ACOPERIRI ANTICOROZIVE CU MASE PLASTICE

METODE DE PROTECIE ANTICOROSIVA

Efectele puternic distructive ale coroziunii impun stabilirea i luarea unor msuri de combatere. Dup formele de manifestare ale coroziunii, materialul suport si conditiile specifice locale, combaterea coroziunii poate mbraca forme diferite si foarte variate. Desigur ca la aceasta ar trebui adaugat si folosirea unor materiale cu rezistente maxime la mediu corosiv cat si masuri luate de catre proiectant si constructor pentru a limita efectele coroziunii. Protectia impotriva coroziunii poate fi realizata pe mai multe cai prezentate n tabel.

Clasificarea metodelor de protectie impotriva coroziunii

Pensulare Roluire Pulverizare cu aer comprimat Pulverizare fara aer comprimat (Airless) Pulverizare la cald Electroforeza Valtuire (Coil-Coating) Imersie Lacuire electrostatica

Protectii peliculare

Protectii pasive

Protectii prin folii de elastomeri Placare Galvanizare Imersare (scufundare) in metal topit Pulverizare (metalizare) Difuziune termica Placare Pulverizare

Placari si acoperiri cu metale Protectii prin placari Placari si acoperiri cu mase plastice Protectii catodice

Protectii active

Protectia catodica prin electrozi reactivi sau anozi independenti. Protectia catodica clasica Protectia catodica prin drenaj polarizant Protectia catodica prin sustragere de curent Modificarea pH-lui solutiei agresive Indepartarea agentului oxidant

Protectii anodice Protectii prin tratarea mediului agresiv Protectii prin eliminarea efectului corosiv

MATERIALE PLASTICE UTILIZATE LA ACOPERIRI

Naturale

Termoreactive

proteinice

Termoplaste

celulozice Termoreactive fenoplaste aminoplaste siliconice poliesteri poliamide poliesteri aminoplaste policarbonati poliesteri nesaturati policlorura de vinil polistiren polietilene poliacrilati polibutadiene rsini epoxidice poliuretani poliuretani liniari

Policondensate Materiale plastice Sintetice Polimerizate Termoplaste Termoreactive

Termoplaste

Poliaditivate

Termoreactive Termoplaste

Dup modul de comportare la temperatura, materialele plastice se impart in doua mari grupe: materiale termoreactive si materiale termoplastice
Materialele plastice termoreactive se caracterizeaza prin transformarile chimice ireversibile care au loc in constituenta lor sub influenta caldurii si a presiunii in timpul prelucrarii prin presare. Dupa transformare, materialele termoreactive devin infuzibile si insolubile in solventi. Produsele obtinute cu defecte de formare, sau prin actiuni mecanice sunt nerecuperabile. Din grupa materialelor plastice fac parte: rasinile fenolice si crezolice, rasinile carbamidice pe baza de uree si melamina, rasinile poliesterice si rasinile epoxidice. Materialele termoplaste se caracterizeaza prin transformari reversibile trecand in stare plastica sub influenta caldurii si a presiunii si capatand o forma rigida prin racire. Produsele finite, din materiale termoplastice, pot fi muiate sau solvite ori de cate ori este nevoie in vederea unei noi prelucrari, formand deci un material utilizabil in acelai scop. Din grupa materialelor termoplastice fac parte: policlorura de vinil, polietilene, poliamidele, polistirenul, polimetacrilatul de metil, policarbonatii etc.

CLASIFICAREA DUPA METODELE DE PREPARARE A PRODUSELOR MACROMOLECULARE DE BAZA:

Materiale plastice polimerizate, ce iau nastere datorita unui proces de polimerizare; Materiale plastice policondensate, ce iau nastere datorita unui proces de policondensare; Materiale plastice modificate, ce iau nastere prin transformarea chimica a unor produsi macromoleculari naturali care isi conserva structura macromoleculara initiala si dupa reactia chimica.

Clasificarea dup modul de a se comporta la deformare:

Plastomeri, acele materiale plastice care pot suferi deformatii permanente si care dispun de proprietati mecanice importante ca: duritate, rezistenta la tensiune si rezistenta la compresiune;
Elastomeri, acele materiale plastice ce dispun de o elasticitate apreciabila, putand suporta deformatii temporare mari in special alungiri specifice mari.

