ASPECTE METODOLOGICE ALE RECEPTARII TEXTELOR FICTIONALE

Sus, in vrful largei spire Nu-i Vreunul ce s-a scris Singur cu un scris subtire, Contopind real i vis? " (Mircea Cartarescu) Datorita valentelor formative i informative plurale, lectura a stat ntotdeauna in centrul orelor de limba materna, fiind considerata cea mai buna cale pentru dezvoltarea educafiei morale si a gustului literar. Reforma actuala are in vedere modelul comunicativ, ce extinde conceptul de text dinspre literar spre nonliterar. Dominanta formativa a acestui nou model didactic impune formarea unor elevi capabili sa. se raporteze la cultura in mod autonom, reflexiv, critic si creativ. nul dintre conceptele fundamentale, absolut necesar pentru parcurgerea intregului curriculum la ,,!imba i literatura romana" este acela de text fictional # text literar. $pera literara este intotdeauna inspirata de o anumita realitate, adica de ceea ce exista independent de constiinta artistului. Dar opera literara nu preia cu exactitate i precizie realitatea, ci o transiigureaza, trecand#o prin individualitatea, prin sensibilitatea scriitorului. Dupa cum lumina, trecand printr#o prisma, se descompune %n culorile ei componente, oferindu#ne miracolul spectrului, tot aa aspectul din realitate este receptat si recreat de personalitatea artistului, dobandind o noua forma. &ici intervine fictiunea, creatia imaginatiei, prin care scriitorul transforma realitatea din care s#a inspirat.

' realitatea

' fictiune ' personal itatea artistului

' opera literara (realitatea artistica)

Defmita ca ( parte a sufletului, imagina)ia are functia de reprezentare a obiectului real in absenta lui. *ersurile eminesciene din ,,+crisoarea %*" vorbesc printr#o personificare, de puterea imaginatiei, , Fantezie, fantezie # cdnd sunte i ai noi singuri ! Ce ades a porli pe lacuri "i pe are si prin crdnguri"# Imaginatia (fantezia, fantasia) creatoare este o facultate a spiritului, cea mai importanta dintre toate. Daruita de natura, ea este totodata rodul muncii s- al culturii poetului, $%oelul trebuie ase e a salti bancului ucenic sa rite sa-&i rupa de o ie de ori oasele in tain', inainte de a dansa in fata publicului( )###* inspiratia )###* nu e decdt o reco pensd a e+ercitiului zilnic" (.audelaire). /a reprezinta vointa lucida a constiintei care, unind contientul cu incontientul, devine impulsul principal al creafiei. 0orta imaginatiei sta %n capacitatea inteligentei i sensibilitatii poetului de a cuprinde i mtelege formele lumii, spre a le transforma in forme ale operei # univers nou cu o semnificatie

proprie.

