pm_cris1@yahoo.com paul vcoin http://www16.us.archive.org/stream/BibliotecaTeologicaDigitalaApologeticum/Pr. Babus! AspecteAle"storiei#i#piritualitatiiBi$antului!s_%&vu.

t't

ASPECTE ALE ISTORIEI SI SPIRITUALITATII BIZANTULUI

Introducere Istoria bizantina ia sfarsit la o data sigura cucerirea Constantino!olului de catre oto"ani la #$ "ai %&'() *n sc+i"b ea are o data de nastere creearea noii Ro"e, !e "alurile Bosforului, !entru care Sfantul Constantin a decis sa-i !oarte nu"ele) La acea .re"e i"!aratul se gandea la o a!ro!iere de frontierele cele "ai a"enintate, /unare si Eufrat, fara a a.ea in .edere crearea unui nou I"!eriu) /in !unct de .edere cronologic Bizantul a succedat I"!eriului Ro"an desc+izand o era noua) C+iar daca in structura sa a !astrat o serie de nor"e ce au sustinut edificiul i"!erial ro"an, e.olutia sa ulterioara desco!erindu-ne o directie diferita) /e ase"enea, Bizantul se inscrie !e coordonatele elenis"ului, orizont cu desc+idere a"!la s!re antic+itate, re!rezentand o sinteza la alcatuirea careia au contribuit factori si .alori a!artinand unor culturi di.erse) Rolul I"!eriului bizantin in istoria euro!eana si a !o!orului ro"an nu !oate fi negli0at c+iar daca "ulti il trec uneori cu .ederea) /e fa!t intreaga istorie a crestinis"ului, din "o"entul in care a de.enit religie libera, s-a desfasurat in cadrul acestui I"!eriu) Prin studierea Istoriei si S!iritualitatatii Bizantului !ute" intelege "ai bine cadrul si "odul in care crestinis"ul s-a dez.oltat, si-a for"ulat dog"ele si nor"ele sale de baza, a creat o!ere de cultura, arta si ar+itectura, a dat .iata unor for"e su!erioare de traire s!iritual1 si s-a i"!us in .iata societatii deter"inandu-i cursul) Bizantul a fost, asa cu" s!une bizantinologul, Ste.en Runci"an, 2i"!eriul lui /u"nezeu !e !a"ant, o !alida i"agine a I"!aratiei lui /u"nezeu din Cer3) In ceea ce ne !ri.este !e noi ro"anii, Bizantul a a.ut un rol +otarator in continuitatea daco-ro"ana, in crestinarea noastra, in !rocesul de for"are a !o!orului si a li"bii ro"ane, in organizarea si .iata bisericeasca, in cultura si arta) In !erioada "igratiei !o!oarelor, I"!eriul bizantin a re!rezentat singura for"atiune !olitica din sud-estul euro!ean care a reusit sa se i"!una in fata barbarilor, obligandu-i !e acestia sa dea libertate de .iata si de credinta auto+tonilor daco-ro"ani) /e la Bizant a fost condusa acti.itatea "isionara de crestinare in !artile noastre) 4ai tarziu, cand s-au constituit Statele feudale inde!endente ro"anesti, in secolul al 5l6-lea, inte"eierea "itro!oliilor si organizarea bisericeasca, for"ele !e care le-a i"bracat "ona+is"ul, toate s-au facut in stransa legatura cu Bizantul) Orasul B7zantion, de unde .ine nu"ele de Bizant, a fost fondat !e "alul .estic al Bosforului in 0urul anului 889 i)d):r) Pozitia sa geografica deosebit de fa.orabila, i-a !er"is sa aiba succese econo"ice si !olitice notabile inca de la infiintarea sa) Acest oras do"ina co"ertul dintre 4area

Neagra si 4area Egee, dintre Euro!a si Asia 4ica, fiind usor de a!arat, incon0urat !e trei laturi de a!e) Cu toate acestea Bizantul nu si-a !utut a!ara granitele sale, fiind cucerit !entru o scurta !erioada de !ersi, la sfarsitul secolului al 6l-lea) Ade.arata glorie a orasului .a ince!e insa in ti"!ul do"niei lui Constantin cel 4are cel care il .a transfor"a in ca!itala I"!eriului) ;oarte "ulti cercetatori au considerat ca I"!eriul bizantin a fost o continuare directa a I"!eriului ro"an, nu"indu-% c+iar la un "o"ent dat <($'=, I"!eriul ro"an de rasarit) Afir"atia nu este li!sita de te"ei deoarece I"!aratii bizantini au !astrat o lunga !erioada de ti"! titulatura I"!aratilor ro"ani, s-au considerat !ana la sfarsitul I"!eriului ur"asii acestora, re.endicand toate teritoriile asu!ra carora acestia sta!anisera) In I"!eriul bizantin au su!ra.ietuit for"e de organizare statala, ad"inistrati.e ori sociala de traditie ro"ana) /re!tul si nor"ele 0uridice ro"ane au ra"as in .igoare "ulta .re"e, cu "odificari neesentiale) C+iar si li"ba oficiala a I"!eriului a fost !ana la ince!utul secolului al 6:-lea, latina) La randul lor locuitorii I"!eriului bizantin se nu"eau !e sine ro"ei, iar tara lor era Ro"ania sau !a"antul ro"an) Caracterul grecesc al lu"ii bizantine s-a accentuat ince!and cu secolul al 6II-lea, cu do"nia i"!aratului :eraclius, cand latina este inlocuita cu greaca) >recis"ul .a de.eni "ai !regnant in secolele ur"atoare, cand intre A!us si Rasarit .or inter.eni disensiuni religioase "a0ore <iconoclas"ul, sc+is"e= si c+iar conflicte !olitice ca in cazul cruciadelor)6o" intalni !entru bizantini tot in aceasta !erioada si ter"eni ca +elleni sau +elladi?oi, dar in "od izolat si fara sa-% inlocuiasca !e eel de ro"ei) Persistenta traditiilor grecesti si a !o!ulatiei de li"ba greaca in I"!eriul bizantin a deter"inat !e istoricul August :eisenberg sa s!una ca 2Bizantul este I"!eriul ro"an de.enit crestin, dar de nationalitate greaca3 iar !e @arl @ru"bac+er sa considere elenis"ul ca al doilea ele"ent funda"ental al ci.ilizatiei noastre) /e altfel grecii de astazi considera istoria Bizantului dre!t istoria lor nationals) In definitia lui @ru"bac+er si a altor cercetatori, se "entioneaza ca al treilea ele"ent constituti. crestinis"ul) /e altfel, cu" se stie, religia crestina a re!rezentat osatura s!irituals a I"!eriului bizantin) Intreaga .iata !ublica si !articulars a bizantinilor era !atrunsa de in.atatura crestina) Literatura bizantina, ca si "a0oritatea creatiilor artistice si ar+itectonice, isi au sursa de ins!iratie in crestinis") /e aceea Istoria si S!iritualitatea Bizantului !resu!une !reocu!area !entru cunoasterea istoriei crestine !e o !erioada de %)999 de ani, atat cat a durat I"!eriul bizantin) In cadrul realitatilor bizantine un loc i"!ortant %-au a.ut si diferitele influente, fie ca au fost orientale, fie occidentale, in disci!lina !e care o studie" a.and obligatia sa tine" sea"a si de acest lucru) Reiese din cele de "ai sus ca Istoria si s!iritualitatea Bizantului este o stiinta .asta, ca do"eniul ei de cercetare este co"!leA, "eritand din !lin a fi studiata in cadrul ;acultatilor de Teologie OrtodoAa) 4ultu"iri Prea ;ericitului Parinte Patriar+ TEOCTIST, Parintelui Ar+i") >rigorie BABUB, /-lui) Prof) E"ilian POPESCU, ;a"iliei

Scurt istoric al cercetarilor !ri.ind Istoria Bi S!iritualitatea Bizantului

Bizantinologia a a!arut ca stiinta si ca disci!lina a!arte destul de tarziu, la sfarsitul secolului al 5l5-lea, "ai ales !rin contributia ger"anului @arl @ru"bac+er <%C&'-%$9$=) Interesul !entru ea s-a "anifestat "ai intai !rin editii si traduceri de teAte, >er"ania Refor"ei, in cautarea celuilalt crestinis", constituind un teren fa.orabil) Eruditi ca Dero"e Eolf <%'%8-%'C9= dar "ai ales Do+ann LoFen?lau <Leuncla.ius= <%'((-%'$(=, au reusit sa faca accesibile in latina lucrari ale unor cronicari bizantini cu" ar fi Zonaras, 4anases etc) Italia, Olanda sau ;ranta, sunt tari in care interesul !entru Bizant a fost e.ident, feno"en fa.orizat si de relatiile !ri.ilegiate !e care indeosebi ;ranta le-a intretinut cu I"!eriul oto"an ince!and cu secolul al 56I-lea) Astfel naturalistul Pierre >illes calatorind la Constantino!ol a desco!erit si cercetat cu !asiune .estigiile bizantine care .or i"!odobi cele & .olu"e !ostu"e ale cartii To!ogra!+ia Constantino!oleos et de illius antiGuitatibus, !ublicate la L7on in %'8%) Lui i se alatura iezuitul /enis Petau <Peta.ius= teolog si initiator al cronologiei bizantine autorul cartii B7zantine du Lou.re !ri"ul .eritabil cor!us de teAte istorice bizantine) In tarile ger"anofone il a"inti" !e @arl @ru"bac+er care !ublica in %C$% lucrarea sa de neinlocuit !ana astazi >esc+ic+te der b7zantinisc+en Literatur, iar un an "ai tarziu re.ista B7zantinisc+e Zeisc+rift, a carui !rinci!al "erit este acela ca ne ofera !ana astazi un indeA eA+austi. cu toate !ublicatiile ce fac referire la Istoria bizantului) In ti"! ce :einric+ >elzer studia structurile ad"inistrati.e ale I"!eriului, .on Lingent+al, cu al sau Dus >raeco-Ro"anu" dadea acces ansa"blului de teAte 0uridice bizantine) Pentru secolul al 55-lea, orasul 4unc+en ra"ane centrul !rinci!al al studiilor bizantine ger"ane, iar dintre re!rezentantii acestei !erioade "entiona" !e ;ranz /olger unul dintre !ri"ii care subliniaza di"ensiunea euro!eana a feno"enului bizantin, re!ertoriul sau de acte e"ise de

!uterea i"!erials intitulat Regesten der @aiserur?unden des ostro"isc+en Reic+es, fund un instru"ent de lucru !e care-% foloseste orice cercetator al Bizantinologiei) Un alt re!rezentant al scolii "unc+eneze este si :ans->eorg Bec?) Ar fi nedre!t sa enu"era" aici nu"ai !e re!rezentantii fostei >er"anii de 6est, !entru ca o contribute a!reciabila la dez.oltarea studiilor !ri.ind Istoria bizantului au a.ut-o si cercetatori din fosta >er"anie de Est ce-i dre!t influentati adesea de gandirea "arAista) Aici ii !ute" a"inti !e istorici !recu" :ans /itten, :elga @o!stein

sau Do+annes Ir"sc+er) Pentru Austria !ute" saluta acti.itatea "ulti!la in do"eniu, a unui :erbert :unger sau a unui Do+annes @oder) Re.enind la ;ranta de data aceasta !entru sfarsitul sec) al 5l5-lea si !ri"a 0u"atate a sec) al 55-lea a"inti" !e C+arles /ie+l cu un stil oarecu" in.ec+it, li!sit de reflectii sintetice, dar care ra"ane interesant !rin !asa0ele narati.e atat de utile !o!ularizarii) In aceasta categorie se inscriu creatiile sale de genul L HAfriGue b7zantine sau 4anuel dHart b7zantin de neinlocuit !ana astazi, ca si 4anuel dH etudes b7zantine a lui Louis Bre+ier) /aca cercetarea franceza se bucura in do"eniu de o reala autoritate aceasta se datoreaza in buna !arte lui Paul Le"erle care la Sorbona sau la College de ;rance a stiut sa co"bine forta in.ata"antului sau cu rigoarea lucrarilor sale !ersonale) /e la istoria agrara la analiza feno"enului eretic, el a ins!irat si indru"at "a0oritatea istoricilor actuali :elene A+rFeiler, >ilbert /agron, 4ic+el Balard, 4ic+el @a!lan, Alain /ucellier, Cecile 4orisson) Parisul este astazi o eta!a esentiala !entru toti bizantinistii, iar !ublicatia Tra.auA et 4e"oires, a Centrului de cercetari istorice si ci.ilizatie bizantina "arturiseste din !lin .igoarea cercetarii franceze) Pentru Belgia, o alta tara francofona, il "entiona" !e :enri >regoire !rinci!alul ani"ator de la Liege al re.istei B7zantion, eel care alaturi de C+arles /el.o7e a fost atras catre istoria artei bizantine sau i"!reuna cu ;rancois :al?in si Andre Dacob catre ag+iografie % ) La randul ei Italia s-a re"arcat !rin .arietatea cercetarilor si aici il "entiona" !e Agostino Pertusi atras catre istoria ideologiilor sau cea ad"inistrati.e) Tot in Italia nu trebuie negli0at si fa!tul ca la 6atican eAista un i"!ortant centru de studii al "anuscriselor si teAtelor bizantine) Inainte de %$%I Rusia i-a dat !e 6)>) 6asilie.s?7, ;)O) Us!ens?i0 si AA) 6asilie.) Re.ista 6i.anti0s?i0 6re"enni? fondata de 6asilie.s?i0 in %C$& si sus!endata in %$#I, a rede.enit du!a eel de-a doilea razboi "ondial un instru"ent indis!ensabil !entru s!ecialisti) Trebuie subliniat si fa!tul ca in Rusia a eAistat si o scoala solida in do"eniul artei bizantine si aici ii enu"era" !e 6) Lazare. si A)P) @a0dan) Pentru tarile balcanice !ute" a"inti "ai intai Iugosla.ia cu un >) Ostrogors?7 autorul unei Istorii a statului bizantin, a!oi in tara noastra a.e" !rezenta inca "itica a lui N) Iorga, sau !e N) Banescu si >+)I) Bratianu, iar du!a eel de-al doilea razboi !e AleAandru Elian, Nicolae Stanescu, 6asile >recu, E"ilian Po!escu, Stelian Brezeanu etc)

In Ungaria ar fi de re"arcat nu"ai >7ula 4ora.scsi?, iar in fosta Ce+oslo.acie trebuie "entionata binecunoscuta re.ista B7zantinosla.ica, cu articole ce !un accentul indeosebi !e relatiile sla.o-bizantine) Pentru o alta tara .ecina, Bulgaria, a.e" re.ista Etudes bal?aniGues redactata de Institutul de studii balcanice de la Sofia unde au acti.at cercetatori ca 6asil?a Ta!?o.a-Zai"o.a, Elisabeta Todoro.a, Petar Angelo., cu totii ur"asi ai lui I.an /u0ce., "ort in %$C') Ni"eni nu se .a "ira de locul !e care-% ocu!a >recia in studiile bizantine) Nu"e de bizantinologi in >recia a.e" !e /) Za?7t+inos si N) S.oronos) Cercetarea este bi!olara la Atena ca si la Tesalonic ea se s!ri0ina !e Uni.ersitati si !e doua organis"e foarte acti.e, Centrul de cercetari bizantine si Institutul de studii balcanice) Putine subiecte au sca!at istoricilor greci, ei fiind astazi din ce in ce "ai desc+isi !entru .ecinii lor din Balcani) Ei isi !ublica articolele in re.iste ca Anuarul Asociatiei de studii bizantine <E!eteris :etaireias b7zantinon s!oudon=, Studii balcanice, sau C7rillo"et+odianu") /in acest s!atiu geografic nu !ute" uita nici a!ortul Ci!rului, contributia

% Alain /UCELLIER, Le B7zantins, +istoire et culture, Seuil, Paris, %$CC, !) #C) &

in do"eniul ar+eologiei si artei, studiile lui T+) Pa!ado!oullos si C) @7rris asu!ra istoriei culturale si a siste"ului educati.) Trecand in tarile anglofone, 4area Britanie %-a al 55-lea !e D)B) Burr7 s!ecialist in istorie ad"inistrati.e sau BroFning cu cercetari !ertinente in do"eniul culturii) Tot in Uni.ersitatile de la OAford si Ca"bridge, iar la Bir"ing+a" eAista un centru Br7er, cu un coloc.iu bizantin anual) dat la ince!utul secolului !e D) >ill, /) Nicol, R) Anglia "erita "entionate

de studii ani"at de A)4)

In Statele Unite ale A"ericii toate "arile Uni.ersitati de la Princeton !ana la Los Angeles, au bizantinistii lor, in "area lor "a0oritate !ro.eniti din Euro!a, la care se adauga binecunoscutul centru /u"barton Oa?s de la Eas+ington, eel "ai i"!ortant din lu"e) Aici se afla o colectie i"!ortanta de teAte, o biblioteca, facilitati de cazare !entru cercetatorii din strainatate si de ase"enea centrul !ublica o re.ista /u"barton Oa?s Pa!ers) Asadar Bizantul este !rezent !ractic in intreaga lu"e) EAista !reocu!ari in acest do"eniu

c+iar si in Australia, Canada, Africa de Sud, Da!onia, >uadelu!a si in unele tari arabe, aici nea.and de-a face intotdeauna cu lucrari originale) EAista si o Asociatie international de studii bizantine care organizeaza congresele internationale de studii bizantine in intreaga lu"e, !ri"ul a.and loc la Bucuresti in %$#& )

Periodizarea istoriei bizantine

/eli"itarea in ti"! a I"!eriului bizantin a fost destul de fluctuanta) Nu insa si !entru anul caderii sale I"!eriul ia sfarsit odata cu ulti"ul sau su.eran, Constantin al 5l-lea, in di"ineata zilei de #$ "ai %&'() In sc+i"b, data sa de nastere ra"ane contro.ersata, c+iar daca bizantinii nu au a.ut nici o ezitare asu!ra ei I"!eriul lor ince!e odata cu Augustus, fa!t in buna !arte ade.arat !entru ca e.olutia de %' secole, de la !rinci!at la ulti"ul basileu, a conse"nat o serie de "utatii fara a inregistra .eritabile ru!turi) Ince!utul istoriei bizantine este stabilit de di.ersi cercetatori in functie de "o"entul !ana la care ei considera ca se !oate .orbi inca de I"!eriul Ro"an) Ei s-au o!rit la ur"atoarele date J anul #C&, "o"entul urcarii !e tronul I"!eriului Ro"an a i"!aratului /iocletian <#C&-(9'=, eel care a introdus o serie de refor"e "ilitare si ad"inistrati.e, care .or dura si in .re"ea succesorilor sai) anul ((9, cand a fost inaugurat orasul Constantino!ol, noua ca!itala a I"!eriului) anul ($', atunci cand, du!a "oartea lui Teodosie I eel 4are, I"!eriul a fost i"!artit in eel de Rasarit si eel de A!us) anul &I8, care cores!unde "o"entului caderii Ro"ei in "ainile +erulilor lui Odoacru si a ulti"ului i"!arat ro"an, Ro"ulus Augustus) do"nia i"!aratului Dustinian, care re!rezinta o eta!a noua !e !lan "ilitar, !olitic, cultural si artistic) anul 8(#, "o"entul declansarii cuceririlor arabe in Orient, cu consecinte econo"ice si !olitice nefaste !entru I"!eriul bizantin)

!ri"a 0u"atate a sec) al 6:I-lea, "ai !recis anul I%I, cand !e tronul I"!eriului a a0uns Leon al Ill-lea, initiatorul iconoclas"ului)

# Lista cercetarilor in do"eniul Istoriei Bizantului este "ult "ai "are) Prezentarea noastra este deosebit de su"ara, cu atat "ai "ult cu cat nu"e, articole, studii, diferite a!aritii editoriale, conferinte, !ot fi gasite relati. uBor !rin inter"ediul "i0loacelor "oderne de infor"are)

/u!a !arerea noastra si a altor istorici, ince!utui istoriei bizantine trebuie asezat in ti"!ul do"niei lui Constantin eel 4are, "ai !recis odata cu inte"eierea Constantino!olului) Transfor"area .ec+iului B7zantion in ca!itala I"!eriului a atras du!a sine o serie de sc+i"bari structurale in organizarea ad"inistrati.e, econo"ica, "ilitara, econo"ica si !olitica a statului) Un alt ele"ent esential care a a.ut loc tot acu", a fost introducerea crestinis"ului ca religie libera !rin edictul de la 4ilan si !rin "asurile de s!ri0inire luate du!a aceea de Constantin eel 4are) /in !unct de .edere teologic, Sinodul de la Niceea din (#', re!rezinta si el o rascruce, intrucat este "o"entul din care religia crestina ince!e sa se "anifeste in "od liber, trecandu-se de ase"enea la elaborarea in.ataturilor sale dog"atice) /e aceea !ri"a eta!a din Istoria bizantina o !ute" deli"ita intre (#& si 8(#, o !erioada nu"ita si ro"ana tarzie, din cauza !redo"inarii ele"entelor ro"anice sau eta!a !roto-bizantina) A doua !erioada este aceea a e.ului "ediu bizantin care este cu!rinsa intre anii 8(#-%#9&, cu doua eta!e 8(#-%9#', !erioada e.ului "ediu bizantin ti"!uriu si !erioada "edie.ala bizantina tarzie, de la %9#' la %#9&) Anul %#9& constituie "o"entul in care I"!eriul bizantin este destra"at in ur"a cruciadei a I6-a si se for"eaza !e o buna !arte a teritoriului sau I"!eriul latin de rasarit cu ca!itala la Constantino!ol si alte regate si des!otate occidentale) I"!eriul latin de rasarit .a dura 'I de ani, !ana in anul %#8%, cand bizantinii .or reusi sa recucereasca Constantino!olul) /e ase"enea, anul %#9& re!rezinta si "o"entul in care I"!eriul bizantin, izgonit din Constantino!ol si de !e o buna !arte a Peninsulei Balcanice si a Asiei 4ici, se .a reorganiza in trei centre Niceea, sub conducerea i"!aratilor dinastiei Lascarizilor, Tra!ezunt condus de Co"neni si Arta, in E!ir, sub dinastia Ang+elilor) Eta!a tarzie bizantina este cu!rinsa intre %#9&-%&'(, fund caracterizata de nu"eroase dificultati !olitice, econo"ice si sociale, atat !e !lan intern cat si !e !lan eAtern) Ziua in care a

cazut Constantino!olul nu .a re!rezenta si dis!aritia co"!leta a Bizantului, for"ula lansata de Nicolae Iorga, KBizant du!a BizantL, eA!ri"and foarte bine continuitatea ci.ilizatiei bizantine si du!a %&'(, atat !e teritoriul fostului I"!eriu, cat "ai ales in teritoriile libere Tarile Ro"ane, Rusia, Italia)

Constantin eel 4are

"onar+ia creBtina Bi orientala

/o"nia lui Constantin eel 4are, care .a transfor"a I"!eriul !agan intr-unul crestin, iar Ro"a .a fi de!osedata de !ri"atul ei in fa.oarea Constantino!olului, "arc+eaza ince!utui istoriei bizantine) Trebuie insa "entionat fa!tul ca nu .o" asista acu" la o ru!tura neta intre istoria ro"ana si cea bizantina ti"! de trei secole !ana la esecul lui Dustinian in incercarea sa de a reface unitatea I"!eriului, el .a a!area "ai degraba ca o continuare a ro"anitatii) Ti"! de (99 de ani "ostenirea Ro"ei si a >reciei, a"enintata de in.aziile !o!oarelor barbare, a fost tre!tat transferata la Bizant, iar I"!eriul a ca!atat caracterele esentiale ale I"!eriului bizantin) /e aceea fara sa ne +azarda" !ute" s!une ca istoria bizantina are un sfarsit sigur cucerirea Constantino!olului de catre oto"ani !e #$ "ai %&'() In sc+i"b, actul fondator este crearea noii Ro"e decisa de catre Constantin eel 4are, !e "alurile Bosforului si care .a !urta nu"ele sau Constantino!ol, inaugurat !e data de % % "ai ((9) Prin aceasta, i"!aratul ur"area a!ro!ierea de frontierele cele "ai a"enintate, /unarea si Eufratul, fara a ur"ari nea!arat crearea unui nou I"!eriu) In ((9, I"!eriul ro"an continua) Atunci cand .alul in.aziilor .a aco!eri !artea occidentals a acestuia, iar .ec+ea Ro"a .a cadea in &I8, I"!eriul ro"an .a continua in Orient nu eAista o alta solutie de continuitate) Constantino!olul a fost inte"eiat !e locul anticului Bizant, dar locuitorii noii Ro"e ca si cei ai I"!eriului nu-si .or lua nu"ele de bizantiniM ei .or fi in continuare ro"ani, I"!eriul lor .a

ra"ane I"!eriul ro"an, iar i"!aratui .a fi in continuare i"!aratui ro"anilor) Nu"ai cati.a !asionati de literatura antica .or a.ea constiinta acestei inde!artate !reistorii a orasului si il .or nu"i ocazional Bizant)

I"!eriul lui Constantin

Nici un su.eran in istorie !oate ca nu "erita "ai "ult titlul de 24are3 ca in cazul lui Constantin, deoarece in %' ani el a luat # decizii care au "odificat .iitorul lu"ii ci.ilizate) Pri"a a fost ado!tarea crestinis"ului dre!t religie oficiala a I"!eriului ro"an) A doua a fost transferul ca!italei acestui I"!eriu de la Ro"a la Constantino!ol) Aceste doua decizii cu consecintele !e care le .o" .edea !e !arcurs, i-au conferit lui Constantin dre!tul de a concura !entru titlul de o"ul eel "ai influent in istorie) Constantin eel 4are s-a nascut in orasul Naissus din 4oesia Su!erior <Nis, Iugosla.ia= in 0urul anului #I&, ca fiul "ai "are a lui Constantius C+lor si al Elenei) Ne afla" in !erioada in care I"!eriul ro"an era condus de i"!aratii /iocletian si 4aAi"ian, cu titlul de augusti si de >aleriu si Constantius in calitate de cezari) Pentru o "ai buna cunoastere a treburilor statului, /iocletian <#C&(9'= !ri" august si i"!arat in Orient si-a luat un coleg cu titlul de augustus si anu"e !e 4aAi"ian, caruia i-a re!artizat !entru ad"inistrare A!usul) Asa a luat nastere siste"ul de conducere in doi, cunoscut sub nu"ele de diar+ie) 4ai tarziu fiecare august si-a luat cite un a0utor, cu titlul de cezar, si anu"e /iocletian !e >aleriu, iar 4aAi"ian !e Constantius C+lor luand nastere conducerea in !atru, tetrar+ia) La % "ai (9' /iocletian si 4aAi"ian se retrag iar in locul lor de.in augusti >aleriu !entru Orient si Constantius C+lor in Occident) /u!a "oartea acestuia din ur"a in anul (98, ar"ata il !rocla"a dre!t august !e Constantin care !ana la "oartea lui 4aAi"ian isi ia ca !atron di.in !e :ercule <!rotectorul socrului sau, Constantin luand de sotie !e fiica lui 4aAi"ian, ;austa=) /u!a aceasta data el se !une sub obladuirea lui Sol in.ictus <soarele nein.ins= di.initate orientals ado!tata si de ro"ani) In anul (%% el se aliaza cu Licinius, noul august in Orient, du!a "oartea lui >aleriu si lu!ta i"!otri.a lui 4aAentiu instalat la Ro"a du!a ce il inlaturase !e Se.erus <ad0unctul in calitate de cezar a lui Constantiu C+lor in Occident=) La #C octo"brie (%# 4aAentiu este intrant la Pons 4il.ius <Podul 6ulturului= sau SaAa Rubra <stancile rosii= !e 6ia ;la"inia la a!roA) %9-%# ?") N-E de Ro"a) In acest loc Constantin are celebra .iziune relatata de istoricul Eusebiu de Cezareea in lucrarea sa 6ita Constantini, !recu" si de a!ologetul crestin Lactantiu, tutorele lui Cris!us, fiul lui Constantin </e "ortibus !ersecutoru"=) ( E.eni"entul relatat in cele doua lucrari constituie actul !rin care s-a eA!licat con.ertirea lui Constantin eel 4are la crestinis") Unii !un insa la indoiala .aloarea docu"entara a celor doi autori, "ai ales a lui Eusebiu) Intre argu"entele !e care le aduc ar

fi fa!tul ca inta"!larea de la Pons 4il.ius nu este relatata de Eusebiu in Istoria sa bisericeasca de la (#&, ori daca ar fi a.ut loc, autorul nu ar fi trecut-o cu .ederea) /eci ar fi .orba de o inter!olare "ai tarzie in 6ita Constantini) Noi trebuie insa sa tine" cont de fa!tul ca nucleul e.eni"entului a fost real, c+iar daca a cunoscut si unele infloriri, dar des!re el Eusebiu .orbeste si in /iscursul sau festi. tinut cu ocazia a (9 de ani de do"nie a lui Constantin ' )

( LACTANTIU, /e "ortibus !ersecutor u", &C, in Sources C+retiennes, (C, !) %(#-%(& Bi traducerea in li"ba ro"ana LACTANTIU, /es!re "oartea !ersecutorilor, ed) A"arcord, Ti"iBoara, #999) & EUSEBIU /E CEZAREEA, Istoria bisericeasca, traducere, studii Bi note de !r) !rof) T) Bodogae, col) PSB, .ol) %(, BucureBti, %$CI) ' E"ilian POPESCU, Istoria si s!iritualitatea I"!eriului bizantin, curs !entru anul I, sectia Pastorala, ;acultatea de Teologie OrtodoAa, Bucuresti, %$$(, .ol) I, !) #')

Rele.anta in aceasta !ri.inta este si co"!ortarea !e care a a.ut-o du!a acest e.eni"ent Constantin eel 4are fata de crestinis") El nu a re!udiat dintr-o data toata "ostenirea !aganis"ului ci ca si tatal sau care fusese "onoteist, el a continut sa considere soarele ca "ediator .izibil intre /u"nezeul su!re" si oa"eni) El .a inclina insa din ce in ce "ai "ult s!re crestinis" si do.ada cea "ai clara a atitudinii sale din aceasta .re"e o .a constitui statuia sa din ;oru", care du!a instructiunile sale trebuia sa !oarte in "ana drea!ta o cruce) Batalia de la Pons 4il.ius a facut din Constantin sta!anul absolut al Euro!ei) Ea a "arcat totodata, daca nu !ro!ria sa con.ertire, eel !utin "o"entul din care el a de.enit !rotectorul crestinilor) La ince!utul lunii ianuarie a anului (%( Constantin !arasea Ro"a !entru 4ilan, unde .a a.ea loc o intalnire cu Licinius) /iscutiile au fost a"icale cu atat "ai "ult cu cat Licinius se .a casatori cu Constantia, sora lui Constantin) Aceasta intalnire a fost ur"ata i"ediat si de binecunoscutul edict de tolerantN de la 4ilan 8 ) Cu toate acestea Licinius era un !agan con.ins si la scurt ti"! nu .a "ai acce!ta edictul, fa!t atestat de inscri!tia de la Salso.ia I ) TeAtul acestei inscri!tii a"inteste si de un duA Sc7t+ia 2/ei Sanctis SolisOSi"ulacru" consecratu"Odie 5I6 ?alendis /ece"bribusOdebet singulis annisO iusso sacro /o"inoru" Nostroru" Licini Augusti et Licini Caesaris O ture cercisis et !rofuOsionibus eode" dieOa !rae!ositis et .eAillationibus duAOsecutus iussione" describsit3 <c+i!ul sfantului zeu Soare, consacrat la %C noie"brie trebuie sa fie inc+inat in fiecare an, du!a !orunca

sacra a sta!anilor nostri Licinius Augustul si Licinius Caesarul, cu ta"aie, lu"ini si libatii, in aceeasi zi de catre co"andantii si detasa"entele stationate in castrul Salso.ia) 6alerius Ro"ulus, barbat de rang ec.estru si ducele !ro.inciei, ur"and !orunca a !us sa se transcrie=) C /atorita incalcarii intelegerii religioase si !olitice in s!ecial, Constantin il ataca !e Licinius si il infringe la Car!us Ardiensis in (%& 2)))totusi Constantin))) a !ornit cu razboi i"!otri.a lui Licinius))) si luand in sta!anire toata /ardania, 4oesia si 4acedonia a ocu!at nu"eroase !ro.incii)))L $ M 2Licinius cerea !ace si !ro"itea sa inde!lineasca cele cerute)))!acea a fost inc+eiata de catre cei doi cu conditia ca Licinius sa !astreze Orientul, Asia 4ica, Tracia, 4oesia si Sc7t+ia 4inor3 %9 ) /in !acate relatiile dintre cei doi se .or deteriora din nou intre anii (%$-(#9, tensiunea atingand !unctul "aAi" in (#&, cand in lu!ta de la C+r7so!olis, de langa Calcedon, Licinius este infrant) Ra"as singur i"!arat, Constantin a instaurat "onar+ia ereditara, asigurata !ana in (8% de fiii sai, luind sfarsit in acest fel siste"ul colegial de conducere, instaurat de /iocletian %% )

8 Pierre 4ARA6AL, Le C+ristianis"e de Constantin a la conGuete arabe, PU;, Paris, %$$I, !) 8-IM Lector /r) Adrian >ABOR, Biserica si Stat in secolul al I6-lea) 4odelul teodosian, in Anuarul ;acultatii de Teologie OrtodoAa Uni.ersitatea Bucuresti, #99%, !) %$&-%$'M T) C:RISTENSEN, T+e so-colled Edit of 4ilan, in Classica 4edie.alia, (', %$C&, !) %#$-%I') I loan BARNEA, Octa.ian ILIESCU, Constantin eel 4are, Bucuresti, %$C#, !) &9) E"ilian POPESCU, Inscri!tiile grecesti si desco!erite in Ro"ania, Bucuresti, %$I8, !) #C(-#C&) latine din secolele I6-5III,

$ ;LA6IUS EUTROPIUS, Bre.iru" ab urbe condita, 5 , ', trad) >:) :) Berban, ed) Istros, Braila, %$$I, !!) #%$-##9) %9 ANONI4US 6ALESII, 6, %C, in ;on tes :istorie /aco-Ro"anae, .ol) II, Bucuresti, %$8&, %$I9, !) C#-C() %% /iocletian este autorul unor i"!ortante refor"e atat ad"inistrati.e, cat Bi "ilitare sau !olitice) Pe !lan !olitic el a instaurat tetra+ia sau conducerea in !atru) /e fa!t nu era .orba de o di.izare a I"!eriului care ra"anea !atri"oniu" indi.isu" ci de o in"ultire cu !atru a aceleiaBi conduced) Potri.it acestei refor"e /iocletian gu.erna Egi!tul, Siria Bi Asia 4icaM 4aAi"ianus Italia Bi AfricaM Constantius >alia Bi BritaniaM >alerius Ill7ricu") I"!artirea in !atru nu a condus la o i"!artire fiscala, econo"ica Bi 0uridica a I"!eriului) /ecuziile erau luate de catre augusti, iar caesarii

trebuiau !rezenta "o"entul trebuiau eAista o

sa le eAecute indifirent de la cine .enea ordinul) Tetrar+ia a.anta0ul ca asigura o stabilitate !olitica, in retragerii augustilor) La randul lor, caesarii de.eniti augusti, sa aleaga noi caesari, astfel incat continuitate a i"!aratilor, e.itandu-se lu!tele !entru !utere)

Noua ca!itala a I"!eriului

Alegerea anticului Bizantion de !e "alul .estic al Bosforului dre!t .iitoarea ca!itala a I"!eriului se eA!lica !rin ratiuni strategice si econo"ice) /e aici se !utea su!ra.eg+ea frontiera cea "ai a"enintata a /unarii de Dos si in acelasi ti"! dus"anul !ersan) Sc+i"burile co"erciale dintre orasele din bazinul 4arii Negre si >recia nu se !uteau face decat !e aiciM nici o corabie nu !utea trece dintr-o !arte in alta fara asenti"entul locuitorilor din Bizant) 4ai !utin de 8 ani au fost necesari intre decizia de construire a noii Ro"e si inaugurarea din % % "ai ((9) In 0urul !alatului, al bisericii si al +i!odro"ului, zeci de "ii de "uncitori si artizani au lucrat zi si noa!te !entru ca acest oras sa de.ina intr-o oarecare "asura ase"anator .ec+ii ca!itale a I"!eriului Ro"a) Orasul .a fi inc+inat de catre inte"eietorul sau Sfintei ;ecioare, iar cu !rile0ul inaugurarii s-a sa.arsit o slu0ba in Biserica Sfanta Irina, in ti"! ce !o!ulatia !agana s-a rugat !entru !ros!eritatea lui in te"!lele autorizate sa le foloseasca) Cu sase ani in ur"a, Bizantul nu era decat un orasel grecesc ca atatea altele) Acu", reconstruit si rebotezat, el era 2Noua Ro"a3, aceasta fiind noua denu"ire oficiala de0a gra.ata !e unul din stal!ii curtii de 0ustitie recent construita %# ) In .ec+ea Ro"a, bineinteles ca cetatenii !astrau .ec+ile !ri.ilegii, co"ertul era acelasi, !ortul Ostia ra"anand deosebit de acti.) Nu"ai ca "ai "ulte fa"ilii senatoriale ro"ane ince! sa ia dru"ul Bosforului, atrase de !ers!ecti.a locuirii intr-un !alat so"!tuos in noua ca!itala, sau de "arile do"enii din Tracia, Bitinia si Pont) In !lus, un Senat inco"!arabil "ai luAos ii aste!ta in 2Noua Ro"a3) Succesul .a fi de!lin) La sfarsitul do"niei lui Constantin in ((I, orasul .a nu"ara de0a "ai "ulte zeci de "ii de locuitoriM la ince!utul sec) al 6-lea zidurile construite de Constantin, care cu!rindeau o su!rafata de I'9 +a), se .or do.edi !rea stra"teM Teodosie al II-lea .a dubla su!rafata acestuia a0ungand !ana la %)&'9 +a), o noua eAtindere a.and loc in sec) al 6:-lea !rin includerea cartierului de N) al 6la+ernelor in care se afla celebrul sanctuar al 4aicii /o"nului) Strada !rinci!als era !lina de !orticuri si foru"uri) /in !acate contrastul era e.ident intre s!lendoarea !alatelor si constructiilor !ublice si "icile locuinte din le"n) La ince!ut orasul .a fi deosebit de aerisit, !lin de gradini de agre"ent si de cele cu

zarza.aturi, de terase cu .ita de .ie si li.ezi !recu" si de di.erse culturi de ca"!) Aceste caracteristici ale noii ca!itale le .o" gasi si in ti"!ul lui Dustinian, cand !o!ulatia .a a0unge la a!roA) &99)999 de locuitori)

CreBtinarea I"!eriului

Prin Edictul de la 4ilan din (%(, Constantin acorda crestinilor libertate de cult) La sfarsitul secolului al I6-lea Teodosie I .a face din religia crestina singura religie autorizata crestinis"ul inlocuia religia i"!eriala) Uni.ersalis"ul religios se adauga celui !olitic) I"!aratia terestra era !ri.ita ca i"aginea !a"anteasca a I"!aratiei lui /u"nezeu, iar i"!aratul de.enea locotenentul lui /u"nezeu !e !a"antM Biserica si Stat se co"!leteaza si se intre!atrund) In ti"! ce legislatia ci.ila se .a ocu!a de organizarea "aterials a Bisericii, decretele canonice de.in legi ci.ile) Biserica ur"eaza ca organizare !e cea de Stat se a!lica asa-nu"itul !rinci!iu al aco"odarii) Ea ia nastere in orase si se organizeaza in acest cadru conducatorul co"unitatii locale este e!isco!ul iar orasul este ad"inistrat bineinteles !rin e!isco!ie) Biserica ado!ta si "odelul !ro.inciei care regru!a "ai "ulte orase ce de.eneau !ro.incie ecleziastica sau bisericeascaM e!isco!ul !rinci!alului oras de.enea e!isco! "itro!olitan, incon0urat de !rinci!alii sai sufragani) Ada!tarea cadrului diocezan ci.il .a fi ce.a "ai dificila) Astfel Antio+ia era in "od firesc in

>) /A>RON, Naissance dH une ca!itale) Constantino!ole et ses institutions de ((9 a &'%, Paris, %$I&, !) (&)

fruntea diocezei Orientului, !recu" AleAandria !entru Egi!t) In sc+i"b i"!ortanta !e care o ca!StS acu" Cezareea in cadrul diocezei Pontului si Efesul in aceea a Asiei, u"breste intr-o oarecare "SsurS Constantino!olul) In acest caz .ede" cu" functioneaza din nou foarte bine !rinci!ul aco"odarii fund .orba de noua ca!itals, .a e.olua din sufragan al :eracleei Traciei in "itro!olieM notiunea de !atriar+at se .a dega0a tre!tat, iar la Sinodul Ecu"enic de la Calcedon din &'%, se .a fiAa nu"arul de ' Noii Ro"e se acordS rangul al doilea, .ec+ea ca!itals isi !SstreazS locul, organizarea globalS ince!and sS aibS un caracter !olitic) Ra!orturile dintre BisericS si I"!eriu .or de!Ssi destul de re!ede cadrul ad"inistrati.)

E!isco!ii sunt alesi din randul aristocratiei "unici!ale, de.enind in scurt ti"! "e"brii "arcanti ai inteligentei oraselor) /e fa!t, crestinis"ul de.ine singura garantie a ci.ilizatiei i"!otri.a barbarilor el sal.eaza I"!eriul ro"an, filozofia si etica cetStii grecesti de la distrugere) Pentru aristocratia oraselor, e!isco!ul elenofon este de !referat soldatului barbar latinofonM el de.ine "isionarul unei culturi cu care se identifies) Un !ri" eAe"!lu in acest sens este Eusebiu, e!isco!ul Cezareei, care-si .a !une !ana in slu0ba lui Constantin cu atata entuzias" incat contrasta in "od e.ident cu atitudinea retinutS a retorilor greci cu !ri.ire la !uterea i"!erials) Astfel in "ulte situatii si locuri, "isionarul .a fi acela care inc+eia !rocesul de elenizare) Ra!orturile lui Constantin eel 4are cu Biserica

O religie care creste !rin !ro!ria sa energie, cu" era cazul religiei crestine, nu isi !utea dori altce.a decat sS fie liberS si in sigurantSM acest lucru i-a fost acordat de cStre Constantin) /e aceea, in .re"ea sa .ede" cu" in lu"ea ro"anS se in"ultesc bisericile, are loc o acti.itate teologicS intensS) El a fa.orizat !e crestini sS intre in ad"inistrate si a incura0at c+iar co"unitStile co"!use indeosebi din crestini) Astfel !ortul crestin al >azei, 4aiu"a, obtine rangul de cetate, iar Ori?istos, un sat din ;rigia, !ri"este rangul de ci.itas, 2!entru cS toti locuitorii sunt cunoscuti a fi ade!ti ai celei "ai sfinte religii3) /in !Scate, in aceastS !erioadS se .or dez.olta si ereziile) Astfel, in Nordul Africii, "ai cu sea"S in !ro.incia Nu"idia, au a!Srut o serie de tulburSri !ro.ocate de atitudinea ari!ei rigoriste a crestinilor, care !retindea cS cei ce nu a.useserS un co"!orta"ent de"n in ti"!ul !ersecutiilor, considerati a fi niste trSdStori <traditores= si cSzuti <la!si=, trebuie conda"nati !entru totdeauna) E!isco!ul Cartaginei, 4ensurius, era a!SrStorul tendintei "oderate, dar du!S "oartea sa, a fost ales ca e!isco! diaconul Cecilian in anul (%#) La +irotonia sa a !artici!at nu"ai e!isco!ul ;eliA dintr-un oras "ic !e nu"e Abtuni, fSrS sS fi aste!tat .enirea celorlalti e!isco!i din Nu"idia, asa cu" era nor"al) In !lus, acest ;eliA era considerat a fi un traditor, iar Cecilian de.enea auto"at tot un trSdStor care trebuia eAclus auto"at din BisericS i"!reunS cu !artizanii sSi) Acesti e!isco!i au considerat +irotonia nulS si au ales in locul lui Cecilian !e 4a0orin, succedat la scurt ti"! de /onatus, de la care .ine si nu"ele acestei "iscSri eretice) C+iar dacS a a.ut la !ri"a .edere "ai degrabS un caracter disci!linar, donatis"ul %( a cS!Stat in ti"! o for"S doctrinarS o!usS credintei traditionale) /e aceea nu !oate fi consideratS ca o si"!lS sc+is"S, ci ca o crizS care are un as!ect doctrinar e.ident) Pentru donatisti fa!tul de a fi

traditor era o cri"S, iar legStura cu eel care era considerat cul!abil, inse"na a fi la fel cu el) /e aceea donatistii se situau la un "o"ent dat !e linia Sfantului Ci!rian al Cartaginei <P#'C= care s!unea cS 2in afarS de BisericS nu este "antuire3) Pentru cS ei considerau cS singura BisericS este cea a Sfintilor, ei rebotezau !e cei care !ro.eneau din co"unitStile lui Cecilian si a succesorilor acestuia) Con.ingera lor cS sunt singura Biserica, ii .a conduce de-a lungul ti"!ului la un conflict

E ):)C ;REN/, T+e /onatist C+urc+) A "o.e"ent of !rotest in Ro"an Nort+ Africa, OAford, %$'#,%$I%,%$C'M E)L)>RAS4UC@, Coercitio)Staat und @irc+e in /onatistenstreit, Bonn, %$8&M D)L) 4AIER, Le dossier du donatis"e, I)/es origines a la "ort de Constance <(9(-(8%=M II)/e Dulien I A!ostat a Saint Dean /a"ascene, Berlin, %$CI) %9

desc+is cu !uterea ci.ila) Astfel in anul (%&, Constantin a con.ocat un sinod la Aries, unde au !artici!at (( de e!isco!i din Occident, care i-au conda"nat !e donatisti) 4ai tarziu, in (%8 este con.ocat un alt sinod la 4ilan, care confir"a +otararile de la Aries) Prin libertatea in cult, !e care le-o acorda Constantin eel 4are in anul (#%, se incerca o a!lanare a tensiunilor, dar tulburarile !ro.ocate de ei .or continua !ana in .re"ea in.aziilor arabe) O alta erezie ce.a "ai cunoscuta a fost arianis"ul %& ) Cu acest nu"e distinge" o doctrina a!aruta in sec) al Ill-lea in Siria si dez.oltata in secolul ur"ator de catre Arie, un !reot din AleAandria) El nu ad"itea ca cele ( !ersoane ale Sfintei Trei"i !ot fi egale el sustinea ca daca Tatal sau /u"nezeu este .esnic, atunci ;iul este creatura Tatalui, negand di.initatea celei de a doua !ersoane a Sf) Trei"i) Arie este eAco"unicat de e!isco!ul AleAandriei decizie ce .a fi .alidata !rintr-un sinod local) Criza ariana "arc+eaza debutul "arilor contro.erse teologice, care .or !ersista !e durata a ' secole, lasandu-ne ca "ostenire scrierile ins!irate ale Parintilor bisericesti si for"ulele ado!tate la Sinoadele Ecu"enice) Cauzele contro.ersei care a luat nastere la AleAandria, ca!itala gandirii crestine, !oate !area crestinilor de astazi greu de inteles, nu"ai ca !entru cei din secolul al I6-lea teologia re!rezenta 2o !roble"a de .iata si de "oarte, o indatorire s!irituals, o "arturisire a credintei lor, o solutie !oziti.a la !roble"ele lor de .iata3 %' ) In aceste dis!ute care a!arent !areau ca se o!reau asu!ra unor ter"eni si definitii abstracte, !artici!antii a!arau si !rote0au de fa!t sensul

concret si esential al crestinis"ului, care se rezu"a in notiunea de 2"antuire3) /e fa!t "antuirea nu rezulta dintr-un act "agic, i"!linit din eAterior, ci de!inde de gradul de acce!tare si a!ro!riere de catre o" al darului !ri"it de la /u"nezeu) Teologia este eA!resia credintei Bisericii in ter"enii ratiunii, !rin largirea acesteia !ana la di"ensiunea Re.elatiei, !unerea ei in acord cu e.identa ade.aratei credinte) Credinta !recede teologia si !entru aceasta este unica ratiune care ne !er"ite sa .orbi" des!re o e.olutie teologica, ca rece!tare, eA!licare si !recizare !rogresi.a a !lenitudinii originale a credintei) EAe"!lele lui Origen sau Tertulian ne arata ca !ri"ele tentati.e de eA!licare au fost i"!erfecte si c+iar eretice) Aceasta ne !er"ite sa "asura" intreaga dificultate in gasirea cu.intelor adec.ate !entru eA!ri"area credintei) A fost ne.oie de "ai "ulte secole !entru re"odelarea gandirii u"ane in s!iritul crestinis"ului) In secolul al II-lea, A!ologetii, a!aratori ai credintei crestine in fata I"!eriului si a societatii, au incercat sa eA!lice credinta in Trei"e !lecand de la conce!tul de Logos, fa"iliar filozofilor greci) :ristos, ;iul lui /u"nezeu, este Cu.antul Tatalui, !rin care Acesta a creat si "antuit lu"ea, fund legatura Sa cu aceasta) In Cu.ant, noi II recunoaste" !e /u"nezeu si ne uni" cu El) Pericolul intr-o astfel de eA!licatie tine de fa!tul ca in filozofia greaca, conce!tul de Logos, !oseda o natura 2instru"entala3) Logosul este intotdeauna un inter"ediar, un !rinci!iu unificator, fara a fi o instanta inde!endents, cu o eAistenta !ro!rie) In E.ang+elia du!a loan, KCu.antulL, este inteles in s!iritul si in lu"ina 6ec+iului Testa"ent, ca /u"nezeu dina"ic, acti., ori in conce!tia grecilor El !utea fi foarte usor considerat o KcalitateL di.ina sau o KfortaL acordata o"ului Iisus !entru a se distinge de restul u"anitatii) Altfel s!us, conce!tul de Logos, co"un crestinis"ului si elenis"ului, trebuia sa se debaraseze de sensul Kcos"ologicL !e care-% !oseda in filozofia greaca %8 ) Nu"ai ca A!ologetilor din secolul al II-lea le li!seau cu.intele filozofice necesare) Scrierile lor

%& Sintezele cele "ai recente asu!ra acestei erezii ar fi 4) SI4ONETTI, La crisi ariana nel Guarto secolo, Ro"a, %$I' M R)P)C) :ONSON, T+e searc+ for t+e C+ristian /octrine of >od, T+e Arian Contro.ers7 (%C-(C%, Edinburg, %$CCM 4)R) BARNES, /):) EILLIA4S, Arianis" after Arius) Essa7s on t+e /e.elo!"ent of t+e ;ourt+ Centur7 Trinitarian Conflicts, Edinburg, %$$() %' >) ;LORO6S@Q, Les .oies de la t+eologie russe, Paris, %$$% P) AUBIN, Le !roble"e de la con.ersion) Etudes sur un t+e"e co""un a IH+ellenis"e et au c+ristianis"e des trois !re"iers siecles, Paris, %$8(, !!) I&-IC) Pe aceasta te"a "ai "entiona" lucrarile >) AN/RESEN, Logos und No"os)

/ie Pole"i? des @elsos Finder das C+ristentu", Berlin, %$''M E) BE6AN, :ellenis" and C+ristianit7, Londra, %$#%M D) CARCOPINO, /e P7tagore auA A!otres, Paris, %$'8M :) C:A/ EIC@, Earl7 C+ristian T+oug+t and t+e Classical Tradition, OAford, %$88M E) :ATC:, T+e Influence of >ree? Ideas on C+ristianit7, Londra, %$'I) %%

erau uneori confuze si !line de a"biguitati !erfect ortodoAe !entru Biserica, care le citea in ter"enii !ro!riei credinte, ele !uteau fi intelese in eAterior ca identificand !e Tatal cu ;iul, in sensul in care un o" !oate fi identificat cu ratiunea sau gandirea sa) Ce.a "ai tarziu, la ince!utul secolului al Ill-lea a!are in Occident, ceea ce s-a nu"it K"onar+ianis"L, adica in.atatura des!re Trei"e care a!ara K"onar+iaL Tatalui, "oti.ata in acest de"ers de tea"a de a nu se inde!arta de "onoteis"ul original, !rin scandalul celor !entru care credinta Bisericii a!area ca o credinta in trei du"nezei) 4onar+ianistii in.atau ca singur Tatal era /u"nezeuM cu !ri.ire la in.atatura des!re Iisus :ristos si cea des!re /u+ul Sfant ei erau di.izati in doua gru!e unii s!uneau ca :ristos era un o" asu!ra caruia a coborat o forta di.ina, care a facut din El ;iul lui /u"nezeu, unindu-L sub o for"a deosebita cu TatalM altii considerau ca Tatal, ;iul si /u+ul Sfant sunt trei K"oduriL de "anifestare in lu"e ale unicului /u"nezeu, desco!erit "ai intai ca Tata, a!oi ca ;iu si a!oi ca /u+ul Sfant) Aceasta doctrina a !ri"it nu"ele de "odalis", iar !ro"otorul ei a fost un !reot din Ro"a, Sabelius, eAco"unicat de Biserica !rin !a!a Calist <#%I###=) /e la lu!ta i"!otri.a ereziilor au luat nastere !ri"ele incercari ortodoAe de a KdescrieL taina Sfintei Trei"i si de a o eA!ri"a intr-un li"ba0 accesibil oa"enilor) In Occident acest fa!t s-a "aterializat in teologia lui Tertulian, inaintea trecerii lui la "ontanis", iar in Orient, in o!era lui Origen) In ciuda eforturilor e.idente, cei doi !acatuiesc !rin acelasi defect a"andoi ad"it identificarea lui /u"nezeu cu Tatal, ceea ce constituia sursa "onar+ianis"ului) >andirea era inca in ur"a credintei, cu.intele se do.edeau inca!abile sa eA!ri"e o eA!erienta) Aceasta era situatia la a!aritia arianis"ului insuficienta li"ba0ului antrena o de.iere a gandirii si i"!licit a credintei, denaturand ade.arurile funda"entale ale re.elatiei neo-testa"entare) In acest sens criza ariana !unea ca!at acestor confuzii ea da Bisericii !osibilitatea eA!ri"arii credintei sale in Sfanta Trei"e) Arie se insela !entru ca el ado!ta o a!ro!iere eAclusi. filozofica !entru rezol.area

!roble"ei teologice a Trei"ii) In cele doua ade.aruri esentiale din .iata crestina unitatea lui /u"nezeu si "antuirea lu"ii !rin ;iul, el .edea doua !rinci!ii abstracte) 4onoteist con.ins, el nu era in sensul 6ec+iului Testa"ent, ci in s!iritul "onoteis"ului filozofic, !redo"inant in lu"ea elenistica) Era .orba des!re recunoasterea Unului, acea unitate abstracts de la baza oricarei eAistente, !rinci!iu si instanta, unificator al "ulti!lului) Pentru Arie, /u"nezeu este Unul si nu !oate eAista in El "ulti!licitate daca El are un ;iu, Acesta este distinct de El, nu este /u"nezeu) C+iar daca ;iul S-a intru!at !entru "antuirea oa"enilor, El nu este /u"nezeu in sensul unic si absolut, asa cu" !ute" .orbi des!re Tatal) Arianis"ul era o rationalizare a crestinis"ului, care con.enea s!iritului e!oc+ !rintr-un "onoteis" strict) Pri"a reactie i"!otri.a arianis"ului a fost o credinta !uternica, care nu .edea cu oc+i buni !ericolul distorsionarii !rinci!iilor sfinte ale Bisericii) Arie a fost co"batut c+iar de !ro!riul e!isco!, AleAandru al AleAandriei, nu"ai ca in acele .re"uri eAista o clasa de KintelectualiL care as!irau la eA!licarea KrationalaL a credintei, deran0ati de natura !rea !utin filozofica a in.ataturii Bisericii ) Erezia ariana le !area o inter!retare K"odernaL, susce!tibila s-o faca acce!tabila !entru cercul oa"enilor instruiti) /in !acate, ceea ce la ince!ut !area o contro.ersa localizata la AleAandria, se .a intinde !utin cite !utin in tot Orientul) Orientul crestin a a.ut "ult de suferit de !e ur"a acestor neintelegeri, iar i"!aratul Constantin se .a +otari in cele din ur"a sa inter.ina !ersonal !entru !astrarea ordinii si linistii in I"!eriu) Ne !ute" i"agina ce re!rezenta acu" !entru Biserica, du!a trei secole de !ersecutii con.ertirea i"!aratului) I"!aratul si I"!eriul de.eneau deodata instru"entele !ro.identiale ale I"!aratiei lui :ristos) C+iar daca nu a !utut sesiza !ersonal fondul contro.ersei teologice, el a fost deosebit de afectat de noua disensiune a!aruta in sanul Bisericii) /e aceea con.oaca !ri"ul Sinod Ecu"enic de la Niceea din anul (#', unde du!a lungi dezbateri in.atatura lui Arie a fost conda"nata si s-a ado!tat for"ula ca ;iul lui /u"nezeu este de o fiinta cu Tatal si deci, din .eci cu

%I AleAandre SC:4E4ANN, Le c+e"in +istoriGue de IHOrt+odoAie, Q4CA-PRESS, Paris, %$$', !) $') %#

El) La sinod au fost alcatuite si !ri"ele I articole ale Si"bolului de credinta <Crezul=, care sunt de atunci si !ana astazi rostite in Biserica) Tot cu acest !rile0 s-a incercat sa se stabileasca si data

Pastelui, care se tinea diferit in di.erse locuri ale I"!eriului si s-a +otarat ca intreaga crestinatate sa sarbatoreasca aceasta zi in !ri"a du"inica du!a luna !lina, care ur"eaza ec+inoctiului de !ri"a.ara) /aca se inta"!la sa coincida aceasta zi cu Pastele e.reilor, atunci crestinii trebuiau sa a"ane sarbatorirea in /u"inica ur"atoare sau cu o sa!ta"ana "ai inainte) /u!a Sinod in anul (#I, Constantin incearca sa readuca in Biserica !e Arie si !e disci!olii sai, Eusebiu de Nico"idia si Teognis de Niceea, dar se o!une e!isco!ul AleAandru al AleAandriei si a!oi succesorul sau, Atanasie) Acesta din ur"a .a fi c+iar eAilat la Augusta Tre.eroru") I"!ortanta Sinodului de la Niceea este legata in !ri"ul rand de .ictoria Ade.arului) ;ata de celelalte sinoade, de la eel de la Niceea nu ne-a !ar.enit nici un act sau !rotocol) Sti" nu"ai ca arianis"ul a fost conda"nat, iar in for"ula Crezului, a fost introdusa !recizarea asu!ra relatiei dintre Tatal si ;iul, in care ;iul este consubstantial cu Tatal R+o"ousios=, deci egal cu El in du"nezeire) C+iar daca aceasta conda"nare a arianis"ului a fost fara dre!t de a!el, ter"enul +o"ousios a fost adeseori un !rile0 de scandal si de neintelegere in sanul Bisericii) Confuzia .a "arca cei '8 de ani care .or se!ara lucrarile !ri"ul Sinod Ecu"enic de eel de-al doilea <(C%=) Cauzele eAterne ale acestei crize tin "ai "ult de fa!tul ca arienii nu .or de!une ar"ele nici du!a conda"narea in.ataturii lor) Intrigi subtile le .or !er"ite sa atraga de !artea lor c+iar si !e re!rezentantii !uterii !olitice) Studiind "ai atent se"nificatia teologica a tulburarilor din aceasta .re"e, .o" .edea ca secolul al I6-lea a a.ut un rol !oziti., de"onstrand in conditii dificile !uterea finala a Ade.arului in .iata Bisericii) 4a0oritatea !artici!antilor la Sinodul de la Niceea au acce!tat conda"narea lui Arie, care re!rezenta o distorsionare e.identa a traditiei originale a Bisericii, dar a.eau dificultati in intelegerea ter"enului de consubstantial) Cu.antul fusese !ro!us lui Constantin de un "ic gru! de teologi Klu"inatiL, care intelegeau ca o conda"nare a lui Arie era insuficienta, i"!unandu-se de fa!t folosirea unui conce!t fara ec+i.oc) Pentru "a0oritatea e!isco!ilor cu.antul era greu de inteles, iar !artici!area lor la Niceea re!rezenta conda"narea unei erezii) C+iar daca sinodul s-a inc+eiat cu un succes, Constantin a co"is o greseala, aceea a eAilarii lui Arie si a !artizanilor acestuia, confundand astfel 0udecata Bisericii cu cea a Cezarului) Acu" .or inter.eni cati.a e!isco!i, !rieteni ai lui Arie, in frunte cu Eusebiu de Nico"idia) Ei au acce!tat +otararile de la Niceea !entru ca "a0oritatea !artici!antilor erau i"!otri.a lui Arie, dar aste!tau cu nerabdare ziua re.ansei) In aceste conditii cea "ai eficienta "etoda era intriga) Profitand de indiferenta celorlalti e!isco!i fata de

for"ula !oziti.a ado!tata la Niceea, ei se .or concentra asu!ra gru!ului de teologi care intelegea greutatea +otararilor) Pri"a .icti"a care .a cadea .a fi Eustatie al Antio+iei, !e care au reusit sa-% discrediteze in oc+ii i"!aratului si sa-% eAileze) /u!a aceasta ur"atoarele atacuri au fost indre!tate i"!otri.a lui Atanasie, noul e!isco! al AleAandriei, !rinci!alul ins!irator al ter"enului consubstantial) EAilat de i"!arat, Atanasie .a trece in oc+ii acestuia dre!t un rebel)

Ur"arile con.ertirii lui Constantin

Pe la sfarsitul sec) al I6-lea, in ti"!ul !astoririi Sf A"brozie, e!isco!ul 4ediolanului, se .orbea des!re o calatorie facuta de "a"a lui Constantin eel 4are, Sf) Elena, la Locurile Sfinte) Cu acel !rile0 ea ar fi gasit si Crucea !e care a fost rastignit 4antuitorul, ingro!ata cu celelalte doua ale tal+arilor) Locul eAact al desco!eririi i-ar fi fost aratat de un e.reu) Pentru a sti care este Crucea cea %(

ade.arata, a rastignirii 4antuitorului, Sf) Elena a facut sa se atinga de ea de trei ori tru!ul unui tanar bolna.) Aceea care %-a .indecat a fost considerata Crucea lui Iisus) O !arte din cuiele Crucii au fost to!ite, iar "aterialul utilizat la o casca de fier a i"!aratului !recu" si !entru fraul calului) Sf) Elena ar fi "urit la Constantino!ol !e la .arsta de C9 de ani, cor!ul ei fiind asezat intr-un sarcofag de !orfira si trans!ortat la Ro"a) Astazi in 4uzeul 6aticanului se !oate .edea un sarcofag de !orfira atribuit Sf) Elena) Re.enind la fiul sau Constantin, con.ertirea sa a fost un act de o i"!ortanta ca!itala) Pana atunci crestinii constituiau o "inoritate in I"!eriu si a!artineau "ai cu sea"a !o!ulatiei "odeste de la orase) Aristocratia senatoriala era in "area ei "a0oritate !agana, in afara !oate de Africa si Egi!t) In aceste conditii sansele crestinilor de a a.ea un i"!arat dintre ei erau "ici si fara un i"!arat crestin con.ertirea !o!ulatiei ar fi fost inca "ulta .re"e a"anata) Prin con.ertirea lui Constantin la crestinis" s-au "odificat si ra!orturile dintre Biserica si Stat) Socotindu-se slu0itorul lui /u"nezeu, res!onsabil in fata Lui de buna randuiala in Biserica, el nu a ezitat niciodata sa inter.ina in treburile acesteia in "od +otarator cu" a fost cazul cu con.ocarea Sinodului de la Niceea) El a creat !recedentul du!a care nu"ai i"!aratul !utea sa con.oace un Sinod Ecu"enic, iar Biserica a acce!tat autoritatea sa fara discutie)

Politica interna a i"!aratului Constantin eel 4are

>ri0a deosebita !e care a "anifestat-o Constantin !entru Biserica crestina, straduindu-se sa contribuie la asigurarea unitatii sale, !ornea nu nu"ai dintr-un adanc senti"ent religios, ci si din necesitati !ractice, !olitice) El era con.ins ca unitatii I"!eriului, trebuie sa-i cores!unda unitatea de credinta) A!ararea I"!eriului, ordinea si unitatea sa interna, au fost teluri ur"arite in tot cursul .ietii sale de Constantin eel 4are) Pe !lan ad"inistrati. si "ilitar el a !astrat orientarile generale ale lui /iocletian <i"!artirea I"!eriului in !este %99 de !ro.incii, gu.ernate de conducatori laici!raesides si "ilitari-duces, a!oi gru!area acestora in unitati "ai "ari nu"ite dioceze=) /e aceea in literatura de s!ecialitate toate acestea sunt cunoscute sub nu"ele de refor"ele diocletianoconstantino!olitane) Tot lui Constantin eel 4are i se atribuie si infiintarea intre anii (%C-(#8 a !refecturilor !raetorio, adica unitati ad"inistrati.e "ai "ari decat diocezele) La ince!ut au fost infiintate trei a Orientului, care cu!rindea tot Orientul <Ar"enia, Palestina, Siria si Egi!tul=, Asia 4ica si BalcaniiM a Italiei, in care intra Italia si Nordul Africii <4auritania, Nu"idia si Libia=M a >aliei, cu S!ania, >alia, Britania si o !arte buna a >er"aniei) /u!a (#8 au "ai fost for"ate inca doua !refectura Iliricului <!artea de 6est a Pen) Balcanice= si !refectura Africii in A!us, des!rinsa din cea a Italiei) Nu"arul !refecturilor a .ariat, iar la sfarsitul secolului al I6-lea <($'= .or ra"ane stabile & Illiricu" si Orientul care .or a!artine I"!aratului din Rasarit, >alia si Italia, sub conducerea I"!aratului de A!us) La conducerea !refecturii !retorio se afla un !refect !retorio, iar o dioceza era condusa de un .icar) In do"eniul econo"ic Constantin ia o serie de "asuri cu sco!ul de a consolida !rocesul de stabilizare a !returilor, initiat de /iocletian !rintr-un edict in anul (9%, iar in do"eniul financiar e"ite "oneda de aur cunoscuta sub nu"ele de aureus sau solidus, ce .a ra"ane etalonul de sc+i"b !entru lu"ea de atunci !ana in .re"ea i"!aratilor Co"neni) Tot Constantin .a e"ite si o "oneda noua de argint <siliGua= si una de bronz <follis=, care .or re!rezenta banii obisnuiti folositi in afacerile curente) In ra!orturile cu Licinius, Constantin a fost o .re"e destul de a!ro!iat cu atat "ai "ult cu cat sora sa Constantia era sotia acestuia) Cu toate acestea ra!orturile dintre cei doi s-au deteriorat du!a (#9) Cauzele disensiunilor dintre ei sunt "ulti!le, dar una dintre cele "ai i"!ortante a fost

atitudinea dus"anoasa ado!tata de Licinius fata de crestini) Conflictul dintre cei doi .a atinge %&