TIPURI DE MATERIALE PLASTICE

POLIETILENA se
obtine industrial prin polimerizarea etilenei la presiune ridicata, presiune medie si presiune joasa. Masa moleculara, numarul si tipul ramificatiilor determina gradul de cristalinitate si densitatea polietilenei. Cresterea densitatii determina cresterea rezistentei la tractiune, a duritatii, a rezistentei la agentii chimici si a rezistentei la abraziune, a temperaturii de inmuiere si totodata scaderea alungirii la rupere si a rezistentei la soc. Cresterea gradului de ramificare asigura o prelucrare mai usoara a polimerului.

Principalele caracteristici ale celor trei tipuri de polietilene

Caracteristica Densitate, g/cm3 Grad de cristalinitate , % Temperatura (interval) de topire, oC Modul de elasticitate, daN/cm2 Rezistenta la tractiune, daN/cm2 Duritatea Brinel, daN/cm2 Polietilena de presiune Ridicata 0,920,9 3 5357 Joasa 0,940,9 6 8090 Medie 0,960,9 7 8593

108110 150002 500 100150 1,42,5

120134 550080 00 240350 4,55,8

127130 800010 500 240400 5,66,5

POLIPROPILENA
Polipropilena se obtine prin polimerizarea propilenei la presiune joasa. Prezenta atomilor de carbon diferit substituiti face posibila existenta stereoizomerilor: izotactic, cu grupele metil de aceeasi parte a catenei; sindiotactic, cu grupele metil dispuse alternativ, de o parte si de alta a catenei; atactic, cu grupele metil dispuse fara o anumita ordine, de ambele parti ale catenei. Obiectele din polipropilen isi mentin nemodificata forma exterioara si dimensiunile la incalzire pana la 150C. Proprietatile mecanice (rezistenta la tractiune, rezistenta la flexiune, modulul de elasticitate, rigiditatea etc.) sunt superioare polietilenei. La temperaturi ridicate si in prezenta aerului are loc oxidarea partiala a polipropilenei al carei efect consta in degradarea proprietatilor mecanice. Sub 15C, polipropilena devine fragila, ceea ce limiteaza domeniul de utilizare la temperaturi joase. Este sensibila la actiunea radiatiilor ultraviolete. Polipropilena se poate prelucra prin injectare, extrudare, presare, acoperire si lipire. Datorita faptului ca monomerul este disponibil in cantitati relativ mari si ca polipropilena prezinta bune proprietati fizico-mecanice, se prevede o crestere accentuata a productiei de polimer si o largire a domeniilor de folosire. In prezent, ea se foloseste in majoritatea sectoarelor industriale. Se remarca utilizarea ca filme, fibre, si piese injectate. Cantitati insemnate de polipropilena se intrebuinteaza sub forma de materiale plastice armate cu fibre de sticla, fibre de azbest sau sub forma de amestecuri cu diversi aditivi.

POLICLORURA DE VINIL
Este un produs macromolecular obtinut prin polimerizarea in suspensie, emulsie sau in bloc a clorurii de vinil. PVC-ul se prezinta sub forma de pulbere alba, este inodora si insipida. Temperatura de inmuiere este de 70 85C, iar cea de curgere de 160 180C. Policlorura de vinil este rezistenta la acizi, baze si hidrocarburi, la temperatura camerei. PVC-ul se fisureaza sub actiunea metanolului, etanolului, acetatului de etil, freonului. Cantitatea de apa absorbita este dependenta de timpul si temperatura de expunere, de tehnologia de obtinere, de natura si cantitatea plastifiantilor sau stabilizatorilor. Este atacata in deosebi de mediile oxidante, de solventi polari, de hidrocarburile aromatice. Din policlorura de vinil se obtin doua tipuri principale de materiale plastice si anume dure si plastifiate. Produsele plastifiate se inmoaie la temperaturi mai joase si contin plastifianti, stabilizatori, pigmenti, lubrifianti si materiale de umplutura etc. Se pot prelucra usor obtinandu-se tuburi, folii, izolatii pentru cabluri electrice, furtunuri sau alte produse flexibile. Din polimerul neplastifiat care are in compozitie stabilizatori, lubrifianti, pigmenti si alti aditivi, se obtin tevi, tuburi, piese pentru constructii, placi, panouri ondulate etc. Policlorura de vinil se poate prelucra prin injectare, extrudare, turnare, presare si sudare.

