Atuurile psihologice care i ajut pe bolnavi s nving cancerul 17 Noiembrie 2011 Din ce n ce mai muli medici, terapeui i consilieri

psihologici au constatat n ultima vreme importana !actorilor emoionali i mentali n vindecarea de cancer" #ajoritatea persoanelor care au reu it s nving aceast maladie mani!est c$teva atitudini comune n !aa bolii, dar i a vieii n general" %sihologul %atricia &ihodaru a e'plicat n emisiunea care sunt atuurile psihologice care i pot ajuta pe bolnavii cu cancer s nving boala" (estea bun este !iecare dintre aceste atitudini se poate nva" )*eacia cea mai sntoas pe care o poate avea cineva c$nd i se pune diagnosticul +cancer), este s !ac tot posibilul pentru a se vindeca), e'plic psihologul %atricia &ihodaru" 1" ,nvingtorii accept diagnosticul !r a se lsa cople ii de el- Dac nu accepi diagnosticul, intri n negare . un mecanism de aprare prin care pretindem c o problem nu e'ist, re!u/m s recunoa tem c avem o problem" 0nii pacieni, ne tiind s gestione/e o ast!el de veste 1pentru c, de !apt, nici nu ne nva nimeni"""23, intr n stare de oc i pur i simplu se pre!ac c nu au nimic, nu spun celor apropiai prin ce trec i se comport ca i cum nimic nu s.ar !i nt$mplat" 4a cealalt e'trem se situea/ cei care nu resping diagnosticul, dar se ls dobor$i de el, consider$ndu.se nvin i din start" Atitudinea sntoas presupune ca, n ciuda temerilor fireti, persoana s se mobilizeze n direcia vindecrii. 2" *esping din start prognosticul ne!avorabil- 5i i asum cu curaj provocarea i oportunitatea ascuns de acest diagnostic, se !ocali/ea/ pe resursele de vindecare pe care le au i se nconjoar de persoane optimiste, care cred, ca i ele, c vindecarea e posibil" 6 ast!el de atitudine presupune o lupt deloc u oar cu tristeea, !uria sau an'ietatea asociat acestui diagnostic" ,n cartea +&ltoria), 7randon 7a8s relatea/ c, dup ce a a!lat c are o tumor abdominal, cei din jur au ajutat.o !oarte mult prin !aptul c erau ncre/tori c ea se va vindeca" +Nu.mi pot permite), spunea ea n clipele ce au urmat diagnosticrii, +s invit n mintea mea negativitatea bine intenionat a celor care i proiectea/ asupra mea propriile ndoieli, temerile i mila lor inadecvat 1"""3" NU O SA ADMIT IN JURUL MEU PERSOANE CARE CHIAR BINE INTENTIONATE FIINDCA AU O NEGATIVITATE NATIVA PROIECTANDU-SI ASUPRA MEA PROPRIILE INDOIELI TEMERI SI MILA LOR INADECVATA! LE VOI VORBI DE BOALA MEA DOAR ACELOR OAMENI DESPRE CARE STIAM FARA NICI O INDOIALA CA MA VOR SPRIJINI INTR-O MANIERA PO"ITIVA FIIND ABSOLUT SIGURI CA MA VOI VINDECA! #i.am !cut atunci promisiunea solemn c nu le voi vorbi despre boala mea dec$t acelor oameni despre care tiam !r nici o ndoial c m vor sprijini ntr.o manier po/itiv, !iind absolut siguri c m voi vindeca")

9" :unt deschi i s !ac schimbri n stilul de via i n modul de a g$ndi- 5vident, aceste persoane trebuie s de/volte noi tipare de diet, e'erciiu !i/ic, munc sau condiii de trai, s nvee s se joace i s se distre/e mai mult, s aib mai mult grij de bunstarea lor emoional" TREBUIE SA FI DESCHIS S# FACI SCHIMB#RI $N STILUL DE VIA%# &I $N MODUL DE A G'NDI( EVIDENT ACESTE PERSOANE TREBUIE S# DE"VOLTE NOI TIPARE DE DIET# E)ERCI%IU FI"IC MUNC# SAU CONDI%II DE TRAI S# $NVE%E S# FIE MAI E)TROVERTITI &I S# SE DISTRE"E MAI MULT S# AIB# MAI MULT# GRIJ# DE BUN#STAREA LOR EMO%IONAL#! ;" :usan :ilberstein mrturise te c acum 27 de ani c$nd a nceput s consilie/e persoane cu cancer, credea c !actorii nutriionali erau responsabili de boal, dar n timp i.a schimbat perspectiva la 1<0 grade i a reali/at c CEEA CE $I FR#M'NTA PE PACIEN%I ERA LA FEL DE IMPORTANT CA &I CEEA CE M'NCAU " ,n consecin, spune ea, disponibilitatea oamenilor de a trata at$t corpul, c$t i ce se nt$mpl n mintea i su!letul lor, constituie o puternic !ormul pentru succes" RETETA AR FI *DIETA SPORT PSIHOTERAPIE VINDECAREA TREBUIE SA TREACA PE LOCUL I TREBUIE SA INTRERUPA SITUATIILE STRESANTE SI STARILE CONFLICTUALE SA INTRERUPA SITUATIILE CONFLICTUALE! =" , i trans!orm relaiile personale- nva s primeeasc, s !ac din vindecarea lor o prioritate, s reconcilie/e con!lictele i s ntrerup relaiile to'ice 1adic acele relaii care le !ac mai mult ru dec$t bine, n care se distrug n loc s se de/volte3" :usan :ilberstein relatea/ ca/ul unei !emei cu cancer la s$n care avea un so abu/iv i dominator de care nu gsea puterea s se despart, de i se g$ndea tot timpul la asta" ,n cele din urm, a +on,tienti-at .aune/e e0o1iona/e pe +are i /e a.u+ea re/a1ia 2-a .e2p3r1it .e 2o1 ,i ,i-a +u0p3rat propria +a23! A+ea2ta a +on2tituit 2uportu/ e0o1iona/ a/ 