!unctul "aAi" in anul (#&, cand la C+r7so!olis, langa Calcedon, Licinius este infrant du!a o lu!ta crancena) Ra"as singur i"!arat in anul (#& !este tot I"!eriul, Constantin .a instaura "onar+ia ereditara, asigurata !ana in (8% de fiii sai) Astfel ia sfarsit siste"ul colegial de conducere instaurat de /iocletian) Constantin eel 4are a "urit in ((I, fund singurul dintre toti i"!aratii Ro"ei care %-a !reasla.it !e /u"nezeu, I"!aratul a toate)

Li"esul dunarean in .re"ea lui Constantin eel 4are

/in cele "ai .ec+i ti"!uri s!atiul danubiano-!ontic a constituit un !unct de interes !entru I"!eriul ro"an, "ai ales datorita coloniilor grecesti, i"!ortante centre co"erciale) Acestea au intrat in sfera de influenta ro"ana in anul I% i)d):r), dar intreg s!atiul a fost cucerit de i"!aratul Traian <$C-% %Id):r)= In !erioada i"!erials Statul ro"an !refera sa-si intinda frontierele de-a lungul unor obstacole naturale, cu" ar fi flu.iile, !e "alul carora sa ridice fortarete si castre organizate in li"es ls ) Ele"entele co"!onente ale unui li"es erau .alul <.allu"=, castrele <castri=, castelele <castelii=, turnurile Rburgi, turris= si santul <fossa=) In s!atele .alului erau construite, la distante ce !uteau .aria intre ' si %9 ?ilo"etri, castrele si turnurile de su!ra.eg+ere care utilizau di.erse "i0loace de se"nalizare, iar "iscarea tru!elor se efectua !e dru"ul strategic <.ia= ce unea castrele, ur"and castrele si linia li"esului %$ ) Li"esul dobrogean a cunoscut o e.identa deteriorare in ti"!ul in.aziilor car!o-goto-costoboco-sar"atice din #&# si #&'-#&I, fa!t do.edit si de desco!eririle ar+eologice din /obrogea #9 ) Refacerea li"esului s-a facut du!a '9 de ani in .re"ea lui /iocletian <#C&-(9'= si Constantin eel 4are <(98-((I=) Princi!ala sursa des!re organizarea "ilitara a teritoriului dobrogean in secolul al I6-lea o constituie Notitia /ignitatu" #% care este datata din .re"ea lui Constantiu al II-lea <((I-(8%=, la care se adauga infor"atiile oferite de Itinerariu" Antonini alcatuit !e baza unui "odel din .re"ea lui /iocletian ## ) Notitia /ignitatu" ne arata ca la No.iodunu" se afla co"andantul legiunii I Io.ia, la Troes"is se afla co"andantul legiunii a Il-a :erculia, iar Itinenrariu" Antonini situeaza la

No.iodunu" legiunea a Il-a :erculia, iar la Troes"is legiunea I Io.ia) /e aici rezulta ca unui din cele doua iz.oare literare !rezinta unele infor"atii gresite) Rezol.area acestei !roble"e a fost adusa de desco!erirea unor inscri!tii, dintre care una la Troes"is L/is 4anibusO6alerio T+iu"!o Gui "ilita.it in legione 5I Claudia lectus in sacroOco"itatu lanciarius deinde !roteAitOannis 6 "issus !raefectus legionibus II :erculiaeOegit annisO55556 "ensibus III diebus 5I Aurelius) ) )L L) ) )zeilor 4ani) Lui 6alerius T+iu"!us, care a fost ostas in legiunea 5I Claudia, ales a!oi lancier in tru!ele de garda ale i"!aratului, du!a aceea a fost !rotector ti"! de ' ani, lasat la .atra si a!oi facut !refect al legiunii II :erculia, in care functie a ra"as doi ani si 0u"atate, incetand din .iata, in .arsta de &'

%C Cu un sens eAclusi. ci.il, ter"enul este folosit !entru !ri"a data in !erioada re!ublicanS, dese"nand frontiera de la Est la 6est dintre doua !ro.incii) Cf) ;rancois-Oli.er TOUATI, 6ocabulaire +istoriGue du 4o7en Age <Occident, B7zance, Isla"=, Paris, #999, !) %C&) /) 4) PIPPI/I, /ictionar de istorie .ec+e a Ro"dniei,<!aleolitic-secolul al 5-lea=, Bucuresti, %$I8, !!) (I(-(I&) E) CON/URAC:I, Bantierul ar+eologic :istria <%$'&=, in Studii si cercetari de istorie .ec+e si ar+eologie, 6I Bucuresti, %$'', nr) (-&, !) '#C-'#$M >+eorg+e BTE;AN, Bantierul ar+eologic de la :istria, in Studii si cerecetari de istorie .ec+e si ar+eologie, 6 <%$'&=, nr) %-#, !) ICM Iorgu STOIAN, To"itana) Contributii e!igrafice la istoria cetatii To"is, Bucuresti, %$8#, !) '9M Al) SUCE6EANU, C) SCORPAN, Stratigrafia :istriei ro"ane tdrzii in lu"ina sa!aturilor din %$8$ si %$I9 in sectorul central, in Pontica, I6, <%$I%=, !) %(I-%'(M 6):) BAU4ANN, Cercetarile ar+eologice de !e .alea Telitei <0ud) Tulcea=M Sonda0ul de la ;recatei, in Peuce <Studii si co"unicari de istorie si ar+eologie= , 4uzeul /elta /unarii, Tulcea, 5, %$$%, !) %'I)) ;ontes :istoriae /aco-Ro"anae, .ol II, !) #9I-#%() ;ontes ad :istoria" dacoro"aniae Pertinentes Itinerariu" Antonini, Bucuresti, %$8&, ICI !) %' I Ab :esiodo usGue ad

de ani, ( luni si %% zile) Aurelius i-a !us les!edea de "or"ant)))L #( ) A!aritia li"esului scitic se datoreaza nu"eroaselor in.azii ale bastanilor, gotilor, car!ilor si sar"atilor din #C9-#$', inabusite de ar"atele i"!eriale conduse de augustul de Rasarit si de caesarul >alerius, care-si "uta ca!itala la Sir"iu") TeAtele care "entioneaza refacerea li"esului sunt dublate si de "arturiile ar+eologice)

Astfel au fost desco!eriti stal!i "ilitari cu nu"ele lui /iocletian la To"is, !e dru"ul ce leaga To"isul de :istria, la Arrubiu", la Carsiu" si la Tegulicu" #& ) In anul %$CI, la /una.at, cercetarile ar+eologice au scos la i.eala o inscri!tie edificatoare !entru lucrarile efectuate !e li"esul scitic in ti"!ul tetrar+iei) TeAtul relateaza des!re inte"eierea cetatii de aici, a :al"7risului, intalnita in antic+itate si cu alte nu"e !recu" Sal"orus sau T+ala"oniu" #' ) 4ulti cercetatori atribuie acestei !erioade si ince!utul lucrarilor de refacere la o serie de cetati !recu" Carsiu", Ca!ida.a, /inogetia, Tro!aeu" Traiani, No.iodunu" si Troes"is #8 , lucrari care au fost ter"inate in ti"!ul i"!aratului crestin Constantin eel 4are) Ridicarea din te"elii a unor cetati din /obrogea in .re"ea lui Constantin eel 4are rezulta din inscri!tia desco!erita la Tro!aeu" Traiani, datata (%'-(%I) Reda" in continuare un frag"ent al ei LRo"anae securitas libertatisGue .indicibusO/o"inis nostris ;la.io 6alerio Constantino et LicinianoOLicinio !iis felicibus aeternis AugustisOGuoru" .irtute et !ro.identia edo"itisOubiGue barbaru" gentiu" !o!ulisOad confir"anda" li"itis tutela" etia"OTro!aensiu" ci.itas aus!icato a funda"entisOfeliciter o!ere constructa estL <L)));iind a!aratori ai securitatii si libertatii ro"ane /o"nii nostri ;la.ius 6alerius Constantinus si Licinianus Licinius, !iosi, fericiti si .esnic augusti, !rin a caror .irtute si intele!ciune au fost su!use !retutindeni !o!oarele de se"intie straina, in sco!ul asigurarii durabile a fost zidita cu succes, din te"elii si cetatea Tro!eenilor, !e .re"ea cand !refecti ai !reotoriului erau Petronius Annianus, barbat de rang senatorial si Iulius Iulianus, barbat de rang ec.estru, !rea credinciosi .ointei di.ine a acestora= #I ) Asu!ra continutului acestui frag"ent, istoricul loan Barnea e"ite i!oteza ca gotii !atrunsesera la Sud de /unare, in toa"na anului (%&, c+e"ati in a0utor de Licinius, in lu!tele sale cu Constantin) /u!a ce a fost restabilita !acea intre cei doi, tru!ele unite au !ornit i"!otri.a gotilor #C ) In a"intirea acestei .ictorii Constantin a luat titlul de >ot+icus 4aAi"us) In ceea ce !ri.este a doua !arte a inscri!tiei, ea ridica unele se"ne de intrebare asu!ra di"ensiunilor li"esului sc7t+ic, "ai ales datorita ter"enului de tuteld ce insea"na !aza, a!arare, a0utor si s!ri0in #$ ) Acest cu.ant i"!reuna cu celelalte ad confir"anda" li"itis eA!ri"a ideea ca cetatea a fost construita !entru a re!rezenta un s!ri0in al zonei de frontiera) Ci.itas

#( E"ilian POPESCU, O!) cit, !) #&I) #& Radu 6ULPE, :istoire ancienne de la /obroud0a, BucureBti, %$(C, !) #C8) #' Tabula I"!erii Ro"ani Ro"ula-/urostoru"-To"is, Bucarest, %$8$, !) 8() ;rag"etul edificator din acesta inscri!tie

este LI"!eratoribus Caessaribus) Caio) Aurelio, 6alerio, /iocletianoOet 4arco Aurelio, 4aAi"iano) Piis feliciis in.ictis AugustisO et ;la.io 6alerio Constantio et >alerio 6alerio 4aAi"ianoOnobillissi"is Caesaribus >er"anicis 4aAi"is, >ot+icis 4aAi"is,OSar"aticis 4aAi"is, Britanicis 4aAi"is, PersicisO4aAi"is !ost debellatas +ostiu" gentesO!ro futuru" in aeternu" reibulicaeO!raesidiu" constitueruntL, L)))I"!aratilor Caesari, lui Caius Aurelius 6alerius /iocletianus Bi lui 4arcus Aurelius 4aAi"ianus, !ioBilor fericiti Bi neinfranti AuguBti Bi lui ;la.ius 6alerius Constantius Bi lui >alerius 6alerius 4aAi"ianus, celor "ai nobili Caesari, "arilor in.ingatori ai ger"anilor, "arilor in.ingatori ai gotilor, "arilor in.ingatori ai sar"atilor, "arilor in.ingatori ai britanicilor, "arilor in.ingatori ai !erBilor care du!a ce !o!oarele duB"ane au fost infrante au !us a!ararea care .a fi in folosul statului !entru eternitateL) /es!re aceasta inscri!tie a "ai scris un articol Bi 4i+ail ZA:ARIA/E, Inscri!tia defundatie din ti"!ul !ri" ei tetrar+ii de la :al"7ris <4urig+iol, 0ud) Tulcea=, "Pontica, 556II <%$C&=, !) %C%-%C#) #8 Andrei ARICESCU, Noi date des!re cetatea :drso.a, in Pontica, I6 <%$I%=, !) ('8M >r) ;LORESCU, Ca!ida.a) Ra!ort asu!ra acti.itatii din %$'8, in 4ateriale si Cercetari Ar+eologice, II, BucureBti, %$'C, !) ''8M P) /IACONU, Ca!ida.a) 4onografie ar+eologica, BucureBti, %$'C, .ol) I, !) %&M >+) BTE;AN, Bantierul ar+eologic >ar.an </inogetia=, in SCI6, 6, %$'&, nr) %-#, !) %8&) #I E"ilian POPESCU, O!) cit), !) %C&) loan BARNEA, Preocu!dri ale Sfdntului Constantin eel 4are la /unarea de Dos, in 4)O), 555II <%$C9=, nr) %, !) #) #$ > >UTU, /ictionar Latin-Ro"an, Bucuresti, %$C(, !) %#'C) %8

Tro!aensiu" se afla la o distanta de a!roAi"ati. #9 de ?ilo"etri in linie drea!ta fata de /unare,

(9

!utand fi considerata dre!t co"!onents a li"esului sc7t+ic ) I!oteza ra"ane .alabila si !entru alte cetati !recu" Ibida, Ul"etu" si Zalda!a (% , afiate intr-o situatie ase"anatoare cu cea a cetatii Tro!aeu") I"!ortanta li"esului sc7t+ic este aratata si de nu"irea lui ;la.ius /al"atius, fratele .itreg al lui Constantin eel 4are in functia de co"andant al "alului gotic Rri!a" >ot+icu" /al"atius= (# ) Pornind de la desco!eririle ar+eologice carea atesta eAistenta gotilor in Nordul /unarii si de la fa!tul ca acestui frate al lui Constantin i se rezer.ase du!a "oartea i"!aratului ad"inistrarea

!ro.inciilor din 4oesia Secunda si Sc7t+ia 4inor, ter"enul de ri!a got+ica !oate fi a!licat asu!ra intregii linii a /unarii de la .arsarea Oltului !ana in /elta) /e ase"enea, linistea asigurata de .ictoriile obtinute asu!ra sar"atilor si gotilor au !er"is consolidarea unor .ec+i fortarete si ridicarea altora) Pute" a"inti in acest sens asa-nu"itele castre si castella, nu nu"ai !e "alul dre!t al flu.iului, dar si !e eel stang, cu" este castrul de la Barbosi, situat in a!ro!iere de /inogetia, unde este atestata o ulti"a faza de .ietuire in !ri"a 0u"atate a secolului al I6-lea) /intre celelalte cetati ridicate din te"elii sau reconstruite, a.e" infor"atii sigure des!re ;la.iana identificata cu satul Raso.a, de !e "alul lacului Baciu in !unctul LPescarieL si des!re Constantiniana /a!+nae (( ) Efortul de reconstructie este insotit in !erioada do"niei lui Constantin eel 4are de o circulatie "onetara intensa si de !rezenta !e li"esul scitic a unui i"!ortant efecti. de tru!e auAiliare) In Sc7t+ia 4inor sunt "entionate acele unitati de ca.alerie cunei eGuitu", care erau for"ate din stablesiani, !ro.eniti din garzile i"!eriale si stratores, !ro.eniti din randul garzilor !ro.incile) C+iar daca in Notitia /ignitatu" , a!are un singur cuneus eGuitu" catGfractoriu" la Arrubiu", la :istria s-a desco!erit o inscri!tie din !erioada tetra+iei, des!re un cuneus eGuitu" catGfractoriu", cu nu"arul 5II, care-si a.ea sediul in castelul de la Tri"a"iu") Situatia !oate fi eA!licata !rin fa!tul ca "utarea unitatii dintr-o cetate din interiorul !ro.inciei intr-una de !e li"es, transfor"ata in tru!a de "ane.ra era un !rocedeu intalnit destul de des) Tot Notitia /ignitatu" "entioneaza o a doua categorie de tru!e auAilire stationate !e li"esul scitic si anu"e aceea nu"ita "ilites, unitati eAclusi. de infanterie ase"anatoare cu auAilires din 4oesia Pri"a) S-a sugerat la un "o"ent dat !osibilitatea ca "ilites sa fi !ro.enit din transfor"area unor tru!e retrase din legiunile de granita in unitati de sine statatoare si !rin des!rinderea unor efecti.e din auAilia) /i.izarea unei co+orte "ai .ec+i, !rezenta in .re"ea lui Constantin eel 4are in regiunile de Nord-6est ale Sc7t+iei sau recrutarea din randul !o!ulatiei locale a dus la for"area celor doua unitati "ilites Sc7t+ici (' ) /in aceste cate.a eAe"!le !ute" .edea cu" !rin inititi.e de reconstructie, "isiuni "iltare ofensi.e, nu"arul "are de tru!e stationate in zona, i"!aratul Constantin eel 4are a fost creatorul li"esului scitic (8 )

>) 4URNU, Noi sa!aturi in cetatea Tro!aeu" Traiani) Canalul cetatii, in BC4I, I6 <%$%%=, !!) %-%#M 6asile PAR 6AN, Cetatea Tro!aeu" consideratii istorice, in BC4I, I6 <%$%%=, !!) %-%#M Al) BARNEA, /esco!eriri e!igrafice noi in cetatea Tro!aeu" Traiani, "Pontica, 5, <%$II=, !!) (&$('I)

(% Andrei OPAIT, O sa!atura de sal.are in oraBul antic Ibida, in SCI6A, 55LII <%$$%=, !!) #%-'8M 6asile PAR6AN, Cetatea Ul"etu") /esco!eririle !ri"ei ca"!anii de sa!aturi din .ara anului %$%%, in AAR4SI, s) II, 555I6 <%$%%%$%#=, !!) &$I-89CM I/E4, Cetatea Ul"etu", /esco!eririle ca"!aniei a doua si a treia de sa!aturi din anii %$%#%$%(, "AAR4SI, s) II, 5556 <%$%(-%$%&=, !!) #&'-&#9) (# Anoni"us 6alesii, 6I, (', ";:/R, .ol) II, !!) &C-&$) (( Petre /IACONU, In cautarea /afnei))), in Pontica, I6 <%$I%=, !) (%I) Prin inter"ediu argu"entelor de ordin literar sau a celor ar+eologice, cetatea este identificata cu Sucida.a <Par0oaiaIz.oarele=) (& Notitia /ignitatu", 555I5, %8, ";:/R, .ol)%%, !!) #9C-#9$) (' IBI/E4, !!) #%9-#%%) A):)4) DONES, T+e Later Ro"an E"!ire) A social econo"ic and ad"inistrati.e sur.e7, OAford, %$8&, .ol) I, !) $$)

%I

I"!eriul bizantin sub ur"asii lui Constantin eel 4are

Constantin eel 4are fondatorul I"!eriului crestin oriental a lasat ur"asilor sai ca !rinci!als sarcina a!ararea lui i"!otri.a ereziilor si a in.aziilor barbare) In !lus, la "oartea sa, I"!eriul nu a.ea inca un Augustus dese"nat) In anul ((', cu !rile0ul sarbatoririi a (9 de ani de do"nie, i"!aratul defunct a i"!artit I"!eriul intre cei trei fii ai sai si cei doi ne!oti, fara sa fi indicat fiului eel "are, Constantin al II-lea, ca ar a.ea dre!turi deosebite) Ne!otilor /al"atius si :anibalianus li s-a refuzat din start de catre ar"ata un rol !olitic) Astfel cei trei firati s-au intalnit la 6i"inaciu", in 4oesia Su!erior si si-au i"!artit teritoriile "ostenite de la tatal lor astfel Constantius al II-lea <((I-(89= a a.ut "ai intai Orientul <Asia 4ica, Siria, Palestina, Egi!tul= la care se adauga Tracia, iar "ai a!oi tot I"!eriul) Constantin al II-lea <((I-(&9= !ri"este Occidentul <Bretania, >alia, S!ania=, iar Constans <((I-('9=, care a.ea nu"ai %& ani !ri"este Italia, Africa si Ill7ricul Oriental) Constans isi fiAeaza "ai intai ca!itala la Sir"iu", iar "ai tarziu la Ro"a) Cucerind Nordul Italiei, Constantius al II-lea si Constans do"nesc fiecare in buna intelegere, cu toate ca intre ei eAistau deosebiri de credinta, Constans fund ortodoA iar Constantius al II-lea arian) /orinta de a sca!a de sub tutela fratelui sau, Constantin al II-lea, il .a deter"ina !e Constans sa declanseze un razboi fratricid, soldat cu "oartea celui din ur"a in anul ('9)

Ra"as singur i"!arat Constantius al II-lea are de facut fata unor situatii delicate de natura !olitica si "ilitara, atat in Occident cat si in Orient) Ince!and cu anul ((C, cand Sa!or al II-lea asediaza cetatea Nisibis, conflictul cu !ersii .a fi !ractic !er"anent !ana in ('9) In ceea ce !ri.este situatia I"!eriului la /unarea de Dos, !ute" s!une ca sub Constantius al II-lea este continuata !olitica dusa de /iocletian si de Constantin eel 4are) El instaleaza noi tru!e in Sc7t+ia 4inor cu" ar fi "ilites !ri"i Constantiniani, la No.iodunu") In aceasta !erioada a fost reno.ata cetatea Ca!ida.a, iar Constantiniana, oras de !e "alul 4arii Negre, la N) de :istria, !are sa fi fost refacuta tot acu") O i"!ortanta inscri!tie desco!erita !e teritoriul cetatii Troes"is, ne da a"anunte interesante cu !ri.ire la "asurile su!li"entare intre!rinse de Constantius !entru !aza acestor locuri de granita) 4asura se i"!unea !entru a face fata gotilor, care adesea na.aleau dincolo de flu.iu, treceau /unarea !e furis, !ri"e0duind .iata !asnica a locuitorilor din aceasta zona) Pe !lan religios, Constantius al II-lea a continuat sa s!ri0ine acti. crestinis"ul, dar s!re deosebire de tatal sau el a fost ade!tul arianis"ului) El a cautat sa !ro"o.eze aceasta erezie, reusind catre sfarsitul do"niei s-o i"!una ca doctrina oficiala a I"!eriului) Prin fa!tul ca a incercat sa i"!una o linie de conduita fa.orabila arienilor, "ulti %-au considerat inter.entionist, fund c+iar asi"ilat cu L!ri"ul caz de cezaro-!a!is"L (I ) Cearta dintre niceeni si arieni .a continua, Sfantul Atanasie reintors din eAil in ((C fiind ne.oit sa faca fata reactiei .iolente a arienilor) Acestia din ur"a se .or i"!arti tot acu" in doua gru!e se"iarienii, care ad"iteau nu"ai o ase"anare intre ;iul si Tatal, nu"iti eusebieni deoarece il a.eau in frunte !e Eusebiu de Nico"idia si arieni radicali, sau euno"ieni, de la nu"ele conducatorului lor Euno"iuM acestia din ur"a considerau ca intre Tatal si ;iul eAista o deosebire funda"entals, de substanta) Prin +otararea i"!aratului, Sf Atanasie este alungat iar in locul sau este !us >rigorie) Atanasie fuge in Italia, unde cere a0utorul !a!ei Iulius, care il gaseste ne.ino.at <(&9=) In Orient, e!isco!ii tin "ai "ulte sinoade, in care se incearca alcatuirea unui Crez !ro!riu) In Occident, !a!a il con.inge !e Constans sa faca !resiuni asu!ra fratelui sau Constantius al II-lea, !entru a fi con.ocat un sinod care sa discute cazul lui Atanasie) In (&# sau (&( are loc un sinod la Sardica <Sofia=, la care !artici!a si Atanasie) /in cauza neintelegerilor re!rezentatii celor doua !arti a I"!eriului se aduna se!arat) Occidentalii il declara !e Atanasie ne.ino.at, iar orientalii du!a "ai "ulte sedinte se "uta la Adriano!ol, unde il conda"na

A) PIETRI, :istoire du c+ristinis"e des origines a nos 0ours dHune c+retiente <#'9-&(9=, Paris, %$$', !) #C$) %C

naissance

!e Atanasie si alcatuiesc un nou Credo) La "oartea lui >rigorie in (&', sub !resiunea fratelui sau, Constantius !er"ite lui Atanasie sa-si ocu!e scaunul din AleAandria) /in !acate lucrurilor nu se .or o!ri aici, in ur"a sinodului de la Ri"ini din ('8 cu e!isco!ii occidentali, Constantius al II-lea il .a eAila !e Atanasie !entru a treia oara) Tot sub !resiunea lui Constantius al II-lea, la un alt sinod de la Seleucia din Palestina, se .a ado!ta ca for"ula de credinta oficiala arianis"ul) In ceea ce !ri.este atitudine fata de !aganis" !ute" s!une ca succesorii lui Constantin eel 4are au fost "ai degraba defa.orabili, dar "asurile lor au fost de "ulte ori li!site de coerenta) O lege din .re"ea lui Constant din (&% !re.edea abolirea su!erstitiilor si a sacrificiilor, fara a fi .orba aici de o interdictie absoluta a tuturor cultelor !aganeM era .orba !robabil de o reinnoire a !re.ederilor din .re"ea lui Constantin eel 4are !ri.ind sacrificiile sangeroase si alte !ractici

(C !agane )

Constatius al II-lea "oare in (8% intr-o lu!ta cu .arul sau Iulian, eel care ii .a fi succesor) Iulian A!ostatul <(8%-(8(=

Iulian A!ostatul era fiul lui Iulius Constantius <frate .itreg cu Constantin=, !ri"ind o educatie crestina aleasa) /in !acate in ('% se con.erteste in secret la !aganis" si frec.enteaza !e unii filozofi din Asia 4ica) /e ase"enea se si"te atras de tau"aturgul 4aAi"us din Efes, care %-a in.atat cu" sa co"unice cu zeii) Con.ertirea sa la !aganis", de unde isi .a lua si nu"ele de KA!ostatulL, !are sa fi fost deter"inata de a.ersiunea !e care o a.ea fata de Constantius, eel care o"orase "ai "ulti "e"bri ai fa"iliei sale, a!oi i"aginea negati.a oferita de dis!utele teologice) Studiile sale literare si filozofice la 4arcellu" in Ca!adocia <unde fusese eAilat du!a "asacrarea f"iliei sale= iar a!oi la Efes si Atena, %-au condus catre o for"a de religiozitate !articularS do"inata de neo-!latonis" ($ ) Particularis"ul acestei alegeri consta intr-o filozofie de ti! s!iritual, o a!ro!iere

de "istere realizandu-se !rin ritualuri secrete, !ractici "agice, !rin care era in.ocata !uterea zeilor si a de"onilor !e !a"ant si in sufletele celor initiati &9 ) /e ase"enea, credinta lui Iulian era sincretista, a"estecand ele"ente !reluate din oracolele caldeene, cu religiile orientale si "isterele, "itologie clasica cu orfis", doctrinele lui Pitagora cu cele ale lui Platon) Teologia sa !e care o !ute" califica de ti! gnostic-!agan, a.ea !ronuntate caractere "onoteiste, fund a!ro!iata "ai degraba de crestinis" decat de !aganis"ul clasic Iulian il .enera !e Zeus <tatal=, !e :elios <fiul ase"enea tatalui, "ediator intre ideea binelui si creatie= si un al treilea i!ostas, "a"a zeilor, o fecioara nascuta fara "a"a) /u!a ce in noie"brie (8% este dese"nat succesorul lui Constantiu al II-lea, Iulian a incearcat sa restaureze !aganis"ul) In acest sens isi asu"a in "od de!lin titlul de !ontifeA "aAi"us anuland "asurile luate anterior i"!otri.a religiei traditionale, desc+izand te"!lele si obligand !e crestini la restituirea cladirilor si "aterialelor care le fusesera oferite du!a confiscarea acestora de la !agani) 4asurilor de restituire, Iulian a adaugat o serie de fa.oruri donatii de bani !entru construe tia si re!ararea te"!lelor, scutiri fiscale !entru orasele "a0oritar !agane, anga0area !referentiala a functionarilor !agani) Ceea ce ur"area Iulian era o refor"a religioasa si "orala, ins!irata in buna !arte tot din crestinis") Astfel incearca "ai intai sa refor"eze clerul !agan, instituind in fiecare !ro.incie un fel de sef al !reotilor, care ase"enea e!isco!ului "itro!olitan su!ra.eg+ea acti.itatea celor subordonati) Acest cler beneficia de cantitati anuale de grau si de .in, iar sur!lusul trebuia i"!artit saracilor) Iulian i"!unea !reotilor !agani si o serie de datorii cultuale (C Pierre 4AP.A6AL, O!) cit) !) %#) ($ IBI/E4,!) %() &9 IBI/E4) %$

in.atarea cantarilor, rugaciunea de trei ori !e zi, !ostul, studiul filozofilor reco"andati <erau eAce!tati E!icur si sce!ticii=, interdictia citirii ro"anelor) Cei care nu res!ectau aceste reco"ndari riscau eAcluderea din cler) ;ata de crestinis" Iulian afisa o orecare toleranta contrazisa insa de "asurile !e care le .a lua) Atitudinea sa a fost "ereu insotita de su!ri"area unor +otarari luate in .re"ea lui Constantin eel 4are a"enzi "ari erau date co"unitatilor crestine care distrusesera te"!lele !agane, li se interzice crestinilor eAercitarea "eseriei de !rofesor &% , iar in ulti"ele luni de do"nie Iulian eAclude !e crestini din functiile i"!ortante ale Statului si nu le "ai !er"ite sa

sa.arsesca in"or"antari in ti"!ul zilei) La ince!utul anului (8( Iulian a !er"is e.reilor reconstruirea te"!lului din Ierusali", initiati.a esuata in ur"a unui cutre"ur de !a"ant &# ) Consecintele acestui de"ers au fost gra.e !entru e.rei, carora li s-a re!rosat ulterior alianta cu un i"!arat anticrestin) Ostilitatea lui Iulian fata de crestini "ai !oate fi obser.ata si din !ro!ria lucrare !ole"ica intitulata I"!otri.a galileenilor ) Politica anticrestina a lui Iulian a facut nu"eroase .icti"e !rintre crestini "ulti e!isco!i au fost eAilati, au fost distruse biserici <la Panias, la /a"asc, in Sa"aria= unii e!isco!i au fost "asacrati && iar in /obrogea Sf E"ilian a fost "artirizat la %C iulie (8# in localitatea /urostoru" <Silistra=) Ca"!ania "ilitara i"!otri.a !ersilor din !ri"a.ara anului (8(, ar fi trebuit sa re!rezinte in .iziunea lui Iulian, o !roba ca zeii !agani ii sustin !e adoratori) Pana la ur"a totul s-a inc+eiat cu un dezastru, sanctionat !rin !ierderea !ro.inciilor orientale ale I"!eriului) Pe #8 iunie (8(, in ti"!ul unor tratati.e cu !ersii, Iulian este asasinat &' , iar odata cu "oartea sa se !unea ca!at unei scurte !erioade de reconsiderare a crestinis"ului in I"!eriu)

6alens <(8&-(IC=

Trecerea de la do"nia lui Iulian la cea a lui 6alens a fost facuta de i"!aratul Io.ian, crestin care a do"nit foarte !utin <(8(-(8&=, gasindu-si sfarsitul in >alia) In ceea ce-% !ri.este !e 6alens <(8&-(IC= a a.ut de lu!tat i"!otri.a gotilor la /unarea de Dos) /e fa!t, du!a "oartea lui Io.ian, gotii s-au a"estecat in lu!tele interne !entru ocu!area tronului de la Constantino!ol, sustinandu-% !e Proco!iu, considerat singurul descendent al lui Constantin eel 4are &8 ) Pana la ur"a in.ingatorul a fost 6alens care organizeaza i"ediat o eA!editie de !ede!sire a gotilor nord-dunareni) Pentru aceasta isi stabileste cartierul general la 4arciano!olis, de unde intre!rinde intre anii (8I-(8$, eA!editii in stanga /unarii) Pri"a ca"!anie a ince!ut in 4untenia, i"!aratul trecand /unarea !e un !od de .ase si ur"arindu-i !e goti !ana in "untii Buzaului, dar fara sa !oarte o lu!ta decisi.a) /in discursul tinut de retorul T+e"istios la #C "artie (8C, cu !rile0ul a ' ani de do"nie a lui

&% Era .orba de doua edicte date in (8#, !ri"ul i"!unand in cazul nu"irii unui !rofesor a!robarea autoritatilor i"!eriale locale, iar al doilea interzicand creBtinilor sa "ai !redea in Bcoli)

/) LE6ENSON, Dulian and Derusale") T+e Sources and t+e Tradition, Le7de, %$$', !) 8#) &( Nu"e folosit frec.ent de Iulian !entru a-i dese"na !e crestini) && E!isco!ul >+eorg+e al AleAandriei a fost "asacrat de catre !aganii din AleAandria, iar e!isco!ul 4arcu de Artusa a fost "altratat de catre !aganii din localitatea sa !entru ca nu dorea sa ina!oieze obiectele luate de crestini dintr-un te"!lu !agan) &' Unii sunt de !arere ca a fost o"orat de un creBtin, iar istoricul !agan A""ianus 4arcellinus atribuie e.eni"entul unui tragic accident) Cf A44IEN 4ARCELLIN, Reru" gestaru" libri Gui su!ersunt, ed) 6) Se7fart+, Lei!zig, %$ICM D) BI/EZ, La .ie de I He"!ereur Dulien, Paris, % $(9M D) BOU;;ARTI>UE, L He"!ereur et la culture de son te"!s, Paris, %$$#M R) BRAUN, D) RIC:ER, LH e"!ereur Dulien) /e 6+istoire a la legende <((%-%I%'=) /e la legende au "7t+e, % .ol), Paris, %$IC-%$C%) E) POPESCU, Crestinis"ul in e!ar+ia Buzaului !ana in secolul al 6:-lea, in .ol) S!iritualitate si istorie, .ol) I, Bucuresti, %$C(, !) #8$) #9

6alens, afla" o serie de infor"atii interesante si des!re istoria /obrogei) Astfel, !o!ulatia de aici se arata nerabdatoare !entru ca i"!aratul sa restaureze linistea si !acea la /unare) /e aceea 6alens doreste sa reia in (8C ca"!ania i"!otri.a gotilor, dar este i"!iedicat de inundatiile !ro.ocate de flu.iu) Ar"ata sa ra"ane toata .ara la 6icus Car!oru" <satul Car!ilor=, !robabil in a!ro!iere de :arso.a <Carsiu"=, singurul .ad din zona /urostoru" si No.iodunu") EA!editia este reluata in (8$, dar de data aceasta in N) Sc7tiei 4inor, in regiunea dintre Car!ati si Nistru) Atanaric+, conducatorul gotilor, este silit sa ceara !acea, ale carei conditii sunt discutate in (8$) Conditiile !acii sunt fa.orabile ro"anilor, barbarii luandu-si obligatia de a nu "ai trece in I"!eriu, stabilinduse !entru sc+i"burile co"erciale doua !uncte de granita Constantiniana /a!+ne si No.iodunu") /e ase"enea lui Atanaric+ i se cerea sa nu-i "ai !ersecute !e crestinii auto+toni sau goti, aflati in sta!anirea sa) In aceasta !erioada .or fi construite doua fortarete cunoscute du!a nu"e, fara sa fi fost identificate si !e teren 6alentiniana, de la nu"ele fratelui lui 6alens, si >ratiana, du!a nu"ele ne!otului sau >ratian) Atanaric+ nu a res!ectat toate !re.ederile !acii inc+eiate in (8$, !rigoana i"!otri.a crestinilor fund indre!ata atat catre !o!ulatia auto+tona cat si asu!ra gotilor &I ) Crestinis"ul fusese !redicat in stanga /unarii de "isionarii tri"isi de autoritatile bisericesti

din Sc7t+ia 4inor, dar si din Ca!adocia !rin gri0a Sf) 6asile eel 4are &C ) Astfel religia crestina !rinsese radacini adanci atat !rintre auto+toni, cat si in randul gotilor) 4isiunea ortodoAa eAercitata in stanga /unarii a fost deosebit de acti.a si a dus la instaurarea unei organizari te"einice cu !aro+ii in sate si cetati, cu !o!ulatie "iAta auto+tona si gota) In fruntea acestor !aro+ii erau desigur !reotii, !roto!o!ii si bineinteles e!isco!ii) /intre acestia din ur"a cunoaste" !ana acu" ur"atoarele nu"e Teofil, Ulfila <a!ostolul gotilor, botezat in rit arian de e!isco!ul Eusebiu de Nico"idia, eel care traduce Biblia in li"ba ger"ana in ('9=, >odas sau Sil.anus &$ ) Toate !aro+iile di"!reuna cu !reotii lor si cu e!isco!ii for"au asa-nu"ita KBiserica a lui /u"nezeuL care se afla in tara gotilor) Titulatura ei era KBiserica lui /u"nezeu si a tuturor !aro+iilor Sfintei Biserici OrtodoAe din Ca!adociaL, condusa in .re"ea aceea de Sf) 6asile eel 4are) La KconstruireaL acestei Biserici a contribuit in "od deosebit Sa.a >otul, "isionar crestin din Ca!adocia, care a suferit "artiriul in anul (I#, cu ocazia !ersecutiei dezlantuite de Atanaric+) /in Actul "artiric al Sfdntului Sa.a '9 , ca si din acti.itatea cunoscuta a e!isco!ilor "entionati "ai sus, deduce" ca Biserica eAistenta in regiunea do"inata de goti, a.ea edificii de cult <bazilici= si a acti.at !entru ras!andirea crestinis"ului in "asa auto+tonilor si a barbarilor) Pacea din (8$ cu gotii nu a a.ut consecinte durabile, deoarece !atrunderea +unilor in (I'(I8 in regiunile nord-dunarene a tulburat ec+ilibrul care se stabilise, obligand !o!ulatiile ger"anice sa se de!laseze s!re sud)

&I Btefan ALE5E, %899 de ani de la "oartea Sfdntului Sa.a >otul, in B)O)R), 5C, nr) '-8, %$I#, !) ''8-'8CM loan IONESCU, Po"enirea Sfdntului "artir Sa.a >otul, "4)O), 55I6, nr) (-&, %$I#, !) %C9-%C() &C Infor"atii de "are .aloare !ute" gasi in Actul "artiric al Sfdntului Sa.a >otul, "artirizat la %# a!rilie (I# in a!ele Buzaului) ;oarte i"!ortanta era titulatura LBiserica sfanta Bi ortodoAa ce se afla in >ot+iaL care !urta cores!ondente cu Biserica OrtodoAa a Ca!adociei condusa de Sfantul 6asile eel 4are) Istorisirea este considerate .eridica de "a0oritatea s!ecialiBtilor in acte "artirice, datele din act fiind considerate ca furnizate de un "artor ocular, !oate de !reotul Sansalas) Infor"atii co"!le"entare !ute" gasi la 6asile >+) SIBIESCU, Legaturile Sfdntului 6asile eel 4are cu Sc7t+ia 4inor </obrogea=, in OrtodoAia, 555I, nr) %, %$I$, !) %&8-%&$M E"ilian POPESCU, Crestinis"ul !e teritoriul Ro"dniei !ana in secolul al 6ll-lea in lu"ina noilor cercetari, in 4)B), 5556II, nr) &, %$CI, !) &(M loan IONESCU, Sansala, !ri"ul !reot crestin daco-ro"an atestat docu"entar, in 4)O), 55II, nr) '-8, %$I9, !) &C'-&$9M 4ircea PACURARIU, Crestinis"ul daco-ro"an in nordul /unarii in secolul al I6lea)La %899 de ani de la "oartea Sfdntului

Sa.a L>otulL <%# a!rilie (I#=, "4)A),) 56II, nr) (-&, %$I#, !) %$%-#99) /an >+) TEO/OR, Crestinis"ul la est de Car!ati de la origini !ana in secolul al 5l6-lea, IaBi, !) '8M loan >+) CO4AN, Ele"ente de continuitate s!irituala geto-daco-ro"ana si crestina in regiunea rdului 4ousaios-Buzau du!a "arturii !atristice si ar+eologice, in .ol) S!iritualitate si istorie, .ol) I, BucureBti, %$C(, !) #&%) '9 6ezi nota &I) #%

Atacat de +uni '% in regiunile Nistrului, Atanaric+ se .a retrage s!re Siret si 4untii Car!ati, unde .a incerca sa-si organizeze rezistenta) Este foare !robabil ca in aceasta !erioada sa fi fost construit santul de a!arare i"!otri.a +unilor, intre Siret si Prut, in dre!tul localitatii Stoicani <0ud) >alati=) Nesiguranta creata de de!lasarea +unilor, !recu" si o serie de neintelegeri a!arute intre Atanaric+ si unii !rinci!i goti !recu" ;rit+rigen sau Ala.i., ii .a deter"ina !e acestia din ur"a sa ceara i"!aratului 6alens !er"isiunea de a i"igra in I"!eriu, !ro"itand in sc+i"b sa de.ina crestini si sa a!ere !ro.inciile dunarene i"!otri.a unor atacuri) 6alens a consi"tit la aceasta, dar aflandu-se in Orient, unde lu!ta cu !ersii, nu a !utut controla indea!roa!e "odul in care se desfasura intelegerea) >otii tree /unarea !e la /urostoru", dar ad"inistratia ro"ana, in s!ecial conducatorii diocezei Tracia, Lucinus si 4aAi"us, nu le-au asigurat +rana necesara !ana cand acestia trebuiau asezati in calitate de coloni) 4ai "ult decat atat au fost si info"etati, !entru a su!ra.ietui fiind ne.oiti sa-si .anda obiectele de !ret si co!iii ca scla.i) In "od firesc gotii aflati de0a in I"!eriu se .or re.olta, a.and de !artea lor si !e cei de dincolo de /unare) Ar"atele ro"ane .or fi infrante, iar "ai "ulte !ro.incii .or fi de.astate) Presat !e de-o !arte de !o!ulatia ro"ana, iar !e de alta de ra.agiile barbarilor, 6alens se .a anga0a intr-o lu!ta directa, soldata insa cu infrangerea sa la Adriano!ol in (IC) /ezastrul din acest an .a a.ea consecinte gra.e !entru I"!eriu de acu" incolo gotii .or ra"ane !entru totdeauna in granitele I"!eriului, se .or a"esteca in treburile sale interne, detinand o !ondere de care conducerea de la Constantino!ol .a trebui sa tina sea"a '# ) In batalia de la Adriano!ol "oare si 6alens, ars !robabil de .iu intr-o casa in care se retrasese !entru a-si lega ranile)

Politica religioasa in I"!eriu de la Iulian A!ostatul Bi !ana in .re"ea lui Teodosie I eel 4are

Succesorii i"ediati ai lui Iulian A!ostatul, nu re.in in intregi"e la !olitica religioasa dusa de !redecesorii lor) Io.ian a carui do"nie a fost efe"era, era crestin, el abrogand o serie de "asuri discri"inatorii, cu" ar fi interdictia de a in.ata si a restitui Bisericii o serie de !ri.ilegii) Insa el nu s-a anga0at in lu!tele interne ale Bisericii, ra"anand c+iar tolerant fata de !aganis", li"itandu-se nu"ai la interzicerea su!erstitiilor '( ) Cei care i-au succedat lui Io.ian, 6alentinian I <(8&-(I'= in Occident si 6alens <(8&-(IC= in Orient, au fost crestini, !olitica lor religioasa fiind "arcata de o atitudine fa.orabila crestinilor) Cate.a din legile date acu", tind sa !re.ina unele eAcese li"itarea intrarii in cler, nu eAagereaza cu !ri.ilegiile acordate cleruluiM in !lus, 6alentinian se abtine in Occident de la inter.entia !uterii seculare in !roble"ele interne ale Bisericii, declarand ca acestea trebuie rezol.ate de e!isco!i) Politica celor doi i"!arati fata de !aganis" a fost relati. toleranta) Una din !ri"ele legi date acu" si reinnoita in (I9, "entinea libertatea de cult) Sacrificiile nocturne erau interzise inca din (8& , "ai degraba din tea"a fata de "agie decat din ostilitate fata de !aganis", dar !rin inter.entia !roconsulului A+aiei, 6alentinian, "isterele lui Eleusis .or fi autorizate) Nu trebuie eAagerata nici toleranta lui 6alentinian fata de crestini una din legile sale inscrisa "ai tarziu intr-un ca!itol consacrat crestinis"ului din CodeAul lui Teodosie al II-lea, interzicea folosirea soldatilor !entru

'% Pri"a !o!ulatie de origine turca care in.adeaza Euro!a) '# Sf) A"brozie al 4ediolanu"ului s!unea ca I"!eriul se afla acu" intr-o !erioada de decadere) '( 2 Legea lui /u"nezeu, care este de ase"enea Bi a ta)))confera sufletului fiecaruia da a alege dru"ul sau !ro!riu s!re credinta 3 in >)/A>RON, L HE"!ire d HOrient au I6 e siecle et les traditions !olitiGue de IH+ellenis"e le te"oignage de T+e"is tios)Tra.auA et "e"oires (,Paris, %$8C) ##

!aza te"!lelor !agane, inclusi. a te"!lelor unde era celebrat cultul !ublic) Acest lucru atesta o atitudine discri"inatorie bazata !e criterii religioase din !artea Statului '& ) In !ri.inta lui 6alens, acesta .a fa.oriza !e arieni, atitudine deter"inate de fa!tul ca fusese botezat de un arian "oderat, e!isco!ul EudoAius) /e aceea arianis"ul se .a ras!andi in randul

!o!ulatiilor ger"ane din stanga /unarii si c+iar din interiorul I"!eriului, !ro.ocand "ari tulburari in randul autoritatilor bisericesti si a !o!ulatiei crestine) Ince!and cu anul (8' foarte "ulti e!isco!i .or fi alungati de !e scaunele lor) In atitudinea sa 6alens nu .a a.ea succesul scontat, !entru ca atat in A!us cat si in Rasarit traiau "ari !ersonalitati cu" au fost Parintii Ca!adocieni, intre care s-a distins 6asile eel 4are <e!isco! intre (I9-(I$=, 4eletie al Antio+iei, Atanasie <P(I(=, fratele si succesorul sau Petru al AleAandriei) In A!us trebuie a"intiti !a!a /a"asus si Sf) A"brozie al 4ediolanu"ului) 6alens a incercat sa-si i"!una !olitica sa ariana si in /obrogea, unde !astorea in acea .re"e e!isco!ul Bretanion, sarbatorit in calendarul ortodoA la #' ianuarie) Atunci cand 6alens se afla in /obrogea cu !rile0ul ca"!aniilor sale i"!otri.a gotilor si a .rut sa-% deter"ine !e Bretanion sa treaca la arianis") In Istoria bisericeascd, Sozo"en ne relateaza acest e.eni"ent, s!unand ca i"!aratul a intrat in biserica si %-a inde"nat !e Bretanion sa se uneasca cu arienii) E!isco!ul de la To"is si-a sustinut cu "ult cura0 !unctul sau de .edere cu !ri.ire la in.atatura Sinodului I Ecu"enic de la Niceea, iar !o!orul %-a insotit) Afrontul adus i"!aratului !rin acesta atitudine a atras du!a sine eAilarea lui Bretanion, iar Biserica din To"is a ra"as astfel fidela OrtodoAiei) In Occident, du!a "oartea lui 6alentinian I a ur"at fiul sau >ratian <(I'(IC=, un crestin !ios c+iar K!rea credincios decat ar fi trebuit !entru un sef de StatL asa cu" afir"a Rutin in Istoria bisericeascd '' ) Politica sa religioasa este in !ri"ii ani de do"nie ase"anatoare celei duse de tatal sau) El confir"a fa!tul ca !roble"ele de ordin bisericesc trebuie rezol.ate de e!isco!i, dar i"!une 0udecarea !reotilor i"!licati in cri"e, de catre "agistrati ci.ili) In ur"a cererii for"ulate de !a!a /a"asus <(IC= la un sinod local tinut la Ro"a, i"!aratul acce!ta ca Statul sa se ingri0easca de !unerea in a!licare a +otararilor luate de sinoade <eA!ulzarea e!isco!ilor de!usi din scaun=) Interesant !are si edictul for"ulat de >ratian, !rin care era !er"isa Klibertatea de a se inselaL <securitas erroris +u"ani=) Acest edict i"!us cu siguranta de catre arieni in ti"!ul unei scurte .izite intre!rinse de i"!arat la Sir"iu", .a fi a!licabil !entru o !erioada scurta) Tulburarile !ro.ocate de arianis" in !erioada de du!a "oartea lui Cosntantin eel 4are, au scos la lu"ina intreaga co"!leAitate a noii situatii in care se gasea Biserica in ra!ort cu lu"ea) Adesea .ictoria risca sa se transfor"e in infrangere, iar sfarsitul unor !ersecutii in de!endents fata de autoritati) Adesea sunte" foarte sensibili la riscul !e care il !oate a.ea colaborarea eAcesi.a a Bisericii cu Statul) /urerea unor !erioade su"bre din istorie ne deter"ina sa .ede" cu oc+i buni si

obiecti.itate un !roces deosebit de co"!leA i"!licarea Bisericii in lu"e) Prin aceasta nu intelege" un !articularis" a!arte al relatiei dintre Biserica si Stat, nici ado!tia for"ala de catre societate a unor cere"onii, si"boluri sau rituri crestine, ci o !rofunda transfor"are a s!iritului u"an, care are loc la ada!ostul acestui !roces, transfor"are greu de sesizat, dar deosebit de i"!ortanta !rin consecinte) Este .orba de includerea in s!iritul si constiinta u"ana a lui Iisus) /u!a Constantin, crestinis"ul de.ine cu ade.arat destinul lu"ii, aceasta fund si i"!ortanta deosebita a acestei !erioade) Pri"a i"!resie lasata de secolul al I6-lea este aceea a unei con.ertiri ra"asa Kno"inalaL '8 ) In a!arenta, atat !e ti"!ul lui Constantin cat si a ur"asilor acestuia au loc foarte "ulte contro.erse legate de crestinis"M in acelasi ti"! biserici s!lendide sunt ridicate in orase, sunt oficiate cu "ulta sole"nitate slu0be, .es"intele liturgice sunt confectionate din aur si !ietre !retioase) Intrebarea !e care ne-o !une" este ur"atoarea !ute" obser.a o reinnoire "orala sau

'& Pierre 4ARA6AL, O!)cit, !) %I-%C) '' RU;IN /HATUILEE, :istoire ecclesiastiGue, ed) T+) 4O44SEN, >CS $, #, %$9$) '8 AleAandre SC:4E4ANN, o!)cit), !) C&)

#(

crestinis"ul a influentat !ur si si"!lu legile, obiceiurile si !rinci!iile Statului care %-a ado!tatU Constantin a decretat /u"inica zi de odi+na, a scutit de i"!ozite Biserica si clerul, a acordat !utere 0udiciara e!isco!ilor, a !rote0at fa"ilia) /in !acate o !arte a acestei legislatii KcrestineL tindea sa acorde !ri.ilegii Bisericii, iar !entru a u"aniza un !ic .iata era !astrata linia dre!tului ro"an) In orice caz nu obser.ant acu" o o anu"ita criza de constiinta) Au fost in secolul al I6-lea do"enii in care s-a inregistrat c+iar o crestere a ser.ilis"ului o"ului fata de Stat) Dudecand aceasta !erioada sunte" tentati sa o face" in ra!ort cu !roble"ele !e care crestinis"ul le are astazi) Ra!ortul dintre Biserica si Stat, !roble"ele de cultura sau societate au e.oluat "ult, astfel incat trebuie sa tine" cont de o crestere dificila, in care idealul crestin nu a fost atat de usor de i"!us) Pri"ul obstacol al Bisericii din acesta !erioada nu era nici i"!erfetiunea !articularS, sau a Statului si societatii, ci !aganis"ul) Nu !ute" 0udeca in "od corect realizarile din acesta e!oca fara a intelege natura lu!tei)

Paganis"ul il re!rezenta" de obicei ca !e un cult adus idolilor, iar .ictoria Bisericii !are ce.a si"!lu si firesc) Lucrurile sunt insa ce.a "ai co"!licate) In s!atele adorarii idolilor se ascund "entalitati s!ecifice si coerente, un ansa"blu de idei si credinte !rofund inradacinate in oa"eni, care nu erau usor de eli"inat si care nu au dis!arut nici !ana astazi) Intr-un "od foarte general a" !utea descrie acesta .iziune a lu"ii ca fund legata de tendinta o"ului de a se lasa su!us uneori irationalului din natura) Acesta ar conduce KdestinulL !a"antului si al celor care locuiesc !e el, o"ul !rin aceasta fragilitate a0ungand la un cult do"inat de sacrificii) Pana la un oarecare !unct o"ul !oate a0unge sa do"ine aceste forte cu a0utorul "agiei, dar nu reuseste sa le cunoasca !ana la ca!at) Atitudinea fata de lu"e este do"inata de tea"a, de un senti"ent al de!endentei fata de anu"ite forte "isterioase o"ul le !oate in.oca, dar nu le !oate face inteligibile 'I ) Crestinis"ul .edea in !aganis" o "are "inciuna, o "inciuna la adresa lui /u"nezeu el se .a concentra acu" asu!ra lu!tei i"!otri.a !aganis"ului) Era .orba de o lu!ta !entru sufletul u"an, !entru eliberarea sa din iadul care-i otra.ea constiinta si .iata) In lu"ina acestui conflict intelege" "ai bine ceea ce sunte" tentati sa nu"i" astazi un co"!ro"is cu lu"ea) Pe .re"ea !ersecutiilor, "icul gru! de crestini era !rin lege eAclus din .iata !ublica) Ur"asii lui :ristos nu !uteau a.ea un rol acti. in lu"e, ci nu"ai de a-L "arturisi !e /o"nul !rin cu.inte si sange) Odata cu edictul de la 4ilan lucrurile se sc+i"ba in "od radical tot "ai "ulti oa"eni .in la biserici, Biserica fiind !lasata in centrul .ietii I"!eriului) 4arturia "artirilor a de"onstrat inse!arabilitatea religiei crestine de .iata, afir"and ca o"ul a!artine I"!aratiei lui :ristos) Sensul "esa0ului crestin era ca I"!aratia lui /u"nezeu s-a a!ro!iat odata cu intru!area lui :ristos, de.enind ince!ut al unei .ieti noi in lu"e) In lu"ina acestei I"!aratii ni"ic in lu"e nu "ai !utea !retinde !e .iitor ca re!rezenta o .aloare absoluta nici Statul, nici cultura sau fa"ilia) Totul era subordonat unicului /o"n) /e aici si refuzul crestin de a acorda i"!aratului a!elati.ul de K/o"nL) I"!aratul !lasase I"!eriul sau sub acesta !rotectie si se !regatea sa fie sanctionat acu" de Biserica si nu de idoli, asa cu" o facuse "ai inainte) Putea Biserica sa se esc+i.eze de la o astfel de sarcinaU Nu, in "asura in care folosind ter"enii Sfantului Atanasie, afir"a KCrucea nu a fost un dezastru !entru creatura, ci ta"aduireL 'C ) Abolirea !aganis"ului inse"na nu nu"ai inlaturarea idolilor si a cultului acestora, ci si etanseizarea ne.oii care +ranise aceasta necesitate '$ ) Pentru aceasta era ne.oie de un sens autentic

'I Pute" cita aici cati.a autori care s-au ocu!at de aceasta !roble"a >) BOISSIER, La fin du !aganis"e) Etude sur les dernieres luttes religieuses en Occident au I6e siecle I-II , Paris, % C$% M P) C:U6IN, C+roniGue des dernier s !aHiens) La dis!arition du !ganis"e dans I HE"!ire ro"ain du regne de Constantin a celui de Dustinien, Paris, %$$% M P) de LABRIOLLE, La reaction !aHienne) Etude sur la !ole"iGue antic+retienne du le au 6ie siecle, Paris, %$(&M A) 4O4I>LIANO, T+e conflict betFeen Paganis" and C+ristianit7 in t+e ;ourt+ Centur7, OAford, %$8(M ;) RU>>IERO, La follia dei cristiani) Su un as!etto della Hreazione !aganaHtrai I e il 6 secolo, 4ilan, %$$#M E)R) TRO4BLEQ, :ellenic Religion and C+ristianization) (I9-'#$), # .ol), Le7de, %$$(-%$$&) 'C AT:ANASE /H ALE5AN/RIE, Contre les !aiens, Sources C+retiennes %C , Paris, %$&I, !) %9C) '$ 6ezi nota '8) #&

dat .ietii, iar e.entualele analogii intre crestinis" si anu"ite for"e !agane nu trebuie sa ne "ire) Crestinis"ul a ado!tat si asi"ilat c+iar unele for"e ale religiei !agane, !entru ca intentia sa era de a co"!leta cu sensuri noi si autentice toate for"ele acestei lu"i) Biserica nu a negat legatura sa cu religiile naturale, ci din !ri"ele .eacuri a conferit acestei relatii se"nificatia contrara !e care istoricii "oderni ar fi dorit s-o .ada) Ei eA!lica totul !rin Ki"!ru"utL sau KinfluenteL, in ti"! ce Biserica !rin gura lui Tertulian a afir"at intotdeauna ca Ksufietul u"an este natural crestinL 89 ) In consecinta religiile naturale si !aganis"ul nu erau decat distorsiuni a ceea ce !rin natura era ade.arat si bun) Prin acce!tarea unor for"e !reeAistente Biserica nu facea altce.a decat sa restituie lui /u"nezeu ceea ce-i a!artinea, restaurand totodata Ki"aginea cazutaL a u"anitatii) /e aceea ar trebui sa ne intreba" "ai degraba ce sens a dat Biserica for"elor !articulare !e care le-a ado!tat) /in acest !unct de .edere, ar+itectura sacra, care cunoaste o dez.oltare deosebita odata cu Constantin eel 4are este un eAe"!lu interesant) /aca in !erioada !ersecutiilor Biserica nu a.ea cladiri s!eciale !entru cult, aceasta se datora fa!tului ca era i"!iedicata sa aiba) Era .orba in aceasta reactie si de o!ozitia crestinilor fata de doua atitudini religioase re!rezentate !e de-o !arte de ra!ortul e.reilor cu Te"!lul lor din Ierusali", iar !e de alta de functia !e care o a.ea Te"!lu la !agani) Pentru acestia din ur"a, te"!lul era un +abitaclu sacru al di.initatii, dar sacru este dia"etral o!us !rofanului) In interiorul Te"!lului !uteau fi aduse sacrificii !entru oa"eni !entru a se concilia cu di.initatea, dar in afara lu"ea ra"anea !rofana si inde!artata de /u"nezeu 8% )

6estea cea noua adusa de crestinis" consta intr-o sc+i"bare de atitudine de acu" /u"nezeu a ales !entru te"!lu !e o", El nelocuind in Kte"!lele facute de "ana o"eneascaL <I Corinteni 6I, %$=) Astfel o!ozitia dintre sacru si !ro fan era sur"ontata, !entru ca :ristos s-a intru!at, !entru a-% sfinti !e o" si .iata, !entru a-% uni cu /u"nezeu) Te"!lul eel nou erau crestinii, iar adunarea lor era Biserica) Nu "ai era ca altadata un Kte"!lu facut de "ana o"eneascaL, ci /u+ul Sfant facea din o", !rin unire cu ceilalti firati ai sai, un te"!lu .iu) Locul unde se adunau crestinii era sfant, iar aceasta sfintenie se !utea ras!andi in intreaga lu"e) Crestinii ince! sa-si construiasca te"!lele lor, iar aceasta lucrare de.ine ince!and cu Constantin una din !rinci!alele "anifestari ale .ietii bisericesti) ;or"a !rinci!als a te"!lelor crestine a fost in sec) al I6-lea cea basilicala, ori acesta a.ea la origine un edificiu !rofan, destinat adunarilor nu"eroase, de genul tribunalelor, !ietelor sau reuniunilor !ublice) Aceasta inse"na ca !rin construirea !ro!riilor te"!le, crestinii res!ingeau deliberat atat "odelul Te"!lului din Ierusali", cat si !e eel al te"!lului !agan) Te"!lul crestin era su!us in intregi"e .iziunii Bisericii ca o adunare a crestinilor) El are in centru o "asa !entru sa.arsirea Eu+aristiei, care transfor"a aceasta adunare in Biserica, care ii uneste !e crestini, de.enind te"!lu al Tru!ului lui :ristos) Astfel eAistenta te"!lelor crestine nu aducea nici o sc+i"bare de fond Bisericii, dar ii conferea te"!lului o se"nificatie noua) /u!a edictul de la 4ilan, te"!lul crestin inceta de a "ai fi un loc de intalnire se"i-clandestin, de.enind centrul intregii .ieti religioase din cetate) Odata cu inaugurarea Constantino!olului, Constantin !unea bazele unui urbanis" crestin, care .a ser.i dre!t referinta !entru tot E.ul 4ediu crestin) Biserica .a incorona !rin cu!ola ei intreaga cetate, !rote0and-o cu u"bra ei, iar Constantino!olul .a de.eni centrul crestin al I"!eriului) Tot acu" o noua legatura KfizicaL se stabilea intre Biserica si lu"e) In fiecare oras "artirul local este considerat dre!t KSfantul PatronL al cetatii, iar rugaciunea din biserica K!entru toti si !entru toateL .a fi considerata !entru acest s!atiu !recis) Biserica si cultul ei de.enea !rinci!ala for"a de !redicare a crestinis"ului intr-o lu"e inca !e 0u"atate !agana, scoala noii societati crestine) Ras!unzand ne.oilor acestei lu"i, asu"and-si functia de altadata a !aganis"ului, Biserica !lasa i"aginea lui :ristos in centrul lu"ii)

TERTULIAN, /es!re "arturia sufletului </e testi"onio a"i"ae=, in A!ologeti de li"ba latind, col) PSB, BucureBti, %$C%, !!) %%C-%#') 8% AleAandre SC:4E4ANN, O!)cit), !) %#%)

#'

Sanctificarea ti"!ului, a naturii, a .ietii, fer"a con.ingere ca K!rin Cruce a" fost .indecatiL, iata sensul care uneori a fost considerat dre!t un Kco"!ro"isL !rogresi. al Bisericii cu lu"ea) El trebuie "asurat in functie de ins!iratia sa initials si nu in ra!ort cu unele distorsiuni sau inadec.ari a!arute !e !arcurs) Statul eAercita c+iar !resiuni asu!ra Bisericii, e!isco!ii aratandu-se adesea ser.ili) Pana la ur"a insa cei sla.iti de Biserica au ra"as Atanasie eel 4are sau 6asile eel 4are si nu Eusebiu de Nico"idiaM Statul se .a su!une ade.arului lor) Pentru !ri"a data !rinci!iul ade.arului obiecti., inde!endent de orice alt lucru din lu"e era !us deasu!ra oricarei autoritati) In dis!utele de cu.inte se .a for"a constiinta o"ului "odern credinta sa in ratiune si libertate, ca!acitatea sa de a infrunta fara tea"a realitatea asa cu" este, !entru ca Ade.arul este deasu!ra realitatii) In secolul al I6-lea are loc o reconciliere cu lu"ea, o acce!tare a culturii sale, a for"elor sale de .iata, a li"ba0ului si a gandirii sale) Sfantul 6asile eel 4are si !rietenul sau Sfantul >rigorie Teologul isi .or a"inti toata .iata cu !lacere de anii tineretii lor la Uni.ersitatea !agana din Atena <i"!reuna cu Iulian A!ostatul=) Reconcilierea s-a facut insa sub se"nul Sfintei Cruci, lu"ea a ca!atat o finalitate, este conce!uta ca o cale, o lu!ta si un !rogres)

Teodosie I eel 4are) Credinta ortodoAa de.ine religie oficiala de Stat

In ur"a dezastrului lui 6alens de la Adriano!ol, i"!aratul >ratian <(8I(C(=, ne!ot al lui 6alens, !rocla"a la %$ ianuarie (I$, la Sir"iu", ca Augustus !e Teodosie, caruia ii incredinteaza s!re ad"inistrare !ro.inciile orientale ale I"!eriului, !recu" si diocezele /acia si 4acedonia) Teodosie era un general de origine s!aniola, el do"nind alaturi de >ratian !ana in anul (C(, data la care 4aAi", conducator al tru!elor din Bretania, il o"oara !e eel din ur"a) Recunoscut o .re"e de Teodosie, 4aAi" isi eAercita !uterea in Occident <>alia, S!ania, Bretania= in !erioada in care fiul lui >ratian, tanarul 6alentinian al II-lea, sub regenta "a"ei sale Iustina, ad"inistra Ill7ricul, Italia si Africa) 6alentinian al II-lea "oare in ($#, el fund ur"at de un alt uzur!ator Eugen, care .a do"ni in Occident !ana in ($&) Re.enind la Teodosie !ute" s!une ca !e !lan eAtern este confruntat cu !roble"a gotica) In

acest sens el incearca sa reorganizeze ar"ata, lucru deosebit de dificil din cauza nu"arului "are de barbari instalati !e teritoriul I"!eriului) /in Sir"iu" i"!aratul !orneste s!re Tesalonic, unde .a ra"ane "ai "ulta .re"e) Pe dru"ul s!re Tesalonic el a incercat sa castige buna.ointa gotilor, atat a celor din interiorul I"!eriului, cat si din afara lui) Unora le-a tri"is cadouri iar altora bani in aur) Ase"enea KatentiiL au fost desco!erite si !e teritoriul tarii noastre, ele constand in "onede de aur, dar "ai ales in lingouri) Cele de la Crasna si ;eldioara au legatura cu aceste e.eni"ente de la ince!utul do"niei lui Teodosie) In afara acestui !rocedeu Teodosie a a!elat si la lu!ta ar"ata) Tru!ele sunt tri"ise in 4oesia si Tracia, obtinand in iulie (I$ o .ictorie i"!ortanta i"!otri.a gotilor) Tot acu" sunt alungati dincolo de Balcani alanii si +unii) Beneficiind de a0utorul lui >ratian, care-i tri"ite tru!e conduse de generali .estiti !recu" Bauto si Arbogastes, Teodosie reuseste sa ani+ileze !ericolul gotic, intrand triu"fator in Constantino!ol) La randul lor ostrogotii .or !leca in Occident, de unde se .or reintoarce, fund si ei in.insi de co"andantul Traciei) Atanaric+ a"enintat de +uni .a cere azil in I"!eriu, fund !ri"it cu onoruri la Constantino!ol in ianuarie (C%) Prea obositi du!a atatea lu!te, gotii cer !ace, inc+eiata la ( octo"brie (C#, in baza careia ei de.eneau foederati <aliati= ai I"!eriului si !ri"eau !a"anturi in zona dintre /unare si Balcani ) S!re deosebire de tratatele de !ace anterioare, eel din (C# a fost discutat de goti de !e !ozitia unora care se aflau de0a in interiorul I"!eriului, cerand sa fie colonizati, sa fie autono"i si