POLIACETATUL DE VINIL
Poliacetatul de vinil se obtine prin polimerizarea acetatului de vinil in emulsie, solutie, suspensie sau bloc. Polimerul prezinta un caracter accentuat termoplastic, avand un larg interval de inmuiere. Este stabil pan la 120C. La temperaturi mai mari apar fenomene de degradare termica. Stabilitatea fata de radiatiile vizibile si ultraviolete este buna, iar la temperaturi obisnuite nu se constata schimbari calitative. Poliacetatul de vinil este incolor si transparenta produsului depaseste pe cea a sticlei. Este un polimer stabil la actiunea enzimelor, petrolului lampant si uleiurilor. Se dizolva in acetona, benzen, acetat de etil, clorura de metil, alcool etilic etc. Datorita proprietatilor mecanice necorespunzatoare, acest compus macromolecular nu se foloseste la confectionarea unor obiecte deformabile. Nu prezinta elasticitate. Acest polimer manifesta o buna adezivitate fata de sticla, piele, hartie sau materiale textile. Polimerizarea in solutie conduce la obtinerea lacurilor care se folosesc ca atare sau cu adaos de nitroceluloza si plastifianti. Polimerizarea in suspensie permite obtinerea unui produs care se utilizeaza la sinteza alcoolului polivinilic sau sub forma de solutie, ca adeziv.

POLISTIRENUL
Polistirenul se obtine prin polimerizarea in masa, suspensie sau solutie a stirenului. Se pot mentiona urmatoarele proprietati ale polistirenului: transparenta foarte buna pentru radiatiile spectrului vizibil; rezistenta la tractiune, satisfacatoare, (350840) daN/cm2; stabilitate fata de acizi, alcooli, apa, alcalii si benzina; stabilitate termica scazuta (sub 90) si proprietati dielectrice inferioare polietilenei; instabilitate la actiunea radiatiilor ultraviolete. Din punct de vedere al folosirii se deosebesc mai multe tipuri: polistiren de uz general, care se otine prin simpla polimerizare a stirenului. Acest produs se utilizeaza in radiotehnica, electrotehnica, poligrafie, la confecionarea vaselor pentru pastrarea acizilor, a conductelor pentru acizi sau a ambalajelor din industria alimentara; polistiren expandat, care se obtine din granule expandabile de polistiren in suspensie. Produsul este suficient de elastic si se utilizeaza sub forma de placi ca material termoizolant si fonoizolant; polistiren rezistent la soc, care este un aliaj al polistirenului cu un elastomer. Produsul are o rezistenta la soc sporita fata de polistirenul de uz general, este mai ieftin decat acesta, poseda un luciu bun, dar nu este transparent. Polistirenul rezistent la soc se prelucreaza prin injectare sau presare.

POLIAMIDE
Poliamidele sunt polimeri ce contin in catena principala o alternanta de grupe amidice si radicali organici. Poliamidele sunt materiale rigide, au densitatea cuprinsa intre (1,02 1,21) g/cm3, prezinta bune proprietati mecanice (rezistenta la tractiune soc, oboseala si abraziune) si au puncte de topire ridicate (179 265)C. Se pot intrebuinta timp indelungat la temperaturi cuprinse intre (80 111)C. Structura cristalina asigura cresterea duritatii, rezistenta la uzura si micsoreaza elasticitatea; structura amorfa determina cresterea rezistentei la soc. Poliamidele sunt stabile la actiunea multor solventi organici (hidrocarburi alifatice si aromatice, cetone, esteri, eteri, uleiuri etc), se dizolva in fenoli, acid formic, acid acetic glacial si sunt atacate de acizii tari si oxidanti. Prezenta grupelor amidice determina o absorbtie pronuntata a apei (chiar pana la 10%) de catre poliamide, fapt care influenteaza proprietatile mecanice si tehnologia prelucrarii acestora. Poliamidele se pot prelucra prin injectare, extrudare, extrudare-suflare, calandrare si filare. Aditivarea cu diferite materiale auxiliare permite obtinerea unor materiale cu proprietati superioare poliamidei initiale. Proprietatile mecanice ale poliamidelor aromatice sunt superioare celor alifatice si poseda calitati de autoextinctie.