4in.e+3rii ei +o0p/ete! =" Accesarea surselor de emoii po/itive- se poate !ace prin di!erite mijloace, de la metode de rela'are, e'erciii de imagerie ghidat, p$n la alegerea ocupaiilor !avorite i practicarea lor" De e'emplu, :usan :ilberstein i pune pe clienii ei s. i reaminteasc bucuriile copilriei sau s i !ac o +4ist de distracii), n care s treac toate aciunile pe care le. ar plcea s le !ac, n care s.ar amu/a sau ar deveni creativi ndeplinindu.le" Aceste alegeri pot !i chiar ilogice, imposibil de reali/at" Apoi n !iecare sear ei aleg s !ac una dintre aceste activiti a doua /i" :usan nume te aceasta +un e'erciiu !abulos pentru a tre/i potenialul de vindecare al corpului) i adaug- +:istemul imunitar nu !ace di!erena ntre reali/area e!ectiv a aciunii, plani!icarea acesteia sau simplul !apt c te g$nde ti s o !aci")

ACCESAREA SURSELOR DE EMO%II PO"ITIVE * - RESPIRATIE ADECVATA INDUCEREA STARII DE CALM PRIN RELA)ARE - AUTOSUGESTIE - DIRIJAREA IMAGINATIEI -LISTA DE DISTRACTII 5IN CARE SA TREACA TOATE ACTIVITATILE PE CARE SI LE-AR DORI SA LE FACA6 7un e8er+i1iu 9a:u/o2 pentru a tre-i poten1ia/u/ .e 4in.e+are a/ +orpu/ui; ,i a.au<3* 7Si2te0u/ i0unitar nu 9a+e .i9eren1a =ntre rea/i-area e9e+ti43 a a+1iunii p/ani9i+area a+e2teia 2au 2i0p/u/ 9apt +3 te <>n.e,ti 23 o 9a+i!; - RASUL 5FILME AMU"ANTE!BANCURI ETC!6 ?! Di2poni:i/itatea .e a /u+ra a2upra e0o1ii/or ne<ati4e +are au 9o2t repri0ate .e-a /un<u/ ti0pu/ui =n 2pe+ia/ 0>nia ,i re2enti0ente/e! A a cum te poi simi ru dac procesul de deto'i!icare !i/ic are loc prea rapid, la !el se petrece i cu +to'inele emoionale)" :usan a!irm- +Dac persoana accesea/ emoii traumati/ante, acestea trebuie gestionate n mod ritmic, echilibrat, utili/$nd mecanisme de coping gradat" Desigur, aceasta presupune s treci prin acest proces sub observaia unui specialist") A+e2t pro+e2 poate /ua 0u/tip/e 9or0e* p2i@oterapie +on2i/iere p2i@o/o<i+3 +on2i/iere .e +up/u <rupuri .e 2uport +on2i/iere pa2tora/3 0ana<e0entu/ 2tre2u/ui terapie +orpora/3 et+! A! Vin.e+area r3ni/or e0o1iona/e prin iertare! >reg Anderson, un nvingtor al cancerului, relatea/ c, atunci c$nd a a!lat c are cancer, a nceput s sune la toate 6N>.urile legate de cancer din ara lui, cut$nd supravieuitorii i ntreb$ndu.i ce a contribuit n ca/ul lor ca viaa s trium!e asupra morii" Cei 0ai 0u/1i i-au 2pu2 +3 iertarea per2oane/or i0portante pentru ei a 9o2t +@eia 4in.e+3rii e0o1iona/e ,i a 9a+i/itat 4in.e+area 9i-i+3! A,a +3 Gre< a 93+ut o /i2t3 +u toate per2oane/e .in 4ia1a /ui ,i a =n+eput 23 =,i +ear3 iertare .e /a 9ie+are* +u unii a 4or:it 9a+e to 9a+e +u a/1ii a 93+ut .oar e8er+i1iu/ .e iertare 2t>n. =n pat ,i i0a<in>n.u-,i +3 4or:e,te +u ei! Re-u/tatu/* nu nu0ai +3 2-a 4in.e+at .ar u/terior a 9on.at T@e Can+er Re+o4erB Foun.ation aCut>n. 0ii .e oa0eni +u a+e2t .ia<no2ti+! D! S+opuri pe ter0en /un<* de!inirea unui rost n via" Oa0enii tre:uie 23 2i0t3 +3 au pentru +e 23 tr3ia2+3 ,i 23 =,i .e9inea2+3 +/ar /u+ruri/e +are =i 0oti4ea-3 +e/ 0ai 0u/t =n 4ia13! Aceasta le con!er sentimentul propriei valori i le d tria de a merge mai departe spre obiectivul lor, n ciuda obstacolelor, chiar a bolii" n plus, este benefic pentru ei s simt c dau ceva bun lumii, s i valorifice creativitatea i talentele personale. Acest proces a fost denumit de Abraham Maslow autoactualizare. 4a r$ndul su, ?urt >oldstein spune n cartea @he 6rganism- A Aolistic Approach to 7iolog8 Derived !rom %athological Data in #an, c tendina ctre auto.actuali/are este motorul principal care determin viaa unui organism" (alori!icarea potenialului propriu este o resurs psihologic important ce susine procesul de vindecare"

E! Di2poni:i/itatea .e a 2e 2+@i0:a 9/e8i:i/itatea atitu.ina/3 ,i 0enta/3! Nu te poi nsnto i dac te cantone/i n comportamente, obiceiuri, g$nduri i emoii ca p$n acum, ntruc$t ele sunt cele care te.au !cut s te mbolnve ti2 ,nvingtorii cancerului sunt cei care pot renuna la tot pentru ceea ce e N60 i sntos" >reg Anderson spune- +&red c am devenit un nvingtor al cancerului, nu pentru c am intrat n remisie, ci pentru c am devenit o nou persoan2) A0@6(BND5&A*5 6*B>BN5A 764B46* 5:@5 BN &*5B5* Dr" Aamer a stabilit ca +orice boala este cau/ata de un soc emotional care surprinde individul total nepregatitC 1 %rima 4ege 7iologica 3" Bn onoarea !iului sau , Dr" Aamer a denumit acest incident stresant- DirD Aamer :8ndrome, sau DA:" %sihologic vorbind, DA: este un incident !oarte personal, conditionat si determinat de e'perientele noastre trecute, de vulnerabilitati, de perceptiile personale, de valorile si credintele personale" &u toate acestea, DA: nu este doar un con!lict emotional, ci si biologic, care trebuie inteles in conte'tul evolutiei noastre personale" Animalele e'perimentea/a aceste socuri biologice in urma pierderii bruste a cuibului sau teritoriului, a pierderii unui pui, a separarii de partener sau de grup, a unei amenintari nesteptate, a unei perioade de nemancare sau a unei amenintari de moarte" 0n barbat, de e'emplu, poate su!eri un soc con!lictual de +pierdere a teritoriuluiC , cand isi pierde casa sau locul de

