >ditura si Eresa =ansa, 19961

57

 Runcan, @iruna. 2ntroducere in etica si le$islatia presei, ed# All, 19981 Voicu, @onica. A.b.c.6ul mana$erului, ed# $anu,ius 19981 Cornea, Eaul. 2ntroducere in teoria lecturii, ed# Eolirom, 19981 Crasne, @ar-o. 5unca de lamurire) o arta, ed# Antet, 19981 Fert!ad, $ominiZue. 5anipularea prin scris, ed# Antet, 19981 ;osco.ici, =er-e. Psi*olo$ia sociala a relatiilor cu celalalt, ed# Eolirom, 19981 =opescu >rosu, >u-enia. >urnalism 8? specificul tele$enic, ed# Teora, 19981 Colas, $ominiZue. @enealo$ia fanatismului, ed# ?emira, 19981 =opescu, $an. Arta de a comunica, ed# >conomica, 19981 Ho!ns, Kar[. Comportament or$ani"ational, ed# >conomica, 19981 %urand, Kil,ert. #tructuri antropolo$ice ale ima$inarului, ed#9nivers >nciclopedic, 19981 Fourdieu, Eierre. 3espre televi"iune, ed# @eridian, 19981 Sala.astru, :onstantin. Aationalitate si discurs, ed# $idactica si Eeda-o-ica, 19961 @emteanu, :ostin. Comunicare sau instrainare, ed# Knosis, 19961 Soitu, Baurentiu. Peda$o$ia comunicarii, ed# $idactica si Eeda-o-ica, 19971 Fuc!eru, 3on. enomenul televi"iune, ed# Gundatia <omania de @aine, 19971 8lorescu, Fasile. Aetorica si neoretorica, ed# Academiei <#=#<#, 19731 %ucrot, +svald. Noul dictionar enciclopedic al stiintelor limbii, ed# Ha,el, 19961 Souni, Iassan. 5anipularea in ne$ocieri, ed# Antet, 19981 'ei+!. Pre"entarea perfecta, ed# ?ational, 19961 ?ennedQ, Kavin. Ne$ocieri, ed# ?emira, 19981 %inu, @i;ai. Comunicarea, ed# =tiinti!ica, 19971 Soitu, Baurentiu. Comunicare si actiune, ed# 3nstitutul >uropean, 19971 Co.eQ, =tep;en. 4ficienta in sapte trepte, ed# All, 19941 =rutianu, =te!an. Comunicare si ne$ociere in afaceri, ed# Eolirom, 19971 Raines, 3on. 2ntroducere in teoria comunicarii, ed# Gundatia <omania de @aine, 1998#

58

 1ran, Fasile. 8e*nici de comunicare, ed# Erint, 1999 Ramonet, 3-nacio. 1irania comunicSrii, ed# $oina, 2000 9amfir, :\t\lin 1VlSsceanu, Ba(\r 'edit), %ictionar de sociolo+ie, ed# Ha,el, 1993 FuzSrnescu, =te!an, Sociolo+ia opiniei pu"lice, ed# $idactic\ si Eede-o-ic\ VolBoff, Fladimir, 1ratat de dezinformare, ed# Antet, 1999 Cat!ala, I#E#, &poca dezinformSrii, ed# @ilitar\, 1999

59