POLIURETANI
Poliuretanii sunt polimeri obtinuti prin copoliaditia dintre un poliizocianat si un polialcool, respectiv un poliester sau polieter. Din punct de vedere al tehnologiilor de sinteza si prelucrare se disting urmatoarele tipuri de produse: poliuretani la care copoliaditia si prelucrarea au loc separat (poliuretani liniari termoplastici si poliuretani elastomeri); poliuretani la care formarea polimerului si prelucrarea decurg simultan ntr-o treapta sau in doua trepte (polimeri expandati, adezivi si lacuri). Polimerii liniari rezista la actiunea bazelor slabe, alcoolilor, eterilor, hidrocarburilor clorurate, uleiurilor. Acizii slabi si concentrati, bazele tari, cetonele degradeaza, gonfleaza sau dizolva poliuretanii liniari. Acesti poliuretani prezinta bune proprietati mecanice, stabilitate dimensionala buna si se pot prelucra prin injectare sau extrudare. Polimerii reticulati (spumele) au foarte bune proprietati termoizolante intr-un domeniu larg de temperaturi (- 200 + 300)C. Se pot utiliza cu succes la izolatii fonice sau ca materiale antisoc.

POLIESTERI
Poliesterii se obtin prin condensarea acizilor dicarboxilici saturati sau nesaturati (oxalic, malonic, succinic, maleic, fumaric, ftalic, adipic etc) cu polioli (etilenglicol, dietilenglicol, trimetilenglicol, propilenglicol, glicerina etc.). Cea mai cunoscut metoda de preparare industriala este policondensarea in faza topita. O clasa de produsi (rasini poliesterice) cu utilizari importante o reprezinta poliesterii nesaturati, obtinuti din acizi dicarboxilici nesaturati si di- sau polialcooli. Poliesterii rezista pana la temperatura de 1200C, se aprind usor si ard cu flacara. Aceste produse manifesta o buna rezistenta chimica la acizii slabi, baze slabe, solutii de saruri anorganice, benzine, uleiuri si alti compusi organici. In functie de natura componentelor, a aditivilor si de tehnologia utilizata, se obtin poliesteri de uz general, stabilizati la lumina, rezistenti la agenti chimici, rezistenti la temperaturi ridicate (pana la 317C), rezistenti la soc, flexibili etc.

RASINI ACRILICE
Produse de polimerizare ale acidului acrilic sau metacrilic, care dau lacuri elastice, rezistente la lumina, chiar si la radiatiile ultraviolete.

RASINI ALCHIDICE
Clasa de poliesteri, intrebuintata sub forma de lacuri care dau acoperiri dure, rezistente la abraziune si la actiunea multor substante chimice.

RASINI EPOXIDICE
Rasinile epoxidice se prezinta, fie ca lichide vascoase, fie in stare solida. Rasinile epoxidice sunt solubile in acetona, esteri, alcooli superiori, hidrocarburi aromatice clorurate etc. Prin reactia de poliaditie cu substante denumite agenti de intarire, rasina epoxidica se dezvolta tridimensional cu legaturi flexibile intre catene. In aceasta forma, rasina este practic insolubila si infuzibila cu proprietati mecanice, chimice si electroizolante superioare. Rasinile epoxidice adera bine pe suprafete metalice, ceramice, de lemn, sticla, cauciuc vulcanizat etc. Totodata ele sunt rezistente la intemperii, la alcalii si la acizi minerali de concentratie medie. Nu rezista in acid azotic, acetona, tricloretilena si in hidrocarburi aromatice clorurate. Rasinile epoxidice se folosesc ca: adezivi, lacuri, lianti, rasini de turnare etc.