este de parere ca ,,cea ai inalta virtute a geniului e inventia originala"# Defini)iile operei insist1 acum asupra spiritului formativ al imaginatiei, cat s,i asupra autonomiei % originalita2ii lumii fictive. 3 Romanticii sunt cei care vor da imagina)iei cele mai mari privilegii. 4oetul englez .5ron se exprima, in acest sens, prin glasul unuia dintre persona-ele poemului ,,Cain", ,for ati in sufletul voslru o lu e inteligibila, independenta, invingatoare, care )###* sa supuna natura"# %magina)ia creatoare ,,dizolva, difuzeaza, risipe&te spre a re-crea"# De aici evidenperea unei alte trasaturi caractefistice, puterea unificatoare. Descoperind imagina)iei forta unificatoare, romanticii au corelat#o strans cu inspira)ia. 6andirii poetice din a doua -umatate a secolului al 7l7#lea i#a revenit rolul sa evidentieze o latura esen)iala a imaginatiei creatoare, intentionalitatea. &adar imaginatia este conceputa ca ,,o operare inlelectual diri,at' , ca act volitional. 4artea constructiva a imaginatiei creatoare ne#o poate oferi 8i biografia scriitorilor. De exemplu, +adoveanu marturise8te in ,,&nii de ucenicie", ,,n anul ulti al gi naziului intr-o zi de noie brie, i-a venit un -nde n sa fac altceva )###*# . fost cuprins intr-o febra apriga de nevoia sa scriu o istorisire care ar ie&i oarecu din propria ea substanta"# 4rin imaginatie poetul poate percepe ,,raporturile secrete ale lucrurilor"# De aceea, la nceputuri, poetii au fost a8ezati in randul 8amanilor 8i vra-itorilor, caci ceea ce i unea era for)a inexplicabila a imaginatiei lor. 9umai ei puteau nu doar sa viseze, ci sa dea o realitate visurilor. %magina2ia produce viziuni cu insu8i materialul lumii, dar in forme niciodata cunoscute acesteia. ,/a este analiza, ea este sinteza( )###* /a este sensibilitatea )###* /a desco pune treaga creatie )realitatea lu ii* "i, cu aterialele adunate si dispuse dupa reguli a caror origine nu poate fi descoperita decdl in str0fundurile sufletului,creeaza o lu e noua"# (.audelaire). /dificand o lume noua 8i autonoma, scriitorul nazuie8te la instituirea unor structuri organice 8i co:erente. 9enumaratele destainuiri ale scriitorilor amintesc aceasta cautare a unitatii operei 8i a lumii infiintata de ea. /ste binecunoscuta marturisirea lui Rebreanu despre romanul %$9 unde fiecare din faptele 8i amanuntele vietii ,,au trebuit -nnodate in anu e fel )###* sa se uneasca, sa se rotun,easca, sa ofere infatisarea unei lu i unde -nceputul se confunda cu sfrsitul". %maginatia creatoare percepe, analizeaza, modifica, sintetizeaza, construie8te. 4rin urmare, ea semnifica destinul creator al omului. ;n)elegerea unui text este determinat1 de mai multi factori ( a"a cu , in cazul unei orc1estre si fonice, penlru a interpreta o si fonie, nu este suficient ca fiecare uzician sa-&i cunoasca partitura, ci toate parliturile sa fie interpretate de ansa blul uzicienilor, intr-o aniera ar onioasa"# (<. 6iasson#,, !a compre:ension en lecture", .ruxelles, =>>?, p. @). &8adar conditia fundamental1 a reu8itei lecturii o constituie interactiunea

+criitorul vrea sa creeze o lume independent1, dar comparabila cu universul real, o ,,)ara a iluziei in al carui adevar adevarat nu mai crede nimeni. /stetica preromantica

dintre, cititor (structuri, procese cognitive, afective) # text (inten)ia autorului, forma, continut) # context (psi:ologic, social, lingvistic). & -udeca doar insuirile textului in sine poate genera erori. & considera definitorie pentru literatura doar valoarea artistica a unui text, capacitatea sa de a genera emotie estetica sau de a construi o viziune subiectiva, originala asupra lumii este incorect. De aceea cuvantul ,,literar" trebuie pus in legatura cu termenul ,,literatura". %n procesul comunicarii, acest cuvant are dublu sens, A in sens larg, prin literatura intelegem orice fel de scriere (de natura istorica, geografica, -uridica, medicala). A in sens restrans, operele de creatie artistica, in proza sau in versuri, formand literatura propriu#zisa. 4entru ca textul sa fie considerat literar, trebuie sa indeplineasca urmatorii parametrii, sa realizeze o transfigurare subiectiva a realitatii ,,actuale"B sa construiasca o realitate estetica ce va duce spre idei general umane, universaleB sa aiba capacitatea de a genera o emotie estetica la receptorB sa aiba o construc2ie retorica specifica, particular1B 4rin urmare, nu intra in cadrul literaturii propriu#zise lucrarile cu un con)inut stiintific sau practic (cartile cu retete de bucatarie, de amena-are a gradinilor), informatiile din presa, reclamele, re)etele de medicamente, etc. &cestea formeaza categoria textelor nonfictionale. %n privinta selectiei textelor fictionale, cele mai importante vizeaza, C diversitatea structurilor textuale C proportia corecta literar D nonliterar C tematica diversificata C valoarea formativa a temelor C consonan)a lor cu orizontul de asteptare a elevilor C calitatile lingvistice 8i formale ale textelor 4entru a produce in constiinta cititorului imaginile pe care autorul nsusi le are, scriitorul apeleaza la cuvinte. %ntelegerea lor ne determina sa reactionam emotional 8i imaginativ. Eudor *ianu afirma in ,,Dubla intentie a limba-ului si problema stilului" ca ntr#o opera literara, autorul comunica (intentia tranzitiva) si intra in relatie cu semenii sai care ntrebuinteaza acelasi sistem de simboluri lingvistice, reflectand intimitatea psi:ica a autorului (intentia reflexiva). & se comunica inseamna a transmite propriile emotii, stari, atitudini. Dac1 pentru oricine este usor sa sesizeze intentia tranzitiva, nu oricine poate sa inteleaga inten)ia reflexiva, prin care se particularizeaza opera literara. +cenariul didactic complet pentru ntelegerea textelor fictionale ar fi acelea care sa realizeze studiul lecturii in etape, lectura inocenta (producerea de texte din text) lectura interpretativa (producerea de text

