DELTA DUNARII Rezervatie a biosferei

Canale in Delta Dunarii

Iarna in Delta Dunarii pe canale

Valoare universal
Unica delt din lume, declarat rezervaie a biosferei An de constituire: 1990 Suprafaa 580000 ha - 2,5 % din suprafaa Romniei ( Locul 22 ntre deltele lumii i locul 3 n Europa, dup Volga i Kuban) Una dintre cele mai mari zone umede din lume - ca habitat al psrilor de ap Cea mai ntins zon compact de stufriuri de pe planet Un muzeu viu al biodiversitii, 30 tipuri de ecosisteme

ASEZARE si INTINDERE
Dunarea, izvorand din Germania, adunand afluentii din zece tari si traversand patru capitale (Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad), dupa un traseu de 2860 Km, formeaza la varsarea sa in Marea Neagra o delta. Raportata la Romania, Delta Dunarii este situata in SE tarii, avand forma lirma literei grecesti "A" (delta). Delta Dunarii este traversata de paralela de 45 lat N si de maridianul de 29 long. E.

Populatia
Populatia Deltei este grupata in 15 localitati rurale si doua orase: Tulcea si Sulina.

Iarna la Tulcea

Far la Sulina

Ocupaii tradiionale

Barc - mijlocul de transport n Delt

Cherhana

La pescuit

Construcia unui vintir

Flora si fauna
5 380 specii, din care
1 839 specii de flor
alge planctonice (678 specii) licheni (107 specii) plante vasculare (1016 specii)

3 541 specii de faun

molute (91 specii) insecte (2 244 specii) peti (86 specii) amfibieni (10 specii) reptile (11 specii) psri (331 specii) mamifere (42 specii)

ECOSISTEMELE DELTEI DUNARII

Dintre cele peste 30 de ecosisteme cele mai importante sunt; ecosistemul apelor curgatoare: bratele Dunarii, canale si garle, care acopera 2.5% din suprafata Deltei. ecosistemul apelor stagnante: lacurile, canale si garle impotmolite, care reprezinta 10% din spatiul deltei. ecosistemul suprafetelor mlastinoase si inundabile (al stufariilor si plaurului), situate intre -0.5 si 1 m ocupa 67% din suprafata Deltei. ecosistemul grindurilor incinte amenajate pentru culturi agricole, plantatii silvice si crescatori piscicole.

Vegetatia
70% din vegetaia deltei este dominat de stuf, papura i de vegetaia de stuf de pe plauri. Plante cu frunze plutitoare : nufarul alb, nufarul galben, iarba broastelor, ciulinii de apa. Plante riverane si de plaur: stuf si papura, feriga de apa, macris, izma broastei, cucuta de apa. Plante de uscat salcia alba, plopul, arinul, frasinul.

Plaurul
Insula plutitoare formate dintr-un amestec de radacini, ierburi, stuf, resturi organice si sol. Foarte importanti in constituirea plaurilor sunt rizomi de stuf (tulpinile subterane), in care se acumuleaza gaze ceea ce duce la ridicarea stratului respectiv si ruperea lui in urma actiunii valurilor. Grosimea lor variaza intre 0.50 si 1.50 m.

Nufr galben

Nufr alb

Stnjenel de balt

Salcia alba

Stuf

Fauna
Delta Dunrii este un adevrat paradis faunistic. Aici vietuieste 98% din fauna acvatic european. Psrile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscut, nc de la nceputul secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreaz celor 327 specii pe care le putem ntlni n delt si care reprezint 81% din avifauna Romniei. Dintre acestea cuibresc 218 specii, restul de 109 specii trecnd prin delt si rmnnd diferite perioade de timp toamna, iarna si primvara.

Broasca estoas de ap

Brotcel

Cprioare pe dunele de la Letea

Guster

SOMNUL STIUCA

CRAPUL

CARASUL

ROSIOARA PASTRUGA

Popndu

Barza alb

Chira de balt

Codobatura alb

Colonie de pelicani

Rndunica

cormoran

Starc de noapte

Lopatari

Dumbrveanca

Egreta mic

Lebede

Raa mare

Strcul cenuiu

Starcul rosu

Pescrui i chirighie

Ciocintors

Liit

Pescarus

Ciocnitoare

Cuib de piigoi pungar

Bizam

Cainele enot