PROPRIETATI ALE MASELOR PLASTICE UTILIZATE LA ACOPERIRI

PUNCTE DE TRANSFORMARE Punctele de transformare ale materialelor plastice sunt temperaturile caracteristice ale acestora: temperatura de inghetare si temperatura de inmuiere. Temperatura de inghetare Reprezinta valoarea temperaturii la care toate moleculele substantei au trecut din starea de totala mobilitate in starea de totala imobilitate, adica intreaga masa se prezinta in stare amorfa, deci solida. Din aceasta stare, care este o stare limita sau de echilibru stabil, daca substantei i se transfera caldura, masa incepe sa cristalizeze progresiv, pe masura ce moleculele isi reiau mobilitatea. Temperaturi de inghetare

Polimerul Polietilena Poliuretan Policlorura de vinil Polistiren Poliacetilmethacrilat

Temperatura de inghetare, Ts, [C] - 68 - (2010) + (7080) + 100 + (90150)

Temperatura de inmuiere Reprezinta acea temperatura la care intreaga masa se gaseste in stare cristalina, adica masa este complet fluida, deci toate moleculele se gasesc in miscare.

Temperaturi de topire

Polimerul Polimeri acrilici Poliesteri Polietilena Polistiren Policlorura de vinil PVC Polipropilena Poliamida

Temperatura Tm,[C] 149 232 135 176 140 149 190

de

topire,

PROPRIETATI SI UTILIZARI ALE BENZILOR ACOPERITE CU MATERIALE PLASTICE

Benzile acoperite cu mase plastice, fiind folosite in diferite domenii, trebuie sa prezinte urmatoarele proprietati: rezistenta la actiunea agentilor corosivi; rezistenta marita la actiunea factorilor mecanici (zgarieturi); rezistenta la degradarea culorilor; rezistenta marita la intemperii; rezistenta marita la actiunea radiatiilor calorice; stabilitate la radiatii ultraviolete; maleabilitate buna.

PROPRIETATI SI DOMENII DE UTILIZARE ALE BENZILOR ACOPERITE

1. Table si benzi acoperite cu rasini acrilice
Proprietatile materialului de acoperire:

rezistenta marita la actiunea agentilor chimici; rezistenta marita la actiunea factorilor mecanici (zgarieturi); stabilitate in timp a culorilor la folosirea materialului pentru inchideri exterioare.

Utilizari preferentiale: material de constructii pentru inchideri exterioare si interioare; industria bunurilor de larg consum; constructii interioare pe nave.

2. Table si benzi acoperite cu poliester

Proprietatile materialului de acoperire: maleabilitate buna; rezistenta marita la intemperii; rezistenta marita la actiunea radiatiilor calorice. Utilizari preferentiale: confectionarea carcaselor pentru aparataj de uz casnic; industria mobilei.

3. Table si benzi acoperite cu poliester siliconic

Proprietatile materialului de acoperire: rezistenta marita la actiunea factorilor mecanici (zgarieturi); rezistenta pana la temperatura de 150C. Utilizari prefereniale: instalatii interioare si exterioare de transport si de incalzire (boilere); instalatii de ventilatie; elemente de fatada.

4. Table si benzi acoperite cu policlorura de vinil (PVC)

Proprietatile materialului de acoperire: rezistenta marita la uzura; maleabilitate buna; rezistenta la actiunea agentilor corosivi industriali. Utilizari preferentiale: material de constructii pentru interioare si exterioare in mediu industrial; industria bunurilor de larg consum; transporturi (vagoane pentru calatori, containere pentru transport).

5. Table si benzi acoperite cu poliflorura de vinil

Proprietatile materialului de acoperire: stabilitate la radiatii ultraviolete; rezistenta marita la actiunea agentilor chimici; rezistenta la degradarea culorilor. Utilizari preferentiale: material de constructii pentru inchideri interioare si exterioare in mediu industrial.