despre text) lectura critica (producerea de text impotriva textului) !ectura in trei etape este o conventie prin care se asigura un demers didactic progresiv in scopul de a stimula si de a dobandi placerea lecturii. ;n vederea intelegerii textelor fictionale, propun urmatoarele metode, CHESTIONARUL Dupa finalizarea capitolului ,,<oc,-oaca" si insusirea notiunilor de fictional D nonfictional, elevii pot primi urmatorul c:estionar, ' /ste sau nu -ocul, in general vorbind, determinabil intre niste limite ale fictiuniiF ' 4rin -oc intram sau nu din realitate in fictiuneF &ceasta realitate se realizeaza constient sau incon8ientF ' $ data ce ai intrat in -oe, mai poGi ie8i, printr#un act voluntar din aceasta lumeF ' <ocurile 4C apropie sau nu realitatea de fic)iuneF ' Care este arta cea mai apropiata de -ocurile 4CF INVATAREA PR1N DESCOPERIRE SI PRED AREA RECIPROCA %nvatarea prin descoperire este o metoda care ii ncura-eaza pe elevi sa descopere ei n8i8i intelesul a ceva. De exemplu elevii sunt %mpartiti in doua grupe. 0iecare grupa primete sarcini de lucru diferite. 4rimei grupe i se ofera un text fictional, iar celei de#a doua, unul nonfictional. /levii trebuie sa descopere trasaturile acestor tipuri de texte, avand in vedere urmatoarele, limba-ul prezenta D absenta figurilor de stil, a persona-elor sau a persoanelor obiectivitatea D subiectivitatea Dupa verificarea raspunsurilor, prima grupa va preda notiunile descoperite celeilalte grupe 8i invers, activitatea fiind monitorizata de profesor. !/CE R& +% R/H M&R/& 9 % E/7E %9 4/R/CI% &ceasta metoda se poate folosi, in special pentru textele fictionale de intindere mica sau medie. +e alege un text narativ 8i se imparte clasa n perec:i. 4rimul paragraf al textului este citit doar de un elev, in gand. /l preia rolul de raportor, rezumandu# l pentru celalalt, care are rolul de interlocutor. &l doilea elev din perec:e cite8te paragraful al %%#lea, fara ca primul elev sa#= citeasca. /l va prelua rolul de raportor, in timp ce primul elev preia rolul de interlocutor, putand sa puna intrebari daca nu ntelege ceva. &ctivitatea se finalizeaza cu un rezumat al textului, notat in caiet. 4artenerii ies in fata clasei 8i prezinta pe rand rezumatul. &re avanta-ul cooperarii, concentrarii asupra textului, dialogului dintre

elevi, eviden)ierea diferen)elor in rezumarea aceluia8i text 8i poate fi folosita pentru ntelegerea de text. .# COLA UL SI !ETODA DELPHI %n urma studiedierii unui capitol, de exemplu ,,0amilia", elevii produc individual sau in perec:i imagini, simboluri, decupa-e, citate,etc. $ grupa poate colectiona imagini, decupa-e privitoare la familiile lor sau ale unor scriitori, iar alta grupa selectioneaz1 citate, articole, :otarari guvernamentale din codul familiei, etc. &vand ca suport comparatia familiilor din trecut cu cele de astazi, se poate aplica metoda Delp:i pe tema ,,0amilia anilor J?K? ". &ctivitatea are un caracter anticipativ,iar elevii pot valorifica 8i cuno8tintele dobandite la celelalte discipline . +e propun urmatoarele repere,