L) :ALP:EN, Les barbares des grandes in.asions auA conGuetes turGues du5ie siecle, Paris, %$&9, !) %') #8

sa fie scutiti de i"!ozite) Ei acce!tau sa fie anga0ati in ar"ata, unii a0ungand c+iar sa ocu!e functii i"!ortante, situatie ce .a crea unele dificultati !olitice si "ilitare) Intre regiunile dintre /unare si 4untii :ae"us <Balcani= a" .azut ca au fost colonizati goti in calitate de aliati ai I"!eriului) In acest s!atiu trebuie inclusa si /obrogea, des!re !rezenta gotilor aici gasind cate.a a"anunte la istoricul !agan Zosi"us) C+iar daca a trait !e .re"ea lui Teodosie al II-lea, acest istoric a !utut culege unele infor"atii des!re e!oca nu !rea inde!artata a lui Teodosie al II-lea) Astfel el s!une ca gotii a.eau un trata"ent !ri.ilegiat, dar se "anifestau abuzi. cu !o!ulatia locala din /obrogea) In !lus, co"!orta"entul lor nu era de ade.arati aliati ai I"!eriului, ci "anifestau dis!ret fata de ar"ata ro"ana si co"andantii ei) >otii se dedau adesea la 0afuri,

!radand localitatile !e care in "od nor"al trebuiau sa le a!ere) Zosi"us "ai a"inteste si de re.olta sefului garnizoanei ro"ane de le To"is, !e nu"e >+erontius, care .a reusi Ksa elibereze Sc7t+ia de !ericolele ce o a"enintauL, in.ingand Kcu .ite0ie si cura0L !e barbarii care se ridicasera i"!otri.a ei) /e tea"a gotilor, Teodosie I .a fi !e !unctul sa-% !ede!seasca !e >+erontius, sca!at in ulti"a cli!a de eunuci, carora a trebuit sa le i"!arta a.erea !ersonala) E!isodul este rele.ator !entru starea de s!irit in care traiau locuitorii !ro.inciei Sc7t+ia sau ai altor !ro.incii in care se gaseau goti, a"intind totodata si de eAistenta unei biserici la To"is cu dre!t de azil, in care se refugiasera barbarii ur"ariti de >+erontius ( ) Pacea din (C# a fost de scurta durata deoarece barbarii nu erau oa"eni care sa stea !rea "ult intr-un loc, astfel incat conflictul cu gotii a continuat in iarna anilor (C& - (C' si (C' - (C8) In acesti ani I"!eriul nu a reusit sa i"!iedice atacul unor barbari i"!otri.a cetatii :al"7ris, de !e "alul lacului Razel") Cu toate acestea in toa"na anului (C8 ar"atele ro"ane obtin o .ictorie i"!ortanta i"!otri.a unui gru! inse"nat de ostrogoti, refugiati din ste!ele de sud ale Rusiei sub conducerea lui Odoteus, a0unsi in aceasta zona din cauza !resiunii +unice) Ostrogot+ cer si ei azil in I"!eriu, dar bizantinii ii refuza a.and de0a eA!erienta trista cu ceilalti) 6ictoria din (C8 a contribuit "ult la ridicarea !restigiului ro"anilor in fata barbarilor, i"!aratul ridicand in a"intirea acestui e.eni"ent o colu"na in cartierul Taurus din Constantino!ol <inalta de &# ")= 8 ) In Occident, >ratian este ucis la Lugdunu", Teodosie fiind ne.oit sa-% recunoasca !e 4aAi"us dre!t conducator in regiunile de dincolo de Al!iM Italia si Africa ra"an "ai de!arte lui 6alentinian al II-lea <(I'-($#=, !atronat de "a"a sa Iustina) Profitand de ne"ultu"irea !o!ulatiei fata de "asurile de incura0are a arianis"ului luate de Iustina, 4aAi"us trece in Italia, 6alentinian al II-lea si "a"a sa fiind obligati sa se refugieze la Tesalonic si sa ceara a0utorul lui Teodosie) Sora lui 6alentinian al II-lea de.ine sotia lui Teodosie, caruia ii daruieste o fiica !e >alla Placidia) In ur"a contraofensi.ei declansate in (CC de Teodosie, 4aAi"us este infrant si o"orat, iar 6alentinian re!us in scaun) Pana la ur"a 6alentinian este si el asasinat in ($# de catre Arbogastes, un franc nu"it de Teodosie "agister "illitu") Locul ra"as liber in Occident, este luat de un functionar al Curtii, Eugenius, infrant la randul sau de Teodosie in batalia de la AGuileea, ar"ata i"!erials fiind for"ata in buna !arte din goti, alani, +uni si iberi din Caucaz, iar !rintre ofiteri ii a.eau !e >ainas, Alaric, Stilic+on, care .or 0uca un rol i"!ortant in cursul anilor ur"atori) /u!a aceasta .ictorie Teodosie ra"ane singur i"!arat !este tot I"!eriul)

8( E"ilian POPESCU, Istoria Bi s!iritualitatea Bizantului, curs !entru anul I, ;acultatea de Teologie OrtodoAa, Bucuresti, %$$(, !) '$) 8& IBI/E4, !) 89) #I

Politica fata de creBtinis" a i"!aratului Teodosie I eel 4are

Teodosie I eel 4are a acordat !roble"elor religioase o atentie deosebita, "eat s-a !utut s!une des!re el ca Ks-a ocu!at "ai "ult de situatia Bisericii decat de !roble"ele Statului si ale saleL <Sf) A"brozie= 8' ) /o"nia lui Teodosie a inse"nat si re.enirea la car"a I"!eriului a i"!aratilor ortodocsi, Teodosie fiind !ri"ul care a renuntat la titlul de !ontifeA 4aAi"us, obligatoriu in titulatura unui i"!arat ro"an 88 ) Inca de la ince!utul do"niei sale, alaturi de >ratian .a incerca sa a!ere ade.arata credinta ortodoAa, credinta uni.ersala) Aceasta atitudine este ilustrata !rintr-o o!ozitie e.identa fata de diferitele Kdizidente arieneL, sau fata de donatisti, "ani+eeni, a!olinaristi etc) 8I ) La .enirea la Constantino!ol a lui Teodosie, e!isco! era /a"ofilus <arian=, iar conducatorul ano"eilor, Euno"ius, traia la Calcedon, influenta arienilor fiind deosebit de !uternica) /u!a "oartea Sfantului 6asile eel 4are <(I$=, Sfantul >rigorie de Nazianz este c+e"at de clerul si !o!ulatia ca!italei, !entru a de.eni e!isco!ul lor) >rigorie .ine la Constantino!ol, unde inte"eiaza biserica In.ierii <Anastasis=, in care !ronunta intre (I$-(C9 cunoscutele cu.antari i"!otri.a ano"eilor si a !ne."ato"a+ilor, nu"ite cele ' Cu.antari Teologice, care .or !ro.oca "ari tulburari 8C ) 4e"brii tuturor acestor dizidente erau considerati dre!t KereticiL si su!usi rigorilor legii 8$ ) La ( august (I$, >ratian anulase de0a "asurile luate la Sir"iu" cu un an "ai inainte el interzicea adunarile ereticilor, nu le recunoaste conducatorilor lor calitatea de clerici, aceasta "asura .izandu-i se !are in "od s!ecial !e donatisti) Cate.a luni "ai tarziu, la #C februarie (C9, un edict !ro"ulgat de Teodosie I la Tesalonic, fara consultarea !realabila a e!isco!ilor, !reciza criteriile care dadeau dre!tul la titlul de Kcrestin al Bisericii uni.ersaleL I9 M un alt edict din %9 ianuarie (C% rea"intea acelasi lucru ca dealtfel si eel e"is in iulie (C%, du!a Sinodul al II-lea ecu"enic de la Constantino!ol) Toate aceste edicte "entionau eel !utin !entru !artea orientals a I"!eriului, ca religia crestina ade.arata este cea care se acorda cu credinta "arturisita la sinodul de la Niceea,

fiind "entionat !e scurt si continutulM considerati garanti ai acestei credinte)

erau

citati

si

e!isco!ii

E"ilian POPESCU, Istoria si s!iritualitatea))), !) 8%) 88 D)R) PALANTUE, Saint A" broise et I HE"!ire ro"ain, Paris, %$((, !) '#) P) BROEN, T+e /iffusion of 4anic+aeis" in t+e Ro"an E"!ire, in Dournal of Ro"an Studies, '$, %$8$, !) $#-%9(M S)N)C) LIEU, T+e 4anic+eis" in t+e Later Ro"an E"!ire and 4edie.al C+ina) A :istorical Sur.e7, 4anc+ester, %$C') 8C /u!a conda"narea arianis"ului de la Sinodul I Ecu"enic, erezia nu a incetat) Sub i"!aratii 6alentinian I, >ratian Bi 6alentinian al II-lea in A!us, dar "ai ales sub Teodosie I eel 4are <(8$($'= in Rasarit, OrtodoAia a !utut obtine .ictoria definiti.a asu!ra arianis"ului) Astfel in iulie (IC, la sinodul care a a.ut loc la Sir"iu", in !rezenta i"!aratului >ratian s-a ur"arit ni"icirea ulti"elor ra"aBite ariene in !ro.inciile illirice, !recu" Bi co"baterea ereziei "acedonienilor sau a !ne."ato"a+ilor, care tagaduiau du"nezeirea Sfantului /u+ Bi deofiinti"ea Sa cu Tatal Bi cu ;iul) /e ase"enea, la sinodul de la AGuileea din (C%, unde s-au re"arcat !rin luarile de cu.ant Sfantul A"brozie al 4ediolanului Bi Ane"ius din Sir"iu", e!isco!ii arieni din .re"ea aceea, Secundianus din Singidunu" Bi Palladius din Ratiaria au fost anate"atizati) /in acest "o"ent, cu eAce!tia gotilor, arianis"ul Bi-a incetat oficial eAistenta in !ro.inciile dunarene) Cf) 4)R) BARNES, /):) EILLIA4S, Arianis" after rius) Essa7s on t+e /e.elo!"ent of t+e ;ourt+ Centur7 Trinitrian Conflicts) Edi"bourg, %$$(M) 4) RITTER, /as @onzil .on @onstantino!el und sein S7"bol) Studien zur >esc+ic+te und T+eologie des II) O?u"enisc+en @onzils, >ottingen, %$8'M Ide", Arius redi.i.usU Ein Da+rzFolft Arianis"usforsc+ung, in T+eologisc+e Runds+au, '', %$$9, !) %'(%CIM loan I) RA4UREANU, Crestinis"ul in !ro.inciile ro"ane dunarene ale Illiricului la sfdrsitul secolului al I6-lea) Sinodul de la Sir"iu" din (IC si AGuileea din (C%L, in ST), 56I, nr) I-C, %$8&, !) &9C-&'9) 8$ Pierre 4ARA6AL, O!) at), !) %C-%$) I9 Practic acest edict declara OrtodoAia dre!t credinta oficiala a I"!eriului) TeAtul edictului este re!rodus in li"ba ro"ana in studiul !arintelui !rofesor 6asile 4UNTEAN, Edictele religioase ale lui Teodosie eel 4are, in 4)B), 55I6, nr) &-8, %$I&, !) ##(-##&) #C

/eodata toti dizidentii se .edeau in !ostura de a fi considerati eretici, construirea de biserici le era interzisa, ca dealtfel si reuniunile liturgice, c+iar si in case !articulare, iar clerul lor era alungat din ca!itala) Cu toate acestea in (C8 un edict al lui 6alentinian al II-lea restituia !entru eternitate

Kdre!turile saleL unei fractiuni ariene aici era desigur si influenta "a"ei sale Iustina) Acest edict era trecut si in CodeA Teodosianus, !er"itand "ultor arieni sa-si !astreze bisericile din afara oraselor I% ) Aceasta constituia singura eAce!tie, in anii care au ur"at Teodosie I luand "asuri drastice i"!otri.a tuturor ereticilor ei nu a.eau nici un dre!t asa cu" a.ea Biserica Uni.ersale si faceau obiectul "ai "ultor interdictii, cu" ar fi interdictia de a a.ea locuri de cult, de a se reuni, de a +irotoni !reoti) Altii cu" ar fi "ani+eii, erau re!ri"ati foarte dur, fund !ri.ati c+iar de o serie de dre!turi ci.ice, din (C$ a.and si interdictul de a "ai locui la Ro"a) Sub incidenta li!sirii de dre!turi ci.ile de genul de a lasa testa"ente sau "osteniri, au fost arienii ince!and din anul (C$ I# ) /aca !rin edictul de la 4ilan din (%(, crestinis"ul de.enea nu"ai o religie licita, alaturi de alte culte !agane, acu" se facea un !as inainte, decisi., !rin care OrtodoAia era declarata singura credinta !er"isa in I"!eriu in edictele date acu" se facea o distinctie clara intre catolicus si ereticus, !ri"ul ter"en dese"nandu-i !e ortodocsi, ade!ti ai +otararilor Sinodului de la Niceea, iar al doilea !e toti !artizanii celorlalte culte religioase) Paganii erau considerati o categorie a!arte) /re!t ur"are nu era !er"isa decat eAistenta Bisericii Catolice) Prin decretul lui Teodosie din #C februarie (C9, se adauga ter"enului catolicus, care inse"na uni.ersal, adica Biserica uni.ersale, s!re deosebire de secte asa cu" !recizase !entru !ri"a oara Sfantul Ignatie al Antio+iei, si se"nificatia de ortodoA, dre!t credincios) Cu siguranta ca aceste "asuri nu au fost !use in !ractica cu strictete, dar ne dau indicatii !recise cu !ri.ire la orientarea !olitica a Statului, garant de acu" al OrtodoAiei) La aceasta legislatie trebuie a"intita si !reocu!area !entru conduita !reotilor, a clerului in general, tradusa !rin nu"eroase eAigente de ordin "oral adulterul si +o"oseAualitatea fiind se.er !ede!site) /u!a "oartea lui >ratian in (C(, uzur!atorul 4aAi" era con.ins ca I"!eriul i-a fost dat de /u"nezeu, interesandu-se de !roble"ele Bisericii si conda"nandu-% !e 6alentinian !entru !olitica sa de fa.orizare a arianis"ului, !ersecute !e "ani+ei) In (C&, tribunalul i"!erial !e care-% !rezida, confir"a conda"narea la "oarte a lui Priscilian, un e!isco! s!aniol !e care un sinod local tinut la BordeauA il declarase "ani+eu, fa!t care a suscitat o!robiul a nu"erosi e!isco!i !rintre care 4artin de Tours si totodata ince!utul unei sc+is"e in randul e!isco!atului din >alia) El .a fi considerat de disci!olii sai dre!t "artir) Aceasta "iscare declansata de o"orarea lui Priscilian .a dura !ana in sec) 6-6I)

Pentru aceasta !erioada nu !ot fi uitate lucrarile Sinodului al II-lea ecu"enic tinute la Constantino!ol in !ri"a.ara anului (C%) Te"a acestui sinod a fost erezia lui 4acedonie, cunoscuta sub nu"ele de erezia !ne."ato"a+a, deoarece era i"!otri.a du"nezeirii Sfantului /u+) 4acedonie facea din Sfantul /u+ o creatura, o !ersoana "ai "ica decat Tatal si ;iul) Erezia sa a fost co"batuta si s-a +otarat ca Sfantul /u+ este a treia !ersoana a Sfintei Trei"i, egala cu ele si !rin ur"are i se cu.ine aceeasi cinstire) S-au redactat acu" si ulti"ele ' articole ale Crezului, confir"andu-se totodata .alabilitatea +otararilor Sinodului de la Niceea) >aranti !entru toate acestea au fost nu"iti Nectarie, e!isco!ul Constantino!olului, Ti"otei al AleAandriei, >rigorie de N7ssa, /iodor de Tars, la care s-a alaturat c+iar si e!isco!ul To"isului, >+erontie) Prezenta sa ne arata !restigiul de care se bucura Biserica !e care o re!rezenta, !astratoare a credintei ade.arate) La Sinodul al II-lea s-au luat de ase"enea i"!ortante +otarari in !ri.inta organizarii bisericesti) Astfel,

CodeA T+eodosianus)T+eodosiani libri 56I cu" Constututionibus Sir"ondianis et leges no.ellae ad T+eodosianu" !ertinentes, ed) T+) 4O44SEN Bi P)4) 4EQER, # .ol), Berlin, %$9& Bi %$9') Un co"entariu des!re acest cod de legi a.e" in li"ba engleza la C) P:ARR, T+e T+eodosian Code and No.els and Sir"ondian Constitutions, Princeton, %$'# !recu" si o traducere !artiala in li"ba franceza a lui D) ROU>E, La legislation de T+eodose contre les +eretiGues traduction de CodeA T+eodosianus, 56I, ', !) 8-#&, E!e?tasis 4elanges) ))Dean /anielou, Paris, %$I#, !) 8(' -8&$) I# Pierre 4ARA6AL, O!)cit), !) %C-#9) #$

in !ri.inta co"unitatilor bisericesti din !ro.incii, acestea ur"au sa fie gru!ate in unitati "ai "ari cores!unzatoare diocezelor laice) La Niceea se notarise de0a ca e!isco!ul din "etro!ola !ro.inciei <"itro!olitul= sa aiba autoritate asu!ra e!isco!ilor din e!ar+ia <!ro.incia= sa) Acu" se face un !as "ai de!arte) 4itro!olitul din centrul diocezei a.ea autoritate asu!ra celorlalti "itro!oliti) /e aceasta +otarare !rofita "itro!olitii din Antio+ia, care isi eAercita autoritatea asu!ra diocezei Orientului, de AleAandria asu!ra Egi!tului si Nubiei, Cezareea Ca!adociei asu!ra diocezei Pontului, de Efes asu!ra diocezei Asia, de :eracleea asu!ra diocezei Traciei) Prin al treilea canon, Sinodul al II-lea Ecu"enic a +otarat ca e!isco!ul de Constantino!ol sa !oarte nu"ele de !atriar+ si sa fie in rang K!ri"ul du!a e!isco!ul Ro"eiL, deoarece

Constantino!olul era noua Ro"a) Obser.a" ca in 0ustificarea rangului e!isco!ului de Constantino!ol se tinea sea"a de fa!tul ca el era ca!itala I"!eriului) Ridicarea in rang a e!isco!ului de Constantino!ol a ne"ultu"it !e ceilalti e!isco!i din centre a!ostolice !recu" Ro"a, Antio+ia, AleAandria) Pa!a /a"asus nu a recunoscut aceste +otarari ale canonului al Ill-lea, con.ocand c+iar un sinod la Ro"a, la care a in.itat si e!isco!i din Orient, dar acestia nu au .enit, ei !artici!and la un alt sinod local organizat de Teodosie I la Constantino!ol) La Ro"a nu au fost tri"isi decat niste obser.atori, iar !a!a /a"asus i"!reuna cu A"brozie al 4ediolanului au su!ortat cu greu acest afront) Se !are ca Teodosie a dat un ordin !rin care ur"a sa se alcatuiasca ordinea de intaietate !entru toate scaunele "itro!olitane din I"!eriu, luand nastere astfel !ri"a Notitia e!isco!atu")

Atitudinea lui Teodosie I eel 4are fata de !aganis"

Politica religioasa a lui >ratian si Teodosie, a!oi a lui Teodosie singur, confine un alt as!ect, acela indre!tat i"!otri.a !aganilor) S!unea" "ai inainte ca inca de la urcarea sa !e tron Teodosie a renuntat la titlul de !ontifeA "aAi"us, gest !e care-% .a face la scurt ti"! si >ratian) Pri"ele edicte au fost indre!tate i"!otri.a a!ostatilor <crestini rede.eniti !agani=, care .or !ierde in (C% dre!tul de a-si alcatui testa"ente) Aceasta lege este reinnoita in (C(, dar i"bunatatita ea se a!lica in "od strict crestinilor botezati care au abandonat credinta Kconsiderandu-se straini dre!tului ro"anL, dar ea lasa celor care fusesera nu"ai cate+u"eni dre!tul de a "ai incerca o data !rin fa"iliile lor) >ratian reia si co"!leteaza aceasta legislatie in acelasi an) Ea este inas!rita de Teodosie in ($% !e "oti. ca eel care abandonase co"uniunea crestina se inde!arteaza de s!ecia u"ana) In (C% si (C#, sacrificiile sangeroase sunt interzise sub !edea!sa de!ortarii I( ) Aceste cate.a "asuri nu "ergeau !rea de!arte fata de cele luate in .re"ea lui Constantin, dar cei doi i"!arati >ratian si Teodosie I .or ataca in ur"atorii ani institutiile cultului !agan in toa"na lui (C# >ratian .a scoate din Senatul de la Ro"a statuia zeitei 6ictoria, .a su!ri"a i"unitatile 6estalelor si ale sacerdotiului !agan, .a confisca a.erile si alocatiileM la Constantino!ol si in alte orase din Orient, Teodosie ordona inc+iderea te"!lelor ra"aneau desc+ise in sco! cultural, cele care contineau o!ere de arta) In (C& tri"ite !e !refectul !retoriului S7negios in Egi!t !entru a inc+ide !rinci!alele te"!le) /u!a ($% aceasta conflictului cu !olitica oarecu" radicals, este te"!erata din cauza

4aAi"us, Teodosie cautand ca si Iustina s!ri0inul aristocratiei !agane, unele !ersonalitati !agane !ri"ind c+iar inalte functii) In acest conteAt, senatorii de la Ro"a .or incerca in (C& sa anuleze "asura luata anterior in (C# de eAcludere a altarului 6ictoriei din Senat) Senatorul S7"ac+us face acu" o nota !rin care c+e"a la toleranta, la intelegere, la !osibilitatea eAistentei "ai "ultor cai de a a0unge la ade.arul de credinta, dar A"brozie al 4ediolanului reuseste !rin in.ocarea libertatii de constiinta a senatorilor crestini, sa-% i"!iedice !e 6alentinian II sa fie de acord cu inter.entia

I( Pierre 4AP.A6AL, O!)cit, !) #%-##) (9

senatorului !agan) Aceasta inter.entie din !artea lui A"brozie, nu .a fi si ulti"a, el .a intre!rinde o alta !e langa Teodosie, care .a a.ea dre!t consecinta o !erioada destul de incordata intre cei doi) /e fa!t Sfantul A"brozie %-a i"!iedicat !e i"!arat du!a (CC sa faca dre!tate e.reilor din Callinicu" I& a caror sinagoga le fusese incendiata de crestini Teodosie il conda"nase !e e!isco!ul din acel loc, cu reconstruirea cladirii, dar A"brozie obiectase, s!unand ca un e!isco! nu !utea sa recladeasca un Kte"!lu al greseliiL, cerand si obtinand anularea deciziei) /e aici si iritarea i"!aratului eA!licata si de incercarea sa de a!ro!iere fata de aristocratia !agana din Ro"a) In ciuda acestor neantelegeri cu Sf) A"brozie, Teodosie a fost !ana la sfarsitul .ietii un lu!tator !entru interesele Bisericii si ale I"!eriului I' ) O serie de legi date intre ($% si ($&, reacti.eaza lu!ta i"!otri.a !aganis"ului, a0ungandu-se la interzicerea oricarui cult !agan legea din #& ianuarie ($% era .alabila !entru Ro"a, cea din %8 iunie !entru Egi!t, iar cea din C noie"brie ($# !entru intregul I"!eriu) Pe .iitor toate sacrificiile, fie !ublice, fie !articulare, inclusi. cele do"estice erau interzise indiferent de rangul social, cei care incalcau legea fiind su!usi unor a"enzi consistente) In acest conteAt inceteaza in ($&, celebrarea Docurilor oli"!ice, iar in ($8 sunt interzise "isterele lui Eleusis) Astfel religia traditionala !ierde orice dre!t legal de eA!ri"are, I"!eriul de.enind in "od oficial crestin) EAista insa o singura eAce!tie cea a e.reilor, care conser.au libertatea de cult) Se.eritatea acestor "asuri !olitice, .a declansa o reactie din !artea !aganilor) Uzur!atorul Eugen, a0uns la !utere in >alia !rin inter"ediul lui Arbogastes in ($#, in "o"entul in care !reia controlul asu!ra Italiei in !ri"a.ara lui ($(, .a cauta, c+iar daca era crestin, sa se reconcilieze cu

!aganii !rin restituirea bunurilor acestora si !rin restabilirea cultelor interziseM la Ro"a altarul 6ictoriei .a fi reinstalat in Senat) /u!a .ictoria lui Teodosie i"!otri.a lui Eugen in se!te"brie ($&, toate aceste "asuri au fost re!ortate, iar interdictiile din ($# !use in a!licare si in Italia I8 ) Teodosie I eel 4are a "urit la %I ianuarie ($' la 4ilano, cu.antul funebru fiind rostit c+iar de e!isco!ul locului A"brozie) 4ostenirea !olitica si religioasa !e care a lasat-o era deosebita) :otarele I"!eriului erau sigure, cu!rinse intre Atlantic si Eufrat, din Africa si !ana la 4area Neagra si /unare) Partea Orientals a acestui .ast teritoriu cu!rindea doua "ari !refecturi ale !retoriului, a Ill7ricului si a Orientului) In !refectura Ill7ricu" erau diocezele /acia si 4acedonia insu"and %# !ro.incii, iar !refectura Orientului a.ea ' dioceze Tracia, Asia, Pontul, Orientul si Egi!tul, cu un total de &C de !ro.incii) In Occident erau "arile !refecturi ale >aliei si Italiei cu diocezele si !ro.inciile, asa cu" fusesera !e .re"ea lui /iocletian si Constantin)

/ez.oltarea structurilor regionale ale Bisericii in secolul al I6-lea

Pe !lan religios, decisi.e au fost nu"eroasele realizari ale lui Constantin eel 4are sau ale lui Teodosie I eel 4are, ilustrate de legile !ro"ulgate in fa.oarea OrtodoAiei) In .re"ea lui Teodosie I eel 4are, OrtodoAia de.ine religia oficiala a I"!eriului, iar teologia !olitica de stat) Secolul al I6lea a "arcat astfel o e.olutie interesanta legata de noua !ozitie !e care o .a ocu!a de acu" Biserica

T+) C) LA4BERT, Saint A"broise et les Duifs a la fin du I6 e siecle, in PolitiGue et Religion dans le 0udais"e ancien et "edie.al, Coloc.iu organizat intre C-$ dece"brie %$CI de Centrul de Studii Iudaice al Uni.ersitatii Paris I6Sorbona, !) II-C&) I' Lector dr) Adrian >ABOR, art) cit) , !) #%%) Pentru !roble"a co"!leAa a ra!ortului dintre Biserica Bi Stat in secolul al I6-lea, cu referire s!ecials asu!ra "odelului Teodosian reco"anda" teza de doctorat a lector /r) Adrian >ABOR, LHEglise et IHEtat au te"!s de T+eodose le >rand <(I$-($'=, redactata Bi sustinuta la ;acultatea de Teologie Catolica a Uni.ersitatii de Stiinte U"aniste din Strasbourg <in curs de a!aritie in li"ba ro"ana=) D) >AU/ER4ET, La legislation anti-!aHienne de Constantin a Dustinien, in Cristianisi"o nella Storia %%, %$$9, !!) &&$-&8C) (%

in cadrul I"!eriului) Este .orba in linii "ari, asa cu" a" .azut de incercarea de a aco"oda structure eAterioara a Bisericii cu cea ad"inistrati.e) Acest lucru nu re!rezenta ce.a re.olutionar, deoarece tendinta era !ractic de !relungire a unui feno"en a!arut inca de !e ti"!ul lui Constantin eel 4are si c+iar inaintea lui "ai "ulte teritorii bisericesti, adunate in 0urul Bisericii "a"e) Canonul al 6l-lea dat la sinodul I de la Niceea consfintea aceasta situatie) Era recunoascuta de facto intaietatea Ro"ei in Occident, AleAandriei in Egi!t si a Antio+iei in Siria) Constituindu-se a!roa!e s!ontan, toate aceste KintaietatiL !urtau "arca unor conditii s!ecific locale si a !articularitatilor !rogresului Bisericii in diferite regiuni ale I"!eriului Ro"an) Astfel Ro"a, singurul scaun a!ostolic din Occident a.ea locul sau unic) EAista insa o diferenta intre intaietatea canonica si cea 0urisdictionalMN a Ro"ei asu!ra Bisericilor italiene in.ecinate !e de-o !arte, si autoritatea sa "orala, recunoscuta in afara frontierelor Italiei, in Africa, S!ania sau >alia II ) Biserica din Africa a.ea inca de la ince!ut o structura si o !ractica canonica s!eciala autoritatea su!re"a era detinuta de sinodul e!isco!ilor, care se reuneau in "od regulat de # ori !e an IC ) In Orient, for"a canonica a unitatii bisericesti .aria de ase"enea de la o regiune la alta) In Egi!t, centralis"ul era !ractic co"!let intreaga autoritate era in "ana e!isco!ului de la AleAandria, in ra!ort cu care ceilalti e!isco!i a.eau !ractic o !ozitie ase"anatoare cu cea a e!isco!ilor .icari de astazi) In Siria insa, e!isco!ul locului era "ult "ai inde!endent, in ciuda autoritatii a.uta inca de la ince!ut de Biserica din Antio+ia, al doilea oras al I"!eriului) ;ara a ri.aliza cu cele trei scaune a!ostolice, Efesul ra"anea totusi centrul bisericesc al Asiei 4ici) In celelalte regiuni unde nu eAista .reun !ol de atractie la fel de i"!ortant ca cele de0a "entionate, Bisericile se regru!au in 0urul unei "etro!ole sau a unei ca!itale !ro.inciale) Este se"nificati. cazul Bisericii din Ierusali", leaganul crestinatatii care la sfarsitul sec) al Ill-lea nu re!rezenta decat un si"!lu scaun e!isco!al aflat in orbita "etro!olei de Cezareea, ca!itala ad"inistrati.e a Palestinei) In secolul al I6-lea creste i"!ortanta sa bisericeasca, fa!t eA!licabil !rin interesul lui Constantin eel 4are !entru Locurile Sfinte si a fluAului tot "ai "are de !elerini atrasi de locurile in care a trait si acti.at Iisus :ristos) C+iar daca la ince!ut, la baza structurii bisericesti a stat Biserica locala, adica co"unitatea sau adunarea reunita sub indru"area si conducerea unui e!isco!, a !reotilor si a diaconilor, este clar ca in !ri.inta caracterului relatiilor si legaturilor canonice dintre Biserici eAistau diferente, acestea

fiind in stransa legatura si cu .iitoarea dez.oltare a crestinis"ului I$ ) Un lucru ra"ane insa esential legatura dintre co"unitati era traita si considerate la fel de i"!ortanta ca si structura fiecareia dintre eleM nici o Biserica nu !utea acce!ta senti"entul autosuficientei) Legatura care unea diferitele co"unitati !utea ca!ata in functie de loc, for"e .ariabile) In unele regiuni intinderea teritoriala a autoritatii canonice cu!rindea dioceze de la tara situate in 0urul bisericii din orasul eel "ai i"!ortant, al carui e!isco! era recunoscut dre!t "itro!olitM in alte regiuni, !ro.inciile intrau c+iar ele insele in orbita unei Biserici care se distingea !rin .ec+i"e sau !restigiu a!ostolic, for"and o asa-nu"ita Kregiune bisericeascaL) Egi!tul re!rezenta insa o eAce!tie !rin absenta unui esalon inter"ediar care era de altfel "etro!ola !ro.inciala toti e!isco!ii a.eau dre!t !ri"at !e ar+ie!isco!ul din AleAandria) Sinoadele "itro!olitane a.eau sarcina sa rezol.e !roble"ele de ordin general) EAistau c+iar Curti de a!el !entru !langeri i"!otri.a e!isco!ului locului, ele regland relatiile intre e!isco!i, sau "odificau in caz de necesitate li"itele diocezei) La +irotonia noilor e!isco!i, !artici!au toti e!isco!ii unei !ro.incii in frunte cu "itro!olitul) Pentru organizarea si disci!lina bisericeasca, la sinoade erau date binecunoscutele canoane sau reguli, !ri"ele culegeri eAistand ince!and cu secolul al I6-lea) Acu" erau cunoscute C' de canoane nu"ite si Ka!ostoliceL care for"eaza !ana astazi

II AleAandre SC:4E4ANN, O!) cit), !) %&9-%&%

P) Z4IRE, Rec+erc+es sur la collegialite e!isco!ate dans IHEglise dHAfriGue, in Rec+ug, I, %$I%, !) (-I#) I$ Dean 4EQEN/OR;; H, Unite de IHE"!ire et di.isions des c+retiens, Paris, %$$(, !) 'C) (#

traditia canonica ortodoAa) La acestea se .or adauga in ti"! canoanele Sinoadelor Ecu"enice si cele ale Sinoadelor locale, acce!tate de intreaga Biserica) /e"n de re"arcat este si fa!tul ca inca din secolul al I6-lea !oate fi obser.ata o diferenta intre e.olutia canonica a Occidentului si Orientului) Niceea inregistrase si sanctionase "odelul unitatii uni.ersale a Bisericii, uni.ersalitatea sa, daca .re" catolicitatea sa, asa cu" era la sfarsitul sec) al Ill-lea C9 ) Totusi nu"ic nu !utea i"!iedica e.olutia acestui "odel) In sec) al I6-lea obser.ant o coordonare din ce in ce "ai stransa

intre structurile Bisericii si cele ale Statului) I"!eriul era i"!artit in dioceze, iar canonul al II-lea de la Sinodul Ecu"enic din (C% stabileste i"!artirea Bisericii in dioceze regiunea bisericeasca a Egi!tului a.ea dre!t centru AleAandria, Orientul-Antio+ia, Pontul-Cezareea Ca!adociei, AsiaEfesul, Tracia-:eracleea) 6ec+ea organizare era funda"entata !e cea noua, unde criteriul decisi. era i"!ortanta orasului) La randul lor, diocezele au fost i"!artite in !ro.incii, iar acestea din ur"a in e!ar+ii, ter"inologia fund de origine ro"ana)

Ideea bizantina de Biserica Bi Stat

In !aralel cu acest !roces natural de coordonare, !erce!tibil inca inainte de con.ertirea lui Constantin eel 4are, !ute" obser.a nasterea unui centru bisericesc nou, legat in dez.oltarea sa de situatia noua a Bisericii in I"!eriu) Cu !ri.ire la "odul in care trebuie sa intelege" originalitatea si !rofunzi"ea solutiei aduse de Bizant !roble"ei ra!ortului dintre Biserica si Stat, este ne.oie de "ulta !recautie C% ) Biserica si Statul nu erau unite !rintr-un contract de ti! 0uridic, ci !rin singurul ade.ar, adica credinta Bisericii !recu" ca i"!aratul si !rin el intregul I"!eriu, recunosteau dre!t !ro!riul Ade.ar !e /u"nezeu, !lasandu-% deasu!ra lor) Pe de alta !arte, Biserica nu !utea sa se arate indiferenta fata de conce!tiile religioase ale I"!eriului) Un i"!arat eretic, un a!ostat ar fi inse"nat sfarsitul crestinis"ului si !rin aceasta a !roiectului unei lu"i crestine, a unei infrangeri a Ade.arului in fata "inciunii, a unei renegari a lui :ristos din !artea lu"ii) Crestinis"ul era trait in !ri"ele secole "ai intai ca o .ictorie cereasca a lui :ristos asu!ra raului din lu"e) In !ers!ecti.a acestei .ictorii, con.ertirea lui Constantin ca!ata o !ers!ecti.a noua, s!eciala) Prin acest act, Statul, care !ana acu" fusese instru"ental !rinci!al al urii dia.olului fata de Biserica, se inclina in fata lui :ristos) Intelege" de ce neutralitatea Statului in "aterie de religie era un fa!t strain crestinilor, cu" le era strain si Kclericalis"ulL, adica subordonarea ierar+iei fata de Stat, care .a a!are "ai tarziu in Occident) In conce!tia ortodoAa, Biserica i"bratiseaza intreaga lu"e ea este insasi fiinta sa inti"a, "asura saM iz.or de +ar, dar nu de !utere) Aceasta este acordata i"!aratilor si gu.ernantilor) In aceasta .iziune trebuie sa intelege" de ce ortodocsii au cautat sa-% influenteze !e i"!arat, fara ca o!ortunis"ul sau a"bitia sa re!rezinte .reun "oti. in sine) /ra"a Orientului a fost insa fa!tul ca acest !roiect s-a do.edit i"!osibil de realizat, iar tentati.ele de a-% !une in !ractica au a.ut destul de des consecinte nefericite) Statul in sine era !rea legat de categoriile gandirii !aganeM el continua

C9 >) ROUT:IER, La rece!tion dHun concile, Paris, %$$() C% 4entiona" aici o !arte din bibliografia referitoare la relatiile dintre Biserica Bi !uterea !olitica in I"!eriul bizantin >) BAR/Q, L HEglise et les derniers Ro"ans, Paris, %$&CM :) A:REEILLER, L Hideologie !olitiGue de B7zance, Paris, %$I'M 4ic+el CLE6ENOT, Les c+retiens et le Pou.oir, Paris, %$C%M @)4) SETTON, C+ristian attitude toFards t+e E"!erors in t+e ;ourt+ Centur7, es!ecial7 as s+oFn in Addresses to t+e E"!eror, NeF-Qor?, %$&%M Rafaelo ;ARINA, LHI"!ero e IHi"!eratore cristiano in Eusebio di Cesarea) La !ri"a teologia !olitic del cristinesi"o, Zuric+, %$88M ;) :EI4, La t+eologie de la 6ictoire de Constantin a T+eodose, Paris, %$$#M ;) /6ORNI@, Earl7 C+ristian and B7zantine Political P+iloso!+7) Origins and Bac?ground, # .ol)) Eas+ington, %$88M Lector /r) Adrian >ABOR, LHEglise et IHEtat au te"!s de T+eodose le >rand,))) In general, cercetarile care s-au facut !e aceasta tenia au calificat relatiile dintre Biserica Bi Stat in I"!eriul bizantin dre!t un cezaro!a!is", o teocratie, iar unii s-au o!rit asu!ra caracterului si"fonic, in ciuda unor inter.entii dina"ice ale i"!aratilor in .iata Bisericii) Cf) /)D) >EANA@OPOLOS, C+urc+ and State in t+e B7zantine E"!ire a Reconsideration of Caesaro!a!is", in C+urc+ :istor7, 555I6, % $8') ((

sa se creada inca ulti"ul sco!, .aloarea ulti"a, iar religia nu era decat un "i0loc !entru a realiza acest tel) /aca destinul Bisericii, !recu" si lu!tele doctrinare nu-% lasau indiferent, atitudinea se datora unor ratiuni !ro!rii) Orice di.izare sau neintelegere in interiorul Bisericii, re!rezenta o a"enintare directa !entru !artea ci.ila) In secolul al I6-lea asista" la a!aritia a doua centre noi in sanul Bisericii Constantino!olul si Ierusali"ul C# ) Interesul lui Constantin !entru Tara Sfanta, unde "a"a sa Elena cauta le"nul Sfintei Cruci, era se"nificati., daca tine" cont de fa!tul ca al doilea oras sfant era !entru el Constantino!olul, !e care-% inte"eiase) Constantin se si"tea !oate in "od inconstient, in.estit cu o "isiune s!ecials in istoria "antuirii orasul Crucii si eel care rasarise !rin .ictoria Crucii, cele doua centre ale lu"ii, regele iudeilor si eel al ro"anilor, reconciliati in !ersoana sa) /e-a lungul secolelor aceasta conce!tie "istica des!re Constantino!ol ca oras sfant, se .a largi si a!rofunda, dar initiati.a .a ra"ane a !ri"ului i"!arat) Inte"eierea noii ca!itale in ((9 a dat centrului i"!erial o noua di"ensiune bisericeasca dintr-un "odest sediu e!isco!al, Constantino!olul era Kconda"natL !ractic cresterii) Este ade.arat ca la ince!ut nu lasa sa se intre.ada .iitorul sau o !erioada destul de lunga, el a fost centrul arianis"ului, in ti"! ce Atanasie intarea in oc+ii Bisericii !restigiul

AleAandriei, !rin co"bati.itatea sa !entru ade.ar si libertate) C+iar si atunci cand Constantino!olul de.ine ortodoA, ostilitatea AleAandriei nu slabeste eAe"!lul eel "ai bun il .o" a.ea in dis!uta dintre C+iril al AleAandriei si Nestorie, 0usta de altfel, dar care in "aterie de !utere si de !ri"at nu ocu!au c+iar un loc secundar) Cu toate acestea la '9 de ani du!a inte"eierea orasului, Parintii !artici!anti la al II-lea Sinod Ecu"enic au !rocla"at !entru e!isco!ul de la Constantino!ol o intaietate de onoare du!a eel al Ro"ei, !entru ca orasul lui Constantin era Knoua Ro"a, orasul I"!aratului si al SenatuluiL <canonul al Ill-lea=) Constantino!olul nu era !us in fruntea unei regiuni, iar !e !lan ad"inistrati., e!isco!ul sau continua sa fie unul dintre e!isco!ii diocezei Traciei, condusa de "itro!olitul :eracleei) In realitate, canonul care-i acorda Ko intaietate de onoareL transfor"andu-% dintr-o data intr-un centru bisericesc !entru intreg Orientul, era clar ca cele doua structuri ecleziastice nu coincideau, iar una dintre ele "ai de.re"e sau "ai tarziu trebuia sa se su!una celeilalte) Acesta este secretul conflictului, care .a ani"a in ur"atoarele secolele AleAandria si Constantino!olul) Co"unitatile crestine din "arile centre urbane, au organizat asa-nu"itele sinoade !ro.inciale !entru rezol.area !roble"elor de disci!lina sau de doctrina) Pri"ele sinoade inter!ro.inciale au fost con.ocate !entru a eli"ina curentele considerate eretice) Sinoadele de la Antio+ia din anii #8& si #8C s-au inc+eiat cu conda"narea e!isco!ului sirian Pa.el de Sa"osata, caruia i se re!rosau ino.atii de natura liturgica, disci!linara sau doctrinara) Acce!tat de e!isco!ii din AleAandria si Ro"a, +otararile acestui sinod inter!ro.incial au fost a!licate de i"!aratul Aurelian) In aceste conditii a.e" de-a face cu !ri"a recunoastere oficiala a unei autoritati bisericesti de catre Statul ro"an) Sinoadele inter!ro.inciale au fost decisi.e in constituirea religiei crestine ca religie de Stat, in s!ecial in ceea ce !ri.este intarirea disci!linei bisericesti !rin !ublicarea unor i"!resionante liste de interdictii si sanctiuni) Pentru crestini totul se .a sc+i"ba in "o"entul in care Constantin eel 4are si succesorii sai crestini au ales Lreligia lui :ristosL, iar Crucea a de.enit inse"nul I"!eriului) Acest lucru s-a realizat in doua eta!e) 4ai intai este .orba des!re anul (%(, cand crestinis"ul este autorizat in "od oficial in tot I"!eriul) Preluarea !uterii de catre Constantin in (98 a "arcat sfarsitul unei !erioade destul de confuze, I"!eriul fiind condus de "ai "ulti i"!arati cu titlul de august sau cesar) /u!a ce si-a eli"inat ri.alii si s-a !lasat sub !rotectia /u"nezeului crestinilor <caruia i-a atribuit .ictoria sa asu!ra lui 4aAentiu, in a!ro!ierea Ro"ei - (%(=, Constantin a fa.orizat religia lor in cadrul unei

!olitici tolerante si a unui cultului Lsoarelui nein.insL si

sincretis"

care-i

!er"itea

sa

asocieze

C# A) /UCELLIER, L HEglise b7zantine) Entre !ou.oire et es!rit <((9-%#9&=) /esclee, Paris, !) #%) (&

teologiei !agane <Constantin ra"anea !ontifeA "aAi"us, adica 4are Preot al !aganilor=, noua sa cinstire !entru :ristos) In ceea ce !ri.este Edictul de toleranta din (%(, teAt cunoscut sub nu"ele de LEdictul de la 4ilanL <!rocla"at de fa!t la Nico"idia, ca!itala !artii orientale a I"!eriului=, el "arc+eaza recunoasterea crestinis"uiui de catre !uterea i"!erials) /in acest "o"ent crestinis"ul a beneficiat de !ri.ilegii din !artea Statului) Pentru a controla "ai bine religia, Constantin a incercat sa realizeze o unificare a ei, dar !olitica sa a trebuit sa faca fata diferitelor doctrine si antagonis"e) In aceasta !erioada eAistau unele dis!ute !e !lan teologicM !ro.enind din di.ersele traditii iudaice sau elenocrestine din !ri"ele trei secole, aceste curente au de.enit eA!resia unor conflicte !olitice si sociale) /is!utele +ristologice, insotite de eAco"unicari si tot felul de acuzatii de de.iere, sc+is"e sau erezii au atins zonele cele "ai crestinizate) /e ase"enea eAilul unor e!isco!i sau definitiile luate in cadrul sinoadelor generale ca cele ecu"enice, au re!rezentat un !as s!re de.enirea religiei crestine, religie deStaf C( ) In ti"!ul lui Constantin cele "ai bune eAe"!le ale acestor dis!ute au fost J /onatis"ul african conser.ator si intransigent, s-a trans for"at in ti"! intr-o re.olta sociala i"!otri.a nedre!tatii si a do"inatiei straine) Proble"a aceasta a a!arut ca" in aceeasi !erioada cu !ersecutiile din anii (9(-(9' si a durat "ai bine de trei secole si 0u"atate, !ana la in.azia araba) La ince!ut era .orba des!re o !roble"a disci!linar7 la Cartagina este bine sau nu sa fie reintegrati in Biserica acei crestini care au cedat eAigentelor lui /iocletian sau ale lui >aleriuU Cel "ai intransigent s-a aratat e!isco!ul /onat, ale carui idei s-au ras!andit cu re!eziciune in toata Africa ro"ana <a!roa!e %99 de e!isco!i erau de !artea sa=) C+iar daca a luat !ozitie i"!otri.a lor, i"!aratul Constantin ezita intre o atitudine re!resi.a si una toleranta)

J Arianis"ul aleAandrin a ca!atat di"ensiunile unui conflict religios la scara intregului I"!eriu) Nesu!unerea ereticului Arie fata de e!isco!ul AleAandru a a.ut un i"!act deosebit, suscitand !asiuni si di.izand !ro fund co"unitatile crestine) Pentru a fi co"batuta aceasta erezie, a" !utut obser.a cu" Constantin a con.ocat !ri"ul Sinod Ecu"enic de la Niceea !e data de #9 "ai (#') Astfel, acest Sinod a fost con.ocat de catre i"!arat, iar +otararile au fost i"!otri.a lui Arie, consacrand .ictoria Sfantului Atanasie, .iitorul e!isco! al AleAandriei) Constantin eel 4are in calitatatea sa de singur august, a identificat in "od !rogresi. /i.initatea su!re"a !e care el o cinstea din anii tineretii cu :ristos) Incercarea de a reconcilia in !ro!ria constiinta si in teorie datoriile unui !rinci!e ro"an cu eAigentele etice !ersonale ale unui crestin %-au facut sa intarzie !ri"irea botezului !ana inaintea "ortii <((I=) Transfor"area !rogresi.a a I"!eriului intr-o societate for"al crestina a continuat !e .re"ea succesorilor lui Constantin, dar acest feno"en a fost !lin de contraste si !aradoAuri) Cei doi fii ai lui Constantin, Constantiu al II-lea <((I-(8%= si Constans <((I-('9= care au sta!anit in Orient, res!ecti. in Occident, au eAtins legislatia constantiniana in fa.oarea crestinis"ului si au luat !arte acti. la in !roble"ele unei Biserici di.izata de criza ariana) Ca si tatal lor, ei au a"anat !ro!riul botez !ana in ceasul "ortii) In constiinta sociala a ti"!ului, "arturisirea credintei crestine nu era !erce!uta ca o conditie !entru a de.eni i"!arat Iulian A!ostatul <(8%-(8(= a restabilit c+iar !aganis"ul, iar un alt !agan, !refectul !retoriului Secundus Solutius, a obtinut la un "o"ent dat sustinerea unani"a a ar"atei !entru a-i succeda la tron lui Iulian) In cele din ur"a Secundus a refuzat deoarece era in .arsta si bolna. C& ) Printre i"!aratii care s-au succedat la sfarsitul secolului al

D) BOODA4RA, T+e E"!eror T+eodosius and t+e Legal Establis+"ent of C+ristianit7, in B7zantina, I5, %$II) C E) STEIN, :istoire du Bas- E"!ire) I)/e IHEtat ro"ain a IHEtat b7zantin <#C&-&I8=, Paris, %$'$, !!) %I9-%I#)

('

I6-lea, cazul lui 6alentinian I <(8&-(I'= C' este considerat ca o eAce!tie !rintre conte"!orani, deoarece in calitatea sa de co"andant "ilitar !e .re"ea lui Iulian, a refuzat sa ofere sacrificii - V C8

!agane ) Teodosie I <(I$-($'= si colegul sau occidental, >ratian <(I'-(C(=, au ince!ut sa considere crestinis"ul ca o religie de Stat) >ratian a renuntat la titlul !agan de !ontifeA "aAi"us in (C%, iar Teodosie a fost !ri"ul i"!arat botezat la ince!utul do"niei) El a ru!t total legaturile cu cultele !agane, a!roband cererea e!isco!ilor crestini de inc+idere a te"!lelor) In unele locuri au izbucnit incidente intre crestini si !agani, Teofil ar+ie!isco!ul AleAandriei trnsfor"and de eAe"!lu te"!lul lui /ion7sos in biserica si a distrus te"!lul lui Sera!is) In anii ($%-($#, Teodosie I a !ublicat doua decrete !rin care erau interzise cultele !agane !ublice sau !ri.ate CI ) /in acest "o"ent I"!eriul de.enea din !unct de .edere constitutional un Stat crestin, in care !aganis"ul era redus la stadiul de "inoritate tolerata) Politica riguroasa de "ai tarziu a lui Dustinian I <'#I-'8'= a eli"inat co"!let !agansi"ul din .iata !ublica)

Succesorii lui Teodosie I eel 4are /i.izarea I"!eriului

Arcadius Bi :onorius)

/u!a "oartea lui Teodosie I eel 4are la %I ianuarie ($', I"!eriul a fost i"!artit intre cei doi fii ai sai Arcadius <($'-&9C= in Orient, iar :onorius in Occident <($'&#(=) C+iar daca cele doua !arti ra"aneau ele"ente ale aceluiasi cor!, anul ($' a constituit un "o"ent de rascruce in istoria Statului ro"an, deoarece de acu" si !ana la caderea I"!eriului Ro"an de A!us in &I8, .or eAista !ractic doua I"!erii eel de Rasarit, cu ca!itala la Constantino!ol, si eel de A!us, cu ca!itala la Ro"a, 4ediolanu" sau Ra.enna) /esi I"!eriul a fost i"!artit, aceasta nu a inse"nat o di.izare a lui, ci "ai degraba o descentralizare de Stat) Cele doua !arti se considerau unite, iar i"!aratii erau nu"iti in docu"ente i"!reuna, c+iar daca era .orba de fa!tele unuia singur) /e acu" I"!eriul .a fi cand in "ana unui i"!arat unic, cand i"!artit intre doi i"!arati, unul in Orient celalalt in Occident) Cu toate acestea unitatea de gu.ernare a I"!eriului subzista) Ea se .a "entine in dre!t, !entru ca unul dintre i"!arati tine in "od direct de acce!tul celuilalt la in.estitura, dar se .a "entine si !entru ca unul dintre cei doi i"!arati isi .a !astra suficienta autoritate in .ederea i"!unerii celuilalt a unor !uncte de .edere care sa fie in beneficiul celor doua !arti) Unitatea I"!eriului se .a !astra si la ni.elul constiintei !o!ulare) Nici ro"anii, nici barbarii nu .or a.ea senti"entul ca Orientul si Occidentul for"eaza entitati distincte) Este ineAacta c+iar afir"atia ca la "oartea lui Teodosie I in

($', I"!eriul a fost i"!artit in doua, asistand astfel la se!ararea definiti.a dintre Orient si Occident) /e fa!t, Teodosie I este sur!rins de "oarte c+iar in "o"entul in care ca atatia alti !redecesori dese"nase un august !entru Occident si unul !entru Orient, fara sa se gandeasca la o se!arare) Patruzeci de ani "ai tarziu, Teodosie al II-lea !ublicand celebru Cod care ii !oarta nu"ele si care reunea legile tuturor i"!aratilor de la Constantin eel 4are, face acest lucru in nu"ele i"!aratului care do"nea atunci in Occident, 6alentinian III, a"intind ca !entru a fi .alabila o lege, aceasta trebuie adusa si la cunostiinta unuia dintre cei doi i"!arati) /aca unitatea constitutionala a I"!eriului subzista, nu trebuie negli0at nici fa!tul ca o!ozitia dintre Orient si Occident se .a agra.a, aceasta fiind de altfel si caracteristica !erioadei de du!a Teodosie I eel 4are) Cu ti"!ul legaturile

C' I"!arat asociat lui 6alens <(8&-(IC=

A):)4) DONES, T+e Later Ro"an E"!ire, %C&-89#) A social and Ad"inistrati.e Sur.e7) OAford, Blac?Fell, %$8&, ( .ol) 6ol) Ill, !) #') T+eodosiani libri 56I cu" constitutionibus siro"ondianis et leges no.ellae ad T+eodosianu" !ertinentes, ed) T) 4O44SEN Bi P)4) 4EQER, Berlin, %$'&, trad, in engleza Cl7de P:ARR, Princeton, %$'#, !) &I() (8

dintre Estul si 6estul I"!eriului .or slabi, a0ungandu-se in ti"!, de "ulte ori la "o"ente de tensiune) Sce!trul !e care fiii lui Teodosie I ll "ostenisera, !area sa fie un dar al lui /u"n"ezeu si al tatalui lor) >eneralii si "inistrii se obisnuisera sa adore "a0estatea co!iilor i"!eriali, iar ar"ata si !o!orul nu a.usesera in ulti"a .re"e !rile0ul sa-si afir"e !ri"e0dioasa lor !utere, !rin alegerea unui alt su.eran) Odata cu .enirea la !utere a celor doi, la conducerea Statului se constata o sc+i"bare !rofunda, cei doi !referand sa-si duca .iata, s!re deosebire de tatal sau, intr-un de!lin sedentaris", fara sa !araseasca Constantino!olul si res!ecti. Ra.enna CC ) Acesti doi i"!arati .or de.eni !ractic niste 0ucarii in "ainile celor care-i incon0urau fe"ei, eunuci, e!isco!i, de"nitari ser.ili, conducatori "ilitari de origine barbara) Bine intentionat, Teodosie I eel 4are a dorit sa asigure co!iilor sai un !rotector, cei "ai indicati in acest sens fiind !ersoane a!ro!iata de cei doi !rin legaturi fa"iliare) /e

aceea, inainte de a "uri, el a lasat !e :onorius in gri0a bra.ului ofiter de origine .andala, Stilic+on, casatorit cu ne!oata i"!aratului, Serena C$ ) La "oartea tatalui sau, Arcadius in .arsta %C ani, era li!sit nu nu"ai de eA!erienta, dar si de initiati.a, "enit !arca a fi sta!anit de oa"enii energici ai curtii sale) Un astfel de o" era !refectul !retoriului din Orient, ;la.ius Rufinus, general de origine celta, inteligent si acti., a"bitios si a.ar, fara !rinci!ii "orale) Sco!ul sau era de a a0unge la tron ca asociat al lui Arcadius si sa casatoreasca !e i"!arat cu fiica sa) Planurile lui Rufinus sunt insa de0ucate de eunucul Eutro!ius, care-% deter"ina !e Arcadius sa se casatoreasca cu EudoAia, fiica !uternicului general franc Bauto) A"bitia lui Rufinus il aduce in conflict cu Stilic+on, sus!ectat ca ar a.ea aceleasi !lanuri, !entru fiul sau Eut+erius, !e care dorea sa-% casatoreasca cu sora .itrega a i"!aratului, >alla Placidia) Conflictul dintre cei doi izbucneste cu ocazia re.oltei .izigotilor condusi acu" i"!otri.a I"!eriului, de Alaric) Ca sef al intregii ar"ate .izigote, acesta a !ustiit Tracia si 4acedonia, a!oi a a0uns a!roa!e de zidurile Constantino!olului, dand "iscarii sale un !rofund caracter national) Alaric trateaza cu Rufinus, care !rin abilitatea sa di!lo"atics reuseste sa-% deter"ine !e barbar sa se indre!te s!re 6est, ocolind ca!itala) A0uns in T+esalia, el .a intra in conflict cu Stilic+on, interesat si el de sta!anirea Ill7ricului oriental) Inainte de anul (I$ !refectura Ill7ricului, care cu!rindea >recia si regiunile centrale ale Balcanilor, facea !arte din 0u"atatea de A!us a I"!eriului, dar in acelasi an >ratian, i"!arat al Occidentului, si ne!otul lui 6alens o cedase lui Teodosie I ) Stilic+on s!unea acu", ca .ointa lui Teodosie fusese ca fii sai sa se intoarca la .ec+ea situatie, iar autoritatea lui :onorius sa atinga doar +otarele Traciei) Cauza !rinci!als !entru care Stilic+on recla"a acest teritoriu era ca Peninsula Balcanica re!rezenta furnizorul de baza al celor "ai buni lu!tatori) Te"andu-se de o .ictorie, !e care ri.alul sau ar fi obtinut-o asu!ra lui Alaric, iar !rin aceasta de o crestere a influentei lui Stilic+on, Rufinus deter"ina !e Arcadius, sa ordone incetarea oricarei actiuni i"!otri.a .izigotilor) Stilic+on sur!rins !oate de +otararea i"!aratului, tri"ite !rintrun ofiter de.otat, >ainas, tru!ele Orientului, care lu!tasera in Occident, la Constantino!ol i"!otri.a lui Eugenius, iar el in fruntea ar"atei sale se retrage, lasand libertate tru!elor lui Alaric sa-si continue ca"!ania de !ustiire) Lui >ainas, a0uns la Constantino!ol, ii ies in inta"!inare atat i"!aratul cat si Curtea !entru a-% saluta) La un se"n al lui >ainas insa, un barbar stra!unge cu sabia !e Rufinus, c+iar sub oc+ii

i"!aratului) Asasinatul a fost !us la cale de Stilic+on) In locul lui Rufinus, Arcadius a ales !e eunucul Eutro!ius $% ) Arcadius .a trece de acu" incolo sub influenta eunucului Eutro!ius, tot atat de a.id de !utere ca si !redecesorul sau) El !ri.ea cu gelozie si sus!iciune !e !refectul Orientului, eel "ai !uternic in ad"inistrate, du!a i"!arat) Eunucului i se datoreaza !robabil ino.atia adusa de

'' D)D) NOREIC:, :istoire de B7zance, ((9-%&'(, Paris, %$$$, !) '(-'') C$ IBI/E4, !) '&) $9 C+) /IE:L, >) 4ARCAIS, Le "onde oriental, de ($' a %9C%, Paris, %$&&, !) %#)

$% IBI/E4)

(I

Arcadius, de a lua din atributiile !refectului !retoriului, ad"inistratia generala a !ostelor, !recu" si su!ra.eg+erea fabricantilor de ar"e si de a le trece in sea"a "arelui de"nitar, "agister officioru" <!ri"ul "inistru=) Prin casatorirea fiicei sale 4aria cu :onorius, Stilic+on isi consolideaza si el !ozitia) E.eni"entul nu este trecut cu .ederea si Eutro!ius obtine de la Arcadius un nou titlu in anul ($$ si anu"e !e acela de consul, fa!t care a deran0at nobili"ea senatoriala) Nici Italia i"!reuna cu toata !artea occidentals a I"!eriului, nu a fost de acord, !entru ca !ana atunci nu se "ai auzise ca un eunuc sa detina o astfel de functie) Intre ti"! >ainas, ca Ko"L al lui Stilic+on, du!a ce de.ine "agister "ilitu", ur"areste rasturnarea indraznetului eunuc) La randul sau, !artida ro"ana antibarbara era i"!otri.a lui Eutro!ius, ca si i"!otri.a cresterii !uterii ger"ane in I"!eriu) Senatorii si de"nitarii legati de traditiile ro"ane, erau indignati de inaltarea unui enunc la consulat si alar"ati de detinerea unor i"!ortante functii "ilitare de catre ger"ani) Re.olta ostrogotilor din ;rigia <incura0ati de >ainas=, a condus in final la caderea lui Eutro!ius, declansand in acelasi ti"! lu!ta i"!otri.a influentei ger"ane din I"!eriul de Rasarit) Ar"atele ro"ane in.inse in Pa"filia de Tribigilol, conducatorul ostrogotilor, au !ro.ocat dizgratia

i"!aratului Arcadius fata de Eutro!ius, care este degradat, eAilat in Ci!ru, iar in cele din ur"a deca!itat la Calcedon) Locul sau este luat de conducatorul !artidului antibarbar, Aurelian, gest care ec+i.ala cu .ictoria !artidului antiger"an si cu o lo.itura !uternica data lui >ainas, aliat acu" cu Tribigilol i"!otri.a Constantino!olului $# ) In noile conditii Arcadius acce!ta cererile gotului la tratati.ele de la Calcedon) /e"n de re"arcat !entru s!iritul acestei e!oci sunt cele s!use de e!isco!ul Sinesios din C7rene in discursul sau K/es!re su.eranitateL, un ade.arat "anifest al !artidei antiger"ane) In el a!ar unele re.endicari cu" ar fi res!ectul !ri.ilegiilor aristocratice, gri0a fata de su!usi, usurarea i"!ozitelor, incura0area agriculturii, toleranta religioasa, curatarea ar"atei de goti si trecerea la recrutarea unei ar"ate nationale $( ) /esi ti"! de a!roa!e 8 luni gotii au fost sta!ani !e destinele I"!eriului de Rasarit, tirania lui >ainas a fost de scurta durata, tru!ele sale fiind in.inse de flota lui ;ra.itta, un alt got casatorit insa cu o ro"ana si care in ulti"ii ani ai lui Teodosie I 0ucase un rol i"!ortant in !olitica gotilor sai ca sef al !artidei filoro"ane) Arcadius si !o!ulatia Constantino!olului au inteles gra.itatea situatiei si !rofitand de o re.olta a gotilor in "o"entul !lecarii te"!orare din ca!itala a lui >ainas, deter"ina !e got sa se retraga dincolo de /unare, unde cade in "ainile lui Uldin, regele +unilor) O data cu infrangerea lui >ainas, !ericolul got lua sfarsit in !ro.inciile Orientului, indre!tandu-se catre Occident) /u!a ce in anul ($8 Alaric a na.alit in >recia, trecand !rin foe si sabie Beotia, Pireul, 4egara si Corintul, dar crutand Atena, un an "ai tarziu el se retrage din Pelo!onez, !atrunzand insa in E!ir) Aici ti"! de & ani, !urtand titlul de "agister "ilitu" !er Ill7ricu", acordat de Arcadius, barbarul este is!itit si de !ers!ecti.a cuceririi Italiei $& ) 4o"entul !rielnic este oferit de na.alirea in !ro.inciile de !e cursul su!erior al /unarii, Raetia si Norricu", a unei "ase de triburi ger"anice !ornite dins!re 4area Baltica, la sfarsitul anului &9% sub conducerea lui Radagaisus) Pentru a res!inge atacul, Stilic+on isi duce tru!ele !este Al!i) /e acest "o"ent, in care Italia ra"ane fara a!arare !rofita Alaric, care trece Al!ii italieni si asediaza in &9% AGuileea) Intrarea gotilor in Italia a !rodus o .ie consternare) :onorius ar fi .rut sa fuga in >alia, dar a fost con.ins sa ra"ana la 4ilan) Stilic+on, constient de "arele !ericol care a"eninta Occidentul, sfatuieste !e i"!arat sa reziste alaturi de curtea sa la 4ilan, !ana cand .a strange tru!e suficiente !entru a face fata unei in.azii de a"!loare) In acest sco! !leaca in Raetia si Norricu", recrutand "ercenari .andali si alani, la care adauga si tru!e rec+e"ate de !e Rin si din Britania) Cu o astfel de "obilizare, Stilic+on reuseste sa

D)D) NOREIC:, O!) cit) !) ''-8&M D) BROSSE, :istoire de la c+retiente dHOrient et d H Occident /e la con.ersion des Barbares au sac de Constantino!le <&98-%#9&=, ed) Albin 4ic+el, Paris, %$$', !) %$-&') $(

H%&

E"ilin POPESCU, Istoria si s!iritualitatea))), !) C&)