ACOPERIRI CU MASE PLASTICE

Acoperirea cu mase plastice asigura atat o rezistenta marita la coroziune, cat si un aspect estetic al suprafetei, avand intrebuintari in diferite domenii de activitate, inclusiv la realizarea de mobilier de interior, compartimentari rezistente la foc, tubulatura de ventilatie, inchideri si acoperiri de hale industriale, profile de ferestre, protectii pentru izolatiile conductelor, necesitand asamblari mult mai facile si inlocuind cu avantaje tehnice si economice materialele utilizate in prezent in aceste domenii. Utilizarea tablelor acoperite in prealabil cu mase plastice, lacuri i vopsele, prezinta avantajele simplificarii tehnologiei actuale de preasamblare, eliminand operatia de vopsire finala, precum si a reducerii consumului specific de materie prima, odata cu marirea rezistentei la coroziune si cu imbunatatirea aspectului comercial. Succesul tablei acoperite organic se bazeaza pe aceea ca, la prelucrator, aceste table nu mai sunt supuse lacuirii si altor operatiuni legate de aceasta precum tratamentului preliminar, epurarea apelor reziduale si purificarea aerului eliminat din proces, neutralizarea resturilor de substante active si nu mai exista cheltuieli de investitii si de intretinere pentru instalatia de lacuire si de uscare deoarece acoperirea se efectueaza direct in uzina de aluminiu sau n laminorul de banda la rece. Odata cu utilizarea tablei de tip coil-coating se procedeaz la o noua reimpartire a etapelor de fabricatie in cazul de fata lacuirea, care este trecuta in seama sectorului de prelivrare.

Lacuirea materialelor sub forma de bucati si procedeul Coil-Coating in cadrul prelucrarii metalelor
Banda metalica (rulou) Taiere (debitare) Stantare, deformare Lacuire prin pulverizare Montare Banda metalica Lacuire banda Taiere (debitare) Stantare, deformare Montare

a) lacuire pe bucati (piese)

b) Coil-Coating

Avantajele utilizarii ca elemente de constructii a tablelor acoperite in prealabil cu lacuri si vopsele comparativ cu alte materiale clasice utilizate:
Tabla neagra vopsita la montaj Durata de exploatare n mediu industrial max. 3 ani > 10 % > 3 5 ori > 5 ori Tabla zincata acoperita cu mase plastice, lacuri si vopsele min. 20 ani 1 < 3,5 6 ori 1

Tabla zincata

max. 5 ani 1 1 1

Greutate pe element de constructie

Cost de intretinere Durata de montaj tabla finisata Consum de tabla n unitate max. de timp (20 ani) Aspect comercial

7 mp nesatisfacator

1 mp satisfacator

0,25 mp excelent

Acoperirea cu mase plastice a benzii dintr-un rulou de banda de otel, care de regula este deja acoperita cu un strat de zinc metalic subtire ca protectie anticorosiva prevede mai intai o curatire intensiva urmata de un tratament preliminar. In aceasta etapa de lucru suprafata este pregatita pentru lacuirea propriuzisa. Grundul aplicat imediat dupa aceea reprezinta un agent care contribuie la marirea aderentei si furnizeaza astfel si protectia anticorosiva. Grundul este aplicat intr-o grosime a stratului de 5 m si creeaza conditiile necesare pentru realizarea aderentei lacului de acoperire. Stratul decorativ si de protectie propriu-zisa este de fapt stratul de lac de acoperire. Cealalta fata a benzii este prevazuta, de cele mai multe ori, doar cu un simplu strat de lac avand rolul de a proteja metalul contra coroziunii.

STRATURI DE ACOPERIRE

MATERII PRIME PRINCIPALE

Materialul suport este: a) Denumire: banda laminata la rece (STAS 9724 90) SR EN 10130 1995; banda laminata la rece zincata la cald SR EN 10142 1993; banda laminata la rece zincata electrolitic SR EN 10152 1996; banda de aluminiu SR EN 485 1,2 1995. b) Dimensiunile acestor benzi sunt: grosime: 0,4 1,5 mm.; latime: 600 1300 mm. Materialul de acoperire in urmatoarea gama sortimentala: Natura principalelor acoperiri organice si grosimile de acoperire: Strat primar: Epoxy primer: 0,005 0,0125 mm; Strat final: Poliester Poly-Grain: 0,025 0,030 mm; Poliester Super: 0,020 0.030 mm; Poliester Flexible: 0,020 0,025 mm; PVC Plastisol: 0,15 0,20 mm; PVF 2: 0,020 0,025 mm.