munca, pe neasteptateE pentru o !emeie, un soc con!lictual +in caminC poate !i o grija pentru binele unuia dintre membrii !amilieiE un soc con!lictual de tipul +abandonuluiC poate !i declansat de un divort nepreva/ut sau de o spitali/are de urgentaE copii su!era deseori un soc con!lictual +de separareC, cand mama se decide sa se intoarca la munca sau cand se despart parintii" Anali/and mii de tomogra!ii 1&@3 in relatie cu istoricul pacientului, Dr" Aamer a descoperit ca, atunci cand are loc DA:, socul impactea/a o /ona speci!ica, predeterminata din creier, cau/and o le/iune care este vi/ibila pe tomogra!ie, ca un set clar de inele concentrice 1Bn 1F<F, :iemens, producatorul german de aparate tomogra!ice, a con!irmat ca aceste inele nu provin de la o proasta !unctionare a aparaturii3" Dupa impact, celulele cerebrale transmit socul impactului catre organul corespondent care, la randul lui, raspunde cu o modi!icare speci!ica, ce poate !i anticipata" #otivul pentru care di!eritele con!licte sunt legate indisolubil de anumite /one ale creierului este acela ca, de.a lungul evolutiei noastre, !iecare parte a creierului a !ost programata sa raspunda instantaneu la posibile con!licte sau amenintari" Bn timp ce +vechiul creierC 1cerebelul, /ona amigdaliana3 este programat cu instuctiuni de ba/a legate de supr av ietuire, care corespund respiratiei, hranirii sau reproducerii, +noul creierC 1creierul mare3 este codat cu teme mult mai av ansate, precum cele legate de con!lictele teritoriale, con!lictele de separare, con!lictele de identitate si cele legate de autoapreciere, increderea si respectul de sine" &ercetarile medicale ale Dr" Aamer sunt strans legate de embriologie, pentru ca, indi!erent de !elul in care organul raspunde unui con!lict, !ie prin de/voltarea unei tumori, prin deteriorarea tesutului sau prin dereglarea !unctionarii, toate acestea sunt determinate de stratul embrionic al germenului din care provin atat organul, cat si tesutul cerebral corespondent 1 A treia 4ege 7iologica 3" >N# G6ntogenetic :8stem o! @umorsC 1:istemul 6rtogenetic al tumorlor3 ilustre/a ca organele controlate de +vechiul creierC care deriva din endoderm sau vechiul creier mesoderm, precum plamanii, !icatul, colonul, prostata, uterul, pielea in pro!un/imea ei, pleura, peritoneul, pericardul, glandele mamare, etc", generea/a intotdeauna proli!erare celulara, imediat ce con!lictul corespondent are loc la nivelul creierului" @umorile acestor organe se de/volta e'clusiv pe durata !a/ei active a con!lictului 1initiata de DA:3" :a luam e'emplul cancerului de plaman- con!lictul biologic asociat cu cancerul de plaman este un soc de tipul +!rica de moarteC, deoarece, in termeni biologici, panica de moarte este echivalenta cu incapacitatea de a respira" 6data cu socul datorat !ricii de moarte, celulele pulmonare alveolare care reglea/a respiratia incep instantaneu sa se multiplice, !ormind o tumoare pulmonara" &ontrar parerilor conventionale, aceasta multiplicare a celulelor pulmonare nu este un proces !ara rost, ci serveste unui scop biologic !oarte bine de!init, si anume sa creasca capacitatea pulmonara, optimi/and ast!el sansele de supr av ietuire ale organismului" Anali/ele tomogra!iilor intreprinse de Dr" Aamer demonstrea/a ca !iecare persoana bolnava de cancer de plaman pre/inta o con!iguratie clara de tip inele concentrice in /ona corespondenta din creier si ca !iecare pacient a su!erit un soc con!lictual emotional total neasteptat, de tipul +!rica de moarteC, inaintea declansarii cancerului" Bn majoritatea ca/urilor teama de moarte a !ost declansata de socul unui diagnostic de cancer, ce a !ost resimtit ca o sentinta la moarte" &ancerul de san, potrivit cercetarilor Dr" Aamer, este re/ultatul grijilor provocate de un con!lict de tipul Gmama.copilC sau Gprobleme cu partnerulC" Aceste tipuri de con!licte impactea/a intotdeauna vechiul creier, in /ona care controlea/a glandele producatoare de lapte" 6 !emeie poate su!eri un con!lict de tipul