P)6ILLARI, In.asioni barbari in Italia, 4ilano, %$#9, !) 8') (C

sal.eze in eAtre"is 4ilanul de asediul lui Alaric) Suferind o !uternica infrangere la Pollentia, .izigotii lui Alaric sunt constransi sa !araseasca Italia) 6adit ne"ultu"it Alaric doreste sa ocu!e 6erona, oras strategic, ce do"ina trecerea !rinci!als a Al!ilor Raetici) ;ara sa stie de tradarea care se !unea la cale, el inainteaza s!re trecatorile "ontane, aflate de acu" sub controlul tru!elor i"!eriale si unde, a!roa!e si"ultan este !us in situatia de a face fata unui atac general) In aceasta lu!ta, desfasurata nu de!arte de zidurile 6eronei, !ierderile gotilor au fost "ai !utin inse"nate decat la Pollentia) In ur"a tratatului de !ace inc+eiat, i s-a !er"is lui Alaric sa se aseze in zona frontierei de !e raul Sa.a, unde conducatorul .izigot a ra"as cati.a ani) Pericolul !rin care trecuse !alatul de la 4ilan, il deter"ina !e :onorius sa-si caute un refugiu "ai sigur in fata e.entualelor noi atacuri din !artea nea"urilor ger"anice) Alternati.a s-a nu"it Ra.enna, o asezare !rielnica !entru a satisface securitatea !ersonals a i"!aratului A!usului) :onorius s-a retras in aceasta localitate la .arsta de #9 de ani, eAe"!lul lui fund i"itat si de catre ur"asii sai, a!oi de regii goti si de gu.ernatorii !ro.inciei Italia, !ana la "i0locul secolului al 6:I-lea) In treacat fie s!us, Ra.enna a re!rezentat de-a lungul anilor si o atractie deosebita datorita o!erelor de arta cu care su.eranii au i"!odobit-o) Unele din aceste "onu"ente au !ierit, dar altele s-au !astrat ca o do.ada a dez.oltarii artei crestine din Italia, influentata de Bizant, indeosebi in sec) al 6-lea sub aus!iciile >allei Placidia, iar in sec) al 6l-lea sub Dustinian eel 4are) In ti"!ul do"niei lui :onorius a!ararea frontierei Panoniei a fost !ractic abandonata, iar

!ro.inciile din aceasta zona au a.ut de suferit din cauza barbarilor, care se aflau atat in interiorul lor, cat si in afara) In ulti"ele luni ale anului &9', o ar"ata for"ata indeosebi din ostrogoti !atrunde in Italia) Ei erau condusi de Radagaisus, gonit cu cati.a ani "ai inainte de Stilic+on) Italia a fost ocu!ata fara !rea "ulta rezistenta) Pana la ur"a Stilic+on reuseste sa-% in.inga !e Radagaisus in localitatea ;iesole) Conducatorul ger"anilor este facut !rizonier si eAecutat) Italia bine !azita de Stilic+on a deter"inat !o!oarele ger"anice sa se indre!te s!re Nord-6est declansand un .ast !roces de distrugere in >alia, decisi. !entru istoria .iitoare a Euro!ei Occidentale $' ) Ca!acitatea re"arcabila a lui Stilic+on de a face fata nu"eroaselor !roble"e legate de in.azia !o!oarelor ger"ane, este din nou !usa la incercare in .ara anului &9I, cand sosesc in >alia tru!e din Britania do"inate de un !uternic s!irit de re.olta) Aceste tru!e !rocla"a rand !e rand ca i"!arati, !e un oarecare 4arcus, a!oi !e >ratianus si in sfarsit !e Constantin) Acesta din ur"a cucereste c+iar la sfarsitul anului &9I orasul Aries, ca!itala >aliei, unde isi stabileste si resedinta) /u!a "ai "ulte dis!ute ar"ate a.ute cu Stilic+on si tri"isul acestuia ger"anul Sarus, Constantin este infrant in &%% si ucis din ordinul i"!aratului :onorius $8 ) /in acest "o"ent !ozitia lui Stilic+on ince!e sa de.ina destul de nesigura) Po!ularitatea castigata !rin eA!ulzarea lui Alaric din Italia sau .ictoria asu!ra lui Radagaisus, ince! sa !aleasca in fata dificultatilor din >alia ocu!ata de Constantin si 0efuita de barbari) Relatiile sale destul de neclare cu Alaric !recu" si intentia crearii unei tri!le di.iziuni a I"!eriului, in care fiul sau, Euc+erius, trebuia sa fie al treilea triu".ir i"!erial, faceau loc unor banuieli) Aristocratia Ro"ei il ura, ca si !e sotia sa Serena) Aceasta atitudine fata de un o" care slu0ise cu destul de.ota"ent destinele Occidentului, isi gasea eA!licatia in antiger"anis"ul .ictorios din Orient, dar care !rinsese teren si in 6estul I"!eriului, influentand decisi. si !e i"!arat) Printre nu"erosii dus"ani ai bra.ului general se nu"ara si Ol7"!us, un !erfid de"nitar si fa.orit al i"!aratului, care !rin calo"niile sale a stiut sa-% alar"eze !e su.eran, inde"nandu-% sa sca!e de sub tutela socrului <:onorius era casatorit cu fiica lui Stilic+on, 4ariaM du!a "oartea acesteia se casatoreste cu o alta fata a generalului, E"ilia=) In ur"a intrigilor de la Curte, Stilic+on este arestat

$' D) BROSSE, O!) cit) !) &'-&C) N) BANESCU, C+i!uri din Istoria Bizantului, !) 8&)

($

din ordinul i"!aratului si eAecutat la ## august &9C, odata cu el !ierind ulti"ul "are general $I ro"an ) /u!a "oartea lui Stilic+on, Italia nu .a fi scutita de noi !ericole .enite din !artea aceluiasi Alaric care nu "ai a.ea acu" de cine sa se tea"a) /u!a ce a !radat AGuileea si Cre"ona, Alaric a0unge in toa"na anului &9C in !rea0"a Ro"ei !e care o asediaza) In ur"a esecului tratati.elor de !ace, conducatorul .izigot asediaza !entru a doua oara Cetatea eterna s!re sfarsitul anului &9$, cerand cetatenilor sa se alieze cu el i"!otri.a i"!aratului) El ocu!a !ortul de !e Tibru si bloc+eaza orasul) In ciuda unor noi tratati.e desfasurate la Ri"ini, Ro"a este cucerita in &%9, Alaric !er"itand ar"atei sale trei zile de 0af si "aceluri, !o!ulatia asistand la scene teribile, asociate cu incendii, care au a.ut darul sa "istuiasca in cartierele aristocratice, !alate si "onu"ente so"!tuoase $C ) Cu toate acestea, Alaric nu a !er"is distrugerea bisericilor, iar dre!tul de azil trebuia res!ectat) Constrans sa rezol.e !roble"a +ranei soldatilor sai, Alaric se gandeste la cucerirea Africii, granarul I"!eriului, dar in dru" s!re Nea!ole se i"bolna.este si "oare la Consenza la sfarsitului anului &%9) Astfel ia sfarsit la nu"ai &9 de ani a.enturosul rege .izigot, care a creat "ari !roble"e in !ro.inciile a"belor !arti ale I"!eriului) La conducere ii .a ur"a cu"natul sau At+aulf, care a.and ca obiecti. tot cucerirea Africii, ra"ane !entru un ti"! in Sudul Italiei) In &%# el trece Al!ii, ducand cu sine si !e >alla Placidia, fiica K"arelui TeodosieL, luata ostateca de catre Alaric in &%9) Ata+aulf !une sta!anire !e Narbonne, Toulouse, BordeauA si 4arsillia, du!a care in &%& o con.inge !e Placidia sa-% ia de sot) /in acest "o"ent, influentat si de sotia sa, el .a a.ea o atitudine concilianta fata de I"!eriu) /u!a "oartea lui At+aulf a ur"at Ealia, cu care i"!aratul .a inc+eia un acord, in sc+i"bul a 899)999 de "asuri de grau, obtinand totodata si re!atrierea sorei sale >alla Placidia) Ealia se obliga sa duca razboi si i"!otri.a !o!arelor barbare .andali, alani si sue.i, care trecusera Pirineii, stabilindu-se in S!ania) Intorcandu-se in Italia, >alla Placidia se .a casatori in &%I cu Constantiu, co"es et "agister "ilitu", asociat !rin acesta unire ca i"!arat alaturi de :onorius) /in casatoria lor s-au nascut doi co!ii, o fata si un baiat, .iitorul i"!arat al A!usului, 6alentinian al Ill-lea) Tot acu" Ealia ii eAter"ina !e barbarii din S!ania, care sunt recunoscuti ca foederati, in

ti"! ce gotii au fost ras!latiti !entru ser.iciile lor si li s-au dat teritorii in >alia, for"andu-se astfel doua regate ger"anice sub autoritate ro"ana regatul burgund de !e Rin si regatul .izigot la "alul Atlanticului) Tot acu" >alla Placidia se distanteaza de fratele ei, datorita indeosebi intrigilor din antura0ul ei) Pana la ur"a >alla Placidia este izgonita din Ra.enna, gasindu-si refugiu la Constantino!ol) Cate.a luni "ai tarziu "oare :onorius, !unand ca!at unei do"nii destul de "odeste) In ti"!ul sau, Ro"a a fost gra. lo.ita, >alia si S!ania ruinate de barbari, iar Bretania a!roa!e !ierduta) Pana la "oartea sa e.eni"entele din Occident au fost do"inate de in.aziile !o!oarelor ger"anice, antici!and alaturi de fra"antarile interne fa.orizate si de slaba gu.ernare a ur"asului lui Teodosie I eel 4are, dezastrul din anul &I8)

Teodosie al in.ata"antului)

II-lea)

Acti.itatea

sa

legislati.e,

reorganizarea

Sinodul al Ill-lea Ecu"enic

/u!a "oartea lui Arcadius in !artea de Rasarit a I"!eriului ur"eaza la tron Teodosie al IIlea, cunoscut si sub nu"ele de eel Tanar, un "inor de I ani, !rocla"at august inca de la nasterea sa in anul &9#) La "oartea tatalui sau, !rotectia !roas!atului i"!arat a fost asigurata ti"! de 8 ani de un colegiu de de"nitari in fruntea caruia se gasea Ant+e"ius, !refectul !retoriului, care acti.eaza acu"

Eduard >IBBON, Istoria declinului BucureBti, %$I8, .ol) II, !) %'#) $C N) BANESCU, O!)cit, !) 8$) &9

Bi

!rabuWirii

I"!eriului

ro"an,

ca regent) Educatia tanarului !rint era data in sarcina lui Antioc+us) /e nu"ele lui Ant+e"ius este legata construirea laturei .estice a zidului Constantino!olului, e.eni"ent foarte i"!ortant !entru aceasta e!oca) Inca din !erioada lui Constantin eel 4are eAista un zid de a!arare al noii Ro"e, care in !rezent nu "ai facea fata eAtinderii orasului, i"!unandu-se restructurarea in functie de necesitati, a .ec+iului zid, !entru a a!ara orasul in fata !ericolelor eAterneL) Aceasta initiati.a a fost una din "arile realizari si ser.icii aduse I"!eriului de catre Ant+e"ius) El a restabilit ar"onia dintre Curtile de la Ra.enna si Constantino!ol, iar un nou tratat a fost inc+eiat !entru asigurarea !acii la frontiera cu Persia)

Pentru a e.ita in.adarea 4oesiei inferioare de catre Uldin, regele +unilor, Ant+e"ius a intre!rins o .asta o!eratiune de intarire a flotei stationata la /unare, construind noi .ase si re!arandu-le !e cele .ec+i) Pentru eficientizarea eA!edierii graului din Egi!t la Constantino!ol, el a luat o serie de "asuri !ri.ind trans!orturile !e "are) Ant+e"ius s-a aratat interesat si de conditiile de .iata din orasele !refecturii Ill7ricu") Se !are insa ca in anul &%&, regentul !lin de atatea "erite, s-a retras din acesta i"!ortanta functie sau a "urit) Prefectura !retoriului este asigurata "ai intai de !redecesorul sau, !atriciul Aurelian, du!a care la & iulie &%&, Pulc+eria, sora "inorului Teodosie al II-lea, de.ine augustd) Ea isi .a asu"a si regenta in nu"ele fratelui ei) C+iar daca era "ai "are doar cu # ani fata de Teodosie II, !roas!ata augustd .a gu.erna !ractic I"!eriul a!roa!e &9 de ani) Pulc+eria a fost aceea care a su!ra.eg+eat educatia lui Teodosie al II-lea, cautand sa-% !rote0eze de intrigile de la Curte, carora, data fiind firea lui slaba, le-ar fi cazut !rada usoara) Politica eAterna a lui Teodosie al II-lea

/estul de sters ca !olitician, ecli!sat !oate si de influenta surorii sale, iar a!oi a sotiei si a unor de"nitari foarte ca!abili %99 , Teodosie al II-lea, in !ri"a !erioada a sa de do"nie nu a fost confruntat cu e.eni"ente !olitice deosebite !e !lan eAtern, eAce!tand !oate in.azia +unilor din Tracia, du!a care bizantinii au fost obligati sa !lateasca un tribut substantial) Tensiunea ince!e sa creasca abia !rin anul &(&, cand +unii, condusi de Ruas cer bizantinilor sa "areasca obligatiile tributare si asa destul de "ari, a"enintand ca .or in.ada I"!eriul) Acest !o!or barbar se afla inca din anul &#9 in zona centrala a Euro!ei Orientale, for"and un I"!eriu destul de intins, dar cu o organizare nu !rea energica %9% ) In anii ur"atori, alaturi de alte triburi ger"anice, ei na.alesc in Ca"!ia Panonica %9# ) La &(9 ei re!rezentau de0a o !utere a!reciabila, iar gu.ernul lui Teodosie al IIlea este obligat sa consi"ta la inc+eierea unui tratat de !ace cu acesti !ericulosi .ecini, care .a dura !ana in &(&, cand Ruas a acuzat gu.ernul oriental de !ri"irea unor transfugi +uni) In acelasi an, Ruas "oare, iar +unii condusi de succesorii sai, Atilla si Bleda, inc+eie un nou tratat cu bizantinii, in ur"a caruia I"!eriul acce!ta sa !lateasca un tribut enor", fa!t care de"onstreaza "area !utere !olitica a +unilor din acel "o"ent) Teodosie al II-lea se anga0eaza sa nu "ai !ri"easca transfugi +uni, sa tri"ita ina!oi ro"anii e.adati din ca!ti.itatea +unilor, sa acorde a.anta0e co"erciale +unilor la frontiera) Tratatul "ai continea de ase"enea o clauza care interzicea recrutarea de catre I"!eriu a

C) 4AN>O, Le de.elo!!e"ent urbain de Constantino!le, I6e-6ie siecle, Paris, %$$9, !) I&) %99 C+) /IE:L, ;iguri bizantine, trad, de Ileana Zara, Bucuresti, %$8$, .ol) I, !) %$'-# %8) %9% Cf) Otto) D) 4AENC:EN-:EL;EN, T+e Eorld of t+e :uns, Ber?ele7, Los Angeles, %$I(, !) I8, in &## Cronica lui 4arcellinus Co"es "entiona L+unii de.asteaza T+racia)L %9# In ur"a eA!editiilor +unice din &#%-&## s-a inc+eiat un tratat de !ace cu bizantinii, !rin care acestia din ur"a se obligau sa !lateasca +unilor un tribut de (99-('9 li.re de aur !e an) Cf) lui Andras 4OCSQ, PanoniaXU!!er 4oesia, Londra, %$$9, !) (&$, 4arcellinus Co"es ne relateaza ca in &#I Pannonia a fost recucerita de ro"ani, du!a o do"inatie +unica de a!roa!e '9 de ani) Autorul se refera !robabil la confederatia condusa de Alate+us si Sa!+raA, din care faceau !arte si +unii si care fusesera asezati in Panonia in anul (I$) /e ase"enea DOR/ANES in >etica adauga L+unii, care de '9 de ani in.adau Pannonia au fost eA!ulzati de ro"ani si gotiL, cf) Otto D) 4AENC:EN-:EL;EN, O!) cit)!)I8) &%

"ercenarilor barbari de dincolo de /unare, considerati cei "ai buni soldati %9( ) Attila si Bleda nu s-au li"itat la res!ectarea tratatului, intensificand lu!ta de cucerire a unor noi teritorii) La ince!ut +unii sau "ultu"it cu "odul lor de trai destul de "odest, dar odata cu anul &&', cand du!a "oartea lui Bleda, Attila ra"ane singur conducator, ei .or re!rezenta !rinci!alul !ericol eAtern !entru Bizant) Originar dintr-o fa"ilie regala, razboiul constituia !entru Attila un lucru facut cu !lacere, dobandindu-si astfel fai"a de conducator indraznet si de general !rudent si norocos) Sco!ul !rinci!al al !oliticii sale ra"anea insa 0aful) In anul &&% i se ofera !rile0ul sa atace !ro.inciile lui Teodosie al II-lea, ar"ata i"!erials fiind slabita !rin tri"iterea de tru!e in A!us, in Tracia si Illiric) In.ocand neres!ectarea tratatului din &(&, +unii a.anseaza !e /unare, ca!turand Ratiaria, 6i"inaciu", Sucida.a, Singidunu", Naissus, localitati co"!let de.astate, du!a care se indrea!ta catre Constantino!ol) /and do.ada de !rudenta, Attila nu ataca ca!itala) Tri"isii lui Teodosie al II-lea reusesc !ana la ur"a sa inc+eie un nou tratat de !ace, foarte u"ilitor !entru I"!eriu) Regatul +unilor este i"!artit intre Attila si Bleda, !ri"ul luand in !osesie cuceririle din 6est, iar al doilea !e cele estice, de la /unarea inferioara !ana la 6olga) La !utin ti"! du!a inc+eierea acestei !aci, Attila isi conda"na !ro!riul frate la "oarte, iar !rin unificarea tuturor +unilor de.ine eel "ai !uternic o" din

Euro!a) Pro.inciile tracice .or cunoaste o scurta !erioada de res!iro !ana in &&I, cand acelasi Attila reia incursiunile in Sudul /unarii) 4ulte localitati din Peninsula Balcanica si !ana in >recia sunt co"!let de.astate %9& ) /atorita cruzi"ii sale, Attila este su!ranu"it Kbiciul lui /u"nezeuL) In cele din ur"a +unii sunt o!riti !rin inc+eierea unui nou tratat de !ace, Attila cerand bizantinilor e.acuarea !o!ulatiei ro"ane de !e "alul dre!t al /unarii, "ai !recis de la Singidunu" !ana la No.ae, !e o distanta de cinci zile de "ers !e 0os %9' ) Ratiunea acestor noi conditii !oate fi eA!licata !rin i"!iedicarea acu" a trecerii e.entualilor +uni fugiti de la Attila !este frontiera cu I"!eriul Ro"an, unde erau a!oi inrolati) Practic, regatul lui Attila a cunoscut in aceasta !erioada cea "ai "are intindere de la gurile /unarii, in Est, !ana la Noricu", in 6est, si o "are !arte din Peninsula Balcanica) Acest teritoriu condus de Attila nu era cu "ult "ai intins decat regatul dac al lui Burebista %98 ) Incitat de eunucul C+r7sa!+ius, unul dintre confidentii de la Curte, Teodosie al II-lea !une la !unct un !lan de !rindere si ucidere a lui Attila) Tentati.a de asasinat este de0ucata, iar conducatorul +un are !retentia ca eunucul C+r7sa!+ius, autorul !rinci!al al co"!lotului, sa fie o"orat) Pentru cal"area barbarului, i"!aratul tri"ite doi !atricieni, care-i cer cle"enta in !ri.inta inaltului de"nitar bizantin %9I ) Pana la sfarsitul do"niei lui Teodosie al II-lea, !lata tributului s-a facut cu

%9( Ernest STEIN, :istoire du Bas-E"!ire, to"e I, AiA-en-Pro.ence, %$'$, !) #IC) %9& In ti"!ul ca"!aniei "ilitare din &&I este distrusa cetatea Sucida.a i"!reuna cu alte I9 de castre Bi oraBe de !e a"bele "luri ale /unarii) Acest fa!t a condus la lic+idarea cordonului defensi. ro"an re!rezentat de li"esul dunarean) La Sucid.a, refacuta la sfarBitul secolului al I6-lea Bi dotata cu un Bant defensi. lat de &,'9" Bi adanc de #,89", orientat s!re Nord, in stratul de cultura ro"ana din secolele I6-6 d):r) s-au gasit "onede care ne arata circulatia neintreru!ta !ana in .re"ea lui Teodosie al II-lea) Acest strat se inc+eie cu o !uternica !atura de incendiu total, in care s-au gasit .etre de foe !arasite in graba, intre care Bi ' tezaure "onetare cu !iese de la Teodosie al II-lea) In aceste conditii s!ecialiBtii au a0uns la concluzia ca "e"brii garnizoanei ro"ane au !arasit cetatea in graba, tot ei fiind cei care i-au dat foe) Cf) /) TU/OR, Oltenia Ro"ana, BucureBti, %$8C, !) &'$) Tot cu acest !rile0 intre +uni Bi ar"atele ro"ane a a.ut loc in fata cetatii Sucida.a una dintre cele "ai sangeroase lu!te, in care a "urit Arnogisulus, conducatorul tru!elor ro"ane din /acia Ri!ensis) /in acest "o"ent Bi !ana in ti"!ul i"!aratului Dustinian <'#I-'8'= nu "ai a.e" do.ezi cu !ri.ire la o sta!anire ro"ana !e "alul stang al /unarii)

%9' /) TU/OR, o!) cit) !) &'$-&89M Otto D) 4AENC:EN-:EL;EN, O!) cit) !) %#(-%#&) %98 D) 4AENC:EN-:EL;EN, O!) cit) !) %#') %9I Solia a fost condusa de 4aAi"in Bi de Priscus) La ea au "ai !artici!at Bi Bigila Bi Rusticus, care cuno0teau li"ba +unilor) Aceasta delegatie s-a intalnit cu cea a lui Attila for"ata din Edecon, Scotta Bi Orestes <tatal lui Ro"ulus August, ulti"ul i"!arat al Ro"ei=) A"basada lui Priscus constituie singurul docu"ent care s-a !astrat Bi care ne da "arturie des!re felul de .iata de la Curtea lui Attila !recu" Bi des!re obiceiurile +unilor) TeAtul cestui docu"ent !oate fi gasit in Iz.oarele Istoriei Ro"anilor, .ol) 6III, A"basadele lui Priscus, traducere de >) POPA-LISSEANU, BucureBti, %$(8) &#

regularitate, dar succesorul sau, 4arcian, .a refuza sa "ai !lateasca) Se !area ca !ro.inciile Illiricului .or fi din nou atacate, dar Attila isi indrea!ta !ri.irile s!re 6est, unde eAista s!eranta unui 0af "ai consistent in regatul lui 6alentinian al Ill-lea) In anul &' % Lbiciul lui /u"nezeuL este infrant in >alia, la Ca"!iile Catalaunice <C+alons - in ;ranta=, du!a care se retrage s!re Italia, incercand sa cucereasca Ro"a, sal.ata in eAtre"is de inter.entia !a!ei Leon I eel 4are) La &'(, Attila "oare in Panonia, dis!arand astfel una din figurile de sea"a din istoria Rasaritului si A!usului) Sub conducerea lui, +unii isi sc+i"ba felul de .iata ca si institutiile, de.enind o !utere !olitica ce intretinea legaturi cu I"!eriul Ro"an)

Politica interna a lui Teodosie al II-lea

Teodosie al II-lea a stiut sa-si aleaga de"nitari ca!abili) Intre acestia a"inti" Ant+e"ius, C+r7sa!+ius, C7rus, Priscus din Panion, care !rin di!lo"atic si abilitate au de!asit gra.ele !roble"e interne sau eAterne) Realizarile !ri"ilor doi au fost "entionate in "od su"ar "ai inainte) Trecand la C7rus, trebuie facuta !recizarea ca acesta era fa.oritul i"!aratesei E.doc+ia in anii in care aceasta %a influentat "ult !e sotul ei) Posesor al unei culturi retorice deosebite, nu"it !refect al orasului Constantino!ol, iar a!oi si al Pretoriului, C7rus are "eritul !rinci!al ca a inc+eiat construirea zidului de a!arare al ca!italei ince!ut sub Ant+e"ius, constructie care suferise de0a in ur"a unui cutre"ur de !a"ant) In ceea ce-% !ri.este !e Priscus, acesta era originar din Tracia, fiind un de"nitar de .aza

si un "are di!lo"at, tri"is in &&C intr-o solie la curtea lui Attila, de unde s-a intors cu !retioase infor"atii conse"nate intr-o Istorie a Bizantului) Sc+itand !ersonalitatea lui Attila, Priscus "entioneaza !rintre altele ca Kel s-a aratat cu"!atat in toate, a.ant !a+arul din care bea, confectionat din le"n) /e altfel si"!la ii era si i"braca"intea, caci nu se ingri0ea de ni"ic altce.a decat sa fie curata) Si nu se deosebeau intru ni"ic, nici sabia, nici legaturile incalta"intei sale barbare si nici fraul calului sau, care nu a.ea !odoabe de aur, !ietre scu"!e sau alte lucruri de !ret, ca si al celorlalti scitiL %9C ) Priscus ne-a lasat infor"atii interesante si cu !ri.ire la teritoriul !atriei noastre, "ai !recis a"anunte !ri.ind Banatul, care atesta continuitatea daco-ro"ana du!a retragerea aureliana din #I%) A" !o"enit de cate.a ori nu"ele sotiei lui Teodosie al II-lea, i"!arateasa At+enaisE.doc+ia, ateniana si !agana, dar a0unsa !e tronul Bizantului si botezata in credinta crestina %9$ ) Ea a reusit sa contrabalanseze !entru o buna !erioada de ti"! !uterea Pulc+eriei, sora lui Teodosie al IIlea) Casatoria cu o ateniana a !arut unora dre!t o .ictorie a !aganis"ului, care in !ri"a 0u"atate a secolului al 6-lea era inca !rezent la Constantino!ol) Nu a fost c+iar asa, caci traind de acu" inainte in "i0locul unei Curti credincioase, tanara i"!arateasa se lasa influentata !e nesi"tite de influenta celor !iosi) 4ai "ult c+iar, E.doc+ia era !asionata, ca o ade.arata bizantina, de discutiile teologice) Trecerea !e care o a.ea la Curte, a s!orit neintelegerile cu cu"nata sa, a.ida de !utere, care nu intelegea sa renunte la gu.ernare) In anul &#(, Curtea de la Constantino!ol a !ri"it !e sora lui :onorius, celebra >alla Placidia, .enita la Bizant i"!reuna cu fiica sa, :onoria, si fiul sau, 6alentinian) Cu acest !rile0 este stabilit un !lan de casatorie intre "icuta E.doc+ia, nascuta recenta de At+enais, si caesarul de ' ani, !e care "oartea lui :onorius il facuse "ostenitorul I"!eriului Occidental) Peste %& ani, !roiectul de.enea realitate !entru i"!arateasa Bizantului, care dre!t "ultu"ire adusa lui /u"nezeu, !leaca intr-un !elerina0 la Locurile Sfinte) Reintoarsa in &($ basilisa

;ontes :istoriae /aco-Ro"anae, .ol) II, !) #C$)

%9$ N) BANESCU, O celebritate !e tronului bizantin At+enais-E.doc+ia, in 4)O), 5I6, %$8#, nr) I-C, !) &#8-&(() Asu!ra rolului eAce!tional !e care %-au a.ut unele i"!aratese !recu" E.doc+ia sau Pulc+eria, in rezol.area unor !roble"e de ti! dinastic, !olitic Bi religios, reco"anda" lucrarea @)>) :OLU4, T+eodosian E"!resses) Eo"en and I"!erial /o"inion in Late AntiGuit7, Ber?ele7, %$C#)

&(

era in cul"ea gloriei a.and o fiica "aritata cu un i"!arat) Sta!ana !e situatie, E.doc+ia a gresit totusi, crezand ca Pulc+eria ar !utea renunta asa de usor la influenta !e care o eAercitase la Curte cu !utin ti"! inainte) In ur"a intrigilor de tot felul, At+enais-E.doc+ia .a !arasi !alatul i"!erial in &&#, indre!tandu-se catre Ierusali", unde .a si "uri) Pulc+eria a carei influenta scazuse destul de "ult, este unani" recunoscuta ca i"!arateasa du!a "oartea lui Teodosie al II-lea la #C iulie &'9, alegandu-si dre!t sot si coleg la tron !e 4arcian)

Acti.itatea cultural-Btiintifica in .re"ea lui Teodosie al II-lea Infiintarea Uni.ersitatii din Constantino!ol In istoria "ilenara a Bizantului, cultura sub diferitele ei for"e a re!rezentat o !reocu!are statornica !entru "area "a0oritate a i"!aratilor) Crearea Uni.ersitatii din Constantino!ol si !ublicarea CodeAului Teodosian ra"an insa inscrise dre!t "o"entele de .arf din istoria ci.ilizatiei I"!eriului bizantin, a!artinand in eAclusi.itate !erioadei de gu.ernare a lui Teodosie al II-lea) Pana in sec) al 6-lea Atena re!rezenta !rinci!alul centru al in.ata"antului si al stiintelor !agane in intreg I"!eriul ro"an) Cu toate acestea triu"ful crestinis"ului de la sfarsitul sec) al I6lea, a adus o sensibila scadere a !restigiului acestei scoli, declin a"!lificat nu nu"ai de in.azia .izigota, dar si de crearea unei Uni.ersitati crestine in .re"ea lui Teodosie al II-lea) Actul care a legiti"at infiintarea noii Uni.ersitati de la Constantino!ol, a fost dat de catre Teodosie al II-lea la #' februarie &#') Cor!ul !rofesoral era co"!us din %9 gra"aticieni de li"ba greaca, %9 de li"ba latina, ' retori greci si ( latini, la care se "ai adaugau o catedra de ;ilozofie si # de /re!t) In luna ur"atoare, la %& "artie &#' un teAt inscris in CodeA Teodosianus facea elogiul acestei realizari de !restigiu din .iata culturala a noii Ro"e, dand c+iar nu"ele unor !rofesori) Astfel !entru catedra de >ra"atica a li"bii grecesti erau :elladios si S7rianus, !entru cea de >ra"atica a li"bii latine, Teofil, a!oi sofistii 4artinos si 4aAi"os, 0uristul Leontiu !redand la catedra de /re!t %%9 ) Profesorii erau foarte bine !latiti de catre Stat, a.and obligatia sa-si dedice in eAclusi.itate ti"!ul lor acti.itatii didactice de la Uni.ersitate) Pozitia lor sociala in Stat ca!ata un loc a!arte, oferindu-li-se onoruri de sea"a) ;ondarea acestui locas de in.ata"ant nu a a.ut o destinatie cu totul inta"!latoare, ci a incercat sa contrabalanseze !restigiul .ec+ilor Uni.ersitati !agane din AleAandria si Atena)

In.ata"antul se facea in doua li"bi greaca si latina) C+iar daca latina ra"anea in continuare li"ba oficiala, greaca o .a inlocui tre!tat) Aceasta initiati.a a fost culti.ata toc"ai de !rofesorii de la Uni.ersitatea din Constantino!ol) Inte"eiata de Teodosie al II-lea, restaurata in secolul al I5-lea, !rote0ata de Constantin Porfirogenetul, Scoala Su!erioara din Constantino!ol, in ciuda "ultor .icisitudini, a eAistat atata .re"e cat si I"!eriul) Crearea ei in secolul al 6-lea, intr-o !erioada in care .ec+ile scoli ale lu"ii ro"ane ince! sa se inc+ida una du!a alta, ra"ane in istorie dre!t un si"bol in 0urul caruia s-au gru!at cele "ai ca!abile forte s!irituale ale I"!eriului %%% ) CodeA T+eodosianus Reorganizarea in.ata"antului su!erior a a.ut consecinte deosebit de i"!ortante asu!ra e.olutiei culturale ulterioare si in cadrul ei s-a !utut elabora si !ublica KCodeA T+eodosianusL %%# , din

Paul LE4ERLE, Le !re"ier +u"anis"e b7zantin, enseigne"ent et culture a B7zance des origines au 5e siecle, Paris , %$I%, !) 8()

notes

et

re"arGues

sur

%%% Nicolae Berban TANABOCA, Literatura Bizantului, antologie, traduceri Bi !rezentare, BucureBti, %$I%, !) &() %%# TeAtul CodeAului Teodosian a a!arut la Berlin intre anii %$9&-%$9', fiind editat de T) 4O44SEN si P)4) 4EQER) 6ezi nota I9) &&

!unct de .edere cronologic cea "ai .ec+e culegere de legi i"!eriale, iar ca i"!ortanta ocu!a locul al II-lea du!a Cor!us Duris Ci.ilis) Lucrarea a fost initiata in anul &#$ ca ur"are a dificultatilor intalnite in folosirea /re!tului i"!erial, ca si a cresterii nu"arului legilor i"!eriale, necesitatea intoc"irii unei culegeri unitare i"!unandu-se acu" cu acuitate) Pentru e!oca anterioara lui Teodosie al II-lea erau cunoscute doua colectii 0uridice CodeA >regorianus si CodeA :er"ogenianus , nu"ite astfel du!a nu"ele celor doi 0uristi care le-au alcatuit) Pri"a culegere "arc+eaza e!oca lui /iocletian, iar a doua se refera la !erioada succesorilor lui /iocletian, !ana in sec) al I6-lea, incadrand legile !ro"ulgate de la stars itul sec) al Ill-lea !ana la a!roAi"ati. anul (89) A"bele au fost !ierdute, eAistenta lor fund se"nalata in frag"ente neinse"nate ca si din noua colectie intoc"ita acu" <!ri"a 0u"atate a sec) al 6-lea=)

Realizarea acestei .aste lucrari a fost incredintata unei co"isii for"ata din $ "e"brii dintre care un rol i"!ortant %-a a.ut A!!eles) Publicarea noii culegeri, intitulata CodeA T+eodosianus s-a facut in &(C, du!a $ ani de "unca asidua) CodeAul cu!rindea legile in li"ba latina, "aterialul 0uridic fiind i"!artit in %8 carti, di.izat a!oi in nu"eroase ca!itole, clasificate la randul lor !e !roble"e s!eciale ad"inistrati.e, !olitice, religioase etc) In fiecare titlu decretele erau enu"erate in ordinea cronologica iar legile date du!a !ublicarea Codului au fost nu"ite No.ele) I"!ortanta CodeAului Teodosian est deosebita din !unct de .edere istoric) 4ai intai, el este iz.orul eel "ai !retios !e care-% detine" !entru studiul istoriei interne a I"!eriului bizantin din sec) I6-6, cu!rinzand in egala "asura !erioada in care crestinis"ul a de.enit religie de Stat) /e ase"enea, Codul a ser.it "ai "ult decat culegerile anterioare, la intoc"irea legislatiei lui Dustinian) Noul cod dadea in !ri"a 0u"atate a sec) al 6-lea o "ai "are stabilitate 0uridica, desco!erind si lu"inand incertitudinile i.ite din li!sa unei culegeri oficiale de legi) Prin CodeAul T+eodosian ideea de unitate a I"!eriului gaseste o .iguroasa afir"are, el fiind !ublicat atat in Orient cat si in Occident in nu"ele celor doi i"!arati Teodosie al II-lea si 6alentinian al Ill-lea) Este se"nificati. fa!tul ca du!a !ublicarea lui, i"!aratii ro"ani ai Orientului, nu .or "ai tri"ite decat foarte rar legile lor in Occident) In sfarsit, detinand infor"atii autentice !rezentate intr-o for"a destul de clara, CodeA T+eodosianus a eAercitat o influenta co.arsitoare atat asu!ra !o!oarelor barbare din Orient cat si a celor din Occident) ;ai"oasa Klege ro"ana a .izigotilor RleA ro"ana .izigot+oru"= nu este decat un rezu"at al Codului Teodosian) LeA ro"ana .izigot+oru", nu"ita si KBre.iarul lui AlaricL <Bre.iariu" Alaricianu"=, a influentat la randul ei si legislatia Euro!ei Occidentale, de.enind !rinci!ala sursa de /re!t ro"an in Occident %%( ) Culegerile legislati.e ale lui Dustinian !atrund "ult "ai tarziu in Occident, s!re sfarsitul E.ului 4ediu) La randul lor, bulgarii au !ri"it CodeAul Teodosian !rin inter"ediul aceluiasi Bre.iar al lui Alaric) KBre.iariu" Alaricianu"L fusese adresat !rin !a!a Nicolae I regelui bulgar Boris, care .a tri"ite o delegatie la !a!a in anul C88 !entru a-% intreba si a i se da relatii in legatura cu Klegea lu"iiL, leges "undanale cu" o nu"este el) /re!t ras!uns, !a!a tri"ite bulgarilor, du!a !ro!riile sale cu.inte K.enerabila lege ro"anaL <.enerandae ro"anoru" leges=, considerata a fi fara indoiala KBre.iarul lui AlaricL %%& )

Proble"e religioase

Alaturi de structura ro"ana de Stat si cultura greaca, credinta crestina a re!rezentat un ele"ent de baza a I"!eriului bizantin) Unitatea acestui I"!eriu "ultinational a fost asigurata de

%%( 6asile 4UNTEAN, Bizantinologie, Ar+ie!isco!ia Ti"iBoarei, %$$$, !) II) %%& IBI/E4)

&'

religia crestina) /aca nu eAista constiinta unei natiuni bizantine, eAista in sc+i"b o singura credinta, cea ortodoAa, care inde!linea in cadrul Bizantului "ultinational si un rol !olitic) /es!artirea de credinta ortodoAa inse"na nu nu"ai le!adarea credintei celei ade.arate, dar si li!sa de !atriotis") %%' ) A" .azut ca intelegand rolul si i"!ortanta crestinis"ului in .iata !ublica a I"!eriului, Teodosie I eel 4are, a lu!tat atat i"!otri.a !aganis"ului cat si a sectelor) Prin "asurile si legile sale in fa.oarea crestinis"ului, el a s!ulberat definiti. iluzia !aganilor, "ai ales a filozofilor si a retorilor, ca religia lor ar !utea sa "ai rein.ie) In I"!eriul de Rasarit, ur"asii sai, Arcadius si fiul acestuia, Teodosie al II-lea, au dus la bun sfarsit +otararile luate in .re"ea lui Teodosie I eel 4are) Arcadius a a"enintat c+iar cu !edea!sa ca!itala !e toti functionarii care nu .or arata destula .igilenta in a!licarea legilor !ri.itoare la cultul !agan) /in ordinul lui toate c+i!urile zeilor au fost distruse) /e ase"enea, Patriar+ia de la Constantino!ol a fost in c+i! deosebit re!rezentata de Sfantul loan >ura de Aur, ales !atriar+ cu a0utorul eunucului Eutro!ius %%8 ) In .re"ea lui Arcadius, succesorul in Orient al lui Teodosie I, atitudinea fer"a a e!isco!ului de la Constantino!ol .a consacra triu"ful in.ataturii de la Niceea Sfantul loan are "eritul de a fi i"!us aceasta in.atatura intr-o !erioada in care la Constantino!ol !artidul got era foarte !uternic, iar gotii erau arieni) Sub Teodosie al II-lea, a carui do"nie lunga aco!era !ri"a 0u"atate a sec) al 6-lea, dis!utele +ristologice au rea!arut) Pri"a si una dintre cele "ai i"!ortante este erezia nestoriana) Sinodul de la Niceea stabilise ca 4antuitorul era in acelasi ti"! /u"nezeu si o") /iscutiile .or !une accentul acu" asu!ra "odului in care cele doua naturi se unesc in !ersoana lui Iisus) La

Antio+ia, leaganul arianis"ului, se for"eaza o in.atatura confor" careia cele doua naturi sunt distincte, iar dintre cele doua, cea u"ana este cea "ai i"!ortanta), :ristos fund un o" de.enit /u"nezeu) Cand aceasta erezie era sustinuta de cine.a care .a a0unge si !atriar+ de Constantino!ol, in cazul nostru Nestorie, acest lucru .a !ro.oca tulburari gra.e, care nu se .or li"ita nu"ai la as!ectul teologic) Ratacirea lui s-a "ai nu"it si dio!roso!is") Nestorie afir"a ca !ersoana du"nezeiasca, este din .eci si nu a !utut fi nascuta din Sfanta ;ecioara, ci aceasta a nascut nu"ai !ersoana u"ana a 4antuitorului, cu care s-a unit !ersoana du"nezeiasca, fara sa !recizeze cand si cu") ;ecioara 4aria nu !oate fi nu"ita deci Nascatoare de /u"nezeu, ci Nascatoare a o"ului :ristos <Antro!oto?os= sau Nascatoare de :ristos R:ristoto?os=) I"!otri.a lui Nestorie si a ade!tilor sai au luat atitudine e!isco!ii AleAandriei in frunte cu C+iril) /incolo de as!ectul teologic nu trebuie uitat ca aceasta dis!uta a ca!atat !e alocuri si se"nficatii !olitice %%I ) Prestigiul de care se bucura scaunul de la AleAandria era i"ens in Orient, iar !uterea titularilor sai deosebita in Egi!t) E!isco!ii AleAandriei !retindeau detinerea +ege"oniei religioase in Orient si erau acu" nelinistiti de !ri"atul acordat de sinodul din (C% Constantino!olului) Prin aceasta se eA!lica in buna "asura zelul ortodoA i"!otri.a lui Nestorie) Pentru rezol.area acestei noi dis!ute, Teodosie al II-lea, ezitand un !ic asu!ra fondului !roble"ei, a con.ocat al Ill-lea Sinod Ecu"enic care s-a tinut la Efes in anul &(% si la care au !artici!at %CI de Parinti !rintre care si Ti"otei I, e!isco!ul To"isului) /in !acate, du!a Sinod erezia lui Nestorie se ras!andeste in Persia, Asia Centrala si c+iar India) 4ulti considers acest Sinod ca fiind in "ulte !ri.inte "ai degraba o .ictorie a lui C+iril i"!otri.a lui Nestorie, si i"!licit i"!otri.a Antio+iei %%C )

loan RA4UREANU, E.eni"entele istorice inainte Calcedon, in Studii Teologice, %$I9, nr) (-&, !) %I$)

Bi

du!a

Sinodul

de

la

C) BAUR, /er +i) Do+annes C+i7sosto"us und seine Zeit, I @onstantino!el, # .ol), 4iinc+en, %$#$%$(9)

Antioc+einM II

%%I Pierre 4ARA6AL, O!) cit), !) ('IM E) A4ANN, Nestorius, in /ictionnaire de T+eologie Cat+oliGue, .ol) 5I, !) I8%'I M Ide", L Haffaire Nestorius .ue de Ro"e, in Re.ue des Sciences religieuses, Strasbourg, #(, %$&$, !) '-(I, #9I-#&&M #&, %$'9, !) %I%-%$9M A) /UCELLIER, 4 @APLAN, B7zance Ee-56e, :ac+ette, Paris, %$$8, !) %%M L)I) SCIPIONI, Nestorio e il concilio di Efeso) Storia, dog"a, critica, 4ilano, %$I&) Pr) Prof) loan RA4UREANU, E.eni"entele istorice inainte si du!a Sinodul de la Calcedon, in S)T), 55II, %$I9, nr)

(-&, !) %C9-%C%) &8

Se !Srea cS du!S conda"narea nestorianis"ului, I"!eriul crestin .a a.ea o !erioadS de liniste, nu"ai ca .a izbucni o nouS erezie, cea euti+iand sau "onofizita) Prin o!ozitie fata de nestorianis" s-a nSscut erezia "onofizita, care ad"itea in :ristos o singurS !ersoanS si o singurS fire, cea di.inS) Initiatorul acestei noi erezii a fost bStranul ar+i"andrit din Constantino!ol, Euti+ie, lu!tator a!rig i"!otri.a lui Nestorie) El a dus la eAtre" in.StStura Scolii din AleAandria des!re unirea celor douS firi in !ersoana 4antuitorului, a0ungand la o noua gresealS "onofizis"ul sau euti+ianis"ul) /enuntat !atriar+ului ;la.ian al Constantino!olului de cStre Eusebiu de /orileu", ar+i"andritul Euti+ie a fost c+e"at sS-si s!unS !unctul de .edere la un sinod local de la Constantino!ol in noie"brie &&C) Aici el a fost clar Krecunosc ca si inainte de unirea /u"nezeirii cu u"anitatea, :ristos a.ea doua firi, dar du!a unire nu recunosc decat o singura fireL) In ur"a acestei declaratii Euti+ie a fost anate"atizat "ai intai de sinodul local din Constantino!ol in &&C) La randul sau !a!a Leon I eel 4are <&&9-&8%= fund infor"at des!re erezia lui Euti+ie, a adresat la %( iunie &&$ !atriar+ului ;la.ian o scrisoare dog"atics, in care eA!unea clar in.atatura ortodoAS des!re cele doua firi din !ersoana 4antuitorului, socotind !e ar+i"andritul Euti+ie Keretic !ericulosL !e dre!t anate"atizat de Sinodul din Constantino!ol) ;ata de aceastS noua tulburare, intreaga c+estiune a fost !rezentatS si discutatS intr-un nou Sinod con.ocat tot la Efes in luna august &&$) Pentru .iolentele la care s-au dedat !artici!antii in frunte cu /ioscur !atriar+ul AleAandriei, acest sinod este cunoscut in istorie sub nu"ele de Ksinodul tal+arescL) Acest sinod a !ro.ocat "are confuzie si +aos) E!ar+iile din Egi!t, Tracia si Palestina au trecut de !artea lui /ioscur, iar cele din Siria, Pont si Asia 4ica au a.ut cura0ul sS se o!unS !e fata "onofizis"ului !ro"o.at de Euti+ie) Ca eA!onent al Bisericii A!usene, !a!a Leon eel 4are a conda"nat si el !e Euti+ie) /ezbaterile teologice ale !ri"ei 0u"StSti a secolului al 6-lea au trSdat !e langS li!sa unei cristalizSri de!line a in.StSturii crestine si o serie de interese !olitice iz.orate "ai ales din diferendul dintre Teodosie al II-lea si sora sa Pulc+eria, a.idS de !utere) TotodatS, ase"enea !a!ilor in Occident, fondatori i"!reunS cu Leon I eel 4are ai "onar+iei !ontificale, !atriar+ii AleAandriei, C+iril si /ioscur, au incercat fSrS izbanda sa instaureze un fel de !a!alitate aleAandrinS) S!re deosebire de !a!alitatea occidentals, care tindea s!re se!ararea de autoritatea i"!erials, Biserica

Orientului ra"ane acu" o Biserica de Stat, su!usS .ointei i"!Sratului, facand uz din ce in ce "ai "ult de li"ba greaca) Bizantul .a ca!ata astfel o fiziono"ie noua si !ro!rie, .a fi locul unde se .or reuni "arile Sinoade, iar Biserica se .a aco!eri de gloria unor !ersonalitati de frunte ca cea a Sfantului loan >ura de Aur)

Continuitatea ro"ano-bizantina !e teritoriul tarii noastre in !ri"a 0u"atate a sec) al 6-lea

Cultura "aterials si s!irituals a !o!orului nostru este strans legatS de ci.ilizatia bizantinS) Teritoriul dintre /unSre, 4area NeagrS si Car!atii Nordici, re!rezintS un s!atiu strans legat de soarta Bizantului) Procesul de ro"anizare, care continua neintreru!t si se generalizase du!S retragerea aurelianS, cu!rinzand tre!tat si regiunile ce au fScut !arte din fosta !ro.incie ro"anS /acia, a dus in !ri"a 0u"State a sec) al 6-lea la o relati.S unifor"izare a as!ectelor .ietii "ateriale si s!irituale din acest s!atiu geografic) /o.ezi ale continuitatii ro"ano-bizantine !e teritoriul tarii noatre /i.ersitatea relatiilor !e care !o!ulatia auto+tonS din teritoriul car!atodunSrean le-a a.ut in secolul al 6-lea cu I"!eriul bizantin s-au "anifestat in nu"eroase do"enii de acti.itate, influentand &I

intr-o inse"nata "asura dez.oltarea in ansa"blu a societatii din acest s!atiu geografic) O !ondere inse"nata a acestor relatii a a.ut-o do"eniul econo"ic, fa!t eA!licabil !rin incercarea Bizantului de a include in sfera sa de interese !er"anente teritoriul /aciei) Ase"enea interese econo"ice erau i"!use de necesitatea a!ro.izionarii !o!ulatiei din I"!eriu, "ai ales !entru cei care locuiau in tinuturile in.ecinate /unarii, cu !roduse cerealiere si ani"ale do"estice) In aceasta !erioada, !o!ulatia de !e teritoriul actual al Ro"aniei !ractica un gen de agriculture intensi.a si !eriodica, culti.and indeosebi graul, "eiul si orzul, cele "ai cunoscute cereale in zonele car!ato-dunarene, efectuand totodata, !e scara larga, o serie de lucrari de gradinarit, .iticulture sau ingri0indu-se de cresterea ani"alelor) In sc+i"bul bunurilor furnizate, !o!ulatia ro"anica de aici obtinea anu"ite .enituri, "oneda bizantina ser.ind a!oi la !rocurarea, in !erioada de liniste, a unor !roduse de genul untdele"n, .in, ar"e si tier !relucrat) /esco!erirea unui nu"ar destul de "are de a"fore ro"ano-

bizantine !e teritoriul car!ato-dunarean, a de"onstrat intensitatea acti.itatiilor co"erciale la nordul /unarii) Alaturi de a"fore !ot fi a"intite si oale, strac+ini sau farfurii, tot de !ro.enienta bizantina, desco!erite "ai ales in asezarile de !e /unare) /e la Sucida.a sau /robeta !ro.in c+iar resturi cera"ice bizantine cu s"alt, !roduse deosebit de scu"!e si a!reciate in c+i! deosebit in acea .re"e %%$ ) EAe"!lare interesante au fost desco!erite in cetatile ro"anobizantine de !e /unare, la Sucida.a, /robeta sau /ierna) In categoria !roduselor cera"ice ro"ano-bizantine ras!andite in s!atiul car!ato-danubian, i"!ortante sunt o!aitele) /e for"e si "ari"i diferite, ase"enea !roduse, ti!ice !entru "aiestria la care "esterii bizantini au a0uns in !relucrarea cera"icii, sunt intalnite destul de des in asezarile din acesta .re"e de !e teritoriul nord-dunarean) Pe langa cera"ica sau .ase de "etal, !entru !ri"a 0u"atate a sec) al 6-lea un interes a!arte a fost "anifestat !entru !racticarea unor "estesuguri "entionand aici ti!arele !entru fabricarea bi0uteriilor si a unor obiecte auAiliare care cereau !e langa un deosebit si"t artistic si o bogata eA!erienta) /esco!eririle de !e intregul teritoriu al /aciei, do.edesc o intensa acti.itate in acest do"eniu, !recu" si "ulti!le influente si legaturi cu lu"ea ro"anica suddunareana) 4ai nu"eroase si "ai .ariate ra"an insa obiectele de !odoaba de influenta ro"anobizantina) Unele dintre aceste obiecte au fost i"!ortate din anu"ite centre "estesugaresti ale I"!eriului, altele insa au fost lucrate de "esterii locali, i"itand adesea originalele ro"ano-bizantine) Cea "ai re!rezentati.a categorie de astfel de obiecte o constituie fara indoiala fibulele, i"!artite in doua gru!e cu !iciorul infasurat si fibule turnate) Nu"arul "are din aceste desco!eriri, a condus la concluzia ca de-a lungul sec) al 6-lea circulau !e teritoriul tarii noastre nu"ai anu"ite ti!uri de fibule, cele cu !iciorul infasurat, deri.ate fara indoiala din !rototi!urile ro"ane tarzii ale sec) al I6lea) Pe langa !iesele si categoriile de !roduse enu"erate !ana acu", la noi in tara au "ai fost gasite si catara"e, a!lice sau inele etc), datand din sec) al 6-lea, a.and fie o certa origine bizantina, fie !roduse sub influenta ci.ilizatiei I"!eriului, !use in legatura cu relatiile co"erciale dintre auto+toni si lu"ea ro"ano-bizantina sud -dunareana) In relatiile co"erciale ale auto+tonilor car!ato-dunareni cu Bizantul, !e langa sc+i"burile in natura, un rol de sea"a %-a 0ucat "oneda de ara"a si de bronz) E"isa in I"!eriu in .re"ea lui Teodosie al II-lea aceasta a circulat intens in s!atiul .ec+ii /acii, fluid acce!tata de !o!ulatia ro"anizata de aici) Aceasta atitudine !oate fi eA!licata !rin fa!tul ca ro"anicii car!ato-dunareni s-au

considerat ca facand !arte din I"!eriul ro"an de Rasarit, autoritatea !olitica, econo"ica si "ilitara a Bizantului) Totodata auto+tonii nord-dunareni a.eau legaturi "ulti!le si !er"anente cu ci.ilizatia ro"ana, fa!t usor eA!licabil !rin !unctele co"une de ordin etnic si ling.istic cu ro"anitatea bizantina sud-dunareana) In ceea ce !ri.este relatiile de !roductie si cele sociale, teritoriul tari noastre a fost su!us in !ri"a 0u"atate a sec) al 6-lea, ca si I"!eriul bizantin, unui !roces de desco"!unere a

/an >+) TEO/OR, Ro"anitatea car!ato-dunareana Bi Bizantul in .eacurile 6-5I d):r), IaBi, %$C%, !) I) &C

scla.agis"ului si de trecere la feudalis") Po!ulatia diferita ca origine etnica, ro"anizata sau in curs de ro"anizare de !e teritoriul !ro.inciei Sc7t+ia 4inor in s!ecial, reuseste acu" sa se integreze in siste"ul social co"!licat al I"!eriului, in care distinge" in general o clasa su!ra!usa de eA!lotatori <+onestiores= si alta su!usa, de eA!loatati <+u"iliores=) Scla.ii ra"aneau in continuare clasa cea "ai de 0os a societatii, folositi atat in centrele urbane, cat si la "uncile ca"!ului) Taranii liberi au cunoscut in !ri"a 0u"atate a sec) al 6-lea, o situatie ce.a "ai buna, dandu-li-se !osibilitatea acu" sa-si culti.e "icile loturi de !a"ant, !e care le detineau) 6iata crestina !e teritoriul tarii noastre in !ri"a 0u"atate a sec) al 6lea Alaturi de relatiile co"erciale, de siste"ul relatiilor de !roductie ase"anator celui ro"anobizantin, legaturile culturale dintre tinuturile /unarii de Dos si diferitele centre bizantine in frunte cu Constantino!olul, au 0ucat in !ri"a 0u"atate a sec) al 6-lea un !ri" rol in !astrarea continuitatii ci.ilizatiei ro"ano-bizantine !e teritoriul tarii noastre) In acest conteAt factorul !rinci!al a fost Biserica crestina !rin re!rezentantii sai) Crestinis"ul gasise ade!ti !e teritoriul tarii noastre, "ai !recis in !ro.incia Sc7t+ia 4inor, inca din !ri"ele secole du!a :ristos) Cea "ai buna do.ada in acest sens o constituie insusi fa!tul ca in "o"entul in care /iocletian a dezlantuit crunta sa !ersecute din anii (9(-(9&, in /obrogea au Ka!arut nu"erosi crestini, cei "ai "ulti din randul soldatilor, refuzand sa 0ertfeasca zeilor si sa !artici!e la cultul i"!aratuluiL) Cu acest !rile0, teAtele "artirologiilor crestine inregistreaza un "are nu"ar de "artiri in "ai "ulte cetati din Sc7t+ia 4inor %#9 )

6iata crestina din Sc7t+ia 4inor de alta data !oate fi reconstituita foarte bine nu nu"ai din actele "artirice, dar si din nu"eroasele ur"e ar+eologice cu caracter crestin, scoase la i.eala in diferite !arti ale /obrogei) 6estigiile !aleocrestine din /obrogea !ot fi i"!artite in inscri!tii funerare, obiect de cult si bazilici, toate contribuind la cunoasterea .ietii crestine in fosta !ro.incie ro"ana si a!oi ro"ano-bizantina din Sc7t+ia 4inor) Sunt cunoscute !ana in !rezent !este I9 de inscri!tii crestine din sec) I6- 6I, "ai ales !e "onu"ente funerare) 4ai "ult de 0u"atate !ro.in de la To"is, "etro!ola !ro.inciei, iar restul de la :istria, Callatis <4angalia=, AAio!olis <:inog, langa Cerna.oda=, Tro!aeu" Traiani <Ada"clisi=, /inogetia <>ar.an=, Ul"etu" <Panteli"on, 0ud) Constanta= etc) A!roa!e un sfert dintre acestea sunt in li"ba latina, iar restul in li"ba greaca .orbita "ai ales de !o!ulatia din centrele urbane de !e tar"ul 4arii Negre) /intre cele de li"ba greaca a"inti" "ai intai blocul de calcar cio!lit in for"a de "asa, desco!erit intr-o ca"era funerara din zona fostei gari Constanta) Blocul este ru!t in doua bucati "ari, in sensul inalti"ii, a.and !e !artea dinainte, in "arginea !roe"inenta de sus, teAtul unei inscri!tii !e doua randuri) Inscri!tia este inc+inata Kfericitului Ti"oteiL, !robabil fostul e!isco! de To"is din !ri"a 0u"atate a sec) al 6-lea, de catre un oarecare /inias, care fund de curand lu"inat !rin Taina Botezului, a !ri"it nu"ele E"anuel %#% ) Crestinis"ul in Sc7t+ia 4inor este atestat si de bazilici !aleocrestine uneori i"!ozante, atestate in "arile centre ca To"is, Tro!aeu" Traiani, Callatis, :istria) La To"is au fost desco!erite !atru bazilici, dintre care una este cea "ai "are din /obrogea, !re.azuta cu altar, naos cu trei na.e si !ronaosM la Tro!eu" Traiani, cetate inte"eiata de Traian, refacuta ulterior de Constantin eel 4are si Liciniu, au fost desco!erite cinci bazilici a!artinand secolelor 6-6I) Intre bazilicile scoase la i.eala !rin sa!aturile argeologice de la :istria, se re"arca bazilica cu cri!ta din sec) 6-6I, for"ata din nart+eA, trei na.e se!arate !rin doua randuri de coloane si o absida se"icirculara, la rasarit cores!unzand na.ei din "i0loc)

%#9 Ion BARNEA, Octa.ian ILIESCU, Corina NICULESCU, Cultura bizantina in Ro"ania, BucureSti, %$I%, !) #() %#% 4ircea PACURARIU, Istoria Bisericii OrtodoAe Ro"dne, .ol) I, BucureBti, %$C9, !) %&')

&$

Considerata dre!t o raritate nu nu"ai !entru teritoriul /obrogei, ci si !entru intreaga Peninsula Balcanica, bazilica !aleocrestina de ti! sirian desco!erita la Callatis se distinge de restul !rin trei ele"ente orientarea altarului s!re sud, li!sa absidei si !lasarea laterala a atriu"ului si nu longitudinal, in continuarea naosului sau a nart+eAului) Prezenta acestei bazilici de ti! sirian la Callatis trebuie !usa in legatura nu nu"ai cu o e.entuala influenta orientals, ci c+iar cu !rezenta unor sirieni in acesta colonie greceasca din Sc7t+ia 4inor) Trebuie !recizat ca la toate aceste cate.a bazilici "entionate, s-au desco!erit si felurite !iese scul!turale <ca!iteluri de coloane, !laci de balustrada=, toate decorate cu cruci, ro"buri si alte "oti.e orna"entale crestine %## ) 4ulti"ea bazilicilor ne arata clar ca in Sc7t+ia 4inor !ulsa o intensa .iata religioasa sti"ulata indeosebi de influentele .enite din I"!eriu) /e ase"enea, nu"eroasele edificii crestine nu !uteau fi realizate fara eAistenta unei organizari bisericesti te"einice) Astfel din !unct de .edere ierar+ic, Biserica era condusa de un singur e!isco! cu resedinta la To"is, ca!itala !ro.inciei) E!isco!ul de To"is de!indea direct de Bizant, fa!t care a contribuit din !lin la intarirea legaturilor culturale intre "etro!ola Sc7tiei si ca!itala I"!eriului) Scaunul e!isco!al de la To"is a beneficiat in !ri"a 0u"atate a sec) al 6lea de !ersonalitati bisericesti "arcante) Cel "ai renu"it a fost Teoti" I, o" de aleasa cultura, ad"irat de conte"!orani !entru scrierile si .iata sa, !entru atitudinea !e care a a.ut-o in fa.oarea Sfantului loan >ura de Aur, la Constantino!ol, unde acesta era acuzat de origenis") Sozo"en ne relateaza ca Teoti" era ad"irat in !ro!ria tara c+iar de +unii din regiunea /unarii, care nu se sfiau sa-% nu"easca !entru .irtutile sale Kzeul ro"anilorL %#( ) Nu se cunoaste cu eAactitate conteAtul in care e!isco!ul Teoti" I a a0uns sa !oarte legaturi cu !atriar+ul Constantino!olului, Sfantul loan >ura de Aur) Se !are ca Teoti" a secondat cu "ult succes o!era "isionara a Sf) loan in regiunile de la /unarea de Dos) Intre cei doi a eAistat o !rietenie sincera de"onstrate in !ozitia !e care e!isco!ul to"itan a a.ut-o fata de uneltirile lui Teofil al AleAandriei) Acesta i"!reuna cu E!ifanie al Sala"inei, il acuza !e "arele ierar+ al ca!italei I"!eriului de origenis", sentinta careia unii i se o!uneau) Printre acestia era si Teoti", care s-a adresat lui E!ifanie cu ur"atoarele cu.inte KEu E!ifanie, nu .reau sa necinstesc !e acela care a ador"it de"ult in c+i! fru"os si nu indraznesc sa sa.arsesc o blasfe"ie, coda"nand lucruri !e care cei dinaintea noastra nu le-au inlaturat, "ai ales ca stiau ca in cartile lui Origen nu se afla nici o in.atatura reaL) I"ediat a adaugat LCei ce s!un acestea uita ca insulta c+iar teAtele sacre ale Sf) Scri!turi, des!re care trateaza aceste carti) Acestea a ras!uns lui E!ifanie, Teoti" eel .estit !entru

e.la.ia si sfintenia .ietiiL, !recizeaza Sozo"en %#& ) Succesorul lui Teoti" I, Ti"otei a ur"at eAe"!lul !redecesorului sau fiind citat !rintre !artici!antii la lucrarile Sinodului al Ill-lea Ecu"enic de la Efes, se"nand cele %# Anate"atis"e ale Sfantului C+iril al AleAandriei, !recu" si sentinta de conda"nare a lui Nestorie) Tot !entru aceasta !erioada "ai trebuie a"intiti e!isco!ul loan, a!rig ad.ersar al nestorianis"ului si "onofizis"ului si teologul Sf) loan Cassian eel care a dat !ri"ele reguli "ona+ale din A!us %#' ) Cu tot acest dina"is", legaturile tarii noastre cu I"!eriul ro"ano-bizantin au fost tulburate de !rezenta !o!oarelor "igratoare) /esco!eririle ar+eologice de la Sucida.a au aratat ca ince!and cu e!oca "arilor eA!editii de 0af ale lui Attila, cordonul strategic for"at de cetatile de !e "alul nordic al /unarii au a.ut "ult de suferit) S-a e"is la un "o"ent dat i!oteza lic+idarii sta!anirii ro"ane nord-dunarene in ur"a in.aziilor din !ri"a 0u"atate a sec) al 6-lea) /istrugerea Sucida.ei este

%## loan BARNEA, Radu 6ULPE, /in Istoria /obrogei, .ol) II, BucureBti, %$8C, !)&'8) loan >) CO4AN, Inse"nari asu!ra lui Teoti", e!isco! de To"is, in >)B), 56I, nr) %, %$'I, !) &8-'9M Iosif E) NA>:IU, Teoti", e!isco! de To"is, "R)L, 555I, %$&', !) %8I-%I%) Cf) SOZO4EN, Istoria bisericeascd, 6I, #8 citat de loan >) CO4AN, Scriitori bisericesti din e!oca straro"dna, BucureBti, %$I$, !) %C8) Niculae SERBANESCU, %899 de ani de la !ri"a "arturie docu"entara des!re eAistenta E!isco!ei To"isului, in B)O)R), L5556II, nr) $-%9, %$8$, !) $88-%9#8M C+adFic? OEEN, Do+n Cassian, Ca"bridge, %$8C, %I%!M :)I) 4ARROU, La!atrie de Dean Cassien, in Orientalia C+ritiana Periodica, 5III, nr) (-&, Ro"a, %$&I, !) 'CC-'$8) '9

!lasata in ti"!ul do"niei lui Teodosie al II-lea, !robabil in ca"!ania lui Attila din &&I %#8 ) Reinstalarea si refacerea fortei "ilitare bizantine la /unarea de Dos se .a face du!a !rabusirea I"!eriului +unic din &'&, dar "ai ales in ur"a !oliticii de refacere econo"ics si de reconstructie initiata de i"!aratul Anasstasius I <&$%-'%C=) Astfel ro"anitatea norddunareana se .a "entine, subliniind !regnant concluzia funda"entals ca si Bizantul s-a aflat la baza originii ci.ilizatiei "edie.ale ro"anesti de "ai tarziu)

I"!eriul Bizantin de la 4arcian la Zenon) Sinodul al I6-lea ecu"enic de la Calcedon) Ur"arile sale !e !lan religios