PROPRIETATI SI DOMENII DE UTILIZARE

Utilizari Mobilier metalic Arhitectura interioara Pereti despartitori Aparatura de uz casnic Placari Poliester Super + Poliester Poliester Flexible Poly Grain + + + + PVC Plastisol + PVF

Acoperiuri, ui
Industria frigului Echipament de iluminat Arhitectura exterioara Pereti laterali Utilizari exterioare n medii industriale cu atmosfer agresiva

+ +

+
+

Proprietati Rezistenta la acizi Rezistenta la baze

Poliester Super buna slaba

Poliester Flexible f. buna buna

Poliester PolyGrain buna buna

PVC Plastisol f. buna f. buna

PVF f. buna f. buna

Rezistenta la solventi alifatici

Rezistenta la solventi aromatici Rezistenta la solventi cetonici Rezistenta la solventi clorinati Rezistenta la alcooli Rezistenta la uleiuri minerale Plasticitate Rezistenta la abraziune si eroziune Duritate Rezistenta la aciunea radiatiilor calorice Rezistenta la coroziune Stabilitate la factorii de mediu Luciu Rezistenta la patare Rezistenta chimica Rezistenta la incalzire

f. buna
buna slaba slaba buna f. buna buna

buna
buna slaba slaba buna excelenta f. buna

f. buna
buna slaba slaba buna f. buna f. Buna f. buna f. buna

buna
slaba slaba slaba buna excelenta f. buna excelenta

excelenta
f. buna f. buna f. buna f. buna excelenta excelenta excelenta

buna f. buna

f. buna f. buna buna buna

f. buna

f. buna

buna excelenta

LINIE DE ACOPERIRE CU MASE PLASTICE

TEHNOLOGIE
Linia de acoperire cu mase plastice, lacuri si vopsele foloseste in principal urmatoarele etape tehnologice: Sectiunea de intrare: desfasurare banda; indreptare; taiere capete banda; sudare capete; acumulare banda la intrare. Sectiunea de pregatire a suprafetei benzilor naintea acoperirii: degresare chimica nr. 1 (temperatura 60 80C); periere; degresare chimica nr. 2 (temperatura 60 80C); spalare cu apa calda (temperatura 60 80 C); uscare (temperatura aerului 60C); acoperire chimica (cromatare); uscare (temperatura aerului max. 300C); racire (de la 70 80C pn la 40C).

3. Sectiunea de acoperire cu mase plastice, lacuri si vopsele:

acoperire primara pentru ambele fete; tratament de polimerizare a acoperirii primare: tipul cuptorului: catenar; numarul de zone de temperatura: 2 sau 3; temperatura aerului recirculat din cuptor: max 350C; racire cu apa; uscare banda; acoperire finala diferentiata pentru fiecare fata; tratament de polimerizare a acoperirii finale: tipul cuptorului: catenar numarul de zone de temperatura: 3; temperatura aerului recirculat din cuptor: max 400C; racire cu apa; uscare banda;

4. Sectiunea de iesire:
acumulare de banda la iesire; inspectie banda acoperita; acoperire cu un film de protectie; taiere banda; infasurare in rulouri.

Desfasurare banda

Acoperire primara pe ambele fete

Indreptare

Schema tehnologica a liniei de acoperire cu mase plastice

Tratament de polimerizare Taiere capete banda Racire cu apa Sudare capete banda Uscare cu aer cald Acumulare banda la intrare Acoperire finala pe ambele fete Degresare alcalina nr. 1 Tratament de polimerizare Curatare mecanica (Periere) Racire cu apa Degresare alcalina nr. 2

Acumulare banda la iesire

Spalare cu apa calda

Acoperire cu film de protectie

Uscare (aer cald)

Infasurare in rulouri
Acoperire chimica (Cromatare)

PARTI COMPONENTE
SECTIUNEA DE INTRARE:

Desfasurator Role de antrenare Foarfece la partea de intrare Cutie pentru deseuri Masina de imbinat banda Role de debavurare Role S de intindere Rola deflectoare Acumulator de bucle la partea de intrare Dispozitiv de comanda a directiei