mama.copil, intrucat isi !ace !oarte multe griji, atunci cand copilul ei este ranit sau se imbolnaveste grav, !oarte brusc" %e durata !a/ei de stres, cat con!lictul este activ, celulele glandei mamare continua sa se multiplice, !ormand o tumora" :copul biologic al proli!erarii celulare este acela de a mari capacitatea de lactatie pentru copilul su!erind, grabind ast!el procesul de vindecare al acestuia" Hiecare !emeie si !iecare !emela din lumea animala se naste cu acest program de reactie biologica pentru crestere si de/voltare" Numeroasele studii ale Dr" Aamer arata ca !emeile, chiar si atunci cand nu alaptea/a, de/volta tumori ale glandelor mamare, din cau/a grjilor obsesive pentru binele celor dragi 1a copilului care are probleme, a unui parinte bolnav, sau de grija unui prieten cu probleme3" &eea ce a !ost spus despre cancerul de plaman sau de san este valabil pentru orice alt tip de cancer ce isi are originea in +vechiul creierC" Hiecare tip de cancer este declansat de un con!lict soc speci!ic, care activea/a un +program biologic precisC 1 A &incea 4ege 7iologica 3, ce permite organismului sa depaseasca obisnuintele !unctionarii /ilnice si sa se

con!runte !i/ic cu situatia urgenta" %entru !iecare tip de con!lict e'ista o /ona cerebrala speci!ica, de unde este coordonat acest program de urgenta" Bn vreme ce organele controlate de vechiul creier de/volta tumori pe durata !a/ei active a con!lictului. soc, situatia este opusa in ca/ul organelor controlate de noul creier " @oate organele si tesuturile ce corespund si sunt coordonate de noul creier 1ovarele, testiculele, oasele, nodulii lim!atici, epiderma, mucoasa colului uterin, bronhiile, vasele coronariene, canalele de alaptare etc"3 isi au originea in ectoderm sau mesoderm.ul noului creier" Bn momentul producerii con!lictului. soc, tesuturile organelor corespondente acestei /one a creierului raspund prin degenerare celulara" Necro/area ovarelor sau a testiculelor, osteoporo/a, cancerul osos sau ulcerul stomacal, de e'emplu, sunt situatii care apar doar atunci cand persoana se a!la intr.o stare emotionala de stres relationata cu con!lictele. soc corespondente" Asa cum este de asteptat, distrugerile tesuturilor respective au o semni!icatie biologica precisa" :a luam e'emplul tesuturilor canalelor de lactatie" 5le se de/volta mult mai tar/iu decat glanda mamara, acest tesut !iind controlat de o /ona mai tanara a creierului, corte'ul cerebral" &on!lictul biologic ce corespunde tesutului canalelor de lactatie este unul de tip con!lict de separare , re/ultat al unei e'periente de tipul copilul meu 1sau partenerul meu3 mi.a !ost luat de la san " 6 !emela din lumea animala su!era un ast!el de con!lict, atunci cand puiul ei se pierde sau este omorat" &a un re!le' natural la acest con!lict.soc, tesutul canalelor de lactatie incepe sa ulcere/e" :copul acestei reactii este marirea diametrului canalelor de lactatie, ast!el incat laptele ne!olosit sa se poata drena mai usor si sa nu se congestione/e in interiorul sanului"&reierul !iecarei !emei este programat cu acest gen de reactie.raspuns biologic" Din moment ce sanul !emeii este asociat, biologic vorbind, cu grija si hranirea, !emeile su!era un con!lict.soc cau/at de separarea brusca de o persoana iubita" %e durata !a/ei active a con!lictului. soc nu e'ista practic nici un simptom, cu e'ceptia unor oca/ionale puseuri usoare in interiorul sanului" &545 D60A HAI5 A45 6*B&A*5B 764B Dr" Aamer a descoperit de asemenea ca orice con!lict si orice boala are si o re/olvare, iar des!asurarea oricei boli are loc in doua !a/e" 1 A Doua 4ege 7iologica 3" Bn timpul primei !a/e, a con!lictului activ 1si anume atata timp cat acesta e'ista3 intregul organsim este orientat catre a !ace !ata con!lictului" Bn timp ce, la nivel !i/ic, au loc dereglari celulare speci!ice, psihicul si sistemul nervos vegetativ autonom se con!runta de asemenea cu situatii neasteptate" &omutata intr.o !a/a de stres 1s8mpathicotonia3 , mintea devine total preocupata de continutul con!lictului" @ulburari ale somnului si lipsa apetitului sunt simptome speci!ice" 7iologic vorbind, acest lucru este vital, deoarece !ocali/area atentiei asupra con!lictului si orele de activitate in plus constituie conditiile propice pentru re/olvarea con!lictului" Ha/a activa a con!lictului este denumita si +!a/a receC" Deoarece pe perioada stresului se produce constrictia vaselor de sange, simptomele speci!ice ale activitatii con!lictuale sunt e'tremitatile reci 1in special mainile3, tremurul si transpiratia