La #C iulie &'9 cand Teodosie al II-lea eel Tanar inc+idea oc+ii, el nu lasa ur"asi !e linie barbateasca) In aceasta situatie, res!ectand traditia, !artea de Rasarit a I"!eriului trebuia sa re.ina .arului sau din A!us, 6alentinian al Ill-lea) /ar acest lucru nu era nici !e !lacul lui Teodosie si nici al su!usilor sai) Se s!une ca !e !atul de "oarte Teodosie ar fi indicat !ersonal !e 4arcian sa-i ur"eze la tron) 4arcian fusese ag+iotantul lui As!ar, un alan care a.ea sub autoritatea sa tru!ele gotice din I"!eriu) Pulc+eria, sora lui Teodosie, a consi"tit sa se casatoreasca cu 4arcian, conferindu-i in felul acesta !restigiul ereditar al dinastiei teodosiene) El a condus destinele I"!eriului nu"ai I ani <&'9-&'I=, a.and de facut fata la ince!ut !ericolului +unic) /u!a &'(, cand +unii au fost infranti la Ca"!iile Catalaunice, iar regatul lor s-a desco"!us, ur"eaza o !erioada de liniste, care i-a dat !osibilitatea lui 4arcian sa refaca tezaurul statului) Pe !lan intern, 4arcian s-a do.edit a fi un bun gos!odar, eli"inand !ractica .anzarii ser.icilor ad"inistrati.e) Proble"a cea "ai dificila careia a trebuit sa-i faca insa fata, a fost erezia "onoteista, care a deter"inat con.ocarea celui de-al I6-lea Sinod Ecu"enic de la Calcedon din &' % ) 4onofizis"ul /octrina !rofesata de C+ril si ade!tii sai nu era in intregi"e ortodoAa) In incercarea de a di"inua i"!ortanta naturii u"ane a lui Iisus, ei se inde!artasera atat de tare incat recunosteau nu"ai una singura, cea du"nezeiasca !ute" .orbi acu" de o noua erezie cea "onofizita, care din "ulte !uncte de .edere era in.ersul ereziilor nestoriana si ariana) Cand aceasta noua in.atatura a fost !redicata de un calugar de la Constantino!ol, Euti+ie, ea a obtinut i"ediat si a!robarea !atriar+ului de la AleAandria, /ioscur, eel care-i succedase lui C+iril) Acesta .a a.ea de-a face i"ediat cu o!ozitia !a!ei Leon eel 4are, ingri0orat nu atat de erezie, cat de a"bitia !atriar+ului de AleAandria) In acest ti"! i"!aratul Teodosie al II-lea, aflat ca de obicei intr-o situatie delicata, con.oaca la Efes in anul &&$ un Sinod cunoscut sub nu"ele de 2sinodul tal+aresc3, !entru ca /ioscur a .rut sa-si i"!una !unctul de .edere "onofizit !rin .iolenta) /u!a "oartea lui Teodosie al II-lea, !entru a !une ca!at situatiei tensionate, noul i"!arat 4arcian con.oaca Sinodul de la Calcedon din &'%, care constituie al I6-lea Sinod Ecu"enic %#I ) La lucrari au asistat si tri"isii !a!ei, iar +otararea finala a

fost ca in :ristos eAista doua naturi, una di.ina si una u"ana, unite intro singura !ersoana, nea"estecate, nesc+i"bate, nei"!artite si nedes!artite %#C ) Sinodul a elaborat si un nu"ar de canoane dintre care eel "ai i"!ortant este al 556III-lea, care confir"a canonul al Ill-lea de la

%#8 6ezinotal9() %#I Dean 4EQEN/OR;;, O!) cit) !) %C'-%$$M R)6) SELLERS, T+e Council of C+alcedon, Londra, %$'%, !) '#M A) >RILL4EIER, Desus der C+ristus in der >laube der @ric+e, Band I 6on den A!ostolisc+en Zeit bis zu" @onzil .on C+alcedon <&'%=, ;ribourg, %$I$M D) LIBAERT, L HIncarnation, I /es origines au concile de C+alcedoine, Paris, %$8') %#C D) LIBAERT, O!)cit), !) (&M Dean 4EQEN/OR;;, O!) cit) !) %$C) '%

Constantino!ol din (C%, facandu-se un !as inainte in fiAarea rangului de intaietate, !e care il are !atriar+ul de Constantino!ol) Acest canon recunostea !a!ei un !ri"at de onoare, dar afir"a si egalitatea scaunului din noua Ro"a <Constantino!ol= cu eel din .ec+ea Ro"a, 0ustificandu-se !rin aceea ca la Constantino!ol este sediul gu.ernului, al Senatului si al i"!aratului) I"!otri.a acestei +otarari se .a ridica !a!a, care nu recunoaste canonul, dar si ceilalti !atriar+i de AleAandria si Antio+ia) Ulti"ii doi isi 0ustificau !ozitia !rin fa!tul ca erau scaune a!ostolice si !rin renu"ele scolilor lor de teologie) Tot !rin canonul #C se stabilea aria 0urisdictionala a Patriar+iei de Constantino!ol, care cu!rindea diocezele Tracia, Pontul si Asia, la acestea adaugandu-se teritoriile din afara granitelor I"!eriului, adica crestinii aflati sub do"inatie barbara %#$ ) Tot acu" se !are ca Biserica din Egi!t .a abandona li"ba greaca !entru cea co!ta) Astfel, dis!utele teologice .or "asca o!ozitii nationale si as!iratii "ai .ec+i de inde!endents) Peste cati.a ani, i"!aratul Zenon <&I&-&$%= .a sesiza !ericolul si in &C# .a da un edict de unire care cauta sa a"inteasca cat "ai !utin des!re cele doua naturi ale 4antuitorului sau des!re +otararile Sinodului de la Calcedon) Nici "onofizitii, nici ortodocsii nu-% .or acce!ta, dar nici !a!a nu .a fi de acord cu el, astfel incat se .a a0unge la +otararea eAtre"a de eAco"unicare si anate"atizare a !atriar+ului de Constantino!ol) Acesta, in !ersoana lui Acaciu, .a ri!osta si .a sterge din di!tice nu"ele !a!ei, a0ungandu-se la !ri"a sc+is"a intre cele doua Biserici, cea din Orient si cea din Occident) Aceasta se!arare a durat !ana in anul '%C)

In ce !ri.este atitudinea Bisericii din To"is fata de Sinodul de la Calcedon, trebuie re"arcat ca e!isco!ul AleAandru, nu a !utut fi de fata la lucrari, dar a se"nat actele un an "ai tarziu, adica in &'#) Prezenta lui AleAandru la acest Sinod a fost i"!iedicata !robabil de situatia !olitica destul de tulbure de la /unare, unde in .re"ea aceea +unii erau desosebit de !ericulosi) 4arcian a "urit in ianuarie &'I si odata cu el a luat sfarsit dinastia teodosiana, !e care el a continuat-o !rintr-o alianta) Reactii i"!otri.a Sinodului de la Calcedon /atorita i"!otri.irii "onofizitilor de a recunoaste +otararile dog"atice ale Sinodului al I6lea Ecu"enic de la Calcedon si din dorinta lor de ada!tare a for"ulei "onofizite, in secolele 6-6I asista" la crearea asa-nu"itelor Biserici "onofizite, nu"ite si necalcedoniene sau Bisericile .ec+iorientale, care se "entin !ana astazi %(9 ) In secolele 6-6I, !roble"a "onofizis"ului s-a co"!licat, transfor"andu-se dintr-o !roble"a cu caracter !redo"inant religios intr-una cu caracter national %(% , care a atins unele !ro.incii ale I"!eriului ce se o!uneau tendintei centralizatoare a Constantino!olului) 4onofizitii erau "ai nu"erosi in !ro.inciile orientale ale I"!eriului in Palestina, Siria si Egi!t) Cele doua !o!oare orientale !rinci!ale ale I"!eriului bizantin, sirienii si

%#$ Dean 4EQEN/OR;;, O!) cit) !) %$$-#9I) %(9 In categoria Bisericilor necalcedoniene se!arate de Ro"a a.e" Biserica co!ta, Biserica siro-ortodoAa a Antio+iei si a intregului Orient, Biserica a!ostolica ar"eniana, Biserica etio!iana ortodoAa, Biserica siro-ortodoAa "alan?ara) /intre Bisericile necalcedoniene unite cu Ro"a "entiona" Biserica co!ta catolica, Biserica siriaca sau siro-catolica, Biserica ar"eana catolica, Biserica etio!iana catolica si Biserica "alan?ara catolica) Bisericile calcedoniene sunt cele & !atriar+ate <Constantino!olul, AleAandria, Antio+ia si Ierusali"ul=M Patriar+iile Rusiei, Serbiei, Ro"aniei, Bulgariei si >eorgieiM Bisericile autocefale <Ci!ru, >recia, Polonia, Albania=) Tot in categoria Bisericilor calcedoniene "ai sunt si cate.a Biserici unite cu Ro"a Biserica greco-"elc+ita catolica, Biserica greco-catolica a Ucrainei sau Biserica ruteana, Biserica greco-catolica din Ro"ania, Biserica greco-catolica a >eorgiei, Biserica greco-catolica din Bulgaria, Biserica "aronita din Liban) %(% A) :) 4 DONES un cunoscut s!ecialist in istoria tarzie a Antic+itatii, este autorul unui articol intitulat Eere Ancient :eresies National or Social 4ou.e"ents in /isguiseU, !ublicat in DTS, %9, %$'$, Londra, %C$$, !) #C9-#$C, in care contests o!inia "a0oritatii istoricilor conte"!orani din secolul al 5l5lea, care inter!retau ras!andirea "onofizis"ului

ca !e o "iscare de ti! national) El este de !arere ca acest !roces a fost natural !entru secolul al 6:-lea, dar nu se 0ustified !entru secolul al 6-lea) '#

egi!tenii, cautau sa se des!arta !rin "onofizis" de greci, de 2ro"ei3, cu" erau acestia nu"iti la Constantino!ol, ca ur"asi ai I"!eriului ro"an, ince!and sa gra.iteze in sfera de influenta !olitica a Asiei) /in erezia "onofizita a secolului al 6-lea s-au nascut Bisericile care s-au se!arat de "area fa"ilie a Bisericii Rasaritului Biserica co!ta din Egi!t, Biserica siroiacobita <de la organizatorul ei Iacob Baradai, P &II= sau Biserica se.eriniana <eel care a contribuit in "are "asura la ras!andirea "onofizis"ului !rintre sirieni fund !atriar+ul Se.er al Antio+iei, '%#'%C=, Biserica a!ostolica ar"eniana, Biserica etio!iana, Biserica siriana sau Biserica din 4alabar <in statul indian @erala= %(# ) In .ecinatatea Ar"eniei se gaseste >eorgia, a carei Biserica astazi ortodoAa, a fost de-a lungul secolului al 6l-lea anticalcedoniana) /e-a lungul .eacurilor, aceste Biserici au trait in izolare din cauza di.erselor circu"stante ale istoriei) Prin inter"ediul 4iscarii Ecu"enice, dialogul lor cu celelalte Biserici crestine, indeosebi cu ortodocsii, este "ult "ai intens) Re.enind la !rocla"area dog"ei de la Calcedon, .o" s!une ca !entru o buna !arte a crestinilor de astazi, in.atatura des!re Sfanta Trei"e si des!re cele doua firi ale lui :ristos ra"an for"ule abstracte si nu intotdeauna 0oaca un rol decisi. in credinta indi.iduals) In sc+i"b !entru conte"!oranii Sinodului de la &'%, definitia de la Calcedon continea o negare a eA!erientei religioase anterioare) /aca la aceasta adauga" si folosirea li"ba0ului sobru al antio+ienilor sau fa!tul ca !rinci!alul dus"an, Euti+ie, alaturi de .ec+iul !rieten al lui Nestorie, Teodoret de C7r, au fost !ri"iti in cele din ur"a la Sfanta I"!artasanie, intelege" "ai bine de ce acest Sinod a !ro.ocat o serie de reactii negati.e) :otararile lui nu au satisfacut decat cati.a antio+ieni, la care s-au alaturat si unii "oderati din Constantino!ol) In Egi!t insa, reactia a fost deosebit de negati.a, a.and efectul unei tradari fata de !rinci!iile "arelui C+iril) Calugarii sirieni s-au alaturat si ei egi!tenilor) Inar"ati cu sloganul 2Calcedonul este o reabilitare a lui Nestorie3, "iscarea "ona+ala ce se i"!otri.ea acestui Sinod a antrenat de ase"enea un nu"ar i"!ortant de credinciosi %(( ) Consecintele tragice ale acestei reactii nu se !ot eA!lica decat !rin cauze de ordin teologic si cultural) In s!atele ereziei "onofizite trebuie .azut "ai "ult decat o si"!la recidi.a a unor tendinte eAtre"e .enite din AleAandria) I"!ortanta acestei crize in istoria OrtodoAiei tine de fa!tul ca ea a

scos la i.eala toate contradictiile si tentatiile inerente ale unirii Bisericii cu I"!eriul in .re"ea lui Constantin eel 4are) /aca din !unct de .edere s!iritual si teologic, Sinodul de la Calcedon a fost o ade.arata "inune si un iz.or ine!uizabil de ins!iratie teologica, el a "arcat insa o brutala ru!tura !e !lan relational, intre Biserica si Stat in istoria lu"ii crestine) Pentru a intelege sensul o!ozitiei fata de acest Sinod in Orient, trebuie tinut sea"a de co"!leAitatea tuturor acestor ele"ente) /incolo de triu"ful ade.arului absolut, obiecti. si ate"!oral, el re!rezenta si .ictoria credintei I"!eriului si a Constantino!olului) /aca I"!eriul ar fi fost ceea ce !retindea a fi - un Stat crestin uni.ersal si su!ranational acest triu"f al OrtodoAiei i"!eriale si al Constantino!olului ar fi fost 0ustificat atat din !unct de .edere istoric cat si eclezial) Intre teorie si !ractica era insa o distanta) Constiinta i"!erials este atestata de unele docu"ente ale .re"ii, dar realitatea oferea o i"agine diferita) Sub "asca unui elenis" si a unei culturi elenistice ce se faceau resi"tite in s!ecial in "arile orase si !rintre intelectuali, .ec+ile !asiuni nationaliste si .ec+ile traditii se "entineau) Intr-unul din cartierele Antio+iei, Sfantul loan >ura de Aur se s!une ca era obligat sa !redice in siriaca, !entru ca ascultatorii nu intelegeau li"ba greaca) Cercetatorii "oderni au a0uns la concluzia ca "asele de sirieni si co!tii resi"teau !uterea I"!eriului ca !e un 0ug odios) In regiunile orientale ale I"!eriului ince!use sa se dez.olte o literatura crestina de li"ba siriaca, inca tributara "odelului grec, dar a.and un i"!ortant !otential autono") In acest sens este suficient de "entionat o!era Sfantului Efre" Sirul, din sec) al I6-lea, !entru a "asura !rofunzi"ea si bogatia !otentials a acestei eA!resii 2orientale3 a crestinis"ului)

%(# 6ezi Bi nota %#$) %(( C+ristian CANNUQER, Les co!tes, %$$9, 4aredsous, Bre!ols, !) ((-(&)

'(

In ceea ce !ri.este "ediul "onastic !ute" s!une ca a re!rezentat un alt factor al curentului anticalcedonian si aceasta !entru ca "anastirile erau !rea !utin atinse de elenis", recrutand .ietuitori indeosebi din "ediul !o!ulatiei locale, co!te sau siriene) Cand calugarii %-au s!ri0init !e C+iril, ei a!arau de fa!t !ro!ria lor Biserica i"!otri.a ingerentelor unui centru i"!erial considerat a fi strain) In afara se"nificatiilor teologice, lu!ta i"!otri.a Calcedonului a a.ut o di"ensiune religioasa si

!olitica noua) Intr-un fel lu!ta de!usa !entru 2cele doua firi3 a"eninta sa se transfor"e intr-o re.olta i"!otri.a I"!eriului) Cand e!isco!ii s-au intors de la Calcedon, ei au trebuit sa fac fata in "ai "ulte randuri o!ozitiei !o!ulare, fund ne.oie c+iar de !rotectia ar"atei ca in cazul lui Iu.enalie al Ierusali"ului) La AleAandria, soldatii care-% !azeau !e !atriar+ul Proterius, nu"it de Constantino!ol !entru a-% inlocui !e /ioscur, au fost inc+isi de "ulti"ea furioasa si arsi de .ii) C+iar daca intr-o !ri"a eta!a, in .re"ea lui 4arcian ter"enii de la Calcedon s-au !utut i"!une, odata cu "oartea acestuia in &'I, se desc+ide o !erioada de co"!ro"is cu "onofizitii) Ti"! de doua secole, aceasta !roble"a a do"inat !olitica i"!erials) In "artie &'I, !o!orul si-a ales la AleAandria !ro!riul !atriar+ "onofizit in !ersoana lui Ti"otei, iar Proterius a fost o"orat) In &I' "onofizitii isi asigura si scaunul Antio+iei, alegand !e un oarecare Petru) In acest conteAt, autoritatile inteleg ca "onofizis"ul era sustinut de i"!ortante forte, a"enintand unitatea !olitica a I"!eriului) Totodata in &I' uzur!atorul Basilis?os, care %-a inlaturat !entru scurta .re"e !e i"!aratul Zenon, !ublica un Encicli?on care conda"na Calcedonul si cerea e!isco!ilor sa se"neze acest act) Re.enit la !utere in &I8, Zenon sustine "ai intai ortodoAia calcedoniana, dar sub influenta !atriar+ului de Constantino!ol, Acac+ie, si in fata cresterii o!iniei "onofizite in Egi!t, Siria si in Palestina, !ublica in &C# :enoti?onul, un decret dog"atic in care res!ingea, fara a le nu"i, To"osul !a!ei Leon si definitia de la Calcedon) Actul este se"nat de !atriar+ii "onofiziti ai AleAandriei si Antio+iei, i"!aratul recunoscandu-le astfel legiti"itatea celor doi) Se !roduce tot acu" si o sc+is"a intre A!us si Rasarit, !a!a Si"!licius con.ocand un sinod la Ro"a, care i-a eAco"unicat !e Acac+ie si !e !atriar+ul AleAandriei, Petru 4ongius) Ru!tura a fost !ri"a dintre cele doua Biserici !urtand nu"ele de sc+is"a acac+iana si a durat !ana in anul '%C) In interiorul I"!eriului se !area ca :enoti?onul .a aduce o destindere la AleAandria, dar !ana la ur"a el nu satisfacea nici !e ortodocsi, nici !e "onofiziti) Pri"ii nu !uteau acce!ta concesiile facute "onofizitiilor, iar ceilalti le considerau insuficiente din cauza li!sei de !recizare a :enoti?onului %(& ) Astfel acest act a adus noi co"!licatii in .iata religioasa a Bizantului, "arind nu"arul dizidentilor "onofiziti eAtre"isti si "oderati) Prin incercarea de a !astra Orientul "onofizit, Constantino!olul a !ierdut Occidentul ortodoA sc+is"a acac+iana a fost unul din ele"entele de dezacord care au condus !ana la ur"a la se!ararea din %9'& ) I"!aratul Anastasie <&$%-'%C= fost un sustinator desc+is al "onofizitilor) El a intrat in conflict cu !atriar+ul Eufe"ie, !e care %-a conda"nat ca fiind nestorian si %-a inlocuit cu 4acedonie,

calcedonian con.ins) La ince!ut, i"!aratul a a.ut ca baza a atitudinii sale religioase :enoti?onul lui Zenon, dar cu ti"!ul "onofizitis"ul sau s-a accentuat s!re satisfactia co!tilor si a sirienilor, dar s!re ne"ultu"irea crescanda a ortodocsilor) Anastasius de!une din scaun si !e 4acedonie, inlocuindu-% cu Ti"otei, "onofizit recunoscut) In '%# el a nu"it la Antio+ia un cunoscut teolog "onofizit, Se.er al Antio+iei, care a conda"nat in "od oficial Sinodul de la Calcedon in '%C) C+iar daca in Palestina si in Siria, unii calugari aflati sub conducerea Sfantului Sa.a, inte"eietorul binecunoscutei La.re a Palestinei, ra"aneau ortodocsi si nu recunosteau ierar+ia "onofizita, cu cit anii treceau !ra!astia dintre necalcedoneni si ortodocsi crestea) 4area "a0oritate a sirienilor si !ractic tot Egi!tul era !e dru"ul ereziei) Nu din inta"!lare ortodocsii din aceste regiuni au !ri"it nu"ele de "el?iti sau 2oa"enii i"!aratului3)

(& 6ezi BY alte a"anunte in ur"atorul subca!itol)

%(' Dean-Pierre 6ALO>NES, Paris, %$$&, !) (C-($) '&

6ie

et

"ort

des

c+retiens

dHOrient,

;a7ard,

/in !acate sinteza teologica a Calcedonului nu s-a !utut i"!une in intreg I"!eriul) Sc+is"a "onofizita de"onstra ca !retul !latit !entru unirea dintre Biserica si Stat sau "ai bine zis !retul !latit de Biserica !entru !acatele I"!eriului, constituia !ri"a tragedie a lu"ii crestine)

Leon I eel 4are, Zenon) Patriar+ul Acac+ie, :enoti?onul Bi conflictul dintre Orient Bi Occident

/u!a "oartea lui 4arcian, Senatul a ales ca i"!arat un alt ofiter, !e nu"e Leon, fost ad"inistrator !e do"eniile lui As!ar) El a fost !ri"ul i"!arat care a !ri"it coroana i"!erials de la !atriar+ul Constantino!olului) Pana la el toti ceilalti i"!arati, res!ectand traditia ro"ana, au !ri"it coroana din "ainile co"andantului su!re" al ar"atei, ori al unui inalt functionar ci.il) Initiati.a din &'I a.ea la baza !restigiul de care se bucura !atriar+ul de la Constantino!ol, "ai ales du!a Sinodul de la Calcedon) /e acu" inainte toti i"!aratii bizantini .or fi incoronati de !atriar+ul ca!italei, iar incoronarea ca!ata se"nificatia unei consacrari religioase) Incoronarii ci.ile cu caracter "ilitar i se

adauga o cere"onie bisericeasca, care .a ca!ata din ce in ce "ai "ulta i"!ortanta, iar in E.ul 4ediu .a re!rezenta actul .eritabil al incoronarii %(8 ) In ti"!ul do"niei lui Leon, acesta in alianta cu un ofiter isaurian !e nu"e Tarasi?odissa il .or asasina !e co"andantul ara"atei, As!ar, "agister "ilitu" !er Oriente", reusind astfel sa eli"ine influenta ger"anilor de la Curte) Unii istorici !ri.esc acest e.eni"ent dre!t o eta!a i"!ortanta in !rocesul de nationalizare a ar"atei bizantine si de slabire a influentei barbare in I"!eriu) /u!a .ictoria i"!otri.a lui As!ar, Tarasi?odissa obtine !uteri s!orite la !alat, casatorinduse c+iar cu Ariadna, fiica i"!aratului si isi sc+i"ba nu"ele in Zenon %(I ) Pe !lan "ilitar, bizantinii sufera o "are infrangere in Africa, flota condusa de cu"natul lui Leon, Basilis?os, fund infranta intr-o eA!editie i"!otri.a .andalilor regelui >enseric) La "oartea lui Leon in &I&, ne!otul sau Leon al II-lea, de nu"ai I ani, fiul lui Zenon si al Ariadnei, a0unge i"!arat, iar Zenon de.ine i"!arat asociat al fiului sau) 4urind Leon al II-lea c+iar in toa"na anului &I&, Zenon .a conduce singur I"!eriul) /o"nia este scurta, !ana in ianuarie &I', cand o cons!iratie greaca indre!tata i"!otri.a isaurienilor, care ca!atasera !rea "are !utere in ca!itala, il inlatura de !e tron) Locul ii este luat de cu"natul lui Leon I, Basilis?os) /u!a #9 de luni Zenon reia insa conducerea I"!eriului si do"nese linistit !e o durata de %' ani <&I8-&$%=) Un e.eni"ent deosebit al do"niei sale este caderea I"!eriului Ro"an de A!us sub +erulii lui Odoacru, care in &I8 inlatura de !e tronul Ro"ei !e Ro"ulus Augustus %(C ) C+iar daca nu se !rocla"a i"!arat, recunoscand su.eranitatea I"!eriului Ro"an din Rasarit, el este nu"it de Zenon "agister "ilitu" !er Italia", !ri"ind in gri0a ad"inistratia !ro.inciei) /o"inatia sa asu!ra Italiei nu .a fi lunga, deoarece Zenon !entru a se debarasa de ostrogotii din Peninsula Balcanica <care intre!rindeau "ulte incursiuni de.astatoare=, il con.inge !e unul din conducatorii lor, Teodoric del Tanar, sa !orneasca in &CC i"!otri.a lui Odoacru) Acesta din ur"a este infrant in &$(, in.ingatorul de.enind sta!anul Italiei si inte"eietorul Regatului ostrogot al Italiei cu ca!itala la Ra.enna %($ ) Zenon .a rezol.a astfel doua !roble"e deosebit de gra.e inlaturarea lui Odoacru si inde!artarea ger"anilor) Plecarea acestora din ur"a nu .a inse"na si rezol.area unor !roble"e de ordin etnic in interiorul I"!eriului, legate de cresterea eAagerata a !uterii isaurienilor la Curte sau de ordin religios cu !ri.ire la disensiunile !rofunde nascute intre ortodocsi si "onofiziti, du!a Sinodul al I6-lea)

%(8 Alain /UCELLIER, Le dra"e de B7zance, Paris, %$I8, !)%##-%#&) E"ilian POPESCU, Istoria Bi s!iritualitatea))) !) 8#) %(C DacGues BROSSE, o!) cit), !) 8I) Z IBI/E4, !) I9-I()

''

In.atatura ado!tata la Calcedon nu a fost din !acate acce!tata de toata Biserica, conducand la o di.izare care se "entine !ana astazi) Rea"inti" ca !entru crestinul de rand, dog"a Sfintei Trei"i si a celor doua naturi ale 4antuitorului ra"ane o for"ula abstracts, fara sa 0oace "ereu un rol deter"inant in credinta lui !ersonals) Pentru crestinii din sec) al 6-lea, definitia ado!tata la Calcedon era "ai degraba o negatie a unei eAe!riente religioase anterioare, astfel incat +otararile lui nu "ultu"eau decat !e cati.a antio+ieni, !e "oderatii de la Constantino!ol !recu" si !e tri"isii ro"ani) In Egi!t insa, Calcedonul re!rezenta o tradare a !rinci!iilor "arelui C+iril) Calugarii sirieni se .or alia cu egi!tenii, sloganul fund Calcedonul este o reabilitare a lui Nestorie) In "artie &'I, la AleAandria !o!orul alege !ro!riul !atriar+ "onofizit in !ersoana lui Ti"otei Elurul, iar Proterius este o"orat) In &I', "onofizitii isi asigura si scaunul Antio+iei !rin alegerea unui oarecare Petru) Autoritatile inteleg acu" ca "onofizitii era sustinuti de forte i"!ortante, a"enintand !ractic unitatea !olitica a I"!eriului) In &I', uzur!atorul Basilis?os, eel care %-a inlocuit !entru !utin ti"! !e Zenon, !ublica o Enciclicd, care de fa!t conda"na Calcedonul, cerand e!isco!ilor sa-si !una sa"naturile !e acest act) Intre '99 si I99 de e!isco!i s-au su!us inde"nului i"!erial) Re.enit la !utere in &I8, Zenon sustine "ai intai ortodoAia calcedoneana, dar sub influenta !atriar+ului de la Constantino!ol, Acac+ie, si in fata cresterii alar"ante a "onofizis"ului in Egi!t, Siria si Palestina, !ublica in &C# :enoti?onul, un decret dog"atic in care era recunoscuta .alabilitatea deciziilor celor trei Sinoade Ecu"enice, !e care le considera suficiente, anate"atizand atat !e Nestorie cat si !e Euti+ie, dar si !e cei care in.atau o doctrina di.ergenta) In for"a si continutul sau, :enoti?onul era o incercare de a duce dezbaterea la ni.elul conce!telor +ristologice si de a-% sustrage !iedicilor ter"inologice) /aca nu ar fi a.ut alte i"!licatii contro.ersele +ristologice !uteau fi rezol.ate !e baza unei intoarceri la situatia care a ur"at reconcilierii dintre Sfantul C+iril si loan al Antio+iei din &(() TeAtul nu crea insa !re"isele

fa.orabile acestui de"ers, "entionand !e de-o !arte conda"narea euti+ienilor la Calcedon, iar !e de alta se referea la Calcedon intr-un conteAt defa.orabil) Cu toate acestea, !e !lanul relatiilor bisericesti, au a.ut loc cate.a "odificari notabile toate scaunele e!isco!ale "ai i"!ortante au intrat din nou in co"uniune) Petru 4ongius, eel care il inlocuise !e Ti"otei Elur, a fost recunoscut ar+ie!isco! al AleAandriei, iar Acac+ie al Constantino!olului intra in "od oficial in co"uniune cu el) /eoarece !ozitia oficiala a Constantino!olului era in c+i! firesc cea calcedoniana, Petru scria lui Acac+ie ur"atoarele K;iind conducatorul nostru al tuturor, ati unit Biserica lui /u"nezeu si ne-ati con.ins cu !robe de netagaduit ca Sinodul tinut la Calcedon nu a facut ni"ic contrar celui tinut la Niceea, cofir"and +otararile Parintilor de la NiceeaL %&9 ) Aceasta recunoastere c+iar si for"ala a Calcedonului de catre un sef al o!ozitiei, a constituit un e.eni"ent ce !area sa 0ustifice !olitica lui Acac+ie) /in !acate, 4ongius se .a confrunta in Egi!t cu rebeliunea "onastics, care-% conda"na !entru fa!tul ca intrase in co"uniune cu calcedoneni) Unii se .or se!ara de conducatorul lor <nu"iti acefali, !entru ca nu "ai a.eau conducator=, ar+ie!isco!ul in astfel de conditii , dand do.ada si de "ulta instabilitate, aruncand anate"a asu!ra Calcedonului si a To"osului lui Leon I eel 4are, !a!a Ro"ei) La Antio+ia, ar+ie!isco!ul Calendion, fiind strict calcedonean, a res!ins :enoti?onul, dar este co"!ro"is !rin i"!licarea sa intr-un co"!lot !olitic ce .iza rasturnarea lui Zenon) Ur"area este eAilat in &C&) Scaunul .a fi recu!erat de Petru ;ullon, care nu nu"ai ca recunoaste :enoti?onul, dar de.ine si un !ro!agandist acti., introducand la un "o"ent dat in !ractica liturgica Trisag+ionul) /in !acate, !ro"o.area Trisag+ionului si o!ozitia fata de calcedoneni .or contribui la !ro"o.area unui ade.arat slogan "onofizit) C+iar si in Palestina, unde Calcedonul era sustinut de calugari, :enoti?onul a fost acce!tat la Ierusali", iar !ersonalitati calcedoniene au salutat unificarea Bisericii %&% ) Situatia creata de

6) >RU4EL, Les Regestes des Actes du !atriarcat de Constantino!le, I, Paris, %$(#, !!) %'8-%'$, %8%, %8& %8I) %&% A)D) ;ESTU>IERE, Les "oines dH Orient, II, Paris, %$8%, !!) %#%-%##) '8

:enoti?on, asa cu" era descrisa de istoricul E.agrie Kin acele zile, Sinodul de la Calcedon a fost declarat in "od desc+is ca oficial de Biserica, dar nici res!ins de toti) ;iecare e!isco! actiona du!a

!ro!ria con.ingereL %&# , nu !utea sa se !relungeasca, doar daca nu eAista un real consens asu!ra fondului +ristologic si o inter!retare acce!tabila !entru traditia Bisericii) Nu"ai ca !erioada lui Zenon sau cea al lui Anastasius <&$%-'%C=, nu .or face decat sa fa.orizeze un "onifizis" care res!ingea a"biguitatile si insista asu!ra res!ingerii clare a Sinodului) Pentru "ai "ulte decenii, Biserica din Constantino!ol, sub Acac+ie si succesorii sai, a ra"as !ractic singurul centru care a rezistat acestei tendinte) ParadoAal, e!isco!ii ca!italei, sustinatorii naturali ai !oliticii i"!eriale, erau singurii care se o!uneau) Aliatii naturali ai Calcedonului, erau in "od firesc !a!ii de la Ro"a, relatia dintre cele doua scaune fiind intreru!ta insa de atitudinea lui Acac+ie) Se .a a0unge astfel la asanu"ita sc+is"a acac+iana, care .a dura !ana in '%C %&( ) In !ri.inta lui Acac+ie, ortodocsii nu-% considerau for"al res!onsabil de un docu"ent !ublicat de i"!arat, iar legatura sa cu Petru 4ongius nu !utea fi un argu"ent i"!otri.a sa, deaorece rezulta din recunoasterea for"ala a Calcedonului de catre acesta din ur"a)

Anastasius I <&$#-'%C=) Politica sa religioasa) Re.olta lui 6italian

/u!a "oartea lui Zenon, in fruntea I"!eriului .a fi ales un functionar de la Curte, !e nu"e Anastasius %&& ) In acea .re"e, I"!eriul era fra"antat de doua !roble"e "a0ore una de natura religioasa, care di.iza !o!ulatia inca de la Sinodul al Ill-lea Ecu"enic, dar "ai ales du!a Sinodul al I6-lea de la Calcedon, iar alta de natura etnica, anu"e !roble"a strainilor, "ai cu sea"a a isaurienilor, care de.enisera un !ericol intern in .re"ea lui Zenon) /e aceea, !o!orul cerea cu insistanta ca .iitorul i"!arat sa fie un ortodoA si un i"!arat ro"an) Noul ales, Anastasius, nu era insa un ortodoA con.ins %&' ) 4a"a sa era ariana, un unc+i "ani+eu, iar el insusi a.ea inclinatii "onofizite) Inainte de alegerea sa ca i"!arat a.usese un conflict cu !atriar+ul Eufe"ius, !entru fa!tul ca tinuse in Biserica Sfanta Sofia o serie de conferinte cu caracter eterodoA) /in acest "oti. !atriar+ul nu a fost "utu"it de alegerea i"!aratesei Ariadna, sotia lui Zenon, de Senat si de ar"ata) Pana la ur"a s-a a0uns la un co"!ro"is si anu"e s-a +otarat ca Anastasius sa se anga0eze in scris ca .a res!ecta +otararile Sinodului de la Calcedon) Anastasius a consi"tit la acest lucru, dar cu" se .a .edea, el nu-si .a res!ecta anga0a"entul) In "ai &$# noul i"!arat se .a casatori cu Ariadna si .a do"ni !ana in ' % C) Inca de la ince!utul do"niei isaurienilor) El il .a o"ori sale, Anastasius .a rezol.a !roble"a

!e fratele lui Zenon, Longinus, care organizase un co"!lot i"!otri.a noului i"!arat, .a confisca bunurile isaurienilor si ii .a alunga din ca!itala) Aceste "asuri au fost ur"ate de lu!te lungi si crancene, care au durat 8 ani, in ur"a carora isaurienii au fost infranti) In anul '9# i"!aratul Anastasius are de lu!tat si i"!otri.a !ersilor, !entru care anga0eaza forte "ilitare considerabile) /u!a lu!te indecise, in anul '98 este inc+eiat un ar"istitiu !e o durata de I ani)

Politica religioasa a lui Anastasius

E6A>RIE, Istoria bisericeasca, III , (9, !) %#8) %&( Dean 4EQEN/OR;;, o!) cit) !) ###)

C) CAPIZZI, LHi"!eratore Anastasio I) Studio sulla sua .ita, la sua o!era e la sua !ersonalita, Ro"a, %$8$) :)E)>) LIEBESC:UTZ, Barbarians and Bis+o!s) Ar"7, C+urc+ and State in t+e age of Arcadius and Cr7sosto", OAford, %$$#) 'I

Anastasius era un i"!arat in .arsta <8% ani=, dar co"!etent si energic) Cunoscand o!ozitia fata de Sinodul de la Calcedon, el ra"ane fidel :enoti?onului, "ergand c+iar s!re o radicalizare a !ozitiei anticalcedoniene) In Egi!t el sustinea !e scaunul de la AleAandria fara ec+i.oc, !e toti cei care erau i"!otri.a Sinodului al I6-lea Atanasie al II-lea, loan al IIlea, loan al Ill-lea de Ni?iu, /ioscur al II-lea si Ti"otei al I6-lea %&8 ) Cu toate acestea, regi"ul inaugurat de :enoti?on eAcludea un triu"f radical al "onofizis"ului si !e"itea afir"area unui calcedonis" !uternic, ca!abil nu nu"ai sa se "entina, dar sa de.ina c+iar do"inant in "ai "ulte scaune e!isco!ale i"!ortante ale crestinatatii orientale) Acest calcedonis", ca reactie i"!otri.a "onofizis"ului, ca!ata !e alocuri for"a unei afir"ari a li"ba0ului +ristologic antio+ian) Asa se inta"!la cu !artidul calcedonian de la Constantino!ol, in .re"ea ar+ie!isco!ilor Eufe"ius si 4acedonius) Astfel "arii teologi care in tabara "onofizita conce!eau lu!ta lor ca !e o a!arare a Sfantului C+iril, !uteau argu"enta cu "ai "ulta con.ingere ca sinodul de la Calcedon ec+i.ala cu o restaurare a nestorianis"ului) Acesti teologi "onofiziti au gasit "ai "ulta audienta la Curtea lui Anastasius, in s!ecial catre sfarsitul do"niei sale) In afara Constantino!olului, scaunele de la Ierusali" <!atriar+ul :ie, &$(-'%8= si

Antio+ia <;la.ian al II-lea, &$C-'%#= erau ocu!ate de calcedoneni, dar trebuiau sa faca fata unei o!ozitii !uternice si adesea .iolente) Tabara anti-calcedoneana nu"ara doi teologi de .aloare ;iloAene, e!isco! de 4abug in Siria si un con.ertit de la !aganis", Se.er) Sirian, ;iloAene nu cunostea greaca, fund autorul "ai "ultor scrieri i"!otri.a Sinodului al I6-lea) Intre '98-'9I, atitudinea sa se .a radicaliza !rin cererea adresata e!isco!ului sau, ;la.ian al Antio+iei, de a !ronunta anate"a i"!otri.a Sinodului de la Calcedon) /orinta nu i-a fost i"!linita si tri"ite i"!aratului o scrisoare in care isi eA!ri"a !arerea sa in "aterie de credinta, cerand s!ri0in i"!erial) /e data aceasta, a.and si s!ri0inul i"!aratului, ;iloAene reuseste sa i"!una !atriar+ului ;la.ian o retragere !artiala acce!tarea conda"narii lui Nestorie si a euti+ienilor, dar nu si a definitiei ado!tate la Calcedon) In ciuda acestui co"!ro"is, "onofizitii .or obtine la sinodul de la Sidon din '%#, de!unerea si eAilarea lui ;la.ian) Noul !atriar+ .a fi Se.er, eel care .a acce!ta :enoti?onul <ca de altfel "area "a0oritate a calcedonenilor=, dar ii .a anate"atiza !e Nestorie, Euti+ie, To"osul lui Leon si Sinodul de la Calcedon %&I ) Nascut la Sozo!olis, in Pisidia, Se.er a !ri"it o educatie aleasa in do"eniul retoricii, filozofiei, dre!tului si a li"bii grecesti, fund botezat la "aturitate in anul &CC) Atras la un "o"ent dat de idealul "onastic, el este initiat in asceza la 4aiu"a) Teolog stralucit, ca!abil sa critice brutalitatea lui /ioscur, dar credincios !ozitiilor !e care le considera 0uste, el de.ine !urtatorul de cu.ant al unei +ristologii des!re care afir"a a fi singura eA!resie legiti"a a OrtodoAiei c+iriliene) Succesul carierei sale il datoreaza !ersonalitatii sale i"!ozante si bineinteles !atrona0ului i"!erial) In ca!itala I"!eriului .a sta c+iar ti"! de ( ani, intre '9C-'%%, desconsiderandu-% !e ar+ie!isco!ul ortodoA, 4acedonie, !rin !ro"o.area in cantarea Trisag+ion <Sfinte /u"nezeule= a cu.intelor 2Care Te-ai rastignit !entru noi3 %&C ) Toate acestea au !rodus agitatie in randul !o!ulatiei ortodoAe, a0unganduse c+iar la un sir de re.olte) Intre cele "ai i"!ortante "iscari contestatare, care au a.ut loc acu" se nu"ara si cea condusa de 6italian, intre anii '%(-'%' %&$ ) Acesta era originar din cetatatea Zalda!a, in sudul

%&8 D) 4EQEN/OR;;, O!) cit) !) ###)

%&I 6ezi cu.antul sau de intronizare in Patrologia Orientalis, II, ed) R) >raffin, %$9I, !) (##)

%&C Cu acest !rile0 i"!aratul Anstasius a !ublicat un teAt intitulat T7!os, redactat in buna !arte de Se.er) In acest teAt era anate"atizat Sinodul de la Calcedon) T7!osul nu a a.ut niciodata statutul de edict i"!erial oficial) 6ezi C+) 4OELLER, Un frag"ent du T7!e de IHe"!ereur Anastase I-er, in Studia Patristica III, Berlin, %$'%, !) #&9-#&IM E) @LU4BO:4ER, /as Trisagion als 6erso+nungsfor"el der C+risten+eit, 4iinc+en6iena, %$I$) I) 4ICULESCU, Re.olta lui 6italian in conteAtul !oliticii religioase si econo"ice a lui Anastasius I, in >)B), nr) (, %$CI, !) '8$-'C() 'C

/obrogei, unde inde!linea si functia de co"es foederatoru", adica de co"andant al tru!elor de foederati, alcatuite in "a0oritate din barbari) 6italian s-a declarat a!aratorul credintei ortodoAe si a asociat la rascoala nu nu"ai tru!ele de barbari, dar si !e cele ro"ane din dioceza Traciei, !recu" si tarani din di.erse regiuni) Ne"ultu"irea taranilor se datora noului siste" de i"!ozitare, instituit de Anastasius, care !e de-o !arte re!rezenta o degre.are a celor care se ocu!au cu co"ertul si "estesugurile, dar !e de alta re!rezenta o sarcina greu de su!ortat !entru !o!ulatia rurala) La acestea se adaugau unele "asuri luate i"!otri.a colonilor, cu" ar fi cele inscrise in Constitutia din anul '99, !rin care se decreta aser.irea tuturor agricultorilor ra"asi (9 de ani !e acelasi !a"ant si in general fiscalitatea se.era, ce ur"area realizarea de econo"ii) In aceste conditii, 6italian ataca de "ai "ulte ori tru!ele i"!eriale, a0ungand c+iar !ana sub zidurile Constantino!olului) Tratati.ele !urtate cu Anastasius .or duce la nu"irea lui 6italian in functia de "agister "ilitu" !er T+racia" si la !ro"isiunea con.ocarii unui Sinod Ecu"enic, sub !resedentia !a!ei) Nu"ai ca !a!a :or"isdas !unea ca !ri"a conditie ca i"!aratul si toti e!isco!ii orientali sa a!robe actele Sinodului de la Calcedon si To"osul lui Leon, negocierile fund in acest fel intreru!te) 6italian ataca din nou Constantino!olul !e "are si !e uscat, flota sa este insa distrusa, iar el c+iar daca sca!a cu .iata, isi .a !ierde titlul de "agister "ilitu" !er T+racia") Obiecti.ul acestei rascoale a dis!arut odata cu "oartea lui Anastasius in anul '%C) Tot in '%C au dis!arut si unele !ersonalitati anga0ate in conflictul "onofizit Ti"otei al Constantino!olului, !atriar+ii ortodocsi eAilati <:ie al Ierusali"ului si ;la.ian al Antio+iei=) In curand se .a inc+eia si un acord de !ace intre Ro"a si Constantino!ol, cu un triu"f a!arent al Ro"ei si al Sinodului de la Calcedon) In ciuda a!arentelor, Biserica din Constantino!ol nu .a ado!ta niciodata !unctul de .edere ro"an cu !ri.ire la Acac+ie <succesorii sai, Eufe"ius si 4acedonius,

eAco"unicati de !a!i, .or fi .enerati ca sfinti in Orient=) I"!acarea care .a duce la unire, .a fi de fa!t i"!usa de un o", cu !rese!ecti.e largi, !oate un ade.arat .izionar ;la.ius Petrus Sabbatius Dustinianus) 6iziunea sa era a unui I"!eriu care ar fi unit Orientul si Occidentul, cu !a!a de la Ro"a intr-un siste" i"!erial, iar solutia teologica !unea ca!at conflictului dintre a!aratorii Sinodului de la Calcedon si o!ozantii lui din Orient) Tot acest de"ers i"!lica abandonul :enoti?onului) Nu"ai ca !olitica religioasa a lui Zenon si Anastasius era inter!retata in "od diferit in Occident sau in Orient) Occidentul considera "ereu aceasta !olitica ca !e o tradare a Calcedonului, iar Orientul nu .edea in sc+is"a dintre calcedoneni si necalcedoneni o ru!tura definiti.a) Cei care acce!tasera :enoti?onul si care-% inter!retasera in sensul calcedonian nu erau considerati ca niste eretici) /e aceea, Eufe"ius si 4acedonius ai Constantino!olului !recu" si ;la.ian al Antio+iei si :ie al Ierusali"ului si-au !astrat re!utatia, c+iar daca au acce!tat :enoti?onul) /e fa!t "eritul lor !entru !astrarea credintei calcedoniene era la fel de "are ca si eel al e!isco!ilor Ro"ei "ai !utin dis!usi la co"!ro"is)

Refor"ele ad"inistrati.e ale lui Anastasius

Unui din "arile "erite ale lui Anastasius a fost acela de a !une ordine in finantele Statului) El a !rocedat la o serie de refor"e !e care le-a a!licat "etodic) Anastasius a incercat sa dea .aloare stabila "onedei de bronz nu"ita follis, care sa fie cat "ai a!ro!iata de .aloarea in aur) Pentru !erce!erea i"!ozitelor in orase a +otarat ca aceasta colectare sa fie facuta de catre un .ideA, care de!indea de !refectura !raetoriului) Pana aici i"!ozitele din cetati erau !erce!ute de decuriones, "e"brii ai consiliilor "unici!ale, care garantau strangerea regulata a i"!ozitelor cu !ro!riile a.eri) Pentru a !re.eni e.entualele abuzuri ale .idicesilor, Anastasius a intarit si largit dre!turile celor care erau c+e"ati sa a!ere !o!ulatia de nedre!tati defensores ci.itatiu" si e!isco!ii) Pentru asigurarea strangerii banilor necesari, s-a +otarat ca intreaga co"unitate sa fie !ri.ita ca o unitate fiscala, res!onsabila !entru incasarea tuturor i"!ozitelor) /eci, daca din di.erse "oti.e o !ro!rietate nu "ai '$

era sol.abila, ceilalti erau obligati sa !lateasca !entru ea) 4asurile acestea la care s-au "ai adaugat si altele, au contribuit la restabilirea finantelor Statului, la "oartea sa, Anastasius, lasand o rezer.a

a!reciabila de aur <cca) %9')999 ?g) de aur=) /in banii adunati acu" i"!aratul Anastasius .a construi un zid de a!arare a ca!italei, la &9 de ?"), s!re 6est de zidul lui Teodosie al II-lea, inc+izand o zona i"ensa, el !ornind de la 4area de 4ar"ara si "ergand !ana la Cornul de Aur %'9 )

Ra!orturile cu !o!oarele barbare din Occident

/u!a "oartea lui Odoacru in &$(, Anastasius il acce!ta !e Teodoric eel 4are ca rege al Italiei) Teodoric a !astrat a!roa!e intreaga ad"inistrate ro"ana, fiind !reocu!at in c+i! deosebit sa nu-i su!ere !e "e"brii Senatului) O a!ro!iere intre !o!ulatia ro"ana si barbari <goti=, nu a fost !osibila din cauza diferentei de credinta gotii erau arieni, iar ro"anii ortodocsi %'% ) Relatii a"icale a a.ut Anastasius cu Clo.is, regele francilor, caruia ii tri"ite inse"nele de"nitatii de consul, socotindu-% un re!rezentant al !uterii i"!eriale in A!us)

Politica lui Anastasius la /unarea de Dos

/o"nia lui Anastasius a a.ut o "are i"!ortanta si !entru Sc7t+ia 4inor, deaorece in aceasta !erioada se constats o intarire a frontierei dunarene cu noi tru!e si fortificatii) Anastasius nu a ur"arit largirea frontierelor I"!eriului, ci intarirea ca!acitatii de a!arare) La /unarea de Dos si Tracia isi fac a!aritia in aceasta !erioada bulgarii, care in &$(, &$$, '9#, au !radat o !arte din I"!eriu) I"!otri.a lor si a altor e.entuali in.adatori, i"!aratul a luat "asuri de refacere a zidurilor de incinta a unor cetati !recu" :istria, /inogetia, Ca!ida.a, unde au fost desco!erite cara"izi sta"!ilate cu nu"ele i"!aratului, ceea ce ne de"onstreaza ca in aceste locuri s-au facut eforturi i"!ortante de fortificare a cetatilor) Tot acu" s-au construit in Sc7t+ia 4inor nu"eroase bazilici crestine, cu" ar fi cele de la :istria, To"is, Callatis, Tro!aeu" Traiani, /inogetia si Ca!ida.a %'# ) /in !unct de .edere al organizarii bisericesti inregistra" un !rogres al nu"arului de e!isco!iM acu" se trece de la eAistenta unui singur e!isco! la To"is, la %' scaune inte"eiate in !rinci!alele orase ale !ro.inciei :istria, Callatis, AAio!olis, Tro!aeu" Traiani, Zalda!a, Ca!ida.a, No.iodunu", Troes"is, Aegissus, Salso.ia, Constantiniana etc) %'( ) Pana la Anastasius, ierar+ii de la To"is se"nau de obicei in actele oficiale cu for"ula K5 e!isco!us To"itanus,L insotit de nu"ele

!ro.inciei Sc7t+ia, ca de !ilda KIoannes To"itanae ci.itatis e!isco!us !ro.inciae Sc7t+iaeL %'& ) /u!a Anastasius aceasta for"ula se sc+i"ba) Ea ne a!are astfel in anul '#9, in actele unui sinod de la Constantino!ol, care a ales ca !atriar+ !e E!ifanie) Intre "itro!olitii care se"neaza o scrisoare de

%'9 E"ilian POPESCU, Istoria Bi s!iritualitatea)))!) I') %'% D) PROST@O-PROSTQNS@Q, UtraeGue res !ubicae) T+e E"!eror Anastasius ; >ot+ic Polic7, Poznan, %$$&) E!ifanie NOROCEL To"itanul, Bazilicile din To"is, in .ol) /e la /undre la 4are) 4drturii istorice si "onu"ente de arta crestina, >alati, %$II, !) C&-C$M Adrian RA/ULESCU, Bazilicile crestine de la AAio!olis, Callatis si Tro!aeu" Traiani, in .ol) /e la /undre la 4are) 4drturii istorice si "onu"ente de arta crestina) >alati, %$II, !) $9-$I %'( Unii afir"a ca nu"arul atat de "are de e!isco!ate este discutabil .ezi L) BARZU, S) BREZEANU, Originea si continuitatea ro"dnilor, BucureBti, %$$%, !) #%$) E"ilian POPESCU, Istoria si s!iritualitatea))), !) II) 89

infor"are catre !a!a :or"isdas se afla la nu"arul I si KPaternus "osericordia /ei e!isco!us !ro.inciae Sc7t+iae "etro!olitanusL %'' ) 6ersiunea latina a datelor de "ai sus este intarita de un docu"ent din anul '%C si anu"e de o scrisoare a legatilor !a!ali din Constantino!ol catre acelasi !a!a :or"isdas) Acesti re!rezentanti ai !a!ei la Constantino!ol il infor"eaza des!re tulburarile !e care Kcalugarii scitiL le !ro.oaca in legatura cu unele !roble"e ale dog"ei stabilite la CalcedonM ei s!uneau !rintre altele Kacesti "ona+i isi acuza e!isco!ii din !ro.inciile lor, intre care este si Paternus, intaistatatorul cetatii To"isL) Este .orba deci, de "ai "ulti e!isco!i, intre care este !o"enit Paternus, care a.ea un rol i"!ortant)

Consideratii asu!ra !erioadei de la Constantin eel 4are !ana la Anastasius

Aceasta !erioada de a!roa!e doua secole este destul de confuza, in Orient dar si in Occident asistand la o succesiune de !este #9 de i"!arati s!anioli, ilirieni, traci si c+iar un asiatic) Cate.a do"nii sunt "ai lungi si de"ne de re"arcat lui Constantiu al II-lea, fiul lui Constantin, i-a ur"at .arul sau Iulian <(8%-(8(=, cu care a luat sfarsit dinastia lui Constantiu C+lor) /u!a acestia, in Orient

a gu.ernat 6alens <(8&-(IC=, iar in Occident 6alentinian) Lui 6alens, i-a ur"at Teodosie I eel 4are <(I$-($'=, iar fiii sai, :onorius si Arcadius, au condus !ri"ul Occidentul, iar eel de-al doilea Orientul) Arcadius %-a a.ut ca succesor !e Teodosie al II-lea <&9C-'%C=) La ince!utul secolului al 6lea, Occidentul s-a confruntat cu o succesiune de in.azii barbare, iar Orientul a fost gu.ernat intre &'9-'%C de i"!arati ca 4arcian, Leon I, Zenon si Anastasius) In toata aceasta !erioada de fa!t nu"ai doua do"nii au fost "ai i"!ortante aceea a lui Teodosie I, !entru ca acesta a fost ulti"ul i"!arat care a condus efecti. I"!eriul si cea a lui Teodosie al II-lea, care in ciuda "ediocritatii sale, !rin lunga !erioada in care a condus I"!eriul de Rasarit a reusit sa inde!lineasa o o!era utila in "are !arte, dusa la bun sfarsit de unii dintre "inistrii sai sau de sora sa, Pulc+eria) Acest feno"en a fost fa.orizat de ur"atoarele cauze J ;ortele .itale ale I"!eriului erau concentrate in Orient) Este de fa!t ce si-a dorit Constantin odata cu crearea Constantino!olului) In .re"ea lui Teodosie al II-lea, !e langa largirea zidului de incinta al orasului, a luat fiinta si o Uni.ersitate !e care o inzestreaza cu ( % de catedre, re!artizate a!roa!e egal intre li"bile greaca si latina) Acest fa!t este foarte interesant, !entru ca de"onstraza .ointa Constantino!olului de a fi si ca!itala intelectuala a I"!eriului) J CreGtinis"ul s-a dez.oltat diferentiat in Rasarit si in A!us) In secolul al I6 -lea cea "ai inalta autoritate religiosa in A!us, Sfantul A"brozie, e!isco!ul 4ilanului, !rocla"a inde!endenta s!irituala in ra!ort cu Statul, in ti"! ce tot acu", in Orient, Teodosie I facea din crestinis" o religie de Stat) In secolul al 6-lea, !a!a Leon eel 4are afir"a !ri"atul scaunului de la Ro"a, in ti"! ce canonul al 556III-lea de la Sinodul al I6-lea Ecu"enic !lasa Rasaritul sub de!endenta canonica a Patriar+iei de la Constantino!ol) J Bocul in.aziilor barbare inegal resi"tit in Rasarit si A!us) Rasaritul, ce.a "ai abil si "ai !uternic, a rezistat "ai bine in aceasta !erioada in.aziilor barbare, in ti"! ce Occidentul, s-a !rabusit) Prin aceasta, ceea ce era un dezec+ilibru crescand intre cele doua !arti ale I"!eriului, a de.enit o ru!tura)

%'' %) BARNEA, /iscul e!isco!ului Paternus, "Analecta, II, %$&&, !) %C'%$I)

8%

Proble"e de ordin religios

In secolele I6-6, !e !lan intern, istoria Bizantului se .a confrunta cu di.erse !roble"e de ordin religios) Trebuie retinut fa!tul ca !rin dez.oltarea "ona+is"ului, care se organizeaza in secolele I6-6, creste in "od e.ident forta "orala si sociala a crestinis"ului, ce se .a "anifesta acu" si sub for"a unei forte de eA!ansiune deosebita, !rin e.ang+elizarea Ar"eniei de catre >rigorie Lu"inatorul, a Abisiniei de catre ;ru"entiu, a gotilor de catre Ulfila) Tot acu" asista" si la sfarsitul !aganis"ului) I"!aratul Constantiu luase "ai "ulte "asuri fa.orabile crestinilor, li"itand acti.itatea !aganilor) /in !acate, succesorul sau Iulian, educat atat in s!iritul !aganis"ului grec cat si in religia crestina, odata a0uns la !utere a dat un edict !rin care ordona redesc+iderea te"!lelor si reorganizarea cultului !agan) El a dat si o declaratie de toleranta, insa a eAclus !e crestini din functiile i"!ortante ale Statului) /u!a "oartea lui Iulian, !ana la Teodosie I, !aganii au continuat sa obser.e nestingeriti cultul si obiceiurile lor) Teodosie I a luat insa "asuri dure i"!otri.a !aganilor fai"osul edict din ($# interzicea sacrificiile si orice cere"onie !agana !recu" si accesul la te"!le) Docurile oli"!ice au fost si ele interzise in ($(, iar "isterele lui Eleusis in ($8) In Occident, e!isodul eel "ai se"nificati. ra"ane decizia luata de >ratian de a scoate statuia zeitei 6ictoria din Senatul de la Ro"a, care si"boliza in oc+ii tuturor grandoarea trecutului ro"an) /u!a Sinodul de la Niceea, i"!aratul Constantin eel 4are nu a dus o !olitica bine definita cu !ri.ire la arieni) Printre succesorii sai, Constantiu si 6alens au fost arieni) In .re"ea lui Teodosie I, acesta .a fi insa foarte categoric cu arienii, gonind din Constantino!ol !e e!isco!ul arian si dand niceenilor toate bisericile din oras) In (C9, el a !ublicat un edict !rin care nu"ai cei care aderau la in.atatura niceeana cu !ri.ire la Sfanta Trei"e a.eau dre!tul sa se considere 2crestini catolici3, in ti"! ce ceilalti, arienii, erau considerati eretici) Un sinod con.ocat de Teodosie I la Constantino!ol in (C%, confir"a si"bolul de credinta de la Niceea in ceea ce !ri.ea consubstantialitatea Tatalui si a ;iului si co"!leta afir"and consubstantialitatea Sfantului /u+ cu celelalte doua Persoane) Acealasi Sinod fiAa si locul e!isco!ului de la Constantino!ol !ri"ul du!a eel de la Ro"a) Nu era .orba inca de egalitate, dar asista" de0a la !ozitia de su!erioritate a scaunului de la Constantino!ol fata de ceilalti confrati din Rasarit) Aceste +otarari eAtre" de i"!ortante i-au asigurat lui Teodosie I un loc de frunte in istoria crestinis"ului, alaturi de Constantin eel 4are) Teodosie !rocla"a de fa!t ca nu eAista toleranta in "aterie de religie este o religie de Stat obligatorie, a carei dog"a este fiAata de

i"!arat, care o i"!une su!usilor sai) OrtodoAie si erezie de.in acu" subiect !olitic si religios in acelasi ti"! sau in unele situatii, !uncte de .edere care risca sa se confunde) Trebuie notat fa!tul ca aceasta !olitica a lui Teodosie se o!unea ideilor !e care le a!ara in acea .re"e in Occident Sfantul A"brozie, con.ins ca in !roble"ele bisericesti nu trebuie sa se a"estece !uterea te"!orala) Astfel, atitudinea lui Teodosie anunta .iitoarele conflicte dintre Rasarit si A!us) In sfarsit, locul !e care-% .a ocu!a de acu" inainte Constantino!olul, .a declansa reactia e!isco!ilor de la Antio+ia si AleAandria, 0ucand astfel un rol i"!ortant in lu!tele din secolul al 6-lea, as!ectul teologic "ascand uneori interese de ordin "aterial)

4arile "igratii Bi arianis"ul !o!oarelor barbare

Barbarii nu au fost "ereu tentati sa intre in I"!eriu !rin .iolenta sau !entru 0af !o!oarele ger"anice nu a.eau decat ad"iratie si res!ect !entru "aretia ro"ana) Ei doreau nu"ai sa beneficieze de binefacerile si de bogatiile sale, de aceea I"!eriul i-a !ri"it adesea cu buna.ointa in ar"ata sau ad"inistratie) Asista" uneori la o ade.arata 2in.azie !acifista3) In .re"ea lui Teodosie 8#

I, sau "ai ales sub Arcadius, gotii de.in atot!uternici la Constantino!ol, iar conducatoarul lor, >ainas, reuseste c+iar sa-% o"oare !e Eutro!ius, unul din fa.oritii Curtii i"!eriale) Ur"area acestui gest o re.olta !o!ulara soldata cu asasinarea lui >ainas) Pe ti"!ul lui 4arcian si Leon I, un alt conducator got, As!ar, a0unge sa gu.erneze Orientul !ana in ziua in care i"!aratul, a.ertizat de !ericolul unei ne"ultu"iri generale, ii inlatura atat !e As!ar cat si !e !artizanii sai, !unand astfel ca!at influentei gotilor la Constantino!ol) Nu .a fi insa usor !entru I"!eriu sa faca fata "asei ger"anice sau altor barbari 2agitati3, atunci cand in fruntea lor s-au aflat conducatori a"bitiosi) Nu"ai ca .izigotii lui Alaric, +unii lui Atilla, sau ostrogotii lui Teodoric, du!a ce .or !une in "are !ericol Orientul, .or fi diri0ati catre Occident, ce .a fi sacrificat in cele din ur"a in beneficiul sal.arii celeilalte 0u"atati a I"!eriului) 6izigotii I"!eriul a considerat o buna !erioada de ti"! ca re"ediul !entru a face fata tendintei de de!o!ulare a unor zone ar fi stabilirea triburilor ger"anice cu statut defoederati) 4asura era oricu"

bine.enita, deoarece acestia eAercitau !resiuni serioase la frontiere) Astfel, in .re"ea i"!aratului 6alens, intalni" in 4oesia Inferioara cca) #9)999 de .izigoti, care in scurt ti"! se .or re.olta) In ur"a bataliei de la Adriano!ol din (IC, ro"ani sunt infranti, iar i"!aratul 6alens este ucis)Teodosie I a reusit sa-i "ai !otoleasca, i"!unandu-le c+iar un tratat de !ace !rin care era "entinuta conditia lor defoederati) /u!a "oartea lui Teodosie, conducatorul .izigot Alaric a declansat o noua ofensi.a, de data aceasta in Tracia, a!oi in 4acedonia, Tesalia si c+iar in Pelo!onez) In ur"a negocierilor, i"!aratul Arcadius a obtinut instalarea .izigotilor in Illiric, iar Alaric a fost nu"it "agister "ilitu" !er Ill7ricu") 4asura se .a do.edi abila, atentia lui Alaric indre!tandu-se acu" catre Occident) /u!a o !ri"a tentati.a in &9#, cand este in.ins de generalul lui :onorius, Stilic+on, Alaric reuseste in &%9 sa cucereasca Ro"a) /u!a aceasta data ei se .or instala in >alia si S!ania si nu ii .o" "ai intalni in Orient)

:unii Ei au fost cei care i-au inlocuit !e .izigoti) Teodosie al II-lea le dadea anual un tribut in aur) Bienecunoscutul conducator +un Atilla nu se .a "ultu"i cu acest tribut si .a obtine de la Teodosie al II-lea si titlul de "agister "ilitu") Nesatisfacut, Atilla a trecut /unarea in &&% cucerind orasele Sir"iu" si Naissus <Nis=, indre!tandu-se catre Constantino!ol) Constrans si de !ericolul !ersan, Teodosie al II-lea a se"nat in &&( un tratat u"ilitor cu +unii, !rin care tributul anterior era tri!lat) In cele din ur"a Atilla si-a diri0at fortele catre 6est, iar in &'# e infrant de catre i"!aratul 4arcian, I"!eriul fund sal.at !entru a doua oara) Ostrogotii Su!letea di!lo"atiei bizantine se .a "anifesta inca odata cu !rile0ul in.aziei ostrogotilor) Sub Leon I ei au !ri"it !a"anturi, nu"ai ca seful lor, Teodoric, "andru de ser.iciile aduse i"!aratului Zenon, s-a aratat eAigent si a in.adat Peninsula Balcanica, a"enintand Constantino!olul) Tot acu" lucrurile se !reci!ita si in Occident in &I8, un sef al unor triburi ger"anice, Odoacru, %-a inlaturat !e ulti"ul august de singe ro"an, Ro"ulus Augustus, cucerind Italia) In !lus, el obtine de la Zenon delegatie !entru a gu.erna Italia) /andu-si sea"a de !ericolul re!rezentat de o astfel de autono"ic, Zenon se gandeste sa-% !ede!seasca atat !e el, cat si !e Teodoric) Planul sau era ur"atorul il sfatuieste !e acesta din ur"a sa lu!te i"!otri.a lui Odoacru, !ro"itandu-i in cazul unei .ictorii succesiunea) Teodoric reuseste sa-% infranga !e Odoacru, cucereste Ra.enna, iar Orientul este

8(

sal.at !entru a treia oara) Teodoric se instaleaza ca su.eran al Italiei a.and Ra.enna dre!t ca!itala, cerand i"!aratului Anastasie legiti"itatea) Prin acest gest se !oate obser.a cu" i"!aratui din !artea orientals a I"!eriului reusea sa-si !astreze inca autoritatea) A!arentele erau sal.ate I"!eriul isi conser.a unitatea, iar i"!aratui autoritatea) 6o" asista insa la un !roces care cu ti"!ul se .a accentua, anu"e acela al o!ozitiei din ce in ce "ai .izibila dintre Orientul intact si Occidentul desirat intre ostrogotii ce detineau Italia, francii ce ocu!au o buna !arte a >aliei, .izigotii care a.eau restul >aliei si S!ania, iar .andalii detinatori ai Africii) /e altfel, incercarile lui Dustinian din secolul al 6l-lea, de refacere a frontierelor occidentale se .or do.edi in buna "asura zadarnice, se!aratia fiind definti.a) Prezenta acestor barbari la granitele I"!eriului era o traditie, ca si incadrarea lor uneori in ar"ata ro"anaM !uterea ci.ilizatoare a ro"anitatii asigura insa asi"ilarea lor ra!ida) In.aziile "asi.e din secolele I6-6 .or "odifica !rofund datele !rezentei barbare !e teritoriul I"!eriului suscitand a!rigi contro.erse) Pentru unii, lu"ea ro"ana risca sa-si !iarda identitatea acesti barbari trebuiau eli"inati cu atat "ai "ult cu cat o buna !arte dintre ei erau arieni) Pentru altii, increzatori in su!erioritatea ci.ilizatiei ro"ane, !rezenta lor era o sansa !entru re!o!ularea unor teritorii ca cele din Tracia, de!o!ulate inainte de in.azii) In cazul ostrogotilor lui Teodoric, !rea !uternici !entru a fi in.insi si !rea nu"erosi !entru a fi asi"ilati, este eA!eri"ental c+iar o solutie originala de.enit "agister "ilitu", regele ostrogot conduce Italia cucerita in nu"ele i"!aratului si "entine ad"inistratia ro"ana) Aceasta situatie necesita de ase"enea si o !ace durabila !e eel de al doilea front, desc+is a!roa!e in !er"anentN confruntarilor cu !ersii) Lu!tele se .or da ti"! de "ai "ulte decenii !entru controlul ca"!iilor bogate situate intre Tigru si Eufrat sau !entru orase !ros!ere !recu" Edessa) In aceasta zona, singura solutie .iabila era o !ace durabila, !e care o .or inc+eia in cele din ur"a Dustinian si Cosroe I in anul '(#)