SECTIUNEA DE INTRARE

role de antrenare desfasurator

role de antrenare
masina de agrafat

role de debavurare
acumulator de bucle la partea de intrare

foarfece la partea de intrare

SECTIUNEA DE PREGATIRE:
Role de stoarcere Ansamblu de degresare alcalina la cald Ansamblu de curatare mecanica (periere) Ansamblu de spalare cu apa calda Ansamblul de uscare cu aer cald Ansamblu de acoperire chimica (pasivizare) Cuptor de uscare cu raze infrarosii Role S de intindere

SECTIUNEA DE PREGATIRE

Ansamblu de degresare alcalin

Ansamblu de curatare mecanica

Ansamblu de degresare alcalina

Ansamblu de spalare cu apa calda

Ansamblu de uscare cu aer cald

Ansam blu de acoperi re chimic a

Cupt or cu raze infrar osii

SECTIUNEA DE ACOPERIRE PRIMARA SI FINALA:

Dispozitiv de acoperire cu strat primar (grund) Cuptor de grund cu aer cald Ansamblu de racire cu apa Role de stoarcere si directie Cutite de aer Role S de intindere Dispozitiv de acoperire cu strat final Cuptor cu aer cald pentru strat final Ansamblu de racire cu apa Role de centrare si stoarcere

ACOPERIRE
3 2 1 4

1. rola aplicatoare 2. rola intermediara 3. rola de dozare 4. rola de aderena

SECTIUNEA DE ACOPERIRE

dispoziti v de acoperire

cuptor de uscare cu aer cald a acoperirii

ansambl u de racire cu apa

ansambl u de uscare cu aer

SECTIUNEA DE IESIRE:
Rola deflectoare Acumulatorul cu bucle de la partea de iesire Dispozitiv de centrare Foarfece de la partea de iesire Sistem de control al marginii Rola de antrenare deflectoare Masa de alimentare Infasurator Infasurator cu banda Carucior si sanii pentru rulou la partea de iesire

SECTIUNEA DE IESIRE

Ansamblu de acoperire chimica

Role de antrenare

Foarfece la partea de iesire

Role de antrenare

Infasurator banda

UTILIZARI
Se remarca faptul ca aproximativ 80% din benzile si tablele acoperite cu lacuri si vopsele se utilizeaza in domeniul constructiilor civile si industriale, aproximativ 10% la fabricarea echipamentelor frigorifice, iar circa 7% pentru industria electrotehnica si de bunuri de larg consum. In domeniul constructiilor civile si industriale se remarca in mod deosebit realizarea panourilor tip sandwich. Panourile termoizolante tip sandwich sunt prefabricate structurate, compuse din doua placi de tabla nervurata intre care este injectata o izolatie de spuma poliuretanica rigida. Panourile tip sandwich se utilizeaza de circa 25 de ani n constructii civile, industriale, comerciale, publice, particulare, in transporturi etc.

Aceste produse au inregistrat o crestere continua datorata in mare masura caracteristicilor de exceptie dovedite in exploatare, dintre care se detaseaza: cel mai scazut coeficient de transfer termic. La izolatie termica egala, aceste panouri au grosimea cea mai mica; stabilitate in timp a eficientei termoizolatiei (circa 20 25 ani), fapt de neatins de nici o alta termoizolatie in constructii; faptul ca spumele poliuretanice rigide au celule inchise face ca acestea sa fie impenetrabile la aer si umiditate; economia de energie necesara incalzirii ambientale este de circa 50%; comportarea lor in conditii de foc este exceptionala. Datorita invelisului metalic are loc o puternica disipare a caldurii, iar spuma poliuretanica practic nu a ars, avand un timp de autostingere mai mic de 10 secunde; sunt materiale cu o greutate proprie redusa, intre 7,20 i 13,84 Kg/m2, putand fi manevrate cu usurinta la montaj. Din acelasi motiv este necesara o structura de rezistenta mult mai usoara; economia de materiale si manopera precum si timpii redusi de montare reduc n mod substantial costurile investitiei.

Prezentare Power Point