rece" Bntensitatea simptomelor depinde, in mod natural, de intesitatea si impactul socului con!lictual" Daca o persoana ramane in aceasta stare prea mult timp, urmarile pot !i !atale" Dr" Aamer a demonstrat, !ara nici o indoiala, ca organismul nu poate muri niciodata de cancer, in sine" 6 persoana poate muri ca re/ultat al complicatiilor mecanice produse de tumori, de e'emplu blocarea unui organ vital precum colonul sau bila, dar in nici un ca/ celulele canceroase, in sine, nu pot provoca moartea" Bn >erman NeJ #edicine distinctia dintre cancerul malign sau benign nu are nici o valoare" @ermenul malign este o constructie arti!iciala 1la !el ca marcarii tumorali3 care, pur si simplu, indica o activitate de reproducere celulara ce a depasit o anumita limita complet arbitrara" Daca o persoana moare pe durata !a/ei initiale active a con!lictului, este de obicei din cau/a pierderii de energie, a slabirii e'agerate, a lipsei de somn si a epui/arii mentale si emotionale" De cele mai multe ori este vorba de impactul emotional devastator al unui diagnostic sau a unei progno/e negative, de genul #ai ai doar sase luni de trait2, impact ce arunca pacientii de cancer si pe cei apropiati lor intr.o stare de disperare" &u !oarte mica speranta sau chiar deloc, sunt privati de !orta lor vitala, isi consuma inutil energia si, in cele din urma, mor in urma unui proces agoni/ant pentru pacientii de cancer pe care tratamentele conventionale de cancer nu !ac decat sa il accelere/e" Daca pacientul nu a !acut nici un tratament conventional de cancer 1in special chimioterapie sau radioterapie3 , >N# are o rata de succes de F= pana la F< K" 5ste o ironie ca aceste statistici ale succeselor remarcabile ale Dr" Aamer au !ost date chiar de autoritati" &and Dr" Aamer a !ost arestat, in 1FF7, pentru acordarea de s!aturi medicale, !ara a av ea licenta medicala, pentru trei persoane, politia a con!iscat !isele pacientilor sai si le.a anali/at" 0n procuror public a !ost nevoit sa

recunoasca in timpul procesului, ca dupa = ani, L000 din L=00 de pacienti cu cancer in !a/a terminala erau inca in viata" Bn ca/ul tratementelor conventionale, ci!ra aceasta este inversa" &on!orm declaratiilor epidemiologului si biostatisticianului Dr" 0lrich Abel 1>ermania3, :uccesul majoritatii chimioterapiilor este jalnicM nu e'ista nici o dovada stiinti!ica re!eritoare la abilitatea de a e'tinde in mod apreciabil viata pacientilor care su!era de cele mai comune !orme de cancer organicM&himioterapi ile pentru cancerele maligne prea avansate pentru operatie, care repre/inta <0K din totalul cancerelor, repre/inta un pustiu stiinti!ic scienti!ic Jasteland" 1 4ancet 1FF13" &6*%04 :5 (BND5&A :BN>0* *e/olvarea con!lictului generat de semnalele initiale repre/inta inceperea !a/ei a doua a programului biologic" 5motiile si organismul nostru se comuta imediat in modul de reparare, programul de vindecare !iind asistat in mod direct de sistemul nervos vegetativ" %e perioada !a/ei de vindecare, apetitul revine, dar suntem !oarte obositi 1putem chiar sa nu av em puterea de a ne ridica din pat3" 6dihna si !urni/area tuturor nutrientilor necesari organismului sunt esentiale pe perioada de vindecare" A doua !a/a este denumita !a/a calda si, in aceasta perioada, vasele de sange se maresc, incal/ind e'tremitatile si pielea" 6data cu re/olvarea con!lictului se produce o schimbare la nivelul organelor, proli!erarea celulara 1 vechiul creier N controlul cresterii tumorale3 si distrugerea celulara 1 creierul nou N controlul degradarii tesuturilor3 se opresc imediat si este declansat procesul de reparare speci!ic" 6 /ona care s.a necro/at sau a pre/entat ulceratii in timpul !a/ei active a con!lictului este acum regenerata si re!acuta cu celule noi" Acest proces este insotit, de regula, de in!lamatii potential dureroase cau/ate de edeme care protejea/a tesutul pe durata vindecarii" Alte simptome tipice regenerarii sunthipersensibilitate, mancarimi, spasme 1daca tesuturile musculare sunt implicate3 si in!lamatii" 5'emple de boli care apar doar in procesele de vindecare sunt- di!erite probleme de piele, hemoroi/i, laringita, brosita, artrita, aterosclero/a, dis!unctii ale rinichilor si ve/icii urinare, anumite boli ale !icatului si in!ectii 1ve/i mai jos3" 7a/andu.se pe observarea multiplicarii celulare 1mito/a3 si pe distinctia standard dintre tumoare benigna si maligna , medicina conventionala interpretea/a procesul natural de producere celulara a tesutului care se vindeca drept tumoare maligna " Bn >N# distingem la !el doua