Arianis"ul !o!oarelor "igratoare Ince!and cu a doua 0u"atate a secolului al I6-lea, arianis"ul si-a gasit noi ade!ti !rintre !o!oarele "igratoare) Astfel, infor"atii !recise des!re arianis"ul acestor !o!oare a.e" din (I8,

cand gotii lui ;ritrigern, in razboi cu cei ai lui Atanaric %'8 si a"enintati de +uni, au acce!tat crestinis"ul de nuanta ariana i"!us de i"!aratui 6alens) Pri.itor la acest "o"ent, Socrate s!unea L;ritrigern ceru a0utorul i"!aratului 6alens, care co"anda tru!elor ce se aflau in garnizoana in Tracia s!re a-% sustine) ;ritrigern biruind !e Atanaric cu a0utorul acestei s!oriri de !uteri, a .rut sa-si arate recunostiinta !entru binele facut si a i"bratisat credinta i"!aratului si i-a inde"nat si !e su!usi sa faca acelasi lucruL %'I ) La randul sau, Teodoret de C7rr s!unea ca su!usii care au trecut /unarea si au inc+eiat !ace cu 6alens L!ri"isera de "ulta .re"e razele cunostiintei du"nezeiesti si erau +raniti cu dog"ele a!ostoliceL %'C ) /in acest citat se !oate obser.a ca ei erau ortodocsii fa!t confir"at de ras!unsul !e care %-au dat lui 6alens Lnu .o" su!orta sa !arasi" in.atatura !arinteascaL %'$ ) Procesul de e.ang+elizare ariana intre!rins de Ulfila la Nordul /unarii nu !oate fi !us la indoiala %89 ,

%'8 ;ata in fata se aflau !e de-o !arte gru!urile gotice creBtinate ale lui ;ritrigern Bi Ala.i., iar de cealala !arte gru!urile gotice !agane, eel "ai i"!ortant fiind eel al lui Atanaric sau eel al lui Einguric, Inguric Bi altii) Cf /an >+) TEO/OR, Crestinis"ul la est de Car!ati de la origini !dna in secolul al 5l6-lea, IaBi, %$$%, !) 'I) %'I SOCRATE, :istoria ecclesiastica, I6, !) (( trad, de I) >:EOR>:IAN <%C$I=, teAt din ;:/R, .ol) II <:) 4I:AlLESCU si 6) POPESCU=, Bucuresti, %$I9, !) ###-#(%) %'C TEO/ORET /E CIR, :istoria ecclesiastica, trad) Pr) 6) SIBIESCU, col) P)S)B), !)&&) %'$ IBI/E4) %89 @) @LEIN, >otenbisc+of Eulfilas als Bisc+of ;estsc+rift ;) 4iiller, Stuttgart, %$8I, !) C&-%9I) 8& und 4issionar, in

istoricul Orosiu s!unand c+iar ca gotii au solicitat i"!aratului 6alens tri"iterea de e!isco!i %8% ) La randul sau, !rofesorul E"ilian Po!escu este de !arere ca !ute" afir"a ca se aflau arieni !rintre gotii e.ang+elizati din stanga /unarii, dar de data recenta si intr-un nu"ar destul de redusM de fa!t, ei dateaza din .re"ea in care la cererea lui ;ritrigern, i"!aratul 6alens le-a tri"is "isionari si e!isco!i arieni %8# ) /e ase"enea, trebuie sa lua" in consideratie si fa!tul ca !entru gotii de rand, "ai !recis !entru "area lor "a0oritate, diferente intre ortodocsi si arieni nu eAistau %8( ) In !ri.inta .ietii bisericesti lucruri) Cu toate acestea a .izigotilor se cunosc foarte !utine

!ute" re"arca acti.itatea "isionara a Sfantului Niceta de Re"esiana !rintre .izigotii din Illiric, fara a cunoaste insa rezultatele ei %8& ) Se !are ca !e .re"ea conducatorului lor Reccared <'C8=, sub influenta e!isco!ului Leandru de Se.illa, ei au renuntat la arianis" con.ertindu-se la OrtodoAie %8' ) E!isco!ii arieni au fost in.itati sa ur"eze calea regelui, arianis"ul dis!arand din regatul .izigot du!a a!roAi"ati. doi ani) Unitatea bisericeasca a fost sarbatorita de Reccared !rintr-un sinod care a a.ut loc la Toledo in anul 'C$, la care regele a "arturisit credinta ortodoAa si %-a anate"atizat !e Arie) La fel, !arintii, e!isco!ii si ceilalti clerici sau !ersoane din fruntea regatului au se"nat o "arturisire de credinta i"!otri.a in.ataturii gresite a lui Arie %88 ) La sinodul de la Toledo se afir"a din !acate si !urcederea Sfantului /u+ si de la ;iul o ino.atie care s-a do.edit a fi !ana astazi un serios obstacol !entru restabilirea unitatii bisericesti %8I ) C+iar si in aceste conditii Reccared si .izigotii nu se considerau des!artiti de Biserica, iar acest adaos este !osibil sa fi fost introdus !entru a accentua !uterea du"nezeiasca a ;iului, intr-un act de negare a arianis"ului %8C ) Pentru ostrogoti !ute" s!une ca au fost barbarii care au !ri"it arianis"ul de la .izigoti) Cu toate ca este destul de greu de s!us cand a a.ut loc con.ertirea ostrogotilor, se !are ca lucrarea "isionara din ti"!ul regilor 6ala"ir, Teodo"ir si 6idi"er, foederati ai I"!eriului in Panonia, a 0ucat un rol i"!ortant in acest !roces) /e ase"enea, la sfarsitul secolului al 6-lea ostrogotii lui Teodoric au fost con.ertiti la crestinis"ul arian) ;ie ca ne afla" in Tracia, 4oesia sau Panonia, eel "ai !robabil este ca .izigotii, de.eniti ur"asi ai lui Ulfila, au !ro!o.aduit credinta se"iariana !rintre fratii lor goti %8$ ) Este de necontestat fa!tul ca in acest !roces o "are i"!ortanta a a.ut si traducerea Bibliei, inteleasa si de ostrogoti) Dordanes este con.ins de de!endenta arianis"ului ostrogotilor de eel al .izigotilor %I9 ) Aceasta filiatie religioasa este de"onstrata si de calendarul gotic co"un celor doua nea"uri) Pe de alta !arte este greu de inteles cu" "isionarii .izigoti arieni au !utut .eni la Contantino!ol sau din 4oesia lui Ulfila sa !ro!o.aduiasca ostrogotilor in.adati de +uni du!a (I9 %I% ) /e aceea, este "ult "ai usor sa ne i"agina" ca ostrogotii au !utut fi adusi la crestinis"ul arian in !ro.incia Panonia, deci intre anii &'8-&I#) LeA got+ica, credinta si legea gotoariana, au a0uns la cea "ai "are inflorire in regatul lui T+eodoric eel 4are ) T+eodoric a !rofesat un arianis" generator de cultura creatiile ar+itecturale legate de arianis"ul ostrogot sunt dintre cele "ai celebre realizari ale antic+itatii tarzii, nu nu"ai ale !erioadei in care T+eodoric a condus acest

%8% OROSIU, :istoriaru" ad.ersu" !aganos libri 6II, teAt Bi trad in ;:/R II, !) %CC-%$I)

E) POPESCU, Crestinis"ul in e!ar+ia Buzdului !ana in secolul al 6:-lea, in S!iritualitate si istorie, .ol) I, !) #I%) %8( LCrezulL lui Ulfila din Scrisoarea lui AuAentiu de /urostoru", infir"a unele su!ozitii "ai .ec+i confor" carora Ulfila s-ar fi !utut intorce la OrtodoAie du!a "oartea lui 6alens) Cf) R)P)C) :anson, T+e Searc+ for t+e C+ristian /octrine of >od) T+e arian Contro.ers7 (%C-(C%) Edinburg+, %$$(, !) '$9) %8& PAULIN /E NOLLA, Car"en 56II, teAt si trad, in ;:/R, .ol) II, !) % I8% C % ) %8' ISI/OR /E SE6ILLA, :istoria >ot+oru" Eandaloru" Sueboru", !) '#-'(, trad, in engleza de >) /ONINI Bi >)B) ;OR/ 0r), :istor7 of t+e >ot+s, 6andals and Sue.i, Leiden, %$I9) %88 A)4) DACTUIN, :istoire de IHEglise, t) II, Paris, %$(8, !) (C$-($9) %8I 6ezi adaosul ;ilioGue) %8C 6ezi D) 4EQEN/OR;;, o!) cit) !) %8() %8$ :) @U:N, /ie gotisc+e 4ission, in Saeculu", #I, %$I8, !) '9-8') %I9 O)D)4AENC:EN-:EL;EN, London, %$I(, !) 8%) T+e Eorld oft+e :uns, Ber?ele7, Los Angeles,

%I% EA) T:O4SON, C+ristianit7 and t+e Nort+ern Barbarians, in ed) A)/) 4O4I>LIANO, T+e Conflict betFeen Paganis" and C+ristianit7 in t+e ;ourt+ Centur7, OAford, %$8(, !) I9) %I# :) EOL;RA4, :istor7 oft+e >ot+s, Ber?ele7, Los Angeles, London, %$CC, !) ((%) 8'

regat) Arianis"ul in for"a in care a fost !reluat si dez.oltat de ostrogoti, a a.ut un rol i"!ortant in sustinerea si dez.oltarea identitatii lor, iar !rin toleranta afisata uneori de T+eodoric fata de crestini sau e.rei, el a castigat s!ri0in !olitic din !artea acestora) Probabil ca daca nu ar fi fost razboiul de !e .re"ea lui Dustinian, ostrogotii ar fi trecut la OrtodoAie odata cu .izigotii) Uni.ersul religios al ostrogotilor nu a fost sc+i"bat radical odata cu trecerea la crestinis"ul arian) Nu trebuie sa crede" ca arianis"ul ostrogotilor era de!arte de eel nascut la biserica Baucalis din AleAandria) Practicarea acestei for"e de crestinis" a !er"is insa nobililor !agani sa faca !arte din Orbis Ro"anu" et C+ristianu" fara sa renunte la .ec+ile traditii !agane %I( ) /ez.oltarea structurala a Bisericii ariene era legata si de contactul cu Biserica OrtodoAa organizata, iar trairea si"!la a crestinis"ului i-a a!ro!iat !e ostrogotii de rand de arianis") Se !oate s!une ca a eAistat un "esa0 co"un al crestinis"ului, astfel incat arieni si ortodocsi au !utut face unii !asi i"!reuna)

Crestinis"ul ado!tat de goti sau de alte !o!oare barbare este diferit !rin dog"a de eel ortodoA, dar in !ri.inta cultului este a!roa!e identic) Proco!ius de Cezareea scria ca cere"oniile nu difera a!roa!e deloc %I& , Sal.ian ne s!une ca Lgotii citesc din aceleasi carti, din !rofeti, a!ostoli si E.ang+eliiL %I' , iar 6ictor de 6ita indica fa!tul ca se ser.eau de li"ba lor si ca li"ba liturgica, gratie indeosebi traducerii Bibliei de catre Ulfila %I8 ) O alta !articularitate a ritului got era si obiceiul de sa.arsi slu0bele noa!tea sau in zori %II ) Acest obicei era atat de re!rezentati. !entru arieni incat un e!isco! italian a0unge sa fie acuzat in aceasta !erioada !entru si"!lu fa!t ca tinea slu0bele noa!tea %IC ) Iconografia ba!tisteriului arian de la Ra.enna ne arata ca :ristos nu este un si"!lu o" la Botez un inger se atla langa El) Pe tronul care se .ede in ceruri este re!rezentata Sfanta Cruce, iar Tatal nu este nicaieri) Cu alte cu.inte, :ristos nu este de aceeasi natura cu Tatal, El are un loc !ri.ilegiat, dar nu cu /u"nezeu-Tatal %I$ ) In acelasi sens, al negarii intru!arii ;iului lui /u"nezeu, arienii nu .edeau natura tru!ului, astfel incat cultul Sfintilor constituia un alt as!ect care diferentia arianis"ul barbar de crestinis" %C9 ) >otii arieni a.eau !ro!riul calendar liturgic si !astrau for"ulele traditionale ale clerului e!isco!i, !reoti, diaconi) In "o"entul intrarii in granitele I"!eriului, "ultor !o!oare barbare nu le-a fost greu sa renunte la !aganis", eAce!tie facand francii si sue.ii, care si-au "entinut credinta !agana ti"! de o generatie) Pana la ur"a arianis"ul nu a a.ut !rea "ari sanse de su!ra.ietuire, deoarece du!a secolul al I6-lea era asociat barbariei) Sensul ci.ilizator a generat trecerea crestinis"ului arian s!re crestinis"ul ortodoA)

Secolul lui Dustinian <'%C-8%9= La ince!utul sec) al 6l-lea, I"!eriul isi re.enise de !e ur"a socului !rodus de in.aziiM !olitica riguroasa dusa de Anastasie adusese Statului !ros!eritate financiara, conditii care ii .or

%I( T+) BURNS, A :istor7 of t+e Ostrogot+s, Bloo"ington, %$C&, !) %89-%8%) %I& PROCOPIU /IN CEZAREEA, /e bello got+ico, Scri!tores b7zantini, .ol) Ill, BucureBti, %$8(, !) %C,(%) %I' SAL6IAN, /e gubernatione siSal.inus) P)S)B), I#, %$$#, Cf) D) ZEILLER, Les origines IHE"!ire ro"ain, Paris, %$%C, %II SOCRATE, O!) cit) !) C) trad, de :) 4fflAlESCU,

/ei, trad, de /) POPESCU, in .ol) Boet+ius !) %CC-((9) c+retiennes dans les !ro.inces danubiennes de !) '%&)

%IC Cf) D) ZEILLER, O!)cit) !) '%') 4) ROUC:E, Clo.is) Sui.i de .ingt et un docu"ents traduits et co""entes, Paris, %$$8, !) #8') %C9 NeaBte!tand !e :ristos sa se intru!eze in fiecare, sfintii nu re!rezentau !entru arieni Tru!ul lui :ristos) /e aici Bi li!sa unei ecleziologii ariene) Ei dau eAe"!le des!re !uterea "iraculoasa in tru! !e de-o !arte, "inuni !recu" cele ale Sfantului 4artin de Tours Bi cele ale Sfantului :ilarie de Poitiers, iar !e de alta !arte, infricoBatorul co"!orta"ent al !osedatilor) 88

!er"ite lui Dustinian sa se indre!te "ai degraba catre Occidentul ro"an) Acest "are cuceritor a cunoscut inca de la ince!ut o serie de dificultati) Ur"as al unc+iului sau Iustin I <'%C-'#I= %C% , el a trebuit sa faca fata in anul '(# unei teribile re.o?e) Unul din locurile !ri.ilegiate de dialog si confruntare intre i"!arat si !o!or era la .re"ea aceea +i!odro"ul) O !arte a !o!ulatiei ca!italei era organizata in factiuni, la ince!ut inde!linind "ai degraba rolul unui club insarcinat cu organizarea curselor albastrii si .erzii) Pentru asigurarea ordinii si a!ararii zidurilor, aceste factiuni dis!uneau de asa-nu"itele "ilitii, a!roAi"ati. $99 de oa"eni !entru albastrii si %'99 !entru .erzi) Intre aceste !artide for"ate indeosebi din tineri turbulenti, confruntarile erau frec.enteM in !lus, intre ele a.eau loc si dezbateri religioase, .erzii fiind in "a0oritatea lor "onofiziti, iar albastrii calcedoneni) C+iar daca dis!utele erau frec.ente, in anul '(# cele doua !artide se aliaza sub de.iza Ni?a <in.inge=) /ebordat de situatie, Dustinian se gandeste sa fuga) /in fericire sotia sa Teodora, care !ro.enea din "ediul !o!ular al +i!odro"ului, refuza ideea i"!aratului si in cele din ur"a re.olta este inabusita %C# ) /u!a acest e.eni"ent care !utea a.ea consecinte dra"atice !entru Dustinian, acesta isi !oate !une in a!licare cele doua obiecti.e ale do"niei sale !e de-o !arte restabilirea integritatii teritoriale si !ros!eritatea I"!eriului, iar de cealalta !arte i"!unerea unei ortodoAii in care i"!aratul !utea decide asu!ra dog"elor si a organizarii Bisericii) Astfel se eA!lica intreaga !olitica eAterna a lui Dustinian, in care ideea do"inanta era recucerirea Occidentului, in ti"! ce o!era sa legislati.e si ad"inistrati.e .iza sa redea I"!eriului for"a initials si s!lendoarea sa) Pentru !roble"ele de ordin religios, Ro"a nu "ai oferea solutii si de aceea Dustinian ezita, inclinand in cele din ur"a !entru o intelegere cu Occidentul si cu !a!alitatea) Sotia sa, Teodora, a.ea insa "ai "ult inclinatii "onofizite, intelegand !oate "ai bine i"!ortanta !ro.inciilor orientale)

EA!ansiunea "ilitara a lui Dustinian

Pentru refacerea I"!eriului Ro"an, Dustinian a.ea ne.oie de libertate de "iscare in !artea de 6est si in acest sens el rezol.a c+estiunea !ersilor !rin !acea din '(#) In baza tratatului inc+eiat cu C+osroe I Anuc+rir.an <'(%-'I$= se dorea realizarea unei !aci eterne, in baza careia Bizantul se obliga sa !lateasca cca) %%)999 li.re de aur in sc+i"bul a!ararii de catre !ersi a Caucazului) In anul '&9, C+osroe incalca tratatul de !ace inc+eiat in ur"a cu I ani si in.adeaza Siria, distruge Antio+ia, cucerind "ai "ulte orase) In Nord, !ersii in.adeaza Ar"enia, Iberia si ocu!a Lazica, !e "alul oriental al 4arii Negre) Pentru a rezol.a noua situatie, Dustinian acce!ta "arirea tributului, obtinand un ar"istitiu de ' ani) Acest ar"istitiu a "ai fost !relungit de inca doua ori si nu a !utut fi transfor"at intr-un tratat de !ace !e o durata de '9 de ani decat in anul '8#) Tributul a fost ridicat la (9)999 de solidi, dati de bizantini in sc+i"bul eliberarii de catre !ersi a Lazicai) Acesti bani erau !latiti !entru a!ararea Caucazului i"!otri.a barbarilor din Nord) Plata a fost facuta in a.ans !e !ri"ii I ani, iar in al o!tulea an trebuia !latit in a.ans !e ur"atorii ( ani) 6ictoriile !ersilor in Orient "arcau astfel ince!utul !erioadei "arilor eA!ansiuni in detri"entul Bizantului) /u!a !acea din '(#, !rin generalul Belizarie, Dustinian recucereste Africa din "ana .andalilor condusi de >eli"ar) Regatul .andal este ni"icit, iar teritoriile sale re.in I"!eriului bizantin, fiind organizate intr-o !refecturd a !retoriului se!arata, care cu!rindea 8 !ro.incii, inclusi. Sardinia %C( ) Lu!tele de g+erila !ro.ocate de bastinasii "auri inceteaza si ele in '&C, cand sunt infranti de strategul %C& bizantin loan Troglita)

%C% A)A) 6ASILIE6, Dustin t+e first, Ca"bridge, %$'9) %C# R) BROENIN>, Dustinian and T+eodora, Londra, %$I%) %C( C+ COURTOIS, Les .andales et IHAfriGue, Paris, %$'') %C& Strategul "ilitare era gu.ernatorul unei te"e acu"uland !uteri ci.ile Bi

8I

In anul '(', acelasi general Belizarie ince!e recucerirea Italiei din "ana ostrogotilor) Cad

!e rand Ro"a %C' si Ra.enna, ca!itala ostrogotilor, reusind sa-% faca !rizonier !e 6itiges, conducatorul ostrogotilor) Cu toate acestea, bizantinii .or fi ne.oiti sa "ai aste!te inca !ana in ''#, cand un alt ilustru general bizantin, Narses, ii .a infringe !e ostrogoti la Busta >aloru") In ''&, Dustinian a dat o lege nu"ita Prag"atica sanctio, !rin care restabilea autoritatea Bizantului asu!ra intregii Italii) Intre anii ''9-''&, Dustinian !rofitand de un conflict intern al .izigotilor din S!ania, tri"ite tru!e !e "are, care reusesc sa cucereasca !entru I"!eriu Sud-Estul tarii, inclusi. Cartagina Noua, 4alaga si Cordoba %C8 ) C+iar daca nu"ai o !arte a I"!eriului Ro"an fusese recucerita, Dustinian a reusit eel !utin sa transfor"e 4area 4editerana in ceea ce era altadata un lac ro"an) Nu"ai ca in Orient a!ar noi a"enitari !ersii, +unii si "ai nou sla.ii) Slabit, Dustinian se .a "ultu"i in cele din ur"a cu !lata unui tribut, iar !e barbari ii .a tine la distanta !rintr-o di!lo"atie abila)

I"!licarea I"!eriului la /unarea de Dos

La /unarea de Dos I"!eriul bizantin a a.ut de infruntat incursiunile sla.ilor si bulgarilor, a"estecati cu tru!e de +uni) In '#C a a.ut loc !ri"a incursiune la /unarea de Dos, la care au !artici!at conducatori de elita !recu" Baduarius, "agister "ilitu" et duA Sc7t+iae si Iustinus, "agister "ilitu" et duA !ro.inciae 4oesiae Secundae) Ar"ata bizantina a fost infranta, Iustinus a "urit !e ca"!ul de lu!ta, in.adatorii !radand un .ast teritoriu !ana in Tracia) In anul '#$, cete de scla.ini %CI in alianta cu bulgarii !atrund din nou in I"!eriu, dar sunt res!insi de ar"ata i"!eriala, co"andata de ge!idul 4undus, nu"it in acelasi an "agister "ilitu" !er Ill7ricu") Un an "ai tarziu C+ilbudios, un ofiter de origine sla.a nu"it de Dustinian "agister "ilitu" !er T+racia" si !us sa !azeasca Istrul, reuseste in nu"ai ( ani sa-i alunge !e +uno-bulgari si !e scla.ini din dioceza Traciei) Proco!ius de Cezareea, conte"!oran cu i"!aratul Dustinian, in lucrarea /e bello >ot+ico III, %&, %8, ne s!une 2C+ilbudios, era asa de te"ut de barbari, incat ti"! de trei ani, cat s-a ostenit in acesta cinste, ni"eni nu a "ai trecut Istrul i"!otri.a ro"anilor))))3 %CC ) Cu aceasta ocazie au fost recucerite "ai "ulte !uncte strategice din Oltenia, 4untenia si din Banat, intre care /robeta, Sucida.a, Turris <Turnu 4agurele=, Constatiniana /afne, Liderata si a fost eAtinsa do"inatia bizantina !e o buna !arte din teritoriul fostei !ro.incii /acia) 4oartea brutala a lui C+ilbudios in '((, in ur"a unei lu!te cu scla.inii, a !er"is du!a aceasta data incursiuni re!etate ale barbarilor dincolo de /unare) Pentru a

le face fata, Dustinian a facut a!el de "ai "ulte ori la "i0loace di!lo"atice, a in.ra0bit !o!ulatiile "igratoare unele i"!otri.a altora, ori a cu"!arat !acea in sc+i"bul unor a!reciabile su"e de bani) Astfel do"inatia bizantina este "entinuta nu nu"ai in drea!ta /unarii, ci si dincolo de flu.iu, !e o zona destul de intinsa, in Banat, Oltenia si 4untenia) /ocu"entele ar+eologice si e!igrafice din aceasta zona sunt o "arturie eloc.enta a eA!ansiunii !olitice si econo"ice bizantine din .re"ea lui Dustinian %C$ ) In Peninsula Balcanica !erioadele de !ace cu cele de razboi au alternat la inter.ale scurte) Pe .re"ea lui Dustinian ulti"ele in.azii de "ari !ro!ortii in acesta zona sunt cele ale ?utrigurilor, o

%C' Ro"a a rezistat unui lung asediu, organizat de ostrogotii conduBi de 6itiges <'(8-'&%= %C8 P) >OUBERT, B7zance etlHEs!agne Fisigot+es <''&-I%%=, in REB, I, %$&&, !) '-IC) %CI Scla.inii re!rezentau o !o!ulatie indo-euro!eana a carei +abitat initial era situat intre Ni!ru Bi 6istulaM ei se .or instala in Balcanii bizantini for"and "ici !rinci!ate inde!endente sau scla.inii) %CC PROCOPIUS /E CEZAREEA, O!) cit), !) (') O) TOROPU, Ro"anitatea tdrzie Bi straro"dnii in /acia Traiand sub-car!aticd <secolele III-5I=, Craio.a, %$I8, #8& !)M E) POPESCU, Inscri!tiile grecegti Bi latine din secolele I6-5III desco!erite in Ro"ania, BucureBti, %$I8, !) #$(-(&$M Ion BARNEA, Octa.ian ILIESCU, Corina NICOLESCU, Cultura bizantina in Ro"ania, BucureBti, %$I%, !) (9) 8C

ra"ura a +unilor, condusi de Zabergan %$9 ) /u!a ce au distrus "ulte cetati in calea lor, !rintre care si /inogetia, acestia .or fi infranti cu "are greutate de catre generalul Belizarie, c+iar sub zidurile Constantino!olului) S!re sfarsitul do"niei lui Dustinian, la /unarea de Dos si-a facut a!aritia o alta !o!ulatie no"ada, inrudita cu +uno-bulgarii, a.arii, !e care i"!aratul i-a asezat cu statut defoederati la frontiera flu.iului) Pentru a face fata acestor re!etate conflicte, Dustinian a dat ordin sa se construiasca in Peninsula Balcanica si la /unarea de Dos sute de fortificatii dis!use !e "ai "ulte linii de a!arare) In Sc7t+ia 4inor a fost continuata o!era de intarire a li"esului ince!uta de Anastasius) Proco!ius de Cezareea "entioneaza un nu"ar de &9 de asezari la care au fost efectuate lucrari de constructie) Intre

acestea !ot fi a"intite Sucida.a, AAio!olis, Aegissus, Ul"etu", Constantiniana, To"is, Callatis etc %$% )

Troes"is,

No.iodunu",

Codul 0uridic de la Teodosie al II-lea la Dustinian

Pentru a conduce !e oa"eni, Legea di.ina nu era de a0uns, ori Dustinian a fost "ostenitorul unei situatii 0uridice destul de confuze) Cele cate.a date "entionate "ai sus "arc+eaza cu siguranta !olitica eAterna a lui Dustinian, dar au "ai !utina greutate fata de o!era 0uridica realizata in .re"ea sa) Cu alte cu.inte Cor!us Duris Ci.ilis este incoronarea si !unere la !unct definiti.a a lucrarilor anterioare) /atorita i"!erfectiunilor intalnite in CodeAul Teodosian, a abundentei legislati.e din .re"ea i"!aratilor din a doua 0u"atate a secolului al 6-lea <Leon, Zenon, Anastasius= se i"!unea o o!era de sinteza) Pentru realizarea acestei lucrari Dustinian a a.ut concursul unor 0uristi de sea"a, intre care a"inti" !e Trebonian) Totul a ince!ut la %( februarie '#C, atunci cand Dustinian nu"este o co"isie for"ata din I "e"bri, in frunte cu Trebonian, a.and "isiunea de a reuni intr-un cod toate constitutiile <legile= i"!eriale in .igoare, de la :adrian <%%I-%(C= si !ana in secolul al 6l-lea, eli"inand ele"entele care nu "ai cores!undeau cerintelor ti"!ului) Co"isia trebuia sa utilizeze CodeAul Teodosian !recu" si culegerile !articulare alcatuite in ti"!ul lui /iocletian CodeA >regorianus si CodeA :er"ogenianus) /e"ersul lui Dustinian s-a concretizat !e I a!rilie '#$, cand lucrarea intitulata CodeA Dustinianus a fost gata) La %' dece"brie '(9, i"!aratul nu"este o noua co"isie for"ata din %8 "e"bri, !usa sub conducerea aceluiasi Trebonian cu "isiunea de a codifica lucrarile de inter!retarea legilor <0uris!rudenta= 0uristilor ro"ani din secolele II-III) /u!a trei ani lucrarea a fost gata si !ublicata la %8 dece"brie '(( sub nu"ele de Pandecte sau /igeste) La #% noie"brie '(( a a!arut o alta lucrare intitulata Institutiones, realizata din insarcinarea lui Dustinian de catre Teofil si /orotei, !rofesori la scolile de dre!t din Constantino!ol si Be7rut+, !recu" si de consacratul Trebonian) Lucrarea era de fa!t un "anual ele"entar de dre!t, !us la inde"ana studentilor in dre!t si care !rezenta un "aterial selectionat din CodeA Dustinianus si /igeste, fund i"!artit in & carti) Nu"arul "are de legi !ro"ulgate de Dustinian in cursul celor ' ani scursi de la a!aritia lui CodeA Dustinianus <'#$= a i"!us !ublicarea unei noi editii inbogatite a CodeAului a"intit si care .a a!are sub nu"ele de CodeA re!etitae !raeselectionis la %8 noie"brie '(&, in %# carti) Legile !ro"ulgate intre anii '('-'8' au !urtat nu"ele de No.ellae, adica legi noi in nu"ar de %'& si

redactate in "area lor "a0oritate in li"ba greaca) Unele dintre aceste legi faceau referire si la teritoriul tarii noastre, dandu-ne infor"atii des!re .iata !olitica si religioasa din acesta zona a

%$9 Louis BRE:IER, 6ie et "ort de B7zance, editia din %$$#, Paris, !) (9($) %$% E"ilian POPESCU, Istoria Bi s!iritualitatea)))!) C&-%9#)

8$

I"!eriului) Astfel No.ela a 5l-a ne .orbeste de ar+ie!isco!ia Iustiniana Pri"a, inte"eiata de Dustinian in anul '(' si care a.ea in subordine doua e!isco!ii din Banat, Lederata si Recidi.a %$# ) Toate lucrarile 0uridice !ublicate !e .re"ea lui Dustinian au !ri"it din !artea 0uristilor Uni.ersitatii din Bologna, ince!and cu secolul al 5:-lea, denu"irea de Cor!us Duris Ci.ilis %$( ) Cel care adesea este nu"it 2ulti"ul i"!arat ro"an3 si 2!ri"ul bazileu bizantin3, a ra"as in istorie si !rin nu"eroasele sale initiati.e legislati.e) Atat fai"osul sau cod de legi, cat si /igeste, Institutiones sau No.elele, reflectau de fa!t .isul unei ordini uni.ersale crestine si ro"ane) ;rag"ente intregi din aceasta legislatie tratau des!re Biserica, des!re disci!lina si "orala, accentuand conce!tia bizantina si "edie.ala asu!ra Bisericii si societatii) C+iar daca !rinci!alele directii ale acestei legislatii ur"areau !rinci!ii stabilite de0a din .re"ea lui Constantin eel 4are si Teodosie I, contributia lui Dustinian ra"ane !rofunda) Nenu"aratele sectiuni ale Codului sau .orbeau des!re !ro!rietatea bisericeasca, des!re datoriile clerului, des!re dre!turile e!isco!ale in cadrul societatii, des!re disci!lina calugarilor sau des!re "asurile care trebuiau luate i"!otri.a ereticilor) La randul lor No.elele 8 si %#( re!rezinta un fel de constitute a Bisericii I"!eriale) Inte"eiate esential !e legislatia canonica eAistenta !ro"ulgate la Sinoadele Ecu"enice, aceste teAte de!aseau cadrul strict si legiferau in do"enii des!re care sinoadele nu a"inteau ni"ic) /e eAe"!lu Dustinian interzicea +irotonia ca e!isco! a celor care a.eau sotii sau co!ii %$& sau for"ula fai"osul siste" al 2!entar+iei3, confor" caruia Biserica Uni.ersale trebuia condusa de ' !atriar+i Ro"a, Constantino!ol, AleAandria, Antio+ia si Ierusali"ul %$' ) Siste"ul nu a functionat in "od real niciodata, sc+is"a "onofizita eli"inand de la ince!ut influenta AleAandriei si Antio+ieiM rezulta "ai degraba o su!re"atie de facto a Constantino!olului in Orient si o autoritate redusa a celorlalte !atriar+ate

ortodoAe)

Arta in !erioada lui Dustinian

Princi!ala bazilica a ca!italei i"!eriale, consacrata lui :ristos, Intele!ciunea lui /u"nezeu <I Corinteni %, #&= , fusese contruita initial in .re"ea lui Constantin si Constans) Ea a fost incediata in &9& !e .re"ea tulburarilor !ro.ocate de eAilul Sfantului loan >ura de Aur) Reconstruita !e ti"!ul lui Teodosie al II-lea ea a fost inca o data distrusa in ti"!ul rascoalei Ni?a, in '(#) Reconstructia edificiului i-a !er"is lui Dustinian sa-si afir"e .ocatia sa de constructor, eA!ri"ata atat in ca!itals cat si in !ro.incie !rin ridicarea de noi biserici sau alte edificii) I"!aratul .a incredinta unor sa.anti !recu" geo"etrului Ante"ios din Tralles si fizicianului Isidor din 4ilet, construirea unei i"ense bazilici cu cu!ola) In cinci ani edificiul a fost gata, iar la inaugurarea sa !e #I dece"brie '(I, Dustinian declarand LTe-a" in.ins Solo"oaneL) /in !acate, in ur"a unui !uternic cutre"ur de !a"ant, cu!ola se .a dara"a si .a fi refacuta in '8() Caracteristica acestei biserici era toc"ai "ari"ea cu!olei, cu un dia"etru initial de (% "), ridicata la o inalti"e de '9 ") Aceasta cu!ola do"ina intreg edificiul) Proco!ius de Cezareea s!unea ca ea Leste atat de usoara si aeriana, ca !are

%$# AleAandria A) 4UNTEANU, Ar+ie!isco!ia Dustiniana Pri"a si 0urisdictia ei, in S)T), 5I6, nr) I-C, %$8#, !) &&%-&I9M E"anoil BABUB, Dustiniana Pri"a in lu"ina noilor cercetari, in S)T), 555I5, %$CI, nr) %, !) C&M 4ircea PACURARIU, Istoria Bisericii OrtodoAe Ro"ane, .ol) I, BucureBti, % $C9, !) %8%) %$( Alain /UCELLIER, B7zance et le "onde ort+odoAe, Paris, %$$I, !) &9-&() %$& Codul lui Dustinian, I, (, &I) Nu"ai !ri"a conditie a ra"as .alabila du!a Sinodul Trulan din 8$#) %$' Pentar+ia sau conducerea in ' este un cu.ant care a!artine ter"inologiei oficiale bizantine Sfantului 4aAi" 4arturisitorul in secolul al 6:I-lea, Sfantului Teodor Studitul in secolul al I5-lea, lui ;otie, Petru al Antio+iei in secolul al 5l-lea, Balsa"on al Antio+iei in secolul al 5:-lea) Ter"enul dese"na o conducere colegiala asigurata de Biserica la ni.el uni.ersal, !rin concertul celor ' !atriar+ate "a0ore ale Bisericii !ri"are Ro"a, Constantino!ol, AleAandria, Antio+ia si Ierusali")6ezi Elie 4ELIA, La Pentarc+ie, son +istoriGue, son elucidation canoniGue et t+eologiGue, in Te"oignage et Pensee Ort+odoAe, nr) &8, %$C', !) &#) I9

ca sta "ai !utin !e ziduri, decat ca este sus!endata cu un lant de aur din inaltul ceruluiL %$8 ) Sustinuta de & "ari arcuri, care se s!ri0ina !e & !iloni foarte !uternici, ea se !ro!teste la Est si la 6est !e # "ari se"icu!ole, care la randul lor au ca !unct de sustinere ( nise se"icirculare) Cu!ola re!rezenta de fa!t I"!aratia lui /u"nezeu care do"ina !e cea a oa"enilor) In ti"!ul di.erselor cere"onii ce .or a.ea loc !ana la %&'(, i"!aratul ocu!a s!atiul de sub cu!ola toc"ai !entru a a"inti asistentei legatura sa cu /u"nezeu, in centru fiind sfera cereasca si tri"isul !e !a"ant, i"!aratul %$I ) Prin abilitatea lor eAtraordinara ar+itectii au reusit sa faca in acelasi ti"! si un edificiu solid, de !ro!ortii ar"onioase, realizand o ade.arata ca!odo!era %$C ) Poate ca indrazneala lor a fost !utin ca" "are do.ada fiind cutre"urul care a dus la dara"area cu!olei, refacuta ulterior de acelasi Isidor din 4ilet) /e atunci incoace, Sfanta Sofia a!are ca una dintre cele "ai "ari creatii ale ar+itecturii, un "onu"ent ti!ic, in care se rezu"a un intreg ansa"blu de "etode si idealuri de arta) Cu!ola .a de.eni de acu" incolo caracteristica ar+itecturii bizantine) In eAterior, basilica nu are ni"ic deosebit, zidurile fiind construite din cara"ida a!arenta) In sc+i"b, interiorul are o bogatie si un luA deosebit, care au de.enit de ase"enea caracteristice stilului bizantin) ;ru"usetea !a.a0ului din "ar"ura si "ozaic, coloanele inalte de "ar"ura, decoratia bogata a ca!itelurilor lucrate ca niste bi0uterii, !laca0ul !eretilor cu "ar"ura !olicro"a care .or sa i"ite co.oarele din Orient, stralucirea "ozaicurilor de !e cu!ole si abside, "inunatele .ase din aur si argint, tesaturile din "atase si aur care decorau altarul, toate uluiau !e !ri.itori) Acealsi Proco!ius afir"a Lea este o!era !uterii si inde"anarii o"enesti, !recu" si a di.initatiiL) Ea re!rezinta si astazi un "onu"ent celebru desi du!a caderea Constantino!olului sub turci a de.enit "osc+ee) Azi este "uzeu atat !entru crestini cat si !entru "usul"ani) Sfanta Sofia nu a fost singura o!era de arta din ti"!ul lui Dustinian) In .re"ea sa au fost construite si alte biserici, intr-un stil care do.edeste ingeniozitate si noutate) /in !acate "ulte dintre acestea au fost distruse de-a lungul anilor) La Constantino!ol se "ai !astreaza bisericile Sfintii Serg+ie si 6ac+ du!a un !lan octogonal, !recu" si Sfanta Irina %$$ ) Cel "ai bine s-au conser.at bisericile din Ra.enna Sfantul A!olinarie in Classe, Sfantul A!olinarie il Nuo.o <ulti"a tot du!a un !lan octogonal=) La Tesalonic Dustinian a refacut biserica Sfantul /u"itru, care !astreaza !ana astazi for"a ei originala, iar la Efes biserica Sfantul loan E.ang+elistul) Toate acestea sunt ca!odo!ere care stralucesc !rin fru"usetea !laca0elor, a !a.i"entelor de "ar"ura !olicro"a, ori a "ozaicurilor cu

un decor deosebit de bogat) 4ozaicurile de !e bisericile a"intite din Ra.enna, ne dau o i"agine a luAului si .ietii bizantine din secolul al 6l-lea, asu!ra stralucirii si fastului i"!erial) Aceleasi tendinte se intalnesc si in alte o!ere din acesta !erioada, cu" ar fi "anuscrisele cu litere de aur si argint !e !erga"ent de !ur!ura, tesaturile scoase la i.eala cu !rile0ul sa!aturilor ar+eologice din Egi!t, scul!turile din fildes, lucrarile de orfe.rerie) In toate acestea se intalnesc ele"ente traditionale greco-ro"ane, dar si influente orientale, in s!ecial siriene, din a caror co"binatie a iesit arta bizantina #99 ) Constantino!olul .a de.eni, din .re"ea lui Dustinian, un centru artistic si cultural de !ri" ordin, !reluand in "ulte !ri.inte rolul !e care %-au a.ut "ai inainte orase

%$8 E"ilian POPESCU, Istoria Bi s!iritulitatea))), !) CC) %$I A) >RABAR, L HE"!ereur dans I Hart b7zantin, Londra, %$I&) C) 4AN>O, L HArc+itecture b7zantine, Paris, %$$(M D)4) SPIESER, :istoire de I HArt et Arc+eologie de B7zance de la .ie des for"es a leur fonction sociale et a leur foctionne"ent ant+ro!ologiGue, in Billans et !ers!ecti.es des Etudes "edie.ales en Euro!e, Actes du ler Congres euro!een de la ;I/E4, S!oleto, #I-#$ "ai %$$(, Lou.ain-la Neu.e, %$$', !) C%-$8M R)D) 4AINSTONE, :agia So!+ia) Arc+itecture, Structure and Liturg7 of DustinianHs >reat C+urc+, Londra, %$CC) %$$ T+) ;) 4AT:EES, T+e b7zantine c+urc+es of Istanbul, a !+otogra!+ic sur.e7, Penns7l.ania State Uni.ersit7 Press, %$I8M 4 :ARISSON, A Te"!le for B7zantiu", Londra, %$C$ <!rezinta biserica Sfantul Polieuct din Constantino!ol=M E) 4ULLER-EIENER, BildleAi?on zur To!ogra!+ie Istanbuls, Tubingen, %$IIM P) UN/EREOO/, @ar7e /0a"i, NeF Qor? <& .ol)=, %$88-%$I') A) >RABAR, Scul!tures b7zantines de Constantino!le, I6e-5e siecle, Paris, %$8(M Ide", LAge dHor de Dustinien ) /e la "ort de T+eodose a I HIsla", Paris, %$88) C) 4AN>O, T+e art of t+e B7zntine E"!ire (%#-%&'(, Toronto, %$C8) I%

!recu" Antio+ia, AleAandria si Efes) 6a lua nastere o arta noua, iar !rintre sco!urile !rinci!ale se .a nu"ara in !ri"ul rand glorificarea lui /u"nezeu si a i"!aratului) Intreaga arta .a fi in ser.iciul crestinis"ului)

Refor"ele ad"inistrati.e in .re"ea lui Dustinian

In ciuda acestei o!ere durabile, !e !lan intern situatia nu a.ea insa ni"ic entuzias"ant) Indeosebi !uterea i"!aratului era inegal res!ectata) /e aceea intre '(''(8, sub i"!ulsul !refectului !retoriului #9% loan de Ca!adocia, Dustinian intre!rinde o a"!la refor"a ad"inistrati.e) 4asurile din acest ti"! au fost dictate si de tulburarile !ro.ocate de rascoala Ni?a, !ercu" si de !resiunile tot "ai "ari din !artea !o!ulatiilor "igratoare, ori ale !ersilor) I"!aratul era ne"ultu"it de fa!tul ca functionarii si gu.ernatorii de !ro.incii erau coru!ti, se dedau la abuzuri si negli0ente gra.e) In acest sens ia o serie de "asuri eA!use in No.elele 6III si 56II din anul '(', !rin care intre altele, se su!ri"a obiceiul de a se cu"!ara functia de gu.ernator !entru o anu"ita su"a de bani, ur"and ca eel care inaintase su"a sa-si recu!ereze banii ulterior !rin asu!rirea !o!ulatiei) I"!aratul i-a obligat de ase"enea !e functionari sa 0ure in "odul eel "ai sole"n ca n-au !latit !entru functiile lor ni"anui o su"a de bani #9# ) Au fost aduse si unele "odificari in organizarea !ro.inciilor, unele dintre ele fiind unificate si !use sub conducerea unui gu.ernator "ilitar <duA=) La Constantino!ol Dustinian a largit atributiile sefului !olitiei <!rafectus .igilu"=, care a luat nu"ele de !raetor !lebis si a creat un !ost, acela de Guaestor cu "isiunea de a se ocu!a de "ulti"ea .izitatorilor si i"igrantilor de tot felul, care .eneau in nu"ar "are in ca!itala) Pentru a "icsora !ericolul eAtern, tot "ai a"enintator dins!re Nordul Sc7t+iei, Dustinian a facut o "are organizare econo"ica si "ilitara, gru!and Sc7t+ia si 4oesia <!ro.incii cu resurse econo"ice reduse= cu !ro.inciile "ariti"e Ci!ru si Insulele 4arii Egee, !e care le-au !us sub co"anda unui Guaestor Dustinianus eAercitus) Sediul acestui co"andant !are sa fi fost la Odessos ori la To"is) La Constanta s-a desco!erit !iatra funerara a lui 4arcellus #9( , .icar #9& de Odessos si care lasa !osibilitatea ca To"isul sa fi fost sediul acestui .icar, ori sa-si fi gasit "oartea aici cu !rile0ul unei calatorii de lucru) Dustinian si Biserica

Nu !ute" intelege i"!ortanta lui Dustinian in istorie si "ai ales in istoria Bisericii, fara a .edea in el !ri"ul ideolog al I"!eriului crestin, eel care a dus alianta lui Constantin !ana la o concluzie logica) In aceasta !erioada s-a realizat o !ri"a sinteza a crestinis"ului bizantin, care .a orienta cursul ulterior al OrtodoAiei) Dustinian nu a facut niciodata distinctie intre traditia !olitica ro"ana si crestinis") Considerandu-se i"!arat ro"an, el se autointitula si i"!arat crestin) Conce!tia sa isi a.ea originea in unitatea indisolubila dintre I"!eriu si religia crestina) Nu"ai ca aceasta teorie a.ea si unele

a"biguitati) 4ai intai, trebuie crestinis"ului, I"!eriul suferise

a"intit

fa!tul

ca

sub

influenta

#9% Pe .re"ea lui Constantin era un fel de !ri" "inistru) Puterea lor este li"itata in secolul al 6l-lea de catre gu.ernatorii de !ro.incii) Ei .or dis!are in secolul al 6:-lea) #9# Alain /UCELLIER, B7zance et le "onde))), !) ($) #9( E"ilian POPESCU, Istoria si s!iritualitatea)))!) C&) #9& Conducatorul unei dioceze, unitate ad"inistrati.a inter"ediara intre !refectura !retoriului Bi !ro.incii) 6icarul Bi diocezele au dis!arut in a doua 0u"atate asecolului al 6l-lea) I#

"odificari substantiate Dustinian se considera slu0itorul si eAecutantul .oii lui /u"nezeu, iar I"!eriul ca instru"ent al !lanului di.in !ri.ind lu"ea) I"!eriul era !lasat sub se"nul Sfintei Cruci, iar "isiunea sa era !rezer.area si ras!andirea crestinis"ului !rintre oa"eni) Interesul lui Dustinian !entru lucrarea "isionara, contributia sa decisi.a la o!era caritati.a a Bisericii, donatiile facute Bisericii, nu trebuie "ini"alizate sau uitate, e.identiind sinceritatea credintei sale si interesul real !entru teologie) Codul sau de legi ince!ea cu o ade.arata "arturisire de credinta in :ristos si in Sfanta Trei"e, iar !e Sfanta 4asa a bisericii Sfanta Sofia erau gra.ate cu.intele 2Ceea ce este al Tau, ceea ce este !ri"it de Tine, Iti este oferit de Dustinian si Teodora3 #9' ) Cu.intele era eA!resia constiintei si credintei i"!aratului) /in !acate sunt unii istorici care .ad in acesta .iziune a lui Dustinian "ai degraba o eA!resie a cezaro!a!is"ului sau, adica subordonarea Bisericii Statului #98 ) Altii insa, .ad in Dustinian in.entatorul 2si"foniei3, adica a teoriei autentic ortodoAe a ra!ortului dintre Biserica si Stat #9I ) C+iar daca in teorie si c+iar in !ractica a dorit !lasarea crestinis"ului in centrul acti.itatii Statului, i"!aratul a uitat Biserica) Cu.antul 2Biserica3 a!are adesea in scrierile lui Dustinian, definind "isiunea unui i"!arat credincios, 2!astrator al credintei crestine si a!arator al Sfintei Biserici Uni.ersale si A!ostolice i"!otri.a dezordinei3, dar situatia reala era !utin diferita fata de aceste [ ) #9C cu.inte ) In constiinta crestinilor, Biserica a fost de la ince!ut o co"unitate noua, noul !o!or al lui

/u"nezeu, edificat !e Taina Botezului) Aceasta nastere atribuia .ietii crestine o noua di"ensiune il introducea !e !ri"itor in I"!aratia care nu era din aceasta lu"e si ii dadea acces la K.iata .esnicaL, fara insa a !ierde calitatea de cetatean al acestei lu"i #9$ ) Altfel s!us nu nu"ai !ersecutiile au !us Biserica in afara lu"ii, dar si alteritatea fiintei sale) In secolul al I6lea, frontiera dintre Biserica si lu"e era trans!arenta) 4ulti ezitau sa !ri"easca Botezul, a.and constiinta Kru!turiiL !e care o antrena acesta Taina) /e eAe"!lu Sfantul 6asile eel 4are a fost botezat la o .arsta adulta, iar Sfantul loan >ura de Aur critica !e cei care intarziau sa se boteze) In secolul al 6-lea li"ita eAterioara dintre Biserica si lu"e ince!e sa dis!araM co"unitatea crestina tinde din ce in ce "ai "ult s!re o coincidenta cu societatea bizantina in totalitatea sa) Cu toate acestea, in in.atatura si constiinta Bisericii, !rinci!iul era "ai !utin intact in calitate de co"unitate care nu Keste din aceasta lu"eL, Biserica este deci distincta de orice co"unitate KnaturalaL) C+iar daca "etodele de !redicare sau de actiune !rintre oa"eni au inregistrat unele "odificari, c+iar daca slu0bele s-au dez.oltat si au ca!atat un as!ect sole"n sau daca Biserica a !atruns in diferitele sfere ale .ietii u"ane, ea ra"anea in esenta ceea ce trebuia sa fie adunarea !o!orului lui /un"nezeu, care "arturisea inainte de toate I"!aratia Lui) Pana astazi rugaciunea eu+aristica !astreaza ins!iratia es+atologica de la ince!ut, iar la fiecare Liturg+ie, Biserica "arturiseste ce Kea nu este din acesta lu"eL si ca Ka!artine .ietii .iitoareL) Coincidenta dintre co"unitatea sacra"entala si cea naturala a antrenat du!a crestinarea I"!eriului o de!lasare a frontierei dintre Biserica si lu"e) Li"ita eAterioara se!ara !e crestini de !agani, ori acu" ea de.ine interioara si strabate constiintele crestinilor) A!artinand atat lu"ii cat si Bisericii, crestinul trebuia sa recunoasca diferenta lor ontologica) In ti"! ce efortul sau este indre!tat s!re ilu"inarea .ietii sale de in.atatura lui :ristos, el stie ca I"!aratia lui /u"nezeu, bucuria .ietii .esnice in :ristos, nu este din acesta lu"e) Acesta bucurie este eA!eri"ental de fiecare crestin la Sfanta Liturg+ie, cand in "o"entul frangerii !ainii este !rocla"ata K"oartea /o"nului si este "arturisita In.ierea SaL) Astfel, Biserica in ansa"blul ei re!rezinta taina I"!aratiei lui /u"nezeu, antici!area

P) de 4EESTER , Les origines et le de.elo!!e"ent du teAte grec de la liturgie de Saint Dean C+r7sosto"e , Ro"e, %$9$, !) (&9) >) /A>RON, E"!ereur et Pretre, Etude sur le Lcesaro!a!is"eL b7zantin, Paris, %$$8M /)D) >EANA@OPOULOS, C+urc+ and State in t+e B7zantine E"!ire a Reconsideration of Caesaro!a!is", in C+urc+ :istor7, 555I6, %$8') #9I AleAandre SC:4E4ANN, O!)cit) !) %8$)

#9C IBI/E4) #9$ Coloseni %%%,() I(

.ictoriei sale, fiind totodata libera si disticta de lu"e) Toate eforturile teologilor din secolele I6- 6 .izau toc"ai conser.area in interiorul co"unitatii ecleziale a constiintei coeAistentei celor doua !lanuri in .iata crestina) Aceste eforturi eA!lica de altfel co"!leAitatea ritualului liturgic si accentul tot "ai "are !us !e caracterul KredutabilL al Sfintelor Taine, ca "anifestare .izibila a unei realitati ceresti in.izibile) Prin rugaciune, Liturg+ie sau asceza, Biserica lu!ta i"!otri.a unor tendinte de transfor"are a crestinis"ului intr-o religie naturala, solidara in intregi"e cu aceasta lu"e) In aceasta consta !oate neintelegerea dintre Biserica si I"!eriu) Statul ro"an !utea ado!ta, fara !rea "ari !roble"e, in.atatura des!re /u"nezeu si des!re :ristos, facand din aceasta doctrina religioasa oficialaM !utea eli"ina !aganis"ul sau !ana la un !unct crestina !ro!riile legi) Nu"ai ca I"!eriul nu !utea recunoaste Biserica dre!t o co"unitate distincta, inde!endents de lu"e) Absolutis"ul religios al Statului ro"an si fa!tul ca i"!aratul se considera re!rezentantul lui /u"nezeu !e !a"ant erau !iedici serioase in sc+i"barea de atitudine #%9 ) Cu cat di"ensiunile Bisericii coincideau cu cele ale I"!eriului, cu atat frontierele eAterioare erau eli"inate, in constiinta Statului a!arand ideea unei identitati !erfecte de autoritate, de origine di.ina) /u!a abolirea !aganis"ului, i"!aratii au renuntat la functiile sacre sau sacerdotale !e care le eAersau in .re"ea Ro"ei antice, iar autoritatea sacra"entala, doctrinara sau !astorala a ierar+iei bisericesti nu a fost li"itata) Statul !rote0a ierar+ia, confir"a doctrina Bisericii asa cu" fusese ea stabilita la Sinoadele Ecu"enice, nu"ai ca !roble"a relatiei dintre Biserica si Statul bizantin a fost cu ti"!ul inlocuita de cea a relatiei dintre autoritatea seculara si ierar+ie #%% ) In constiinta i"!erials, Biserica se confunda cu lu"ea, lu"ea fiind crestina doua !rinci!ii co"!le"entare fiind necesare eAistentei si organizarii sale i"!aratul si !reotul) In literatura bizantina din aceasta !erioada a!area co"!aratia ra!ortului dintre Biserica si Stat ca cea dintre suflet si tru!M Statul conce!ut ca un tru! ani"at de !rezenta in el a Bisericii, sufletul sau #%# ) Aceasta conce!tie era diferita de cea din !erioada Bisericii !ri"are) Atunci Biserica era un tru!, un organis" .iu, un !o!or nou, ireductibil unei co"unitati naturale) C+iar daca toti oa"enii

erau c+e"ati sa faca !arte din acest cor! si !uteau de.eni "e"brii sai, lu"ea nu se !utea confunda cu Biserica !entru ca in ea si !rin ea oa"enii !artici!au la o alta lu"e si la o alta .iata, care se .a "anifesta cu sla.a la sfarsitul acestei lu"i) In realitate I"!eriul, in calitatea sa de "ostenitor ideologic al !aganis"ului, .edea in Stat singura for"a de co"unitate oranduita de /u"nezeu si care i"bratisa toate do"eniile .ietii u"ane) Singura diferenta intre acest "odel si eel al teocratie !agane era ca I"!eriul, !rin alegerea i"!aratului, a !utut afla !e ade.aratul /u"nezeu si religia sa crestina) :ristos a dat !reotilor !uterea de a ierta, .indeca, sfinti si in.ata, iar Statul trebuia sa le dea acestora onoruri deosebite, caci de rugaciunile lor de!indea !ros!eritatea I"!eriului) In constiinta !ri"elor secole la Bizant, Biserica era asi"ilata ierar+iei, dog"elor, slu0belor di.ine, dar functia ei era detinuta de Stat) Proble"a ra!ortului dintre Biserica si Stat nu se !unea inca, deoarece totul se reducea la relatii in sanul aceluiasi Stat, intre !uterea seculara si cea s!irituala) Legislatia si !olitica religioasa a lui Dustinian .a aduce insa un ras!uns acestei situatii)

#%9 6ezi !unctul de .edere Adrian >ABOR, art) cit, !) %$'- %$I #%% In O"ilia #( a Sfantului loan >ura de Aur, se facea o distinctie clara intre !utere, care este de origine di.ina, Bi functia ei, care este de natura u"ana) In ceea ce !ri.eBte relatiile dintre Biserica Bi Stat, Sfantul loan >ura de Aur .orbeBte des!re ascendentul !e care !uterea s!irituala o are asu!ra !uterii te"!orale) In acest sens el a luat atitudine "ai ales in ti"!ul re.oltei declanBate la Antio+ia in (CI) 6ezi D)C+) BAUR, /er +eilige Do+annes C+i7sosto"os und seine Zeit, #, 4unc+en, %$(9, !)%#-#9) #%# A) SC:4E4NN, O!)cit)!)%I&) I&

Si"fonia bizantina

Solutia !ro!usa de Dustinian este cunoscuta in istorie sub nu"ele de Ksi"fonieL) Initiati.a sa este foarte bine eA!ri"ata in No.ela a 6l-a KSacerdotiul si I"!eriul <sacerdotiu" si I"!eriu"=, sunt doua daruri !retioase !e care /u"nezeu le-a lasat oa"enilor din dragostea Sa ne"arginita) Sacerdotiul !ri.este lucrurile di.ineM I"!eriul conduce lucrurile "uritoare si le gu.erneazaM si unul si celalalt, !ro.in din acelasi !rinci!iu, diri0and cursul .ietii u"aneL #%( ) La randul sau I"!eriul !relua asu!ra lui gri0a !astrarii dog"elor bisericesti si a de"nitatii sacerdotale) Clerul, in ar"onie cu I"!eriul, orienta intreaga .iata !ublica s!re /u"nezeu)

Aceasta teorie !utea fi foarte buna nu"ai ca Biserica in.ata ca lu"ea a.ea doua .alori absolute /u"nezeu si o"ul, restul inclusi. Statul fund li"itat !rin natura, datorita a!artenentei eAclusi.e la lu"e) Statul, !rin natura sa era li"itat, nu !utea re!rezenta o .aloare absoluta) /e aceea crestinii au suferit si s-au 0ertfit atunci cand au refuzat sa recunoasca Statului dre!tul de a su!une !e o") Idealul crestin nu era de a uni Biserica cu Statul, ci di"!otri.a de a face o distinctie intre ele) Statul este crestin nu"ai in "asura in care nu are !retentia de a fi totul !entru o", in "asura in care renunta a deter"ina in c+i! eAclusi. .iata o"ului) Teoria lui Dustinian dorea sa se i"!una in "entalitatea teocratica a I"!eriului !agan, !entru care Statul era for"a sacra si absoluta a lu"ii, sensul sau, 0ustificarea sa) Nu !ute" .orbi deci de subordonarea Bisericii Statului, deoarece orice subordonare !resu!une doua subiecte distincte, in ti"! ce !entru "odelul teocratic ni"ic nu !oate fi in afara Statului religia !rin fiinta sa este o functie statala) KBinele Bisericii constituie forta I"!eriuluiL, aceste cu.ine ale lui Dustinian re!rezinta c+eia teoriei sale #%& ) El acce!ta distinctia dintre autoritatea i"!erials si cea s!irituals, considerandu-o !e aceasta din ur"a dre!t !urtatoare de ade.ar) El ad"itea ca I"!eriul si sacerdotiul au functii diferite, dar totul este subordonat binelui I"!eriului, !uterii si !ros!eritatii sale, ca .aloare ulti"a si absoluta) C+iar si dragostea lui Dustinian !entru "ona+is", de"onstrate !rin infiintarea a zeci de "anastiri !e intreg teritoriul I"!eriului, a.ea dre!t sursa acest absolutis" religios) K/aca acesti sfinti il roaga !e /u"nezeu !entru !ros!eritatea I"!eriului, cu "aini !ure si sufiete ferite de !acate, insea"na ca ar"atele noastre .or fi .ictorioase iar orasele bine ad"inistrateL #%' )

Politica de reconciliere cu Ro"a Bi ru!tura cu Orientul

In .re"ea lui Dustinian asista" la noi conflicte de ordin religios) C+iar daca a fost ulti"ul i"!arat ro"an de !e tronul I"!eriului bizantin, el a fost si un do"n crestin, un su.eran constient de originea di.ina a !uterii sale) Notiunea de I"!erius Ro"anus se confunda cu cea de ecu"enicitate crestina, iar .ictoria religiei crestine !este tot !a"antul nu a.ea "ai !utina .aloare ca cea a restaurarii !uterii ro"ane) Dustinian considera ca !ri"a indatorire a unui su.eran era Lde a !astra intacta !uritatea credintei crestine, de a o a!ara i"!otri.a oricarei !erturbari, de a s!ri0ini Biserica OrtodoAa si A!ostolicaL a"intindu-si ca L!iosii si dre!tcredinciosii i"!arati care %-au !recedat, a.eau ca sco! eAtir!area ereziilor si "entinerea !acii in Sfanta Biserica a lui /u"nezeuL)

#%( 4) BERAN>ER fils, Les no.elles de 6E"!ereur Dustinian , 4etz, %C%%, t) %, !) %#$-%(%) #%& A) SC:4E4ANN, O!)cit)!) %I8) No.ela %((, 56I, /es!re .iata calugarilor, ca!itolul 6)

I'

Ur"and aceasta directie, Dustinian daduse inca din anii '#I-'#C legi se.ere i"!otri.a ereticilor si inc+isese te"!lele lui Isis si Anion din Egi!t #%8 ) In anii ur"atori .a lua si alte "asuri i"!otri.a cultelor !agane #%I si a e.reilor carora le .a cere sa foloseasca in cultul lor teAtul in li"ba greaca a Se!tuagintei #%C ) In anul '#$, Dustinian ordona inc+iderea Uni.ersitatii din Atena un ulti" refugiu al !aganis"ului) Prin aceasta atitudine Dustinian nu facea altce.a decat sa se inscrie liniei anti!agane ado!tata de Teodosie I, insa !rin in.ersare si radicalizare isi a!ro!ria atitudinea lui Iulian in.ata"antul trebuia !e .iitor sa se situeze in cadrul unei doctrine oficiale definita de Biserica, i"!aratul a.and indatorirea ca ea sa fie res!ectata #%$ ) Dustinian a !recizat si granitele dintre legea laica <ci.ila= si cea "ona+ala, "ergand atat de de!arte incat a adus corecturi si +otararilor Sinoadelor ##9 ) Toata aceasta legislatie a.ea la baza obligati.itatea calugarilor de a ra"ane fideli .otului dat lui /u"nezeu) Cel care abandoneaza "anastirea trebuie adus ina!oi cu forta si daca !leaca din nou, este tri"is in ar"ata, fara sa !oata beneficia de bunurile si de situatia sa 0uridica anterioara) In anul '#$ a luat "asuri si i"!otri.a unor aristocrati si a altor !ersoane, care se faceau .ino.ate de !racticarea in secret a riturilor !agane) /aca refuzau sa se initieze in doctrina crestina si sa se boteze, erau eAilati si li se confiscau toate bunurile) In ceea ce !ri.este arianis"ul !ute" s!une ca "ai dainuia la .re"ea aceea in Africa, Italia si S!ania, regiuni ocu!ate de .andali, ostrogoti si .izigoti ##% ) In lu!ta sa !entru a!ararea OrtodoAiei i"!aratul Iustin I i-a fortat !e arieni sa treaca la credinta ortodoAa, confiscandu-le a.erile si bisericile ### ) Aceasta %-a deter"inat !e regele Teodoric eel 4are al ostrogotilor sa !rotesteze la Contantino!ol, unde %-a tri"is !e !a!a loan I <'#(-'#8=, in anul '#8) /in delegatia !a!ala "ai faceau !arte & senatori si e!ico!ul Ecclesius al Ra.ennei) 4isiunea era de a cere i"!aratului ridicarea sanctiunilor dictate i"!otri.a arienilor) 4isiunea a"basadei s-a soldat cu un esec, la intoarcere !a!a

fluid inc+is, iar Teodoric a conficat bisericile crestinilor ortodocsi din Ra.enna, dandu-le arienilor ##( ) 6ictoriile "ilitare ale lui Dustinian au creat !re"isele restaurarii OrtodoAiei, du!a cucerirea Italiei in anul ''&, i"!aratul dand asa-nu"ita Prag"atica sanctio, !rin care se restabilea autoritatea bizantina