#relatiile dintre parinti i copii #numarul membrilor #mediul existential (o descriere a imaginii acestuia) # elemente de noutate ale mediului urban D rural (cum isi vor petrece timpul liber copiii, ce -ocuri preferate vor avea, cum va arata 8coala lor, 8ansele pe care le va avea lectura intr#o societate superte:nologizata) &vanta-ele metodei sunt, stimuleaza creativitatea, prezinta noutate, a-uta la exprimarea opiniilor proprii.
DEZBATEREA

/ste o forma de discutii in care cativa elevi prezinta 8i contesta diferite puncte de vedere referitoare la o anumita problema. 4osibile subiecte de dezbatere, # Rolul formativ al -ocurilor D filmelor # 0ictiunea cinematografica # 0ictiunea -ocurilor 4C
"ISA DE EVALUARE A LECTURII

&re in vedere precizarea reactiilor emotionale pe care le#a produs lectura unui text fictional, corelarea a8teptarilor initiale cu rezultatele primei lecturii, intelegerea corecta a nivelului literar al textului, etc. intrebari posibile2 o Ce ganduri provoaca lectura foii de titluF o Cum aproximam sensul pornind de la titlu, subtitlu, motoF o Ce sentimente a provocat lectura textuluiF o Care sunt intamplarile D imaginile D problemele care v# au surprins D pe care le considerati esentialeF o #Cum a raspuns textul a8teptarilor initiale (a dezamagit, a provocat)F Care este lucrul cel mai important pe care =#ai aflat din

aceasta carteF Ce ai aflat, citind#o, despre tine, despre altiiF o Ce iti propui sa citesti in continuareF %n ce mod iti influenteaza cititul scrisulF "ISA DE AUTOEVALUARE Reprezinta o modalitate de evaluare a unui demers reflexiv ce permite elevului sa#si numeasca realizarile i neimplinirile, sa incerce sa gaseasca singuri solutii, strategii. Constituie o modalitate de autocunoatere i un inceput de dialog responsabil cu profesorul. 4ot informa corect strategiile de tratare diferentiata. /ste un element obligatoriu al oricarui tip de portofoliu i al -urnalului de lectura. Realizarea fisei poate fi condusa prin prezentarea unor intrebari de tipul, # Care este, in opinia ta, eel mai bun eseu pe care =#ai realizat i de ceF Ce probleme ai intalnit in redactarea luiF %n concluzie, dificulta)ile intelegerii 8i operationalizarii conceptelor de fictional D nonfictional se datoreaza, pe de o parte, complexitatii sale, iar pe de alta parte, faptului ca acestea sunt inca obiectul unor dispute teoretice. Manualele alternative pentru clasa a %7#a (unde se studiaza aceste notiuni) ofera pozi)ii teoretice u8or diferite 8i uneori inconsecvente din punctul de vedere terminologic. (& se vedea in acest sens, manualele editurilor ,,&I", ,,+igma", ,, nivers" ).
#I#LIO$RA"IE

C C$RCI/ I$Rl & C C C C C C

,,!upta pentru teritorii a fictiunii cu realitatea" in ,,4erspective", nr. J, J??K CR&C% 9 C$R9/!% # ,,Metodica predarii limbii si literaturii romane in gimnaziu i liceu", /ditura /mia, J??L .!&H&R/+C 6I/$R6I/ # ,,Eeoria literaturii", /D4, .ucuresti, =>M? M&R%9$ &DR%&9 # ,,Dictionar de idei literare", /ditura /minescu, .ucuresti, =>NK M R/&9 M%R</!& # ,,Conceptul de fictionalitate D literaritate in manuale si in practica colara" in perspective", nr.l, J??= 4&M0%! &!%9& # ,,!imba i literatura romana m gimnaziu" (+tructuri didactice desc:ise), /ditura 4aralela L@, .ucureti, J??K 4&R0/9/ C$9+E &9E%9 # ,,Metodica studierii limbii i literaturii romane in coala", /d. 4olirom, %ai, =>>> +/R.&9 %$9 *&+%!/ # ,,Realitate si fictiune" in ,,!imba si !iteratura romana", nr.J, =>NN, .ucureBBti