tipuri de tumori" Dar tumorile nu sunt impartite in bune sau rele, ci mai degraba sunt clasi!icate dupa tipul de tesut si /ona cerebrala din care provin si de unde sunt controlate " 5'ista acele tumori care se de/volta, in mod e'clusiv, in !a/a activa a con!lictului. soc 1tumorile pulmonare, tumorile de colon, tumorile la !icat, tumorile uterului, tumorile la prostata etc"3 si cele care apar in timpul procesului natural de vindecare" Bn !elul in care creierul vechi controlea/a cancerul, cresterea tumorala nu este nici accidentala si nici !ara sens, din moment ce proli!erarea celulara se opreste, de indata ce tesutul este reparat" &ancerul testicular, cancerul ovarian, lim!omul, lim!omul non.AodgDin, di!eritele tipuri de sarcom, carcinomul bronhial si laringial si cancerul cervical, toate sunt de natura curativa si !enomene e'clusive ale !a/ei de vindecare" &u conditia ca procesul de vindecare sa nu !ie intrerupt de medicamente sau de o revenire a con!lictului soc, aceste tumori dispar pana la urma, pana la s!arsitul procesului de vindecare" Al doilea tip de cancer mamar, carcinom in situ 1D&B:3, intra de asemenea in aceasta categorie" Bn timp ce un cancer de san este un indicator ca !emeia este in !a/a activa a con!lictului de tip grija , un cancer in situ este un semn po/itiv ca problema asociata con!lictului de separare a !ost re/olvata" 6 !emeie nu !ace un cancer de san !ara motiv2 Asa cum nici !aptul ca el se de/volta e'act in sanul stang nu este o coincidenta" B#%6*@AN@A 4A@5*A4B@A@BB N6A:@*5 7B646>B&5 Dr" Aamer a descoperit ca lateralitatea determina daca o boala precum este cancerul, se de/volta in partea stanga sau dreapta a organismului" Aceasta este regula- o persoana dreptace raspunde unui con!lict cu mama sa sau cu copilul cu partea stanga a organismului, si cu partea dreapta la un con!lict cu tatal sau partenerul, !ratii, rudele, prietenii, colegii, etc" %entru stangaci este invers" 5'ista intotdeauna o relatie inversa intre creier si organism, pentru ca !iecare emis!era a creierului 1mai putin partea amigdaliana3 este in relatie directa cu partea opusa a corpului" &el mai simplu mod de a descoperi lateralitatea noastra biologica este sa batem din palme" %alma care este deasupra indica daca suntem stangaci sau dreptaci" Ast!el, un cancer in sanul drept, un chist ovarian in ovarul stang, o problema de piele pe partea dreapta sau stanga 1sau amandoua3, o parali/ie motorie pe partea dreapta 1dupa un atac cerebral3, ne dau un prim indiciu despre cine a !ost implicat atunci cand con!lictul originar a avut loc" Bn ceea ce priveste con!lictele mai avansate 1si regiunile

cerebrale3, statutul hormonal trebuie de asemenea luat in calcul, pentru o evaluare precisa" *6404 75N5HB& A4 #B&*67B46* 0n alt aspect al cercetarilor Dr" Aamer este acela al rolului microbilor pe durata procesului de de/voltare a bolii" %e scurt, a a!lat ca microbii precum ciupercile, bacteriile si virusii sunt activi doar pe durata procesului de vindecare si maniera in care ei operea/a este in deplina concordanta cu logica evolutiva 1 A %atra 4ege 7iologica 3" 7acteria de tuberculo/a, spre e'emplu, populea/a doar tesuturile controlate de creierul vechi " Hunctia lor pe timpul procesului de vindecare este de a descompune tumorile care nu.si mai au rostul- tumorile pulmonare, tumorile de colon, tumorile la rinichi, tumorile la prostata, tumorile la uter, tumorile de san, melanoamele si mesothelioma" 7acteriile tuberculo/ei sunt esentiale pentru descompunerea constructiilor celulare ce au proli!erat cu un anumit scop biologic, in timpul !a/ei active a con!lictului" Daca bacteriile necesare nu sunt disponibile din cau/a vaccinarii sau a u/ului e'cesiv de antibiotice sau in urma chimioterapiei, tumorile nu se pot de/integra cum trebuie" &a urmare, raman pe loc si sunt incapsulate in mod ino!ensiv " Detectate la un control de rutina totusi, ele pot !i diagnosticate ca si cancer si noi con!licte potentiale pot aparea in urma a!larii vestii, cu noi simptome" Bntelegand legile biologice ale des!asurarii bolilor, aceasta perspectiva poate !i eliminata" Bn timp ce bacteriile descompun tumorile cu celule care nu mai sunt necesare, virusii sunt implicati in procesul de vindecare al tesuturilor coordonate e'clusiv de corte'ul cerebral 1e'- bronhiile, mebrana nasala, mucoasa stomacala, mucoasa canalelor biliare si epiderma3" Aepatita, pneumonia, herpesul, gripa si gripa stomacala indica !aptul ca procese virulente naturale de vindecare sunt in curs" Bn ceea ce priveste rolul