#%8 Du!iter A"on continua sa !ersiste "ai les in oracole, dar a.ea Bi unele te"!le, indeosebi in unele oaze "ai izolate, cu" ar fi cea din Aud0ila, in deBertul din Sudul Cirenaicii) Dustinian a inc+is te"!lul Bi %-a transfor"at intr-o biserica creBtina cu +ra"ul Sfanta 4aria) Cultul zeitei Isis se "entinea de ase"enea in insula ;ilos, dar Narses, gu.ernatorul "iliar al Tebaidei a inc+is te"!lul acesteia in '&9) Acest sanctuar a fost transfor"at Bi el in locas) cre0tin) #%I I"!aratul a cautat sa distruga co"!let cultul !agan) Ca "asuri s!eciale i"!otri.a !aganilor a dat # ordonante, !rin care se ur"area ni"icirea elenis"ului) >u.ernatorii din Constantino!ol trebuiau sa cerceteze Bi sa desco!ere !racticile cultice !agane, ca astfel sa inlature toate nelegiuirile religiei !agane) Ni"eni nu a.ea .oie sa sacrifice zeilor sau sa inde!lineasca ce.a din riturile !agane, in caz contrar eel in cauza riscand !edea!sa cu "oartea) 6ezi Pr) 6asile >+) SIBIESCU, I"!aratul Dustinian I si ereziile, teza de doctorat, BucureBti, %$(C, !) %C() #%C Dustinian I a a.ut o atitudine ostila fata de toti cei care nu erau creBtini) Astfel, !rin edictul din '#I el ii !unea !e acelaBi !lan !e iudei, !e sa"arineni Bi !e elini) /in !unct de .edere al dre!turilor ci.ile, ei erau considerati cetateni de categoria a doua, deci inferiori crestinilor ei nu !uteau fi "artori i"!otri.a crestinilor, nu !uteau sa aiba ser.itori din randul crestinilor botezati Bi nici dintre cate+u"eni) 6ezi R)P)D) PAR>OIRE, LHEglise b7zantine de '#I a C&I, Paris, %$#(, !) %&) #%$ Asu!ra Bcolii filozofice !agane din Atena .ezi E) >IBBON, :istoire du declin et de la c+ute de IHE"!ire Ro"ain, .ol I, trad, in franceza de 4) >UIZOT, Paris, %$C(, !) I(-II H) S-a crezut ca "oti.ul inc+iderii acestei Bcoli era fa!tul ca a.ea "ulte a.eri, care au trecut !rin aceata decizie in !ro!rietatea Statului) Nu trebuie uitat insa fa!tul ca Iustinian ur"area un ideal unirea !olitica Bi religioasa a I"!eriului) Pentru el ade.arata ;ilozofie era cea creBtina, a Sfintilor Parinti) Inc+iderea Bcolii filozofice din Atena Bi alungarea !rofesorilor ei, a inse"nat distrugerea ulti"ei fortarete a elenis"ului din I"!eriul bizantin) ##9 In initiati.ele legislati.e ale lui Dustinian, "ona+is"ul ocu!a un loc de frunte) No.elele lui contin dis!ozitii detaliate !ri.itoare la infiintarea, organizarea, a.erea Bi .iata "anastirilor) In .re"ea lui Dustinian era ne.oie de o regle"entare, !entru ca de la Sinodul de la Calcedon din &'%, nu se "ai daduse nici un canon !entru a !une randuiala in .iata "ona+ala) C+iar Bi sinodul de la Calcedon stabilise nu"ai !rinci!ii generale) 6ezi Ar+id) Prof) I)N) ;LOCA, Canoanele Bisericii OrtodoAe <note si co"entarii= , Sibiu, %$$#, !) IC-$I)

##% Toti aceBtia erau arieni) ### L) /UC:ESNE, L HEglise au 6I e siecle, Paris, %$#', !) I' si %(() ##( IBI/E4, !) %&9) I8

asu!ra !ro.inciilor italiene ##& ) Astfel se restabileau si dre!turile Bisericii OrtodoAe, Prag"atica sanctio, a.and inscrise atat legi ci.ile cat si "asuri de ordin religios erau recunoscute donatiile facute Bisericii OrtodoAe, fie de unii regi goti, fie de i"!arateasa Teodora sau de Senatul ro"an) /e ase"enea, erau retrocedate ortodocsilor toate i"obilele, "ai ales biserici, confiscate de regii ostrogoti de la Teodoric !ana la Totila ##' ) Inca din "o"entul in care !e tronul Bizantului se "ai afla Iustin I, Dustinian se gandea sa introduca in !olitica sa religioasa o reconciliere cu Ro"a) >andul sau era eA!resia unui !roiect "ai a"!lu restaurarea I"!eriului din Occident) In +aosul care do"nea atunci in Occident singura legatura dintre Bizant si traditia ro"ana era !a!a) Autoritatea sa era de necontestat !rintre barbarii ger"ani, desi acestia erau arieni din "o"entul in care Ulfila ii botezase !e goti in secolul al I6-lea) Dustinian "iza !e !a!alitate !entru restaurarea !uterii sale in Occident, in ti"! ce clerul ro"an ra"anea fidel !a!ei Leon si Sinodului de la Calcedon) Nu"ai ca atunci cand Dustinian a0unge !e tron in '#I, situatia in Orient era dia"etral o!usa fata de cea din Occident) In Egi!t, Biserica era in intregi"e in "ainile "onofizitilor, iar in alte !ro.incii ade!tii :enoti?onului sau "onofizitii "oderati faceau legea) Biserica Antio+iei a.ea in frunte !e Se.er, KcreierulL teologiei "onofizite) Iustin si Dustinian au incercat "ai intai sa constranga e!isco!atul I"!eriului sa re.ina la credinta de la Calcedon, dar noii e!isco!i nu"iti si consacrati la Constantino!ol, trebuiau sa faca a!el la fortele de ordine !entru a-si ocu!a scaunele) Agitatia era tot "ai "are si !rintre credinciosi, nu"ai Palestina ra"anand acu" ortodoAa) In Siria, la Edesa, nu de!arte de frontiera cu Persia, !recu" si in regiunile inde!artate ale Asiei 4ici, ierar+ia calcedoniana se instala in forta) Pentru Egi!t ni"eni nu indraznea sa-% atace !e Se.er al Antio+iei si !e alti conducatori "onofiziti care-si gasisera refugiul aici) In '(%, Dustinian sc+i"ba in "od radical !olitica sa el abandoneaza recurgeera la forta in sc+i"bul unei !olitici de co"!ro"is) 4ulti istorici !un acesta sc+i"bare de atitudine !e influenta eAercitata asu!ra i"!aratului de catre Teodora, care nu ezita sa-i a0ute !e cei acuzati de erezie) Alti istorici .orbesc de o re!artizare a rolurilor intre sot si sotie sustinerea OrtodoAiei de catre Dustinian

si a "onofizitilor de catre Teodora ar fi fost de fa!t o "ane.ra !olitica destinata !rezer.arii unitatii I"!eriului, !er"itand celor doua curente sa se s!ri0ine !e !uterea i"!eriala ##8 ) Cu toate acestea Dustinian nu !utea ignora a"enintarile i"!use de aceasta di.izare religioasa, in s!atele careia statea se!aratis"ul de ti! nationalist) Astfel !roble"a religioasa cea "ai delicata ra"anea acu", aceea a "onofizitilor, Dustinian datorita influentei deosebite a Teodorei a.and o !ozitie so.aielnica si oscilanta) Pana in '(8 el se do.edeste ingaduitor fata de "onofiziti, de aceasta atitudine beneficiind "ulti e!isco!i "onofiziti, !rintre care Se.erus, fostul !atriar+ al Antio+iei, readus din eAil) Dustinian organizeaza o intrunire intre 8 calcedoneni si 8 "onofiziti "oderati, care elaboreaza o for"ula de credinta, !e care i"!aratul o !ro"ulga in '(( si !entru care obtine si a!robarea !a!ei loan al II-lea in '(&) In aceasta for"ula de credinta nu se .orbea de o singura fire sau de doua firi in !ersoana lui Iisus :ristos, ci doar de 4antuitorul, care S-a intru!at, S-a facut o", a fost rastignit si este una dintre cele trei Persoane ale

##& Pr) 6) SIBIESCU, O!)cit), !) %'$) ##' IBI/E4)

##8 Istoricul E.agrie Scolasticul ne relateaza ca Dustinian era de !artea celor ce sustineau doua naturi in :ristos, iar Teodora de !artea celor ce sustineau o singura natura) Acest lucru nu eAcludea bunele ra!orturi dintre ei, caci s!une E.agrie Lin !roble"ele de credinta uneori !arintii se deosebesc de co!ii, barbatii de sotiile lorL) El !resu!une c+iar ca ar fi fost intre ei o in.oiala secreta in acest sens, dar tot el adauga ca Lceea ce este sigur este fa!tul ca ei nu au cedat niciodata unul !entru altul in aceasta !ri.inta Dustinian a a!arat intotdeauna Sinodul de la Calcedon, in ti"! ce Teodora a !rote0at "ereu !e "onofizitiL) 6ezi E6A>RIE SCOLASTICUL, Istoria Bisericeasca) Prescurtare du!a Istoria bisericeaca de ;ilostorgiu Si Teodor Citetul, trad) Iosif >:EOR>:IAN, BucureBti, %C$$, !) %(9-%(% Bi P)>, C#,#, col) #I#9-#I#%) Tot in legatura cu aceasta "ai !ot fi consultati L) /UC:ESNE, O!)cit, !) C9-C%M C+) /IE:L, Dustinian et la ci.ilisation b7zantine au 6l-e siecle, Paris, %$99, !) 8'-I%) /atorita s!ri0inului !e care %-a acordat "onofizitilor, Teodora s-a bucurat de o deosebita cinstire din !artea acestora) 6ezi, A) A) 6ASILIE6, :istoire de 6 E"!ire B7zantin, .ol) I, Paris, %$9%, !) %$$) II

Sfintei Trei"i, de o fiinta cu ele) Aceasta for"ula nu a satisfacut nici !e calcedoneni, nici !e

"onofizitii "oderati, asa ca in '(8 .ine la Constantino!ol !a!a Aga!it, succesorul lui loan al II-lea si il con.inge !e Dustinian sa renunte la for"ula ado!tata deoarece nu era ortodoAa) Patriar+ul Anti", care fusese unul dintre autorii for"ulei, este de!us din scaun si reince!e !ersecutia i"!otri.a "onofizitilor) Cu ti"!ul insa, !rigoana a slabit, iar "onofizitii au facut noi !rogrese, "ai ales datorita influentei !e care o ca!ata niste calugari in.atati, /o"etian si Teodor As?idas, !artizani ai origenis"ului <in lucrarea lui Origen, /es!re !rinci!ii, erau strecurate unele greseli dog"atice !reeAistenta sufletelor, ;iul subordonat Tatalui, la sfarsitul .eacurilor !acatosii de toate categoriile, i"!licit dia.olul, datorita "arii bunatati a lui /u"nezeu .or in.ia cu tru!uri eterice si .or fi restabiliti in starea initiala de ne.ino.atie=, !e langa Teodora si i"!arat) In '&( se tine insa un sinod local la Constantino!ol, !rin care erau conda"nate noua !ro!ozitii din scrierile lui Origen, iar nu"ele sau era trecut !rintre eretici ##I ) Indignat de aceste +otarari, Teodor As?idas indea"na !e Teodora si !e Dustinian sa faca o noua incercare de a atrage eel !utin o !arte a dizidentei "onofizite) Reconcilierea era acu" i"!iedicata de o alta !roble"a, anu"e reabilitarea la Sinodul de la Calcedon a lui T+eodor de 4o!suestia, Teodoret de C7rr si Ibas de Edessa, ale caror scrieri erau considerate de "onofiziti i"!regnate de nestorianis") Teodor As?idas si ceilalti "onofiziti cu trecere la !alat au reusit sa-% con.inga !e Dustinian sa dea in '&& un edict teologic, 2in trei ca!itole3, !rin care se conda"nau unele lucrari ale lui Ibas de Edessa, Teodoret de C7rr <Scrierile acestuia i"!otri.a lui C+iril al AleAandriei si contra Sinodului de la Efes= !recu" si o!era lui T+eodor de 4o!suestia) Patriar+ii si "a0oritatea ierar+ilor rasariteni s-au o!us dorintei i"!aratului, in sc+i"b in Occident edictul a fost !ri.it, in general defa.orabil) Pa!a 6igilius, cunoscut si !rin cores!ondenta !urtata cu e!isco!ul 6alentinian al To"isului, a fost adus cu forta la Constantino!ol in '&I si Lcon.insL de i"!aratul Dustinian si de Teodora sa adere la se"narea Lcelor trei ca!itoleL, ceea ce 6igilius a si facut) Ecoul !rodus in Occident a fost negati., ceea ce %-a deter"inat !e 6igilius sa retracteze cele afir"ate "ai inainte) In .ara anului ''%, Dustinian inde"nat de T+eodor As?idas !ublica un nou edict, cunoscut sub nu"ele de L4arturisirea de credinta a i"!aratului Dustinian i"!otri.a celor trei ca!itoleL) Noul edict !ro.oaca o confuzie si "ai "are ingreunand i"!acarea, lucru sesizat si de i"!arat, ce .a con.oca in ''( al 6-lea Sinod Ecu"enic) Pa!a 6igiliu, in.itat s!ecial sa se !rezinte la Sinod, "oti.and ca este bolna. si ca .a ras!unde in scris, tri"ite un "e"oriu nu"it Constitutu", !rin care eAce!tand un nu"ar "ai "are

din scrierile lui Teodor de 4o!suestia, declara Lcele ( ca!itoleL ortodoAe, a"enintand cu anate"a !e oricine le .a conda"na) Partici!antii la acest Sinod nu au tinut sea"a de !rotestul !a!ii si au conda"nat Lcele ( ca!itoleL, iar Arie, 4acedonie, Nestorie, Euti+ie sau Origen au fost din nou anate"atizati) Pana la ur"a si !a!a a acce!tat +otararile Sinodului) Credinciosii din 4ilan, ca si e!isco!ii si elerieii din Nordul Italiei, Istria, 6enetia, /al"atia, >alia si Africa au refuzat sa intre in legatura cu !a!a care a ur"at lui 6igiliu, Pelagiu, care fusese de acord si el cu +otararile Sinodului 6 Ecu"enic) O!ozitia e!isco!ilor din 6enetia si Istria contra Sinodului de la Constantino!ol din ''( este cunoscuta sub nu"ele de sc+is"a istro-.enetiana, si a durat !ana in 89I, cand e!isco!ii .enetieni si istrieni s-au i"!acat cu Ro"a)

E)A) CLAR@, T+e Origenist Contro.ers7) T+e cultural construction of Earl7 C+ristian debate, Princeton, %$I#M D);) /EC:OE, /og"a and 47sticis" in Earl7 C+ristianit7) E!i!+anius Cc7!rus and t+e Legac7 of Origen, Lou.ain, %$CCM Teodor 4) POPESCU, /enaturarea istoriei lui Origen, in B)O)R), 5LI6 <%$#8=, nr) '-%#, !) #&8-#&IM Pr) Isidor TO/OP.AN, Poatefi considerat Origen ereticU , in 4)A), an I6 <%$'$=, nr) C, !) '&%-'&#) IC

an of an I-

4oBtenirea lui Dustinian Ulti"ii ani din .iata lui Dustinian au fost !lini de a"araciune) /u!a "oartea Teodorei, erorile !oliticii generale si .iciile ad"inistrati.e au dus la o slabire a autoritatii i"!eriale) Cu toate nea0unsurile interne sau cele de ordin religios si !olitic, inerente unei !erioade zbuciu"ate si cu toate ca "ulte din recuceririle teritoriale nu au !utut dura !rea "ult, do"nia sa re!rezinta o cul"e de realizari) /o"nia sa nu a inse"nat, asa cu" el si-ar fi dorit, ince!utul unei ere noi, ci sfarsitul unei e!oci "uribunde) Nu i-a fost dat lui Dustinian sa reno.eze I"!eriul) El a reusit nu"ai sa-% restaureze in eAterior si aceasta !entru scurta .re"e, dar in interior statul ro"an tarziu i"batranit, nu a !utut fi regenerat) /e aceea, nici realizarile eAterne nu au !utut dura, fiindca nu au a.ut o baza solida) Insuccesele lui Dustinian se datoresc !lanurilor sale !rea a"bitioase, !recu" si .re"urilor destul de .itrige , in care i-a fost dat sa incerce i"!linirea lor) Un as!ect i"!ortant al do"niei lui Dustinian a fost insa i"!licarea sa in !roble"ele de ordin religios) Atat i"!aratul cat si i"!arateasa Teodora au considerat !roble"ele +ristologice dre!t esentiale !entru binele s!iritual al societatii si !entru !ro!ria lor "antuire) 4asurile coerciti.e !e

care Dustinian le-a considerat necesare !entru unii o!ozanti ai !oliticii sale, erau de fa!t eA!resia a ceea ce el considera a fi res!onsabilitatea unui i"!arat crestin a ras!lati .irtutile si a corecta greselile su!usilor) El nu se considera infailibil si de aceea adesea sc+i"ba tactica) El a acce!tat in "od indubitabil conce!tul traditional crestin confor" caruia e!isco!ii adunati in sinod erau "artorii Ade.arului) Cel "ai bun indiciu al anga0a"entului !ersonal al lui Dustinian in !roble"ele religioase a fost atitudinea sa brusca, s!re sfarsitul .ietii, i"!unand Bisericii in.atatura gresita a aftarodoc+etis"ului ##C ) /e"ersul sau nu a.ea nici o ratiune !olitica) Dustinian "oare !e %& noie"brie '8', lasand I"!eriul intr-un a!ogeu destul de fragil) Situatia I"!eriului bizantin sub ur"asii lui Dustinian

/u!a dis!aritia i"!aratului Dustinian, ele"entele de desco"!unere ale I"!eriului si-au facut a!aritia din ce in ce "ai "ult) Intre anii '8' si 8%9 .o" asista la "ulte situatii critice) Succesorii i"ediati ai lui Dustinian au fost Iustin al II-lea eel Tanar <'8'-'IC=, Tiberiu al II-lea <'IC-'C#=, 4auriciu <'C#-89#= si ;ocas <89#-8%9=) In aceasta !erioada situatia interna a I"!eriului bizantin a fost do"inata de gra.e !roble"e de ordin financiar) 4oartea lui Dustinian fusese de altfel ur"ata de o reactie .iolenta i"!otri.a absolutis"ului i"!erial la Constantino!ol, unde diferitele factiuni !recu" .erzii sau albastrii tulburau orasul sau in !ro.incii acolo unde nobili"ea era destul de agitata) Toate acestea, la care se adauga si !olitica dictatoriala a lui ;ocas si-au gasit o rezol.area in "o"entul in care !e tronul I"!eriului bizantin a a0uns in 8%9 fiul eAar+ului Cartaginei, :eraclius, do"nia sa "arcand !ractic ince!utul e!ocii bizantine)

D L C Aftarodoc+etis"ul era o in.atatura sustinuta de unii "onofiziti, care afir"au ca tru!ul lui Iisus era incoru!tibil <aftartos= dinainte de In.ierea Sa , .iata Sa !a"anteasca fiind diferita de cea celorlalti oa"eni) I$

Politica eAterna

Pe !lan eAtern, i"!aratii occidentals, Italia fiind

acestei

!erioade

abandoneaza

!olitica

a!roa!e in intregi"e cucerita de lo"barzi) Ro"a este abandonata, ulti"ul a0utor fund gasit in energia !a!ei >rigorie eel 4are <'$9-89&=) Pentru a sal.a cate ce.a, 4auriciu a creat un eAar+at la Ra.enna, un altul in Africa la Cartagina, in care !uterea "ilitant si cea ci.ila erau reunite in "ainile unei singure !ersoane, eAar+ul <re!rezentantul !uterii i"!eriale in cazuri s!eciale=) Practic I"!eriul bizantin era a"enintat din trei directii S!ania - un s!atiu destul de inde!artat, Italia - a"enintata de in.azia lo"barda si Balcanii - unde sla.ii, a.arii si bulgarii a"enintau insasi .iata I"!eriului) In aceasta situatie, din bizantinilor, I"!eriul a !ierdut intre cucerita definiti. de .izigoti) ;ara a intra asu!ra culturii .izigote negli0abila ##$ ) Peninsula Iberica care se gasea acu" inca in "ana 'I%-'I# Cordoba, iar ce.a "ai tarziu in 8#$ a fost in detalii .o" "ai s!une ca influenta bizantina nu a fost

Bizantul Bi Italia

In ceea ce !ri.este Italia, rezistenta bizantina a fost deosebit de slaba, !entru ca efortul !rinci!al al I"!eriului era indre!tat acu" catre Orient si Balcani) Po!ulatia care isi re.enise cu greu du!a recucerirea bizantina, era acu" ne.oita sa faca fata unei fiscalitati eAcesi.e, unui siste" de s!oliere discutabil, astfel incat .enirea lo"barzilor era !ri.ita cu buna.ointa) In !atru ani lo"barzii .or sta!ani o "are !arte a Peninsulei cu eAce!tia litoralului si a laguneiM in "ai !utin de zece ani ei reusind sa se organizeze in !rinci!ate) Noul conteAt !er"itea Bizantului sa "ai detina o !arte i"!ortanta a Italiei de Sud Sicilia #(9 , Calabria, regiunea de coasta care incon0ura orasele Nea!ole si A"alfi #(% ) In aceasta !erioada, !a!a >rigorie eel 4are a re!rezentat factorul de rezistenta i"!otri.a lo"barzilor, !agani in "area lor "a0oritate si a caror aristocratie era ariana) Prestigiul "oral al scaunului sau era recunoscut in intreg Occidentul crestin) Cores!ondenta sa contine nu"eroase scrisori adresate e!isco!ilor africani, indeosebi in !roble"a donatista, .ec+ea sc+is"a de la ince!utul secolului al I6-lea, care continua sa re!rezinte un factor !ro.ocator in Biserica #(# ) In acea .re"e, in care o buna !arte a Occidentului era in "ana regatelor 2barbare3, legaturile acestora cu Biserica erau in "od e.ident !rioritare !e agenda de lucru a !a!ei) /e aceea, gri0a lui >rigore eel 4are era !uterea lo"barda in Italia asista" acu" la o ocu!are brutala a !a"anturilor traditional ro"ane de catre regii si ducii de nea" ger"anic, arieni, care nu nu"ai ca atacau in "od direct ar"atele eAar+atului i"!erial de la Ra.enna, dar se o!uneau si autoritatii s!irituale a !a!ei) EA!ri"andu-si frustrarea,

!a!a >rigorie scria la un "o"ent dat unui !rieten de-al sau de la Constantino!ol 2Eu nu a" fost facut e!isco! de catre ro"ani, ci de lo"barzi3 #(( ) /e altfel, el co"!ara Ro"a cu un .ultur care si-a !ierdut !enele) Acest !atriotis" ro"an a lui >rigorie, 0ustifica atasa"entul sau !olitic fata de I"!eriul bizantin) In scrisorile adresate lui 4auriciu, el se nu"ea 2ne.rednicul tau ser.itor3

##$ DacGues BROSSE, :istoire de la c+retiente )))!) %9%-%#&) OO cristianesi"o in Sicilia dalle origini a >regorio Con.egno di Studi <Catalalnisetta, #C-#$ octo"brie=, %$C') #(% Alain /UCELLIER, B7zance et le "onde))), !) $%) 4agno, Atti del

D)L) 4AIER, Le dossiier du donatis"e, I /es origines a la "ort de Constance <(9(-(8%=M II /e Dulien IHA!ostat a Saint Dean /a"ascene , Berlin, %$CIM 4AN/OUZE, Encore le donatis"e) Proble"es de "et+ode !ose !ar la t+ese de D P Brisson, in AntiGuite classiGue, #$, %$89, !) 8%-%9I) 4) SO4ONETTI, OO cristianesi"o in Italia delle origini a >regorio 4agno, in Ro"a e I HItalia, radices i"!erii, 4ilano, %$$#, !) ##$-#C') C9

<indignus !ietatis .estrae fa"ulus=, iar influenta "are !e care el o a.ea in Occident, "ai "are decat eAar+atul de Ra.enna, il deter"ina sa dea c+iar decrete in nu"ele i"!aratului) Acest rol 0ucat acu" de !a!alitate in Occident, ca re!rezentant i"!erial de facto, a ser.it "ai tarziu dre!t !recedent !si+ologic, atunci cand !a!ii isi .or asu"a o !utere ci.ila autono"a) Cu toate acestea, >rigorie eel 4are nu a fost "ereu un instru"ent !asi. al !oliticii i"!eriale) In relatiile sale cu lo"barzii, el a ado!tat "ai degraba o atitudine inde!endents) 4ulta .re"e i"!aratul 4auricius si eAar+ul sau, Ro"anus, s-au o!us tratati.elor de !ace cu cuceritorii) Pa!a insa a a.ut contacte cu regele lo"bard Agilulf, !rin inter"ediul sotiei acestuia, Teodelinda, care era ortodoAa) 4auricius .a conda"na aceste initiati.e inde!endente, Ro"anus il .a acuza de tradare, nu"ai ca aceasta !olitica a !a!ei .a da !ana la ur"a roade sub eAar+ii Calinicus si S"arald, cand se .a inc+eia !acea cu lo"barzii) 4ai "ult c+iar, Adaloald, fiul lui Agilulf si al Teodelindei a fost botezat in credinta ortodoAa in 89( #(& ) Aceasta !olitica !acifists .a fi continuata si de i"!aratul ;ocas, asasinul lui 4auriciu <89#=, care trebuia sa faca fata acu" unei noi in.azii !ersane) Con.ergenta !olitica dintre !a!a si noul i"!arat era eA!licabila, dar nu 0ustifica bucuria eA!ri"ata de >rigorie la instalarea acestui tiran) Ca ras!uns

la sustinerea !a!ei, ;ocas a !ublicat un decret s!ecial in fa.oarea !ri"atului ro"an, !entru acest gest fund cinstit la Ro"a !rin ridicarea in ;oru" a unei coloane) Acest "onu"ent se !astreaza si astazi) Relatiile care au eAistat in .re"ea lui >rigorie eel 4are, intre Biserica Ro"ei si alte centre ale crestinatatii, au aratat ca !a!a intelegea "isiunea sa "ai degraba in ter"enii slu0irii, decat in cei ai !uterii) Intr-o scrisoare adresata ar+ie!isco!ului /o"inicus al Cartaginei, !a!a ii recunostea in "od for"al dre!turile, adica inde!endent ad"inistrati.e a Bisericii africane) Tot !a!a !urta o cores!ondenta regulata cu !atriar+ii orientali, indeosebi cu E.log+ie al AleAandriei, Anastasie al Antio+iei si c+iar @irion al >eorgiei #(' ) Tot din .re"ea lui >rigorie eel 4are nu !ot fi uitate daniile !e care el le-a facut "anastirilor din Tara Sfanta si la 4untele Sinai)

Ra!orturile cu !erBii

In Orient, razboaiele reince! atat la frontiera !ersana cat si la cea dunareana) Conflictul cu !ersii, dezastruos !entru I"!eriu sub Iustin, se .a ter"ina in conditii a.anta0oase sub 4auriciu, dar .a reince!e in .re"ea lui ;ocas) 4oti.ul declansarii acestui conflict, care !area !entru o buna !erioada inc+eiat, a fost neres!ectarea de catre Iustin a tratatului unc+iului sau #(8 , Dustinian, inc+eiat cu !ersii in anul '8#) /e ase"enea, un rol deter"inant %-a "ai a.ut si !rotectia !e care bizantinii o "anifestau fata de ar"eni, cei care tot acu" se re.oltasera i"!otri.a !ersilor) Ar"enia a.ea nu nu"ai o i"!ortanta strategics !entru I"!eriu, dar era si un furnizor i"!ortant de "ilitari, care ii inlocuiau !e "ercenarii ger"ani !lecati in A!us) /re!t re!resalii la aceasta atitudine, C+osroe I a in.adat S7ria, a !us sta!anire !e cetatea /aras situata la frontiera) Pe ti"!ul lui Tiberiu <asociat lui Iustin II cu titlu de caesar, el fund "ai inainte co"es eAcubitoru", adica co"andantul garzii !ersonale a i"!aratului=, s-a incercat inc+eierea unei !aci cu !ersii, dar !entru aceasta era ne.oie de intarirea fortelor ar"ate, care sa-i dea !restigiul necesar sa trateze cu !ersii) In .ederea intaririi fortelor sale "ilitare, Tiberiu a.ea ne.oie de un ar"istitiu !e care-% obtine in 4eso!ota"ia, dar nu si in Ar"enia) In 'IC, in functia de "agister "ilitu" !er Oriente" este nu"it 4auriciu, care a re!urtat unele .ictorii ce i-au !er"is lui Tiberiu sa negocieze !entru o!rirea lu!telor) Conditiile !use de el lui C+osroe erau generoase in sc+i"bul cetatii /aras, !ersii ur"au sa !ri"easca unele teritorii !ierdute

#(& DacGues BROSSE, O!)cit), !) %#(-%#&)

#(' 4) 6an ESBROEC@, L HEglise georgienne des origines au 4o7en Age, in Bedi @artlisa, &9, % $C#, !) %C8-%$$) #(8 Iustin al II-lea era fiul 6igilantiei, sora lui Dustinian)

C%

!recu" Ar"enia) Tratatul era !e !unctul de a fi inc+eiat, cand C+osroe "oare in 'I$, succesorul sau :or"isdas, ru!and negocierile) Razboiul reince!e si .a dura !ana la "oartea lui Tiberiu in 'C#) Succesorul lui Tiberiu, 4auriciu .a continua conflictul cu !ersii, dar .a inregistra o oarecare a"eliorare a situatiei) In '$%, :or"isdas a fost asasinat de catre satra!ul 6aranes din 4edia, iar fiul lui :or"isdas, C+osroe al II-lea a cerut a0utor bizantinilor !entru a-si reca!ata tronul) 4auriciu il a0uta, C+osroe isi reca!ata tronul iar in sc+i"b cedeaza bizantinilor orasele 4art7ro!olis, /aras si intreaga Ar"enie #(I ) Relatiile cu !ersii se .or inrautati sub i"!aratul ;ocas, C+osroe al II-lea cucerind in 89' cetatea /aras si Cezareea Ca!adociei)

Situatia din Balcani si de la /unarea de Dos

Re.enind la conflictele succesorilor lui Dustinian nu !ute" trece cu .ederea situatia de la /unarea de Dos sau cea din Balcani) 4ai intai, Iustin al II-lea, !rin refuzul !latii subsidiilor anuale ?utrigurilor si a.arilor, este ne.oit sa faca fata in.aziilor acestora dincolo de /unare in '88) Un an "ai tarziu a.arii au acce!tat sa dea a0utor lo"barzilor in lu!ta acestora contra ge!izilor, du!a a caror infrangere .or ra"ane sta!ani in intreaga Ca"!ie Panonica) /in acest "o"ent dru"urile a.arilor .or fi desc+ise in toate directiile, de.enind o !utere de te"ut !entru I"!eriul bizantin) Tiberiu, in calitatea sa de coregent, a inc+eiat !acea cu ei in sc+i"bul unei su"e anuale de C9)999 de solidi <(8& ?g) aur=) Pentru aceasta su"a conducatorul a.ar Baian se obliga sa intre!rinda o ca"!anie i"!otri.a sla.ilor din Ca"!ia 4unteana) Inaintand de-a lungul /unarii, !e .ec+iul dru" ro"an Singidunu"No.ae-/urostoru", a.arii au a0uns !ana in /obrogea, de unde au trecut in stanga /unarii) Scla.inii, atacati !e neaste!tate, nu au o!us nici o rezistenta, recunoscand suzeranitatea lui Baian, caruia i-au si !redat "iile de !rizonieri, adusi din !ro.inciile din drea!ta /unarii <'IC=) In acest fel, conducatorul

a.ar isi consolida inca odata !ozitia in zona, facand din scla.ini su!usii sai) In anul 'C# a.arii au cucerit orasul Sir"iu", unde Baian isi .a instala noua sa resedinta) /in acest loc, alaturi de su!usii lor .or intre!rinde "ai "ulte incursiuni asu!ra cetatilor de la /unarea de Dos si .or !ustii teritoriile de Nord ale I"!eriului, i"!reuna cu Peninsula Balcanica, de.enind sta!ani in zona) Astfel, !e la anul 'C9 sla.ii s-au asezat !e teritoriul I"!eriului, foarte !robabil si in /obrogea, in nu"ar "are) In general, asezarea lor nu a a.ut un caracter !er"anent si nici intentii !asnice, ci !entru 0af si !rada) Se !oate se"nala insa tot acu" un ince!ut al constituirii de asezari statornice ale sla.ilor in Peninsula Balcanica) Situatia s-a co"!licat !e .re"ea lui 4auriciu, cand !uternicul regat al a.arilor, i"!reuna cu sla.ii, nu se .or "ai "ultu"i cu si"!le eA!editii de !rada, du!a care sa se intoarca in locurile de unde !ornisera, ci se instaleaza !er"anent !e teritoriul bizantin, asa cu" o facusera din 'C9) S!re deosebire de ger"ani care au !lecat in alte !arti, sla.ii au reusit sa creeze ade.arate unitati !oliticoad"inistrati.e in sanul I"!eriului bizantin) Pana in anul 89# ar"ata bizantina condusa de generalul Priscus si a!oi de fratele i"!aratului, Petru, a reusit sa tina la res!ect !e sla.i si sa nu le !er"ita instalarea in "asa la Sud de /unare) Lu!tele s-au !urtat in /obrogea, in Bulgaria de astazi, in zona Banatului si c+iar in 4untenia si Oltenia) Un conte"!oran al acestor e.eni"ente, Teofilact Si"ocata si a!oi Teofan Confesorul la ince!utul secolului al I5-lea ne ofera unele "arturii interesante des!re e.eni"entele din aceasta !erioada) Astfel, !ri"ul .orbind des!re eA!editiile ar"atei bizantine in Nordul /unarii <4untenia=, "entioneaza si !e auto+tonii de aici, care se !un in slu0ba ar"atei bizantine, in lu!ta i"!otri.a triburilor sla.e, !recu" si unele rauri !recu" Ili.a?ia, identificat cu Ialo"ita #(C )

#(I Alain /UCELLIER, 4ic+el @APLAN, B7zance I6e-56e siecle, Paris, %$$8, !)##) #(C E"ilian POPESCU, Istoria Bi s!iritualitatea ) ))!) #%#) C#

/e acu" inainte zonele ocu!ate co"!act de sla.i .or !urta nu"ele de scla.inii, iar cele de !o!ulatia ro"anica, ro"anii) S!re deosebire de a.ari, sta!anitorii lor, care in.adau I"!eriul !entru !rada, du!a care se intorceau, sla.ii nu .or "ai !leca de aici niciodata) Li!siti insa de o organizare

!olitica si "ilitara, ca si de unitatea de care dadeau do.ada a.arii, ei au reusit totusi sa se i"!una !rin nu"arul lor "are) In '$I ei .or a.eau c+iar o tentati.a de cucerire a Constantino!olului, dar fara succes) I"!otri.a lor i"!aratul ;ocas nu a luat nici o "asura, fie din cauza slabiciunilor ar"atei, fie ca nu-i considera un !ericol !entru I"!eriu) ;ata de a.ari acelasi ;ocas le-a "ar? subsidiile, crezand ca !rin acest gest !utea sa-i !otoleasca)

Conflictul dintre !a!a >rigorie Bi Biserica de la Constantino!ol

In ciuda ra!orturile bune dintre !a!a >rigorie eel 4are si I"!eriu, intre e!isco!ul Ro"ei si eel de la Constantino!ol au a!arut in aceasta !erioada unele neintelegeri) In anul '$', !a!a anula in "od oficial conda"narea a doi clerici greci, loan si Atanasie, acuzati de erezie de catre !atriar+ul loan Postitorul) 4ai "ult decat atat !a!a i-a in.itat !e cei doi la Ro"a) Cazul ilustreaza fa!tul ca >rigorie era constient de !rici!atus ro"an definit de !redecesorii sai) El era gata sa largeasca se"nificatia canoanelor sinodului de la Sardica din (&(, care !er"iteau Ro"ei anularea sentintelor altor "itro!olii si stabilirea unor curti de a!!el, din care ur"au sa faca !arte e!isco!ii diocezelor .ecine) In cazul celor doi clerici "entionati, >rigorie a ado!tat o !rocedura directa, cazul fiind 0udecat la Ro"a) Cu toate acestea el nu nega locul al doilea du!a Ro"a al e!isco!ului de la Constantino!ol si inaintea AleAandriei) Aceasta ordine, care fusese stabilita la Sinodul de la Constantino!ol din (C%, dar contestat de Leon in secolul al 6-lea, a!area in scrisoarea lui >rigorie din '$9, !rin care anunta alegerea sa #($ ) Acest realis" al !a!ei cu !ri.ire la !ozitia scaunului 2Noii Ro"e3, nu-% .a i"!iedica sa !rotesteze i"!otri.a titlului de 2!atriar+ ecu"enic3 folosit de loan Postitorul) Contestat si de !redecesorul lui >rigorie, Pelagiu al II-lea in 'CC, titlul fusese utilizat de "ai "ulte ori de catre loan Postitorul in cores!ondenta sa cu Ro"a din '$' cu !ri.ire la !reotii loan si Atanasie) In scrisorile adresate !atriar+ului loan Postitorul, i"!aratului 4auriciu si i"!aratesei Constantina, !a!a >rigorie de"onstra o necunoastere a se"nificatiei ter"enului de 2ecu"enic3) ;olosit "ai inainte de catre !atriar+ii AleAandriei, Constantino!olului si a altor scaune, c+iar si de Ro"a, titlul de 2ecu"enic3 <oi?ou"eni?os= afir"a o autoritate in cadrul 2!a"antului locuit3 <oi?ou"ene=, ter"en care dese"na in "od !ractic I"!eriul #&9 ) El era a!licat de facto nu"ai !atriar+ului de la Constantino!ol) In constiinta bizantina nu se !unea !roble"a negarii autoritatii 2a!ostolice3 si "orale a .ec+ii Ro"e, deoarece titlul era folosit si in cazul e!isco!ului de la Ro"a)

Asi"ilarea sa la sfarsitul secolului al 6l-lea, reflecta !robabil dorinta e!isco!ilor de la Constantino!ol de a-si face cunoscuta influenta Ki"!erialaL asu!ra rezistentei "onofizite) Cu toate acestea, >rigorie eel 4are a dat acestei !roble"e o di"ensiune ecleziologica care de"onstra !e de-o !arte ca folosirea eAcesi.a a unor titluri bizantine era straina s!iritului latin, iar !e de alta !arte ca eAistenta unui 2e!isco! uni.ersal== era eAclusa, aici fiind inclus si el) Prin traducerea incorecta a cu.antului 2ecu"enic3 cu 2uni.ersal3, !a!a il acuza !e !atriar+ul loan de un orgoliu de neiertat) 2Luandu-si titlul de e!isco! uni.ersal== scria !a!a >rigorie i"!aratului, !atriar+ul de la Constantino!ol 20uca !ractic rolul anti+ristului, deoarece c+iar si A!ostolul Petru, caruia :ristos i-a incredintat tur"a Sa, nu %-a nu"it niciodata e!isco! uni.ersal== #&% ) El insista asu!ra acestei idei, !e care o strecoara in scrisorile adresate colegilor sai, !atriar+ii

4onu"enta >er"aniae :istorica, E!istola I, #C, Berlin) :)>) BEC@, @irc+e und T+eologisc+e Literatur i" Bizantinisc+en 4unc+en, %$'$, !) 8(-8&) 4onu"enta >er"aniae :istorica, E!istola 6, (I, Berlin) Reic+,

C(

Anastasie al Antio+iei si E.log+ie al AleAandriei) Rezultatul a fost nefa.orabil, in ras!unsul sau, Anastasie insinuand ca !a!a a reactionat astfel din gelozie) La randul sau, E.log+ie era ce.a "ai conciliant, s!unand ca !entru 2a-l asculta !e >rigorie3, nu .a folosi !entru colegul sau de la Constantino!ol titlul de ecu"enic) 4ai "ult decat atat !entru a !lace lui >rigorie, E.log+ie i se adresa cu titlul de !a!a uni.ersal, care nu a.ea ni"ic eAce!tional, fiind folosit des !entru e!isco!ul de la Ro"a) Cu toate acestea !a!a >rigorie eel 4are !rotesta 2)))Eu .a cer sa nu "ai folositi acest titlu, atunci cand .orbiti de "ine) Eu stiu cine sunt, iar .oi cine sunteti) Prin rang .oi sunteti fratele "eu, du!a "orala !arintele "eu) Eu nu a" dat un ordin, ci nu"ai a" indicat ce "i s-a !arut necesar) A" s!us ca .oi nu trebuie sa folositi titlul de e!isco! uni.ersal, atat !entru "ine cat si !entru altii) Onoarea "ea este Biserica Uni.ersale, .igoarea unita a fratilor "ei) Ceea ce "a onoreaza cu ade.arat este fa!tul ca ni"eni nu refuza onaorea ce i se cu.ine) Sa dis!ara cu.intele care !ot s!ori .anitatea si care ranesc "ilostenia3 #&# ) La "oartea !atriar+ului loan Postitorul in '$', succesorul sau a continuat sa foloseasca titul

de 2!atriar+ ecu"enic3, iar i"!aratul 4auriciu .a ordona !a!ei ca subiectul sa fie inc+is) Este greu de crezut ca !a!a >rigorie a transfor"at conce!tia autoritara a !ri"atului, !e care o a.eau !redecesorii sai, 6ictor si Stefan, /a"asus, Leon sau >+elasie) >rigorie nu era in o!ozitie cu conce!tiile conte"!oranilor sai, iar ecleziologia !a!ala eA!ri"ata in /ecretu" >elasianu" ii era straina) Ca toti !a!ii din aceasta !erioada, !a!a >rigorie se considera dre!t un succesor al lui Petru, !e care-% a!recia ca sursa a !uterii e!isco!ale, dar nu .edea Ro"a ca !e o !utere do"inanta in ra!ort cu ceilalti e!isco!i #&( ) El este deci un "artor al 2ecleziologiei co"uniunii3, care a !astrat unitatea dintre Orient si Occident de-a lungul !ri"ului "ileniu al istoriei crestine)

/inastia lui :eraclius Bi sfarBitul I"!eriului Ro"an <8%9-I%I=

Urcat !e tron in anul 8%9, i"!aratul :eraclius a do"nit !ana in 8&%, iar ur"asii sai .or conduce I"!eriul !ana in I%I) /intre acestia, doi sau trei "erita a fi "entionati !entru unele realizari sau !entru durata do"niei lor Constant II <8&#-88C=, Constantin I6 <88C8C'= si Dustinian II Rino+"etul sau 2cel cu nasul taiat3 <8C'-8$'M I9'-I% %= #&& ) /es!re secolul al 6:-lea, C+arles /ie+l s!unea ca 2re!rezinta !erioada cea "ai su"bra din istoria Bizantului) Este .orba des!re o !erioada de criza !rofunda, un "o"ent decisi. in care eAistenta insasi a I"!eriului !area "ai degraba un 0oc3 #&' ) La randul sau, >)Ostrogors?7, atribuie e!oc+ lui :eraclius o i"!ortantN eAce!tionala este !unctul de !ornire al istoriei !ro!riu-zise a Bizantului, in ti"! ce !ana acu" I"!eriul "ai !astra o serie de caracteristici ale !erioadei ro"ane) Aceste doua obser.atii isi au 0ustetea lor) In sec) al 6:-lea ci.ilizatia bizantina a trecut !rintro ade.arata criza de .alori li!sa de scriitori, de istoriei, de constructii deosebite etc) Cu toate acestea asista" "ai degraba la o sc+i"bare a as!ectului I"!eriului) Printre cauzele acestei sc+i"bari se nu"ara li!sa de unitate intre Occident si Orient, iar in cazul Orientului, di.ergentele dintre regiunile ortodoAe si cele "onofizite au creat "ari !roble"e) Dustinian esuase in e!uizantul sau efort de restabilire a 2ro"anitatii3, iar !retul a"bitiilor sale gresit diri0ate au dus la cucerirea !ro.inciilor cele "ai bogate, de catre arabi) /e ase"enea, in Peninsula Balcanica, sla.ii sau instalat !entru o

#&# D)4)R) TILLAR/, LHE.eGue de Ro"e, Paris, Cerf, %$C#, !) I(-I&M #(&) Nu eAista un funda"ent istoric asa cu" s-a

!retins uneori, !recu" ca >rigorie eel 4are, !ri"ind !roteste Constantino!ol, a ince!ut sa foloseasca titlul de ser.us ser.oru" /ei) Aceasta uzanta .a de.eni nor"a ce.a "ai tarziu)

de

la

#&( Q.es CON>AR, LHEcclesiologie du +aut 4o7en Age, Paris, %$8C, !) %&#%&8M %'%-%'() #&& A) STRATOS, B7zance au 6ile siecle, .ol) I-II, Paris, %$C9M C+) /ie+l, ;iguri bizantne))).oY) II, !) (C'-&%#M C) :EA/, Dustinian II of B7zantiu", 4adison, %$I%) #&' 6ezi Paul LE4ERLE, :istoire de B7zance, Paris, %$8', !) 8') C&

!erioada lunga de ti"!, a0ungandu-se tot acu" si la for"area !ri"ului Stat bulgar) In aceste conditii, consecinta fireasca !e toate !lanurile - geografic, etnic, econo"ic, religios si ad"inistrati. - a fost aceea ca I"!eriul a suferit o transfor"are decisi.a nu "ai !ute" .orbi acu" de un I"!eriu Ro"an, ci de un I"!eriu >rec de Rasarit) El se .a ada!ta noilor conditii create si .a su!ra.ietui la di"ensiuni reduse, dar ce.a "ai o"ogen, "ai bine !ro!ortionat fortelor sale reale si "ai bine !regatit !entru lu!ta i"!otri.a dus"anilor care-% incon0urau #&8 ) Sub aceasta for"a .a rezista !ana la sfarsitul sec) al 56-lea)

/ecadenta !ersana

Cele doua "ari !uteri "ondiale de !ana la sfarsitul secolului al 6l-lea si ince!utul secolului al 6:-lea erau I"!eriul Ro"an si eel !ersan !ri"ul .a reusi sa obtina in detri"entul celui de-al doilea o .ictorie decisi.a, du!a care .a fi si el in.ins de arabi) In !ri"ii ani ai do"niei lui :eraclius, !ersii erau "ai a"enintatori ca niciodata, cuceririle lor efe"ere anuntand !arca !e cele de "ai tarziu ale arabilor in 8%# ei se aflau la Antio+iaM in 8%& la Ierusali", de unde au luat !arti din Sfanta Cruce a 4antuitoruluiM in 8%C sau 8%$ ei a0ung la AleAandria) :eraclius a re luat ofensi.a in 8## cu rezultate !oziti.e, in Ar"enia in 8#', iar orasul Nini.e %-a cucerit in 8#I) :eraclius i"!une conditiile noii !aci, in ur"a careia !ersanii au fost constransi sa restituie toate !osesiunile lor anterioare) I"!aratul se intoarce din aceasta ca"!anie .ictorios, este !ri"it in triu"f la Constantino!ol in 8#$, aducand cu el si !arti din Sfanta Cruce a 4antuitorului care au fost luate anterior si !e care le reaseaza la Ierusali") Tot acu" :eraclius isi ia si titlul oficial de basileus #&% , care !ana atunci in li"ba greaca dese"na !e regele !ersilor) Noul titlu era de fa!t !istos e. 5risto Basile.s sau rege care are credinta

in :ristos, ca un fel de co"!le"ent adus .ec+iului titlu traditional ro"an, i"!erator sau a.tocrator) Sc+i"barea este se"nificati.a cu atat "ai "ult cu cat in ter"inologia !olitica curenta, !utea fi inter!retat ca o di"inuare a de"nitatii i"!eriale) Titlul de i"!arat a!artinea unicului si uni.ersalului i"!arat in ti"! ce el a.ea "ai "ulti regi <in latina reges M in greaca basileis= ai natiunilor, care re.endicau o 0urisdictie regionala sau tribala #&C ) Sc+i"barea titlului i"!erial este inter!retata ca un se"n al noii constiinte 2elenice3 a bizantinilor sau ca o i"itare a titlului !ersan de Lrege al regilorL) In realitate, factorul decisi. era fa!tul ca LbasileusL era un ter"en biblic si "esianic in Noul Testa"ent, :ristos este ade.aratul si singurul basile.s sau rege, c+iar daca su.eranul I"!eriului Ro"an, !rin credinta sa in :ristos <!istos en 5risto= se asocia !e .iitorul slu0irii i"!aratesti a lui :ristos) Astfel, sc+i"barea reflecta "ai intai integrarea unei ideologii crestine teocratice, filozofiei !olitice ro"ane oficiale) Pe .iitor, titlul de basileus de.enea !ri.ilegiul eAclusi. al singurului si uni.ersalului su.eran al Noii Ro"e, fiind refuzat acest titlu !retendentilor franci sau sla.i #&$ ) Astfel, :eraclius isi asu"a in teorie si in !ractica .iziunea uni.ersala "ostenita de la Constantin, Teodosie I si Dustinian, conferindu-i totodata o di"ensiune eA!licit religioasa) Aceasta "ostenire uni.ersala a fost !astrata si de succesorii sai !recu" Constantin al II-lea, care atunci cand

A) STRATOS, Les frontieres de I HE"!ire b7zantin au cours du 6ile siecle, in Actele celui de-al 5I6 -lea Congres de Bizantinologie, to"ul II, !) &#%-&(&) #&I Basileus dese"na la ince!ut !e "arele rege al Persiei) In titulatura bizantina este introdus !e .re"ea lui :eraclius, "ai !recis in ur"a .ictoriilor re!urtate de acesta asu!ra sasanizilor, de.enind din acest "o"ent eci.alentul latinului i"!erator) #&C >) OSTRO>ORS@Q, LA.tocrator I Sa"odrzacL, in >lasni? Sr!s?e A?ade"i0e, %8&, Belgrad, %$(', !!) $I-%CI) Titlul de basileus a fost folosit de :eraclius intr-o no.ela din 8#$, cf) D) Bi P) ZEPROS, Dus graecoro"anu", I, Atena, %$(%, !) (8) # $ Astfel i"!aratul co"bina doua titluri, eel religios Bi eel secular, intitulandu-se dre!t Lbasileus care are credinta in :ristos /u"nezeu Bi i"!arat al Ro"anilorL <en :risto to Teo !istos Basile.s ?ai a.tocrator Ro"eon=) C'

arabii a"enintau Constantino!olul se gandea c+iar la transferal ca!italei in Italia) In 8%9, situatia

I"!eriului era atat de tragica incat :eraclius se gandea la o e.entuala retragere la Cartagina, care !area "ai sigura decat Constantino!olul) Triburile de sla.i si de a.ari detineau !ractic intreaga Peninsula Balcanica, iar ofensi.a !ersana continua) Antio+ia si /a"ascul au fost cucerite in 8%(, iar cucerirea Ierasali"ului, si"bol al do"inatiei crestine in Orient s-a !rodus in 8%&) Toate e.eni"entele dra"atice care au a.ut loc !e !erioda do"niei sale, cul"inand cu a!ararea ca!italei in fata atacului !ersan din 8#8, sal.ata !rin !rotectia icoanei 4aicii /o"nului, au constituit fondul !oliticii religioase a i"!aratului :eraclius) Ar"atele bizantine au co"batut cu succes, !entru a!ararea si !rezer.area I"!eriului ro"an uni.ersal) Atat i"!aratul cat si !atriar+ul nu !uteau insa negli0a !astrarea unitatii religioase, a"enintata de sc+is"a dintre calcedonieni si "onofiziti) Proble"a de.enise craciala in zona situata intre Ar"enia, Siria si Egi!t, unde a.eau loc batalii decisi.e, nu nu"ai !entru controlul teritorial si !olitic, dar si !entru .iitoral !o!ulatiilor crestine orientale)

Instalarea sla.ilor in >recia

Situati intre Oder si 6istula, !o!oarele sla.e considerate indo-euro!ene, s-au de!lasat lent catre S-EM in secolul al II-lea ei ocu!au zona dintre Ni!ra si S) /unarii) Ei a!ar in iz.oare toc"ai la ince!utul secolului al 6l-lea, cand au intre!rins dese incursiuni la /unare #'9 ) Intre 'C9-'C% sla.ii au trecut "asi. flu.iul, fara a inta"!ina nici cea "ai "ica rezistentaM ei au ocu!at "ai intai Tracia si 4acedonia, iar in 'C8 Tesalonicul a cunoscut !ri"ul dintr-o serie "ai lunga de asedii) Aflati la ince!ut sub controlul a.arilor, au sca!at de acestia si s-au ras!andit in >recia !ana in Pelo!onez, unde .or a0unge in 'CI-'CC) Ei s-au instalat sub for"a unor "ici entitati inde!endente nu"ite scla.inii) In zona Tesalonicului ei au obtinut c+iar inde!endenta fata de a.ari) Intre 89& si 8%' sla.ii au asediat din nou Tesalonicul, iar in 8%C :eraclius a reusit sa inc+eie !acea cu ei in sc+i"bul !er"isiunii de a se instala la !ortile orasului) In !artea de Nord a Balcanilor, triburile de sla.i au ra"as in continuare su!use a.arilor, care ii .or substitui !e greci) Astfel, !rocesul de sla.izare .a atinge o zona destul de larga, din A+aia si Tesalia !ana in 4acedonia) In a!arenta, sla.izarea Balcanilor a fost un !roces care a ince!ut din Sudul Peninsulei Balcanice !entru a se indre!ta "ai a!oi s!re Nord) Penetrarea sla.ilor are insa acu" un caracter nou de si"!le nu "ai este .orba acu"

incursiuni, ci de instalarea in teritoriul grec in gru!uri co"!acte, indeosebi in 4acedonia, E!ir si Tesalia, cu a0utoral corabiilor constraite dintr-un singur tranc+i nu"ite "onoAile, a0ungand c+iar si in insule) Relatiile dintre I"!eriu si aceste triburi in.adatoare au fost !entru o lunga !erioada de ti"! destul de delicate Constans II <8&%-889= si Dustinian II <8C'-8$'M I9'-I% %= .or intre!rinde incursiuni "ilitare i"!otri.a lor) In 4acedonia, sla.ii au ra"as ele"entul do"inant, iar I"!eriul a fost ne.oit sa se aco"odeze acestei situatii, "ultu"indu-se cu o anu"ita suzeranitate asu!ra lor) In restul >reciei sla.ii .or fi elenizati) Ra!iditatea cu care atat sla.ii cat si celelalte !o!oare "igratoare au ocu!at Peninsula Balcanica !oate fi eA!licata !rin .idul "ilitar, ad"inistrati., iar in unele zone c+iar de"ografic, !e care %-au gasit toate aceste !o!oare) Intre '$( si '$8 siste"ul defensi. bizantin de la /unare se !rabuseste, I"!eriul !astrand doar cetatile "ai "ari !recu" Singidunu", Dustiniana Pri"a, Naissus, Serdica) Bulgarii

#'9 C) RAZAC:E6ICI, Sla.ii februarie %$$I, !) &I-'9) C8

in

iz.oare

bizantine,

in

4agazin

istoric,

Tot in aceasta !erioada a"enintatori au de.enit si bulgarii) Aceasta !o!ulatie de origine finougrica a!aruse cu caracter e!isodic in "ai "ulte randuri) >oniti de !e 6olga de catre cazari ei s-au de!lasat sub conducerea +anului As!aru+ catre 6est, a0ungand !e la 8I9 in zona /eltei /unarii) Pentru a-i o!ri I"!eriul a intre!rins "ai "ulte o!eratii "ilitare co"binate <ar"ata terestra si flota !e /unare=, dar Constantin al I6-lea <88C-8C'= este in.ins si este obligat sa recunoasca noul Stat de la /unare si !ana in Balcani) /in acest "o"ent .o" !utea obser.a cu" bulgarii isi .or intinde do"inatia asu!ra triburilor sla.e, dar .or fi sla.izati in scurta .re"e, a0ungand c+iar sa-si uite si li"ba, in ti"! ce sla.ii !ana acu" destul de dis!ersati .or cunoaste o buna organizare !olitica i"!usa de catre bulgari) Rezultatul acestui feno"en .a fi constituirea in Nordul Traciei a unui Stat redutabil, ce .a 0uca un rol i"!ortant si funest in acelasi ti"!, !entru I"!eriul bizantin) Este i"!ortant de a"intit si un alt as!ect al acestei !erioade si anu"e I"!eriul .a abandona in noul conteAt geo!olitic .ec+ile frontiere ale /unarii, !entru a se re!lia s!re .arfurile "untoase din Nordul Traciei)

Cuceririle arabe

Pana in secolul al 6l-lea !rezenta celor doua I"!erii, eel !ersan si eel ro"an, ri.ale dar solidare, caracteriza Orientul A!ro!iat #'% ) 4iscarile de !o!ulatii care s-au !rodus la !eriferia acestor I"!erii au "odificat uneori natura relatiilor dintre ro"ani si sasanizi, fara a !une in !ericol eAistenta lor) Ince!and cu secolul al 6l-lea lucrurile s-au sc+i"bat, "ai ales ca ur"are a in.aziilor !o!oarelor ger"anice in Occident, a eA!ansiunii sla.e si a cresterii !uterii arabe) /e aceea, e.eni"entul eel "ai i"!ortant al sec) al 6:-lea ra"ane eel al cuceririlor arabe #'# )

6ezi P) >OUBERT, B7zance a.ant IHIsla") %) % B7zance et I HOrient sous les successeurs de Dustinien, Paris, %$'%M N) >) >ARSOIAN, B7zantiu" and t+e Sasanids, in Ca"bridge of Iran (, #) V # Arabia se afla situata intre >olful Persic, Oceanul Indian Bi 4area RoBie care !relungeBte la Nord-Est .alea Iordanului) Peninsula Arabiei, tra.ersata !rin "i0loc de tro!icul Cancerului, este un i"ens desert de a!roa!e #)'99)999 " # , ataBat din !unct de .edere geologic Africii) Platfor"a arabica accidental la Est, de-a lungul >olfului O"an, !rintrun lant "untos, are in !artea de S6, deasu!ra 4arii RoBii, un "asi. de granit Bi la.a care a0unge la cca) ()999 ") in eAtre"itatea sudica) Prin altitudinea ei aceasta regiune !urta in antic+itate nu"ele de LArabia binecu.antataL) Restul Peninsulei este !lina de desert de nisi! Bi roci, seceta a!roa!e totala se adauga frigului deosebit de !uternic ti"! de # luni de iarna Bi caldurii toride in restul anului) Aceasta regiune oarecu" inos!italiera a fost locuita de o !o!ulatie de li"ba araba din secolul al I5-lea i)d):r) Aceasta era in "area ei "a0oritate no"ada, organizata in triburi, adesea ostile, dar care au a0uns sa se organizeze intr-o entitate durabila) Cu toate acestea, religia isla"ica, nascuta in secolul al 6l-lea in "i0locul Arabiei, a constituit un fer"ent i"!ortant in deter"inarea destinului !o!oarelor arabe) In ceea ce !ri.eBte a!aritia etniei arabe, adica a !o!ulatiei care .orbea li"ba araba, este greu de !recizat cand a a!arut) Ince!and cu secolul al I5-lea i)d):r), teAtele acadiene Bi ebraice, !laseaza in regiunea deBertului siro-"eso!ota"ian Bi in N6 Arabiei o !o!ulatie ce !urta nu"ele in acadiana de aribi, arabu, arubu, iar ebraica de arab) 4entiunile indiscutabile des!re arabi !ro.in din 0urul anului C'( i)d):r la aceasta data in Siria, regele Sal"anasar al Ill-lea in.insese du!a s!usele sale, tru!ele coalizate ale regilor /a"ascului, Israelului, A"onului Bi Ciliciei) La randul lor, analele asiriene a"intesc de lu!tele "onar+ilor asirieni cu arabii, iar teAtele ebraice descriu !e arabii din nord ca fiind cei care se ocu!au cu creBterea ani"alelor) Su!re"atiei culturale Bi +ege"oniei !artiale eAercitate de statele asiro-babiloniene asu!ra arabilor i-au succedat I"!eriul !ersan) Pe la &C% ar"ata lui 5erAes a.ea in co"!onenta ei Bi arabi) Zona sud arabica, fertila Bi culti.abila, a fost !o!ulata necunoscuta de o !o!ulatie, care .orbea dialecte se"itice la o data

din gru!ul nu"it sud-arabic) Ei i-au asi"ilat !e indigeni Bi au intre!rins lucrari a"!le de irigatii !entru dez.oltarea agriculturii) Un teAt ebraic din secolul al I5-lea i)d):r) ne .orbeBte de regina Saba, care i-a facut o .izita lui Solo"on) Po!ulatia Sabei ca Bi !o!ulatia din Nordul Arabiei a tri"is la un "o"ent dat regilor Asiriei, ca"ile Bi tot felul de !lante aro"ate <I%'-8C'=) Cartea !rofetului Iezec+iel ne a"inteBte de negustorii din Saba care .indeau la T7r aro"ate, !ietre !retioase Bi aur) EAista deci un Stat la Saba inca din secolul al 6:I-lea i)d):r), iar in secolul al 6-lea i)d):r) colonii Sabei s-au stabilit in Etio!ia) Coloni sudarabici ai Etio!iei au for"at State, care ince!and cu secolul al Ill-lea d):r) au creat un fel de ca! de !od !e coasta araba a 4arii RoBii, inter.enind c+iar uneori, in lu!tele dinastiilor sudarabe) 6ezi T+e CI

In "o"entul in care scena !olitica era do"inata de lu!ta dintre ro"ani si !ersanii sasanizi, Arabia a a.ut de su!ortat o transfor"are deosebit de i"!ortanta) Aceasta sc+i"bare s-a si"tit "ai "ult !e !lan ideologic, !rin !atrunderea crestinis"ului "onofizit "oderat legat de Bizant, a crestinis"ului nestorian si a iudais"ului !rote0at de !ersi) Toate aceste religii erau !rezente in Arabia, dar "ai ales in Sudul ei) E.reii reusisera c+iar sa i"!una in aceasta zona un rege arab, con.ertit la iudais" in secolul al I6-lea d):r) In 0urul anului '%9, un rege ade!t al iudais"ului "ilitant a0unge la !utere si ii !ersecute !e crestini) La randul sau, Bizantul contraataca !rin inter"ediul I"!eriului crestin al Etio!iei) In ur"a unei re.o?e, la !utere a0unge un scla. !e nu"e Abra+a, a!arator al crestinis"ului, dar care oscila intre cele doua !uteri) A!ro!ierea sa de Bizant si Etio!ia a declansat o contraofensi.a !ersana, astfel incat !e la anul 899 d):r) ar"ata !ersana a de.enit sta!ana in zona Qe"enului) In aceasta !erioada au !ros!erat unele centre co"erciale !recu" 4ecca, a carei econo"ie "onetara eAercita o influenta dizol.anta asu!ra structurilor tribale si a .alorilor traditionale) 4ecca <in araba 4a??a= era un centru co"ercial i"!ortant stabilit in 0urul unui sanctuar binecunoscut) Cetatea era locuita de tribul Tora7s, care se ocu!a cu traficul cara.anelor) Un "e"bru al acestui trib, !e nu"e 4o+a"ed ibnHAbdalla+ !e scurt 4o+a"ed <nascut !e la 'I9= orfan, sarac, de.enit agent co"ercial al unei fe"ei <@adi0a= deosebit de bogate, cu care s-a si casatorit, era in cautarea unei noi .ieti religioase #'( ) In 0urul anului 8%9 el a a.ut !ri"ele re.elatii si !redica !recu" ca Alla+ era atot!uternic, ca era singurul /u"nezeu si ca ascutatorii sai trebuie sa fie !regatiti !entru 4area Dudecata) Noua gru!are, care nu"ara la .re"ea aceea cati.a locuitori ai 4eccai, a fost inca de la ince!ut !ersecutata) In 8## Profetul i"!reuna cu ade!tii sai au gasit refugiu in oaza de la 4edina

sau Qatrib) 4a+o"ed a fost !ri"it aici de cele doua triburi !agane si de alte trei gru!ari iudaice, di.izate de lu!tele interne, ca un fel de arbitru ins!irat al Cerului) La 4edina, co"unitatea lui 4a+o"ed a s!orit ca nu"ar, iar credinciosii sai se nu"eau "osli", "usul"ani, adica su!usii lui Alla+) >ru!ul a ca!atat in "od !rogresi. caracterul unui Stat teocratic, iar o serie de intelegeri a fa.orizat consolidarea legaturilor cu triburile arabe) Pentru trecerea la noua religie era ne.oie de o con.ertire su!erficialS, iar triburile aliate !lateau taAa legala nu"ita za?at #'& ) Triburile aliate se anga0au de ase"enea sa nu atace alte gru!ari "usul"ane si sa !artici!e la razboaiele i"!otri.a non "usul"anilor #'' ) /u!a ce 4ecca a ca!itulat in 8(9, !acea isla"ica s-a instaurat !este intreaga Peninsula) In 0urul anului 8#$, 4a+o"ed a organizat o serie de eA!editii care .izau frontierele I"!eriului Bizantin, nu"ai ca !rofetul a "urit in anul 8(#) 4oartea lui 4a+o"ed a !ri.at tanara co"unitate "usul"ana nu nu"ai de seful ei religios, dar si de un conducator !olitic a carui !restigiu si autoritate daduse !osibilitatea consolidarii unei unitati ce risca acu" sa dis!ara) In realitate, Profetul nu !re.azuse ni"ic !entru succesiunea sa iar fiecare clan incerca sa-si i"!una un candidat, in ti"! ce unele triburi faceau secesiune, reca!atandusi co"!leta inde!endenta) /ualitatea rolului lui 4a+o"ed, Profet si sef !olitic, facea deosebit de delicata succesiunea sa) Asista" la o!ozitia dintre locuitorii 4edinei, care re.endicau onoarea de a a!artine orasului ales dre!t resedinta de catre Profet si cei ai 4eccai, concetatenii lui 4a+o"ed) In sfarsit, unii beduini care se aliasera cu 4a+o"ed, !entru ca acesta re!rezenta forta si autoritatea, dar care su!ortau cu greu unele restrictii, abandonau Isla"ul !entru a-i ur"a !e falsii !rofeti sau !entru a-si relua .ec+ile obiceiuri) Pana la ur"a un acord a fost inc+eiat intre !ri"ii sai ade!ti, iar Abu Ba?r

Ca"bridge :istor7 of Isla" in doua .olu"e T+e furt+er isla"ic lands) Isla"ic societ7 and ci.ilization, Ca"bridge, %$I9)