virusilor, Dr" Aamer pre!era sa vorbeasca de virusi ipotetici, din cau/a ca, in ultimul timp, e'istenta virusilor este pusa in discutie" Acest lucru este in concordanta cu descoperirile initiale ale Dr" Aamer, care evidentiau !aptul ca procesele de reconstructie si regenerare ale tesuturilor necro/ate sau ulcerate au totusi loc chiar si in absenta virusilor speci!ici tesuturilor respective" Dilema in care se gaseste medicina conventionala este aceea ca esuea/a in a recunoaste tiparul de evolutie in doua !a/e al !iecarei boli, prima !a/a, aceea a con!lictului activ, !iind in mod obisnuit scapata din vedere" Din moment ce microbii sunt activi doar in !a/a de vindecare, iar activitatea acestora este in mod normal acompaniata de in!lamatii, !ebra, puroi , supurari si dureri, microbii sunt considerati rau!acatori si cau/a a bolilor in!ectioase" Dar microbii nu provoaca boli " %ana la urma, este organismul nostru cel care angajea/a microbii pentru a optimi/a procesul de vindecare" #icrobii pot !i bineinteles transmisi, dar ei raman ino!ensivi, pana in momentul in care persoana este in !a/a de vindecare a aceluiasi tip de con!lict" %0NAND 4A BND6BA4A #5@A:@AI545 7a/andu.se pe >N# G:istemul 6ntogenetic al tumorilorC, teoria vast raspandita a metasta/elor care sugerea/a ca celulele canceroase migrea/a prin vasele de sange si lim!a, cau/and tumori si in alte locuri ,este, in cuvintele Dr" Aamer, pura !ictiune academica " &elulele in general si celulele canceroase in mod special nu isi pot schimba, sub nici o !orma, structura lor histologica sau sa treaca de bariera bacteriana" De e'emplu, o celula canceroasa a unei tumori pulmonare, care este de origine endoderma, controlata de /ona amigdaliana a creierului si care proli!erea/a de.a lungul !a/ei active a con!lictului, nu se poate trans!orma intr.o celula osoasa, care este de origine mesoderma si este controlata de corte'ul cerebral, celula care se deteriorea/a in timpul !a/ei active a co!lictului, in procesul de decalci!iere" Bn scenariul cancerul pulmonar metasta/ea/a la oase , celulele cancerului pulmonar crea/a de !apt un gol 1descompunere celulara2Oreversul cancerului3 in anumite oase din organism" @rebuie de asemenea sa ne intrebam de ce celulele canceroase rareori se raspandesc la tesuturile vecine, de e'emplu- de la uter la cervi'" Daca celulele canceroase calatoresc prin sange, de ce nu este atunci scanat sangele donat, pentru a cauta celule canceroaseP De ce nu sunt atunci gasite o multitudine de tumori in peretii vaselor de sange ai pacientilor bolnavi de cancerP Acum doi ani ,pe 1F August 200;, /iarul canadian >lobe and #ail a publicat un articol intitulat , &ercetatorii urmaresc testele de sange pentru cancerele de san, continand declaratiile revelatoare- (anatoarea celulelor canceroase in !lu'ul sangvin a durat 10 ani si pana de curand, nici o tehnologie e'istenta nu e reusit sa i/ole/e in mod cert o singura celula tumorala, dintre milioanele de celule rosii si albe continute in orice mostra de sange uman " Bn a!ara !aptului ca vanatoarea este departe de a !i incheiata 1asa cum indica articolul3, nu sugerea/a asta cumva ca ipote/a metasta/elor a de/in!ormat publicul si a speriat de moarte milioane de pacienti de cancer, de.a lungul ultimelor patru decenii P Dr" Aamer nu neaga, bineinteles, posibilitatea aparitiei celui de.al doilea cancer, dar aceste tumori succesive nu sunt cau/ate de migrarea celulelor canceroase care se trans!orma, in mod miraculos, intr.un tip di!erit de celula, ci mai

degraba sunt urmarea noului con!lict.soc" Noul DA: poate !i declansat de o alta e'perienta traumati/anta aditionala, sau prin socul provocat de diagnostic" Asa cum am mentionat mai devreme, un diagnostic neasteptat de cancer, sau a.i comunica cuiva ca are metasta/e, poate declansa o spaima de tipul !rica de moarte 1provocand cancer pulmonar3 sau orice alt tip de diagnostic relationat cu socul emotional, cau/and noi cancere in di!erite alte parti ale organsimului" Bn multe ca/uri, acesti pacienti nu supravietuiesc pana in !a/a de vindecare, din cau/a starii de stres !oarte grave care ii slabeste pana la punctul in care mai au !oarte putine sanse de supravietuire e'trem de to'icului tratament chimioterapeutic" Al doilea tip de cancer !oarte intalnit dupa cancerul pulmonar este cancerul osos" Dr" Aamer a descoperit ca oasele noastre sunt biologic legate de increderea, respectul si stima de sine" Alt!el spus, spunandu.i.se cuiva ca are o boala care ii ameninta viata , in mod special una care se presupune ca se raspandeste ca !ocul prin organism, este echivalent cuacum sunt total inutil si, pe langa !aptul ca ne simtim inutili, oasele incep sa se decalci!ie/e 1in ca/ul cancerelor de san, deseori in /ona sternului si a coastelor3" @ot asa cum se rupe un os, scopul programului biologic 1al bolii 3 apare la s!arsitul !a/ei de vindecare" &and !a/a de reparare este completa, osul va !i mult mai puternic in /ona respectiva, asigurand in acest !el ca suntem mai bine echipati, in eventualitatea aparitiei unui nou con!lict al stimei de sine" NA@0*A @0#6*B46* &5*57*A45 6data ce con!lictul a !ost re/olvat, le/iunile cerebrale impreuna cu psihicul si organul a!erent intra in !a/a de vindecare" 6data cu repararea oricarei rani se de/volta o edema 1!luid in e'ces3 pentru a o!eri protectie tesutului cerebral ce este re!acut" %e tomogra!ie, schimbarile sunt !oarte usor de observat- vi/ibilele inelele concentrice dispar in edema si apar acum neclare si inchise la culoare" Bn momentul de var! al !a/ei de vindecare, atunci cand edemul cerebral atinge dimensiunea ma'ima, creierul declansea/a un scurt si puternic impuls care e'pul/ea/a edema" Bn terminologia >N#, aceasta reglare este denumita &ri/a epileptica 1&53" Bn timpul cri/ei, intregul organism este aruncat, pentru scurt timp, intr.o stare de simpaticotonie 1hiperstimularea sistemului nervos simpatic3, retraind simptomele tipice !a/ei de con!lict activ, cum ar !i transpiratie rece, e'tremitati reci, puls accelerat si greata" Bntesitatea si durata acestei cri/e pre.programate este determinata de intensitatea si durata con!lictului precedent" Atacurile cardiace, accidentele cerebrale, cri/ele de astm si cele epileptice sunt doar cateva e'emple ale acestui crucial punct de revenire" @ipul de cri/a depinde intotdeauna de natura con!lictului si de /ona cerebrala corespun/atoare implicata" Dupa ce edema cerebrala a !ost impinsa a!ara, tesutul conectiv ce o!era suport structural neuronilor se re!ace in /ona respectiva, pentru a restabili !unctiile celulelor nervoase care au !ost a!ectate de socul datorat con!lictului 1DA:3" Aceasta acumulare naturala este ceea ce medicina conventionala denumeste tumoare cerebrala , acesta veste av and consecinte cumplite asupra pacientului" Dr" Aamer a stabilit, in 1F<1, ca tumoarea cerebrala nu este o boala in sine, ci un simptom al !a/ei de vindecare, care se des!asoara paralel si la nivelul organului a!ectat 1controlat de la nivelul creierului din /ona sa speci!ica care se a!la simultan in !a/a de reparare3" Ast!el ca #etasta/ele cerebrale de !apt nu e'ista nici ele" @5*A%BA >N# 1pe scurt3 %rimul pas in terapia >N# este sa o!eri o intelegere a naturii biologice a simptomului, de e'- un anumit tip de cancer, in relatie cu cau/ele sale pihice" 6 tomogra!ie si un istoric medical comple' sunt de asemenea vitale pentru a determina daca pacientul este inca in !a/a activa a con!lictului, sau deja se vindeca" Daca este inca in !a/a activa, atentia trebuie indreptata asupra identi!icarii motivului socului initial DA: si de/voltarea unei strategii pentru re/olvarea con!lictului" 5ste cruciala pregatirea pacientului si in!ormarea lui despre simptome si despre procesul vindecarii si eventualele complicatii ce pot apare" :imptomele sunt !oarte previ/ibile2 Descoperirile Dr.lui" Aamer ne !urni/ea/a, pentru prima oara in istoria medicinei, un sistem sigur care ne permite nu numai sa intelegem, dar si sa pre/icem de/voltarea si simptomele oricarei boli" Aceasta este adevarata medicina preventiva, un aspect al >N# care cu greu poate !i de/batut su!icient" Adevarata preventie necesita intelegerea cau/elor reale ale bolii si aceasta este e'act ceea ce cercetarile Dr.lui Aamer !urni/ea/a in detaliu" Bntelegand cele G &inci 4egi 7iologice C ale cau/ei si ale procesului de vindecare al bolii, ne putem elibera de teama si panica ce deseori apar odata cu instalarea unor simptome" Aceasta cunoastere este mai mult decat putere" 5a poate salva vieti"

>5*#AN N5Q #5DB&BN5R 1>N#3 %aradigma #edicala a Dr" *8De >eerd Aamer S 78 &aroline #arDolin, %h"D", (ancouver, &anada Despre Autor&aroline #arDolin, %h"D ", %entru mai multa in!ormatie despre >N# vi/itati http-TTgermanneJmedicine"caT" Articolul a !ost publicat pentru prima oara in- 5U%46*52 (ol" L TNr" 9 N #a8 2007 %":" 6rice boala dispare, atunci cand dispare convingerea ca esti bolnav, si cand apare convingerea ca esti deja vindecat2222 Bntai te vindeci 1trebuie sa !ii vindecat, sa cre/i3 in propria minte si doar apoi te insanatosesti in planul terestru, !i/ic"