I T+e Central Isla"ic Lands, II

#'( 6ezi 4) >AU/E;ROQ-/E4O4BQNES, 4a+o"et, Paris, %$8CM 4) 4ontgo"er7 EATT, 4a+o"et, Paris, %$C$M 4) COO@, 4u+a""ad, OAford Uni.ersit7 Press, %$C() #'& Pentru cei care ra"aneau creBtini sau iudei eAista o alta taAa) #'' 4A S:ABAN, Isla"ic :istor7 a neF inter!retation, t) I, 899-I'9, Ca"bridge Uni.ersit7 Press, %$I%, !) '#-C&) 6ezi Bi 4) RE@AQA, L HIsla") Religion et ci.ilisation) Son eA!ansion du 6ile au 56e siecle, Paris, %$IC)

a de.enit !ri"ul ?ali0 ) El trebuia sa g+ideze co"unitatea, sa se ingri0easca de a!licarea diferitelor !rescri!ts ale legii sacre, Baria trans"isa de 4a+o"ed, dar care nu trebuia co"!letata) Re.elatia era inc+isa, 4edina ra"anea un loc !ri.ilegiat, in care se aflau cei care auzisera Coranul si care il !astrau in "e"orie) Anii care au ur"at "ortii lui 4a+o"ed au re!rezentat si !erioada eA!ansiunii arabe in Orientul A!ro!iat, fara a !utea considera acest feno"en dre!t un !lan al Profetului) In teritoriile cucerite, arabii au organizat +ege"onia lor !olitica iar !rin inter"ediul credintei, !ri"ii califi au reusit sa "entina unitatea unor !ro.incii deosebit de di.erse) EA!ansiunea in afara Peninsulei Arabice a fost "ai intai o!era a & califi Abu-Ba?r, O"ar I, Ot"an si Ali, considerati de "a0oritatea "usul"anilor ca fiind niste Lg+iziL <RaWidun=) /a"ascul a fost cucerit in 8(', Ierusali"ul a ca!itulat in 8(8, O"ar I fiind acela care a se"nat actul de !redare a orasului si garantand libertatea de cult !entru crestini) /in acest "o"ent Ierusali"ul a de.enit alaturi de 4ecca si 4edina al treilea oras sfant al Isla"ului #'I ) /u!a cucerirea AleAandriei in 8&#, au ur"at 4agrebul in 8$I, Tur?estanul c+inezesc in I%# si Indiile in I%9-I%() Ince!and cu I%%, Isla"ul s-a ras!andit in S!ania si a a0uns !ana in Pirinei, eAtinzandu-si influenta dea lungul 6aii Rinului) In ciuda unor succese s!oradice inregistrate in Sicilia sau in Italia 4eridonala, intre secolele 6III-I5, esecul de la Poitiers din I(# a "arcat sfarsitul eA!ansiunii isla"ului in 6est) Cucerirea de noi teritorii nu a inse"nat in "od obligatoriu o arabizare si o isla"izare siste"atica a !o!ulatiei, ci o organizare a .eniturilor si a c+eltuielilor) ;iecare !ro.incie isi !astra !ro!riile caracteristici si traditii) La "oartea lui 4a+o"ed I"!eriul bizantin !ute" s!une ca se afla intr-o !ozitie destul de confortabila !e !lan eAtern) /u!a o dis!uta teribila care a cul"inat in secolul al 6:-lea cu cucerirea Egi!tului, a Siriei si a Palestinei de catre !ersi, Bizantul condus de :eraclius <8%9-8&%= !area sa castige definiti. confruntarea sasanizii sunt res!insi in s!atiul lor traditional, 4eso!ota"ia si Iran, fara acces la 4are, in ti"! ce bizantinii detineau tot litoralul "editeranean, din S!ania si !ana in Egi!t, din Palestina si !ana in Italia) /in acest "o"ent !uterea Bizantului !area i"!osibil de contestat, cu atat "ai "ult cu cat Persia .a intra intr-o !erioada de lu!te intestine, care o .or i"!iedica sa !ri.easca dincolo de frontiere) In "od s7"bolic, in anul 8#$, cand :eraclius readuce Sfanta Cruce la Ierusali", du!a ce %' ani "ai inainte !ersii au luat-o in ca!itala lor Ctesifon, "arc+eaza un dublu !rogra" acela al Ro"ei traditionale si eel al I"!eriului ro"ano-crestin nascut in secolul al I6-lea, care tindea catre do"inatia intregii lu"ii de catre detinatorii Ade.arului) S!re deosebire de .ec+ea Ro"a, Bizantul in.insese definti. singurul ri.al, iar in !lus recu!erase Sfanta

Cruce cea care deter"inase .ictoria lui Constantin, !ri"ul i"!arat crestin) Cu toate acestea, .ictoria din 8#$ ra"ane "ai degraba a!arenta decat reala) C+iar daca I"!eriul Ro"an de Rasarit re!rezenta o forta "ilitara, el era unit !rin cultura ro"ano-elenistica, a.ea reguli 0uridice "ostenite din dre!tul ro"an, iar unitatea religioasa era asigurata de crestinis") Acesta forta cunostea si unele slabiciuni) /in !unct !unct de .edere "ilitar, nenu"aratele razboaie cu !ersii e!uizasera ar"ata bizantina, iar unele !ro.incii !recu" Siria si Egi!tul erau "entinute de garnizoane "ult !rea dis!ersate si fara s!ri0in financiar cores!unzator) In !ri.inta ad"inistratiei, inca din secolul al 6-lea se inregistreaza o transfor"are !rea lenta, fara o eli"inare ra!ida a ra"ificatiilor co"!leAe ale unui functionariat foarte ierar+izat) Unitatea !e !lan cultural era asigurata de o asanu"ita elita constantino!olitana ce .orbea si scria in greaca, o sinteza intre .alorile elenistice si cele ro"ane, !agane si crestine, care i"!unea o i"agi"e o"ni!rezenta a Ro"ei) In realitate, "a0oritatea subiectilor I"!eriului nu .orbeau greaca, fiind de!arte de a se si"ti !urtatori ai acestei noi eA!resii latina do"ina Occidentul +is!anic si italian, i"!artind cu Africa li"bile berbera, co!ta in Egi!t, siriaca in Siria si Palestina, ade.arate li"bi nationale) Aceasta di.iziune ling.istica nu era atat de gra.a, daca nu ar fi fost sustinuta de contradictii "ult "ai gra.e de ordin econo"ic, social sau

#'8 @alif, de la L?+alifa Rasul Alla+L, Lsuccesor al tri"isului lui Alla+L, asigura conducerea co"unitatii) 'I Confor" traditiei, 4a+o"ed in cursul unei calatorii nocturne ar fi .enit la Ierusali", unde i-a intalnit !e toti !rofetii biblici, iar a!oi s-a urcat la cer in !rezenta lui /u"nezeu) C$

religios) /in !unct de .edere social, I"!eriul bizantin era un s!atiu do"inat de o aristocratie a.ida si lucrat de tarani cu dre!turi di"inuate, in ti"! ce in orase se confruntau bogatia si "izeria crunta, fara ca sa !ute" .orbi in "od real de eAistenta unei clase "i0locii) Bizantul era ancadra"entul natural al !o!oarelor, "ai ales al celor din !ro.inciile "arginale, care nu erau grecesti, cu" ar fi cazul cu Ar"enia, Siria, Palestina, Egi!tul) /e aceea o astfel de situatie !oate eA!lica foarte usor "ulti"ea greselilor co"ise in "o"entul declansarii cuceririlor arabe, !use de !rea "ulte ori !e sea"a K"aselor !o!ulareL) In afara di.iziunilor sociale a.e" di.ergentele religioase din secolul al 6-lea cele "ai gra.e erezii s-au dez.oltat in !artea orientals a I"!eriului) Cele "ai i"!ortante, nestorianis"ul sau

"onofizis"ul s-au eAtins !ri"a in 4eso!ota"ia iar a doua in Siria, Palestina si Egi!t, unde a de.enit ra!id "a0oritara, un "i0loc de a-si eA!ri"a re.endicarile socioecono"ice si !ersonalitatea nationals) In fata unor !roble"e religioase si nationale deosebit de co"!leAe ca cele enu"erate aici !e scurt, I"!eriul nu a a.ut intotdeauna o !olitica coerenta i"!aratilor ortodocsi le .or succeda su.erani cu si"!atii "onofizite) /e aceea, toate tentati.ele de co"!ro"is, asa cu" a fost cazul cu Ect+esisul lui :eraclius din 8(C, s-au do.edit inutile) In aceste conditii, sub conducerea !ri"ilor su.erani arabi, califii, su!ranu"iti si ortodocsi, <raW+idun= Abu Ba?ar, O"ar, Ut"an si A:, Siria, Palestina si Egi!tul, "anate de di.iziunile !e care le-a" !o"enit, au trecut fara rezistenta in "ainile noilor cuceritori, in ti"! ce .ec+iul I"!eriu !ersan se .a !rabusi) In 88%, generalul 4uaFi0a !reia !uterea si inte"eiaza o ade.arata dinastie, aceea a U"a7azilor, care .a reusi sa su!una Nordul Africii si S!ania, lansandu-se !e "are, cucerind Ci!ru si a0ungand !ana la asedierea in doua randuri a Constantino!olului) O alta greseala tactica a fost si !olitica religioasa a Bizantului fata de "onofiziti, !e care succesorii lui Dustinian au continuat sa-i co"bata) Tentati.ele de unire intre!rinse de :eraclius, !recu" si noua doctrina creata de el si de !atriar+ul Serg+ie, toc"ai !entru a-i a!ro!ia !e ortodocsi de "onofiziti, au dus !ana la ur"a la "onotelis" #'S ) Asa a luat fiinta o noua erezie "onoenergis"ul #'$ ) Pe baza acestei doctrine s-a !utut realiza o unire in Ar"enia, Siria si Egi!t, unde a fost ales ca !atriar+ C7r <8(%=, "are a!arator al acestei for"ule) I"!otri.a acestei for"ule de unire s-a ridicat insa !atriar+ul Sofronie al Ierusali"ului, care .a a0unge in 8(& !atriar+ al Constantino!olului #89 ) Sofronie a !ri.it aceasta noua in.atatura ca !e o noua for"ula a "onofizis"ului si ca o de!artare de la dog"ele Calcedonului) Noua for"ula "onotelita a stat la baza edictului din 8(C, cunoscut si sub nu"ele de Ect+esis #8% <eA!unere de credinta=, !ro"ulgat de :eraclius si afisat in nart+eAul Sfintei Sofia) Pe scurt, nici ortodocsii, nici "onofizitii nu se .or intelege, iar !ro.inciile "onofizite, Egi!tul, Siria si Palestina, a0ung sa-si doreasca des!rinderea de Bizant, !referand do"inatia araba, cunoscuta !entru toleranta ei #8# ) Astfel arabii .or !relua in ulti"ii ani ai do"niei lui :eraclius !ro.incii !e care el le cucerise de la !ersi 8(&-Bosra, 8('-/a"ascul, 8(8-batalia de la Qar"ou? ce ec+i.aleaza cu !ierderea definiti.a a Siriei) In 8(I sau 8(C, arabii au cucerit Ierusali"ul, iar in 8($ au a0uns in 4eso!ota"ia, in 8&# cuceresc AleAandria, a!oi Ci!rul si Rodosul, atacand in cele din ur"a Constantino!olul)

(C RecunoaBterea in !ersoana 4antuitorului Iisus a unei singure .ointe Bi a doua naturi) 6ezi Bi D) >OUILLAR/, LH+eresie dans I HE"!ire b7zantin, des origines au 5lle siecles, in Tra.auA et "e"oir es, t) I, %$8' M 6) >RU4EL, Rec+erc+es sur IH+istoire du "onot+elis"e, in Ec+os d HOrient, #I, %$#C, !) 8-%8 Bi #'I-#IIM #C, %$#$, !) %$-(& Bi #I##C#M #$, %$(9, !) %8-#C) ;) EIN@EL4ANN, /ie Tuellen zur Erforsc+ung "onot+elitisc+en Streites, in @lio, 8$, %$CI, !) '%'-''$) C) .on SC:ONBORN, So!+rone dog"atiGue, Paris, %$I#) de Derusale") 6ie des "onoenergetisc+-

"onastiGue

et

confession

#8% /ecretul ince!ea cu o "arturisire de credinta de ti! calcedonian !rin care erau recunoscute !ri"ele cinci Sinoade Ecu"enice) TeAtul afir"a ca 4antuitorul Iisus a.ea o o singura .ointa, fara a eAista o confuzie intre cele doua naturi ale Sale) #8# 6ezi Pierre 4ARA6AL, Le C+ristianis"e de Constantin,)), !) &#$-&(9) $9

Ofensi.a asu!ra ca!italei s-a desfasurat in "od si"ultan !e a!a si !e uscat ti"! de ' ani din 8I( !ana in 8II) Constantin al I6-lea .a rezista, astfel incat arabii se .or intoarce in 8II in Siria) Acest "o"ent a re!rezentat o "are .ictorie !entru Constantin al I6-lea, eel care a o!ri !rogresul ful"inant al arabilor) Ce.a "ai tarziu, intre 8$( si 8$C, intreaga Africa bizantina i"!reuna cu Cartagina au trecut in "ainile "usul"anilor #8( )

T+e"ele

Dustinian incercase in zadar o refor"a de a"!loare, care ur"area concentrarea intregii !uteri ci.ile si "ilitare in "ainile gu.ernatorilor de !ro.incii) Succesorii sai au continuat aceasta !olitica, creand eAar+atele #8 de Ra.enna si Cartagina eAar+ul nu"it direct de i"!arat si re.ocabil in orice "o"ent, a.ea o astfel de !utere) Ti"! de "ai "ulte secole, se!ararea !uterilor in Stat constituise un !rinci!iu al ad"inistratiei ro"ane) Siste"ul t+e"elor era insa ce.a contrar si s-a dez.oltat "ai ales in situatiile de criza) In secolul al 6:-lea siste"ul .a dese"na !ractic circu"scri!tia unde era cantonat !rinci!alul cor! de ar"ata, t+e"a a.and in fruntea ei un "ilitar, un general, un strateg, de.enind cu ti"!ul o subdi.iziune ad"inistrati.e a I"!eriului #8' ) T+e"ele erau constituite in functie de ne.o t+e"a ar"eniacilor este !oate !ri"a infiintata, iar "ai tarziu t+e"a Anatolicilor era !entru

!rotectia Asiei 4ici, in fata in.aziilor arabe, t+e"a O!si?ion !entru a a!ara ca!itala, t+e"a 4drii !entru a ras!unde a"enitarii flotei arabe, t+e"a Traciei i"!otri.a bulgarilor, t+e"a :eladicilor i"!otri.a sla.ilor care a"enintau >recia, t+e"a Siciliei !entru a lu!ta i"!otri.a a"enintarii arabe in Occident #88 ) /in aceasta su"ara enu"erare se !oate .edea clar cu" noua organizare care s-a inc+eiat in secolul al 6:I-lea, bul.ersand ad"inistratia !ro.inciala cu subdi.iziunile I"!eriului, lua in calcul diferitele !ericole eAterne) T+e"ele cores!undeau si unor realitati sociale) Contingentul era de fa!t for"at din soldatii .ec+iului cor! de ar"ata care dadea si nu"ele lor t+e"ei) Instalati in anu"ite locuri, ei au de.enit cu ti"!ul legati de acel !a"ant, astfel incat a0utati si de nu"eroase facilitati fiscale si de o !rotectie 0uridica, au transfor"at ar"ata intr-o institutie !ractic ereditara) Nu se "ai !utea .orbi de o ar"ata bazata !e un siste" clasic de recrutare, ci de o inrolare ereditara) Ser.iciul "ilitar nu era !er"anentM !e !erioada ca"!aniilor "ilitare stratiotul #8% a.ea o solda, iar !e ti"! de !ace se !utea intoarce acasa ocu!andu-se de culti.area !a"antului !e care-% a.ea in !ro!rietate) Ori de cite ori era con.ocat, el trebuia insa sa fie gata de lu!ta si sa aiba ec+i!a"entul s!ecific !regatit) Stratiotul era de fa!t un fel de ca.aler, care trebuia sa-si !rocure singur ec+i!a"entul, calul si ar"a"entul) El se ocu!a de intretinerea acestor ele"ente, a.and totodata gri0a sa fie in !er"anenta antrenat) Astfel, siste"ul "ilitar bizantin a stiut sa utilizeze "utatiile sociale din "ediul rural, bazandu-se !e !atura "ica si "i0locie a tarani"ii)

#8( A) STRATOS, art)cit, !) &(#) #8& 4ai "ulte !ro.incii conduse de un eAar+, ce detinea atat !uterea "ilitara cat Bi !e cea ci.ila) /es!re eAar+ate .ezi C+) /IE:L, Etudes sur I Had"inistration b7zantine dans IHeAarc+at de Ra.enne, Paris, %CCC) R)D LILIE, /ie zFei+undert0a+rige Refor" Zu T+e"enorganisation in I und C Da+r+undert, in B7zantinosla.ica, Praga, %, %$C&, !) #I si !) %$9-#9%) den Anfdngen der

#88 In !ri.inta infiintarii t+e"elor eAista "ai "ulte contro.erse care !ot fi regasite la A) PERTUSI, La for"ation des t+e"es b7zantines, in Beric+te zu" 5I Internationalen B7zantinisten?ongress, 4iinc+en, %$'$) /es!re infiintarea !ri"elor t+e"e din Asia 4ica .ezi >) OSTRO>ORS@Q in B7zantion, #(, %$'&, !) (%) 6ezi si :) A:REEILLER, Rec+erc+es sur IH ad"inistration de IH E"!ire b7zantin au I5-5I siecles, in Bulletin de Corres!ondance +elleniGue, C&, %$89, !) %-%%%, articol reluat Bi in Etudes sur les structures ad"inistrati.e et sociales de B7zance, 6arioru" Re!rints, Londra, %$I%)

#8I Stratiotul taranul, !ro!rietar de !a"ant care dadea ar"atei t+e"ei de !e raza careia se afia, un soldat beneficiind !entru aceasta de i"!ortante "asuri fiscale Bi de !rotectie) $%

Transfor"ari sociale

Institutia aceasta a t+e"elor nu este decat o !arte a !rofundelor sc+i"bari in ur"a carora in secolele 6II-6III, I"!eriul a cunoscut transfor"ari i"!ortante) Perioada in.aziilor a "arcat o oarecare ruralizare a I"!eriului bizantin #8C ) I"!ortanta oraselor scade, iar acti.itatile au fost di"inuate !rin !ierderea regiunilor orientale, AleAandria si Antio+ia, !uternic urbanizate) Sc+i"burile co"erciale au inregistrat si ele un e.ident regres, fa!t de"onstrat de slabirea e"isiei "onetare) 4arile aAe co"erciale ale acelor ti"!uri au fost o !erioada intreru!te, iar Occidentul era saracit si anar+ic) Cu toate acestea orasul nu a dis!arut, el conser.and tri!lul rol ad"inistrati., "ilitar si religios) /e ase"enea, el ra"anea centru de recrutare al ar"atei, resedinta sefilor, resedinta e!isco!ului si a !ersonalului bisericesc) 4ari orase !recu" Tesalonicul sau Efesul au su!ra.ietuit, in ti"! ce altele !recu" Ancira au cunoscut un sensibil declin) In aceasta !erioada, caracterul urban sia sc+i"bat structura fa!t usor de obser.at din folosirea frec.enta a ter"enului de ?astron <fortareata= !entru a-% dese"na)

Transfor"ari de"ografice

Cu !ri.ire la situatia de"ografica din I"!eriul bizantin in secolul al 6:lea !ute" s!une ca a.e" !utine cunostinte) Este greu de esti"at consecintele !roduse de in.azii sau de e.aluat a!ortul in.adatorilor, fie direct in cazul sla.ilor, fie indirect in Orient, unde au fost re!atriate !o!ulatii intregi) Ceea ce este sigur este fa!tul ca !o!ulatia rurala a crescut, cauza !rinci!als fund "ai degraba transfor"arile sociale si "ai !utin a!ortul strain) Aceasta situatie "asca de fa!t o serie de inegalitati, ceea ce eA!lica transferul de !o!ulatii din .re"ea unor i"!arati in 8CC, Dustinian al II-lea a transferat cca) (9)999 de bulgari si de sla.i in BitiniaM in 8$9 acelasi i"!arat a dus ci!rioti in a!ro!ierea C7ziculuiM iar in I8#, Constantin al 6-lea a de!lasat #99)999 de sla.i in Bitinia) /in !unct de .edere geografic, I"!eriul nu "ai detinea in Occident, decat cate.a !osesiuni si

acestea !utin loialeM Orientul se .a reduce la Asia 4ica si la >recia) Pierderile in Occident au tranfor"at ideea ro"ana in ce.a uto!ic) Pentru a "asura intreaga a"!loare a !ierderilor din Orient este de a0uns de a"intit rolul !e care ti"! de "ai "ulte secole %-au 0ucat Siria si Egi!tul) Be7rut, Antio+ia sau AleAandria, erau !orturile cele "ai !ros!ere ale 4editeranei orientaleM industria Siriei era cea "ai acti.a, iar Egi!tul du!a ce fusese granarul Ro"ei, de.enise !rinci!alul furnizor de grane !entru Bizant) Acestei i"!ortante econo"ice se adauga si a!ortul celor doua !ro.incii adus ci.ilizatiei bizanine - arta, teologie, literatura - deoarece elenis"ul bizantin a fost "ai "ulta .re"e "ai degraba sirian si aleAandrin decat asiatic) Astfel, Bizantul !ierdea in aceasta !erioada cea "ai buna !arte a !atri"oniului sau) /e aici a rezultat si un brusc dezec+ilibru, agra.at !rin fa!tul ca >recia era su!usa tot acu" unei sla.izari "asi.e care-i "odifica caracterul) /e aceea, ince!and cu sec) al 6:-lea, I"!eriul bizantin era redus la Asia 4ica) /u!a dinastia lui :eraclius, !robabil originar din Ar"enia, in secolele care au ur"at, asiaticii .or fi tot "ai nu"erosi !e tron) Cu toate acestea, din !unct de .edere etnic si religios, inregistra" o sensibila o"ogenitate) Pierderea !ro.incilor "onofizite, inse"na si

#8C 6ezi N) S 6ORONAS, Notes sur I H origine et la date du Code Rural, in Tra.auA et 4e"oires, C, % $C % , !) &CI-'99M 4) @APLAN, TuelGues re"arGues sur les !a7sages agraires b7zantins <6ie "ilieu du 5le siecles= une societe +o"ogene, in B7zantinosla.ica, &(, %$C#, !) #99-#%I) $#

!ierderea unor o!ozanti obstinanti in !ri.inta !oliticii de conciliere) Consecintele nu .or intarzia la Sinodul de la Constantino!ol din 8C%, Constantin al I6-lea a conda"nat "onotelis"ul si a restaurat OrtodoAia) O alta sursa de dis!uta dis!are acu" ri.alitatile dintre Patriar+atul de la Constantino!ol !e de-o !arte si cei de AleAandria, Ierusali" sau Antio+ia de cealalta) OrtodoAia orientals a de.enit de acu" incolo strans gru!ata in 0urul Patriar+atului de la Constantino!ol) Ca ur"are a acestei concentrari teritoriale si etnice, I"!eriul a ca!atat un alt caracter el de.ine in "od definti. un I"!eriu grec sau greco-asiatic) 4itul I"!eriului ro"an, caruia eforturile lui Dustinian i-au "ai asigurat un secol in !lus de eAistenta, dis!are odata cu folosirea li"bii latine) /in secolul al 6:-lea li"ba greaca a de.init li"ba oficiala in ad"inistrate si in ar"ataM titlurile functionarilor se elenizeaza, ca de altfel si titulatura i"!erials) Practic nu se abroga ce.a ci se

su!ra!unea o institutie alteia, care se in.ec+ise) Tot acu", un alt fa!t de"n de re"arcat este si c.asidis!aritia !refecturii !retoriului) Noile di.iziuni ad"inistrati.e, se .or intinde !ractic !e intreg teritoriul I"!eriului) Institutiile care de!indeau de .ec+ea !refecturd a !retoriului se .or indi.idualiza sub diferite nu"e !recu" stratioti?on !entru afacerile ar"ate, geni?on !entru c+eltuielile cu caracter general, idi?on !entru c+eltuielile de la Curte, iar "ai tarziu a!aritia logot+etului !entru res!onsabilitatea !ostei i"!eriale)

/inastiile isauriana Bi a"oriana) Iconoclas"ul <I%I-C8I=

/inastia lui :eraclius a luat sfarsit !rintr-o re.olta) Ulti"ul i"!arat, Teodosie al Ill-lea <I%'I%I=, inca!abil sa restaureze ordinea a abdicat in "o"entul in care strategul anatolicilor, Leon, a fost c+e"at de catre !artizanii sai !entru a fi incoronat i"!arat) Leon al Ill-lea a condus I"!eriul intre I%I-I&%, fiind originar din >er"aniceea, in Nordul Siriei) El a inaugurat dinastia isauriana sau siriana, care a su!ra.ietuit !e linie barbateasca !ana la anul IC9 si c+iar !ana in C9#, daca adauga" la aceasta dinastie !e Irina, !ri"a fe"eie care a detinut in "od de!lin functia de i"!arat, .adu.a lui Leon al I6-lea <II'-IC9= si !e fiul lor Constantin al 6l-lea, deci a!roa!e C' de ani) /in aceasta dinastie a "ai facut !arte si Constantin al 6-lea Co!roni"ul <I&%-II'=) Irina a fost detronata de !ro!riul "inistru de finante, Nic+ifor I <C9#-C%%=, care a fost o"orat intr-un razboi i"!otri.a arabilor) In C%(, la conducerea I"!eriului a a0uns Leon al 6-lea Ar"eanul <C%(-C#9=, ur"at de 4i+ail al II-lea <C#9-C#$=, eel care .a inaugura dinastia de A"oriu" <de la localitatea A"oriu" din ;rigia=) /in aceasta dinastie au "ai facut !arte i"!aratii Teofil <C#$C&#= si 4i+ail al Ill-lea <C&#C8I=) E.eni"entele !erioadei isaurienilor si a a"orienilor au re!rezentat o ur"are logica a ceea ce se !etrecuse in secolul al 6:-lea) In eAterior, sla.ii, bulgarii sau arabii .or crea ca" aceleasi !roble"e ca si !ana acu") Pierderea Occidentului, "arcata de incoronarea lui Carol eel 4are, nu era decat o consecinta fireasca a orientalizarii I"!eriului) In ad"inistratie, regi"ul t+e"elor a cunoscut o e.olutie ec+ilibrata fata de secolul !recedent, iar in !lan legislati., Ecloga #8$ ra"ane un docu"ent elec.ent) In !ri.inta !roble"elor de ordin religios asista" la a!aritia iconoclas"ului, o reactie .iolenta care a "arcat Biserica si I"!eriul bizantin intre anii I(9 si C&()

#8$ 4anual 0uridic in care sunt cu!rinse cele "ai i"!ortante legi din dre!tul ci.il Bi !enal) El cores!unde inlocuirii li"bii latine cu li"ba greaca) $(

Iconoclas"ul

Prin iconoclas" intelege" acel curent eretic, care isi are ince!utui "ai inainte de do"nia lui Leon al Ill-lea, dar care, in ti"!ul acestui i"!arat a luat o a"!loare deosebita, re!rezentand c+iar !olitica sa in "aterie religioasa #I9 ) Eti"ologic iconoclas"ul insea"na distrugerea icoanelor) Pentru a indica aceeasi actiune de distrugere si de necinstire a icoanelor uneori se .orbeste de icono"a+ie, adica de lu!ta i"!otri.a icoanelor) Erezia aceasta a fost in s!ecial initiata si sustinuta de i"!arati, beneficiind de s!ri0inul lor "ilitar si !olitic, de aceea ea s-a deosebit de !recedentele erezii !rin cruzi"ea cu care a fost i"!usa) Perioada iconoclasta este lunga, a durat a!roa!e un secol, ince!and cu dinastia isauriana <I%I-C9#= si ter"inandu-se in anul C&(, cand la conducerea I"!eriului se aflau re!rezentanti ai dinastiei de A"oriu") Iconoclas"ul a cunoscut doua faze !ri"a, care este inaugurate de Leon al Ill-lea Isaurul in anul I#8 si se inc+eie in ti"!ul i"!aratesei Irina si a fiului ei Constantin al 6l-lea, odata cu Sinodul al 6:-lea Ecu"enic de la Niceea <ICI=M a doua ince!e cu anul C%(, odata cu urcarea !e tron a lui Leon al 6-lea Ar"eanul si se ter"ina in anul C&(, cand do"nea i"!aratul 4i+ail al Ill-lea din dinastia de A"oriu", !atronat de "a"a sa, Teodora) Se !oate face aici o obser.atie atat !rin restabilirea cultului icoanelor la Sinodul al 6:-lea Ecu"enic, cat si la eel din C&(, acest lucru s-a facut atunci cand !uterea su!re"a a I"!eriului era detinuta de fe"ei) /aca !ri"a restabilire a cultului icoanelor a fost de scurta durata, cea de a doua a ra"as in .igoare !ana astazi)

Originile Bi e.olutia iconoclas"ului !ana la Sinodul al 6:-lea Ecu"enic

Icoanele eAista !ractic de la ince!utui crestinis"ului, a.and un sco! !edagogic in.atarea istoriei sfinte) Acest as!ect de ordin "aterial s-a dez.oltat in c+i! deosebit in secolul al I6-lea, du!a ce !rin edictul de la 4ilan i"!aratul Constantin eel 4are a acordat libertate crestinilor, religia acestora de.enind oficiala) Astfel, ia nastere o for"a de cult, care !ri.ea "ai intai Sfanta Cruce si

Sfintele 4oaste in secolul al I6-lea inc+inarea la Sfanta Cruce era un lucru nor"al) Paralel s-au dez.oltat si asa-nu"itele icoane do"estice adica !ictarea unui !ortret unic !e o bucata din le"n de di"ensiuni "ici) In secolul al 6-lea cultul Sfintelor Icoane era asociat credintei ca acestea !ot face "inuni) Icoana integrata in !ractica religioasa indi.iduals "arca de0a !rezenta datatoare de siguranta a /i.initatii #I% ) /in do"estic, folosirea icoanelor a ca!atat un caracter !ublic, oficial) In anul '89, !entru a aduna fonduri in .ederea construirii unei Biserici in Nordul Siriei, !reotii au strabatut cu o icoana a 4antuitorului :ristos in !rocesiune sole"na intreaga Asie 4ica) Unii "artori ai .re"ii atesta fa!tul ca in ti"!ul asediului a.ar din 8#8, !atriar+ul a rugat sa fie !ictate !e !ortile de 6est ale orasului Constantino!ol, c+i!urile lui :ristos si ale 4aicii /o"nului) Acelasi lucru s-a re!etat si in I%I, cand !e zidurile ca!italei au fost !li"bate in !rocesiune, o icoana a 4aicii /o"nului si !arti din Sfanta Cruce) Tot acu" s-a dez.oltat si credinta in icoanele arc+eiro!oietes, nefacute de "ana o"eneasca ideea era ca o icoana care confine in ea /i.initatea nu !oate fi facuta decat !rin "i0loace su!ranaturale #I# ) Inainte de !erioada iconoclasta, Sfintele Icoane de.enisera un fa!t "a0or in .iata bizantina folosite de cler, de autoritati, de !o!or, ele erau cinstite atat in !ublic cat si in s!atiul !ri.atM ele

#I9 6ezi A) BRQER, D) :ERRIN, Iconoclas", OAford, %$I8, lucrare in care !oate fi gasita o bibliografie deosebit de bogata) #I% 6ladi"ir 6) EEI/LE, T+e Ba!tis" of Art, Eest"inster, %$'9, !)8#) #I# AleAandre SC:4E4ANN, Le c+e"in +istoriGue))), !) ##$) $&

faceau accesibila !rezenta du"nezeiasca) /intre cei care s-au ocu!at cu studierea conteAtului in care a a!arut feno"enul iconoclast, unii au considerat ca acest fa!t s-a datorat ne!utiintei unor teologi de a intelege sensul si"bolic si educati. al icoanei si de a face distinctie intre cinstire si idolatrie) Ei socoteau ca cinstirea Sfintelor Icoane ar fi in contradictie cu unele !rece!te biblice, ca incalca !orunca /ecalogului de a nu-ti face c+i! cio!lit si de a nu te inc+ina lui #I( ) Un alt argu"ent biblic "ai era si acela confor" caruia /u"nezeu trebuie cinstit nu"ai 2in du+ si ade.ar3 #I& ) In legatura cu cinstirea icoanelor au a.ut loc discutii in S!ania, la un sinod ce s-a tinut la El.ira intre anii (99-(98, iar Parinti si scriitori bisericesti !recu" Iustin 4artirul, Atenagora Atenianul, Tertulian, E!ifaniu de

Sala"ina, Eusebiu de Cezareea si altii de "ai tarziu au "anifestat rezer.e fata de cinstirea icoanelor) Totusi, aceste rezer.e nu au fost considerate 0ustificate de Biserica, deaorece eAista o distinctie intre icoana "aterials si c+i!ul re!rezentat de eaM sfantul este !rezent in icoana nu"ai din !unct de .edere s!iritual, iar cinstirea se da doar c+i!ului re!rezentat de ea) /in !acate au eAistat si unele eAcese la un "o"ent dat s-a dez.oltat un fel de !utere "agica, care facea ca distinctia intre icoana si !rototi! sa dis!ara) La Constantino!ol 4aica /o"nului era ocrotitoarea orasului, iar locuitorii lui ii acordau o cinste deosebita, eAe"!lu in acest sens fund nu"arul "are de biserici care-i erau inc+inate) In secolul al 6-lea, Constantino!olul !ri"ea .es"intele 4aicii /o"nului, furate dintr-un sat din >alileea, s!unandu-se ca acest lucru s-a facut c+iar cu a!robarea ;ecioarei 4ariaM se credea ca orasul detinea si scutecele cu care 4aica /o"nului infasurase !e !runcul Iisus #I' ) /in "o"entul acce!tarii crestinis"ului de catre !uterea i"!erials, i"!aratul de.ine locotenentul lui /u"nezeu !e !a"ant, ca!atand un as!ect sacru, iar cere"onialul i"!erial dobandea un continut religios) /e0a Sfantul >rigorie de Nazianz si Sfantul loan >ura de Aur, ad"iteau ca inc+inarea se cu.enea nu nu"ai i"!aratului ci si !ortretelor acestuia, fa!t "anifestat in "od concret !rin lu"anari si ta"aie #I8 ) In a doua 0u"atate a secolului al 6l-lea, i"aginile i"!eriale si-au !ierdut din i"!ortanta, deoarece i"!aratul folosea el insusi icoanele) In "o"entul in care su.eranul era infrant, el cauta un ulti" a0utor sa !laseze I"!eriul uni.ersal la ni.elul /i.inului si !rin aceasta sa de!inda "ai !utin de con0unctura geo!olitica !unand !e !ri"ul !lan "ai degraba icoanele, decat i"aginile i"!eriale) Succesele "ilitare re!urtate de isauri le-a !er"is re.enirea la origini "onedele a.eau i"!ri"ata !e a"bele !arti figura i"!aratului, statuile i"!eriale s-au in"ultit, !uterea i"!erials a cautat sa creeze un nou !atriotis" a.and in centru Biserica, de unde si interesul restrangerii la un nu"ar li"itat de si"boluri ad"ise de toti Sfanta Cruce, Sfanta Eu+aristie, Sfintele E.ang+elii #II ) EAcesul ne"ultu"ea in general "ulte !ersoane, iar unii erau de !arere ca icoanele trebuiau distruse) La aceasta atitudine au "ai contribuit si unele secte si erezii !recu" !a.licienii, care nu cinsteau Crucea, nu a.eau cultul 4aicii /o"nului si al Sfintilor #IC ) La randul lor "onofizitii, foarte acti.i in !artile orientale ale I"!eriului, socoteau i"!osibila re!roducerea !e icoane a c+i!ului 4antuitorului, deaorece !otri.it credintei lor firea u"ana a fost 2absorbita3 de cea du"nezeiasca, iar aceasta din ur"a nu !oate fi cunoscuta si re!rezentata)

S!re sfarsitul secolului al 6:-lea si ince!utul celui de al 6:I-lea !ute" s!une ca intalni" in lu"ea bizantina, !e de-o !arte, un curent foarte !uternic fa.oarabil icoanelor, iar !e de alta !arte, "anifestari i"!otri.a cinstirii lor) Aceasta din ur"a atitudine, i"!otri.a cinstirii icoanelor a.ea "ai

#I( EAod 55, & Bi /euteruno" 6, C) #I& loan I, %CM I6, #& Bi Ro"anil, #() #I' AleAandre SC:4E4ANN, O!)cit) !) ##$-#(9) A) >RABAR, L HE"!ereur dans I Hart bizantin, Londra, %$I&) #II D) PAR>OIRE, L HEglise b7zantine de '#I a C&I, Paris, %$#(, !)##%) Paul LE4ERLE, L H:istoire des Pauliciens dHAsie 4ineure dHa!res les sources gecGues, I, Sources, II Co""entaire, in Tra.auA et 4e"oires, I6 Bi 6, Paris, %$I9-%$I() Poate fi consultat Bi LP) CULIANU, >nozele dualiste ale Occidentului, Bucuresti, %$$', !) #(8-#&8 <des!re !a.licianis"=) $'

degraba un caracter izolat in !artea de 6est a I"!eriului si era "ai !uternica in Orient, ca ur"are a influentelor iudaice, isla"ice, a sectelor si a ereziilor #I$ ) S!re sfarsitul secolului al 6:-lea, la Sinodul TuiniseAt <8$%-8$#= se stabilea !rin canonul C# ca 4antuitorul sa fie re!rezentat ca o", nu ca "iel si aceasta cu sco!ul de a sublinia ca 2.iata Sa in tru!, Pati"ile, 4oartea datatoare de "antuire si Rascu"!ararea lu"ii au fost castigate !rin Intru!are3 #C9 ) Astfel, se atragea atentia asu!ra i"!ortantei Intru!arii, asu!ra realitatii ei, fa!t care dadea o baza re!rezentarii !e icoane) Consecinta i"ediata a acestui canon a fost re!rezentarea realista a c+i!ului lui :ristos, inclusi. !e "onedele e"ise de Dustinian al II-lea) Acest canon a antrenat insa i"ediat si o serie de reactii iconoclaste la Constantino!ol, in Asia 4ica si in Ar"enia Teodosie, e!isco!ul Efesului, To"a, e!isco!ul de Claudio!olis si Constantin de Nicoleia s-au nu"arat !rintre cei "ai de sea"a iconoclasti ai acestei !erioade) Nascuta din tea"a de a nu cadea in idolatrie, 2retinerea3 fata de cinstirea icoanelor a e.oluat s!re o dis!uta !regnant +ristologica si acesta a constituit nucleul in 0urul caruia se .or concentra cele "ai "ulte dezbateri) Unii au afir"at <:ans >eorg Bec?= ca iconoclas"ul secolului al 6:I-lea nu a ince!ut in cercurile i"!eriale, ci in cele bisericesti aratandu-se ca e!isco!ii de Efes, Claudio!olis si Nicoleia, "entionati "ai sus, au .enit la Constantino!ol sa ceara !atriar+ului >+er"an o!rirea

cultului icoanelor) Refuzul !atriar+ului, i-a deter"inat !e acestia sa treaca unilateral la inde!artarea icoanelor si la o!rirea cinstirii lor) /e ase"enea, se !resu!une ca odata sositi la Constantino!ol, e!isco!ii iconoclasti %-au .izitat si !e i"!aratul Leon al Ill-lea, ade!t al ideilor lor si ca acesta i-a incura0at !e dru"ul !e care !ornisera) Aceste lucruri !ot fi ade.arate nu"ai ca fara concursul i"!aratilor, o!iniile ierar+iilor n-ar fi ra"as decat si"!le atitudini #C% ) In !ri.inta lui Leon al Ill-lea nu trebuie uitat fa!tul ca traise in regiunile orientale ale I"!eriului, unde ideile iconoclaste erau foarte ras!andite) A0uns la conducerea I"!eriului si socotindu-se ca a.ea dre!t de control asu!ra !roble"elor bisericesti si laice, el a i"!us iconoclas"ul ca doctrina oficiala a I"!eriului, din con.ingeri religioase) El considera ca !rin aceasta atitudine !urifica religia crestina de ra"asitele !aganis"ului readucand-o la inalti"ea si !uritatea ei originara) Nu sunt !lauzibile afir"atiile unor istorici !otri.it carora i"!aratii iconoclasti au !ornit !rigoana i"!otri.a icoanelor in cadrul unor "asuri "ai a"!le de refacere a societatii si a credintei, !e care doreau sa le !una !e baze "ai bune si "ai dre!te) Aceste !areri sunt gresite, fiindca i"!aratii iconoclasti, la fel ca toti oa"enii ti"!ului lor, erau foarte credinciosi, uneori a.and c+iar si !reocu!ari teologice, gri0ulii sa nu atraga !rin co"!orta"entul lor "ania di.ina si "ai !resus de toate doreau sa !urifice crestinis"ul de tot ce li se !area a fi idolatrie) Pe dea alta !arte, i"!aratii iconoclasti au !ornit lu!ta i"!otri.a icoanelor si ca o reactie i"!otri.a "ona+is"ului bizantin, a!rig sustinator al icoanelor) La .re"ea aceea, "ona+is"ul luase o dez.oltare deosebita, "anastirile !osedau intinse do"enii funciare iar calugarii beneficiau de i"unitati fiscaleM ori in conce!tia i"!aratilor bizantini nu se !utea tolera o astfel de situatie, !entru ca !rin nu"arul insuficient de functionari si de lu!tatori, se aduceau gra.e !re0udicii tezaurului Statul si ar"atei) /e !artea lor i"!aratii a.eau ar"ata din Asia 4ica, !e unii inalti functionari, !recu" si o !arte a !o!ulatiei Asiei 4ici sau a celor din !artile orientale) In regiunile euro!ene ale I"!eriului si "ai ales in Italia, !o!orul era insa i"!otri.a iconoclastilor, "ai ales "ona+ii si fe"eile fiind foarte acti.i in aceasta lu!ta) /eci, !ute" s!une ca a!aratorii icoanelor erau "ai nu"erosi) 4oti.ul declansarii lu!tei i"!otri.a icoanelor de catre Leon al Ill-lea %-a constituit o eru!tie .ulcanica din anul I#8) In acest feno"en natural care fusese insotit si de un cutre"ur, i"!aratul a .azut do.ada "aniei lui /u"nezeu din cauza idolatriei, adica a cinstirii Sfintelor Icoane) Anul I#8

D) >OUILLAR/, L H:eresie dans I HE"!ire b7zantin, des origines au 5II e siecle, in Tra.auA et 4e"oires, II, % $8I) #C9 D) 4EQEN/OR;;, Le C+rist dans la t+eologie b7zantine, Paris, %$8$, !) #&#) S) >ERO, B7zantine Iconoclas"e during t+e reign of Leo III, Lou.ain, %$I(, !) &I-'() $8

re!rezinta deci "o"entul ince!erii !ersecutiei i"!otri.a icoanelor) 4asurile i"!eriale au inta"!inat o darza rezistenta) In "o"entul in care niste ofiteri au .rut sa dea 0os icoana 4antuitorului, care se gasea deasu!ra !ortii !alatului din cartierul C+al?o!rateia, acestia au fost o"orati de !o!or cu aceasta izbucnind o !uternica re.olta, inc+eiata cu "orti si raniti) I"!aratul a dat ordin sa fie facute arestari, "ulti oa"eni fiind conda"nati, "utilati si eAilati) >recia si insulele C7clade s-au rasculat in I#I si au !rocla"at un nou i"!arat) Pana la ur"a re.olta a fost infranta) Tot cu acest !rile0 se s!une ca i"!aratul Leon al Ill-lea ar fi !oruncit inc+iderea Uni.ersitatii din Constantino!ol, arderea bibliotecii si izgonirea !rofesorilor deoarece nu i-a !utut con.inge sa s!ri0ine "iscarea iconoclasta) In A!us, !a!a >rigorie al II-lea <I%'-I(%= a !rotestat energic, fiind sustinut de !o!ulatia care s-a re.oltat si a scris i"!aratului ca 2nu are dre!tul sa +otarasca in "aterie de credinta si sa introduca ino.atii in ceea ce a.e" de la Parinti3) E.eni"entele ulterioare au desc+is o "are !ra!astie intre 6estul I"!eriului <cea "ai "are !arte a Italiei, >recia continentals si insulele din 4area Egee= sustinator al cultului icoanelor si !artea de rasarit a I"!eriului, in s!ecial t+e"ele din Asia 4ica, binecunoscute ca iconoclaste) Con.ins ca nu-% !oate aduce !e i"!arat la cinstirea icoanelor, !atriar+ul >+er"an <I%'-I(9= a !rotestat energic, asa ca ra!orturile au atins in aceasta !erioada !unctul "aAi" de incordare) Pentru a da legiti"itate "asurilor sale, i"!aratul Leon a con.ocat la %I ianuarie I(9 o adunare Rsilentiu"= tinuta in Palatul sau, la care au !artici!at "ai ales inalti functionari ci.ili) Cu acest !rile0 s-a redactat un edict i"!otri.a icoanelor, !e care !atriar+ul >+er"an a refuzat sa-% se"neze) /e aceea, a fost inlocuit i"ediat cu Anastasius) Acest edict a re!rezenat !entru Leon al IIIlea baza legala de inlaturare a icoanelor si de !ersecutare a celor ce le cinsteau) Intre anii I(9 si I&% nu a.e" nici o infor"atie .iabila care sa !recizeze !olitica iconoclasta a lui Leon al Ill-lea) Se !are ca atitudinea !a!ei >rigorie al Ill-lea <I(%-I&%=, care a eAco"unicat intrun sinod tinut la Ro"a !e

ad.ersarii cultului icoanelor, a !ro.ocat o contra"asura din !artea lui Leon al Ill-lea care confisca !ro!rietatile Bisericii ro"ane aflate !e teritoriul bizantin din Italia si a detasat de sub autoritatea !a!ei diocezele Calabria, Sicilia, Creta si Iliricul oriental, su!unandu-le !atriar+ului de Constantino!ol #C# ) In aceste conditii ra!orturile dintre Rasarit si A!us s-au deteriorat, astfel incat ru!tura !area definiti.a, iar !a!a ince!e sa se indre!te de acu" incolo catre regii francilor Carol 4artel, Pe!in eel Scurt si "ai ales Carol eel 4are) Alaturi de !a!a >rigorie al Ill-lea si de !atriar+ul >+er"an, o alta !ersonalitate ortodoAa a!are acu" in Orient, luand atitudine in fa.oarea icoanelor Sfantul loan /a"asc+inul) Nucleul sustinerilor Sfantului loan /a"asc+in des!re icoane !oate fi sintetizat astfel icoana este un si"bol si inter"ediar intre o" si /i.initateM icoana 4antuitorului are la baza dog"a Intru!arii SaleM astfel, !roble"a icoanelor este strans legata de doctrina "antuirii #C( )

I"!eriul bizantin sub Constantin al 6-lea <I&%-II'=

Cu toate "eritele castigate de Leon al Ill-lea in lu!tele cu arabii, atitudinea sa iconoclasta i-a sub"inat !o!ularitatea) In >recia o!ozitia fata de noua erezie ia for"a unei ade.arate re.olte cu caracter !olitic) La randul sau, Occidentul conda"na in unani"itate iconoclas"ul) La "oartea lui Leon, I"!eriul a trecut sub conducerea fiului sau, Constantin al 6-lea, un foarte bun general, care a obtinut .ictorii notabile i"!otri.a arabilor si bulgarilorM soldatii il iubeau si il cinsteau ca !e un se"i-

#C# Paul E6/O@I4O6, L HOrt+odoAie, Neuc+atel Bi Paris, %$'$, !)#%I) 6ezi DEAN /A4ASCENE, Contre ceuA Gui re0ettent les saintes icones <oratio III=, in La foi Ort+odoAe, trad) Ponso7e, Paris Institut Saint /enn7s, %$88, !) ##() $I

zeu ) I"!aratul a !rofitat de criza interna !rin care treceau arabii este .orba des!re sc+i"barea dinastiei o"a7azilor cu aceea a abasizilor, du!a un indelung razboi ci.il) Tot acu" se "uta si ca!itala acestora de la /a"asc la Bagdad, "ai de!arte de granitele I"!eriului #C' ) Aceasta slabire a arabilor ii !er"itea lui Constantin sa intre in I&8 in Siria de Nord si sa ocu!e orasul >er"aniceea, locul natal al fa"iliei sale) In I&I, nu de !arte de Ci!ru, reuseste sa distruga flota araba tri"isa din

AleAandria) In Tracia, Constantin a lu!tat i"!otri.a bulgarilor, care construisera fortarete la frontiera cu Bizantul si facusera o incursiune in I'8) Acest an "arc+eaza ince!utul nu"eroaselor confruntari cu bulgarii) Tensiunea atinge !unctul "aAi" in I8#, cand la conducerea bulgarilor .ine Teletz, re!rezentantul curentului antibizantin) I"!aratul tri"ite o !arte a ca.aleriei si a flotei sale la >urile /unarii, coborind a!oi s!re Sud !entru a face 0onctiunea cu ara"ata condusa de i"!arat la Anc+ialos in ziua de (9 iunie I8() Aici el obtine cea "ai "are .ictorie din ti"!ul do"niei sale) /u!a aceasta data forta bulgarilor scade !ana ce la conducerea lor .ine Telerig <II9=, cu care Constantin are unele lu!te inc+eiate fa.orabil !entru bizantini si cu o !ace care nu a fost durabila) 6ictoriile lui Constantin asu!ra bulgarilor au a.ut ca !rinci!als consecinta i"!unerea Bizantului in Peninsula Balcanica) Pe !lan religios, Constantin al 6-lea ia !arte acti.a la dis!utele iconoclaste si !regateste un sinod, care a a.ut loc in Palatul I"!erial de la :iereia, !e "alul rasaritean al Bosforului, langa Calcedon, intre %9 februarie-C august I'&) Constantin a.ea ne.oie ca !rogra"ul sau iconoclast sa fie sanctionat de un sinod si nu de o adunare i"!erials, cu" !rocedase Leon al Ill-lea) In .ederea !regatirii sinodului, i"!aratul a alcatuit !ersonal %( scrisori teologice, dar din acestea ne-au ra"as nu"ai doua si acestea sub for"a unor frag"ente) La sinod au !artici!at ((C de e!isco!i, un nu"ar record, si s-a +otarat ca el sa fie considerat ecu"enic) Ulti"a sedinta a a.ut loc in !alatul 6la+erne din Constantino!ol, la care a fost !rezent si i"!aratul) /ocu"entele !ri.ind desfasurarea lucrarilor au fost distruse in !erioada cand s-a restabilit cultul icoanelor, dar s-au !astrat concluziile dog"atice sintetizate intr-un +oros <definitie dog"atica=, co"batute "ai tarziu la Sinodul al 6:-lea Ecu"enic din ICI) Potri.it acestui +oros 2i"!aratii sunt egali cu A!ostolii, in.estiti cu !uterea /u+ului Sfant nu nu"ai !entru a desa.arsi si in.ata o"enirea, dar si !entru a co"bate erezia dia.oleasca3) La :iereia s-a acreditat ideea ca atunci cand !ictorul face c+i!ul lui :ristos, el !oate re!rezenta ori nu"ai u"anitatea Sa, se!arand-o astfel de di.initate, sau !e a"andoua, u"anitatea Sa si di.initatea Sa) In !ri"ul caz, el ar cadea in nestorianis", iar in al doilea el ar circu"scrie di.initatea in u"anitate, ceea ce ar fi absurdM ori ca a"bele ar fi conto!ite si atunci a" a.ea de-a face cu "onofizis" #C8 ) Aceasta argu"entare iconoclasta nu era insa .alabila, deoarece se uita ce s-a stabilit la Sinodul de la Calcedon si anu"e ca fiecare natura isi !astreaza !ro!ria stare de a fi) Iconoclastii

sustineau ca indu"nezeirea firii u"ane a lui :ristos ar su!ri"a caracterul u"an indi.idual !ro!riu) Ei igonrau astfel ade.aratul sens al unirii i!ostatice, care i"!lica o distinctie reala intre natura si -#CI !ersoana ) Un alt as!ect al ereziei iconoclaste era notiunea de icoana !e care o considerau identica ori 2consubstantiala3 cu !rototi!ul) Consecinta acestui lucru era ca icoana "aterials nu !utea niciodata sa atinga aceasta identitate) /e aceea singura re!rezentare a lui :ristos !e care o ad"iteau era Eu+aristia, inteleasa doar ca 2si"bol3 si c+i!, nu ca o !refacere reala, cu" crede" noi ortodocsii) Sinodul "ai conda"na si ceea ce li se !area a fi o cinstire eAgerata a Sfintilor, socotind ca o ase"enea .enerare era adesea un sco! in sine si inde!arta !e cinstitor de dragostea si e"ulatia sfintilor, care constituia in acce!tiunea !artici!antilor singura cale de conduita crestina) Tot acu" era lansata si o teorie etica des!re icoane, !otri.it careia .irtutile sfintilor sunt c+i!uri .ii, !e care o"ul

#C& 6eziI) ROC:OE, @aiser @onstantin 6 <I&%-II'=, ;ran?furt, %$$&) :) A:REEILLER, L Re!rints, !) C9) HAsie 4ineure et les in.asion arabes, in 6arioru"

6ezi S) >ERO, B7zantine Iconoclas" during t+e Regn of Constantine 6, Lou.ain, %$II) #CI 6ezi :E;ELE-LECLERCT, :istoire des Conciles, Paris, %$%9, t) Ill, !) 88&) $C

e.la.ios trebuie sa le re!roduca in el insusiM nici 4aica /o"nului nu !oate fi re!rezentata !e icoane, deoarece este "ai !resus de ceruri si de Sfinti #CC ) :orosul era ur"at de o serie de anate"e i"!otri.a autorilor de icoane si a cinstitorilor lor, a !atriar+ului >+er"an, 2adoratorul3 le"nului si a Sfantului loan /a"asc+inul, 2care i"!artaseste senti"ente "a+o"edane, a tradat !e :ristos, este dus"anul I"!eriului, doctorul nelegiuirii, cinstitorul icoanelor3) /e ase"enea, erau aduse laude la adresa i"!aratului, i"!aratesei, considerati 2lu"inatori ai OrtodoAiei3, care au !rocla"at clar inse!arabilitatea celor doua firi ale lui :ristos si au dat o lo.itura de "oarte idolatriei #C$ ) Se !are ca i"!aratul Constantin a negat in cadrul sinodului c+iar !osibilitatea de "i0locire a Sfintilor si a fost i"!otri.a cinstirii "oastelorM de ase"enea, ar fi conda"nat !ractica de a in.oca !e 4aica /o"nului ca "i0locitoare)

La !utin ti"! du!a sinodul din I'&, cand cinstirea icoanelor era o!rita atat de legile i"!eriale cat si de cele ale Bisericii, i"!aratul a dezlantuit o !rigoana fara !recedent i"!otri.a iconofililor, obligand !e toti su!usii sa 0ure ca nu .or da cinstire icoanelor) Cei care nu s-au su!us au fost "altratati si c+iar ucisi) 4asurile cele "ai drastice au fost luate i"!otri.a "ona+ilor, lu!ta atat de in.ersunata i"!otri.a lor ascunzand o alta di"ensiune a conflictului iconoclast asu!ra careia .o" re.eni in a"anunt du!a !rezentarea Sinodului 6II Ecu"enic) Calugarii au fost izgoniti din "anastiri, iar acestea transfor"ate in +anuri ori cazar"i) EAter"inarea "ona+ilor era insotita de distrugerea icoanelor) Persecutia s-a eAtins c+iar asu!ra inaltilor de"nitari i"!eriali care au fost u"iliti in !ublic, orbiti, eAilati ori c+iar ucisi) O!erele de arta religioasa au fost distruse si inlocuite cu scene care se ins!irau din natura ori din eA!editiile "ilitare ale i"!aratului) La Constantino!ol ura iconoclasta a "ers atat de de!arte, incat a de!asit +otararile sinodului din I'&, +otarari care !ri.eau doar cultul icoanelor si al "oastelor de Sfinti, si s-a eAtins asu!ra cultului Sfintilor si al 4aicii /o"nului) Este greu de a!reciat cu" s-ar fi inc+eiat acesta !ersecutie daca acest i"!arat fanatic, Constantin al 6-lea, nu ar fi "urit in ziua de %& se!te"brie II') 4e"oria sa a fost atat de urata, incat ra"asitele sale !a"antesti au fost scoase din Biserica Sfintilor A!ostoli in !erioada restabilirii cultului icoanelor) Nu"ai .ictoriile sale i"!otri.a bulgarilor a facut ca !o!orul sa "earga la "or"antul sau cu recunostiinta in "o"entele in care soarta Bizantului era !usa in cu"!ana de in.aziile acestora) Sub fiul sau, Leon al I6-lea @azarul <II'-IC9=, care era si el un iconoclast con.ins, !ersecutia nu a "ai a.ut aceeasi intensitate) O noua orientare .a a!area du!a "oartea sa, cand la conducerea I"!eriului se .a afla sotia sa, Irina <IC9-C9#=, fiul sau, Constantin al 6l-lea, fiind inca "inor) Irina care .enerase "ereu icoanele si era fa.orabila calugarilor, ince!e !regatirile !entru tinerea unui nou Sinod Ecu"enic) Sinodul al 6:-lea Ecu"enic

/eorece cultul Sfintelor Icoane fusese interzis !rin +otararea sinodului iconoclast de la :iereia din I'&, el trebuia restabilit !rintr-un nou Sinod Ecu"enic) /e co"un acord cu !atriar+ul Constantino!olului, Tarasie <IC&-C98=, si cu !a!a Adrian I <II#-I$'=, i"!arateasa Irina a +otarat sa fie con.ocat Sinodul al 6:-lea Ecu"enic, care ur"a sa anuleze +otararile sinodului iconoclast de la

:iereia din I'&) Pre.azut sa incea!a in IC8 la Constantino!ol, in Biserica Sfintilor A!ostoli, Sinodul a fost a"anat din cauza turbulentelor !ro.ocate de iconoclasti) In cele din ur"a lucrarile Sinodului au ince!ut la Niceea in ziua de #& se!ete"brie ICI si s-au inc+eiat !e data de %( octo"brie a aceluiasi an) Presedintia Sinodului i-a re.enit !atriar+ului Tarasie) Pa!a Adrian I a fost re!rezentat de

IBI/E4, !) 88') $$

#C$ IBI/E4)

abatele Petru de la 4anastirea Sfantul Sa.a, iar din !artea Patriar+iilor de la AleAandria si Antio+ia au .enit calugarii loan si Petru) La Sinod au !artici!at intre ((9 si (8I de e!isco!i) Pe !arcursul a sase sedinte, Sinodul a co"batut !unct cu !unct +otararile sinodului iconoclast de la :iereia, contestandu-i calitatea de 2adunare ecu"enica3, intrucat la acesta nu au !artici!at nici !atriar+ii din Rasarit, nici e!isco!ul Ro"ei, iar +otararile dog"atice erau eretice) /ru"ul catre decizia finala a fost desc+is inca din anii iconoclas"ului, de catre Sfantul loan /a"asc+in, care "urise inaintea sinodului din I'& #$9 ) Sfantul loan a trait o !erioada in Siria, aflata sub do"inatie araba, iar a!oi a de.enit calugar la La.ra Sfantul Sa.a din Palestina) Pentru a a!ara cinstirea Sfintelor Icoane, el se baza !e di.ino-u"anitatea lui :ristos) Inainte de Intru!are nu"ai si"bolurile si 2u"brele3 erau !osibile) Intr-o oarecare "asura intregul uni.ers era !lin de i"agini naturale ale lui /u"nezeu, nu"ai ca o situatie noua este instaurata din "o"entul in care 2Cu.antul S-a facut tru!3 #$% ) Aceasta idee o regasi" si in +otararea dog"atica a Sinodului #$# ) C+i!ul o"ului - :ristos este de ase"enea acela al lui /u"nezeu) Asa cu" s!unea !arintele >) ;loro.s?7, 2tot ceea ce este o"enesc in :ristos este de ase"enea o i"agine .ie a lui /u"nezeu3 #$( ) Prin aceasta unire, "ateria se reinnoieste si de.ine de"na de lauda) 2))) Aceasta insea"na ca toate lucrurile din lu"e di"!reuna cu lu"ea intreaga ca!ata o se"nificatie noua !rin Intru!area lui /u"nezeuM totul de.ine susce!tibil de sfintenieM intreaga "aterie de.ine !urtatoare a +arului Sfantului /u+ si inceteaza de a ne "ai se!ara de /u"nezeu, !entru a ne desc+ide calea unirii cu El) Noi cinsti" si onora" intreaga creatie, !entru ca intreaga creatie a fost cinstita !rin :ristos si din acel "o"ent noi il .enera" !ractic !e /u"nezeu== #$& ) Aceasta defintie +ristologica a icoanelor si

a cinstirii lor re!rezinta substanta dog"ei !rocla"ate de Sinodul al 6:lea) Tot in cadrul lucrarilor acestui Sinod se s!unea ca cinstirea icoanei este relati.a, deoarece cinsti" icoana nu"ai !entru ca re!rezinta o !ersoana sfanta) 6enerarea Sfintilor se deosebeste de adorare, care se cu.ine nu"ai lui /u"nezeu) La randul ei, 4aica /o"nului se bucura de o cinstire "ai "are decat a sfintilor, !e care Sinodul al 6:-lea a nu"it-o su!ra.enerare) Cinstirea !e care o datora" Sfintilor se eAtinde si la "oastele lor si la icoanele care-i re!rezinta) Astfel, 0ustificarea cinstirii icoanelor inc+eia dialectica dog"atica a Sinoadelor Ecu"enice, centrata du!a cu" a" !utut .edea !e doua te"e funda"entale ale Re.elatiei du"nezeiesti Trei"ea si Intru!area) La Sinodul al 6:-lea s-au dat si ## de canoane, !entru intarirea disci!linei, slabita in ti"!ul iconoclas"ului) Ulti"a sedinta a Sinodului a a.ut loc in ziua de #( octo"brie ICI, in !alatul 4agnaura din Constantino!ol, fund !rezidata de Irina, insotita de fiul ei, Constantin al 6l-lea) Cu acest !rile0 s-a citit din nou +otararea dog"atica, for"ulata in sedinta a 6:-a !e care au se"nat-o a!oi si su.eranii in o.atiile sinodalilor !entru 2noul Constantin si noua Elena3 #$' ) C+iar daca din !unct de .edere dog"atic Sinodul a inse"nat o .ictorie, in I"!eriul bizantin lu!ta i"!otri.a icoanelor a izbucnit din nou, in ti"!ul do"niei i"!aratului Leon al 6-lea Ar"eanul <C%(-C#9=, ince!and din anul C%&) Erezia iconoclasta a.ea inca !artizanii ei, "ai ales in randul ar"atei <"ulti "ilitari il ad"irau inca !e Constantin al 6-lea=) Toate relele cu care s-a confruntat I"!eriul in secolul al I5-lea - razboaie, in.azii, insurectii - erau !use !e sea"a 2cinstitorilor de icoane3) In C%', i"!aratul Leon al 6-lea Ar"eanul cere !atriar+ului Nic+ifor, ca icoanele sa fie asezate in Biserici la o inalti"e care sa nu "ai !er"ita sarutarea lor #$8 ) /in acel "o"ent "ulti au inteles i"inenta unei noi !ersecutii) /e data aceasta Biserica era !regatita, a.and la inde"ana

#$9 6ezi nota #C#) #$% Saint DEAN /A4ASCENE, Traite I de la /efense des saints i"ages, P)>) 5CI6, col) )%#C%) 6ezi D)/) 4ANSI, Sacroru" Concilioru" no.a et a"!lissi"a collectio, ;lorenta-6enetia, %I'I-%I$C, t) 5II, col) (II(C9, trad, in franceza de L) OUSPENS@Q, Essai sur la t+eologie de IHicone dans IHEglise Ort+odoAe, .ol) I, !) %'I-%'$) #$( AleAandre SC:E4E4ANN, Le c+e"in +istoriGue) ))!)#(#) #$& IBI/E4) #$' >) /U4EI>E, Niceell, Paris, %$IC)

#$8 6ezi !entru !erioada inter-iconoclasta Re.i.al <IC9-C&#=, Stanford, %$CC) %99

E)

TREA/>OL/,

T+e

B7zantine

decretul recentului Sinod din ICI !recu" si celelalte scrieri ale a!aratorilor Sfintelor Icoane) Intreaga Biserica s-a ridicat i"!otri.a i"!aratului, !entru a!ararea OrtodoAiei) Pri"a .icti"a a acestei noi !erioade iconoclaste a fost !atriar+ul Nic+ifor, inlocuit cu Sfantul Teodor, conducatorul binecunoscutei "anastiri Studion de la Constantino!ol) In du"inica ;loriilor a anului C%', "ii de calugari !urtand icoane au defilat !rin ca!itala intr-o "are !rocesiune) Cu acest !rile0 un serios a.ertis"ent era adresat autoritatilor, iar o noua !ersecutie sangeroasa ince!ea) Ea a facut "ai "ulte .icti"e decat !e ti"!ul lui Co!roni" zeci de e!isco!i au fost eAilati, calugari torturati in inc+isori, sau aruncati in "are in saci cusuti) Persecutia a scazut in intensitate !e .re"ea succesorilor lui Leon al 6-lea, 4i+ail al II-lea <C#9-C#$= si Teofil <C#$-C&#=) 6ictoria finala a OrtodoAiei a .enit de data aceasta tot din !artea unei fe"ei) I"!arateasa Teodora, .adu.a lui Teofil, ur"and eAe"!lul i"!aratesei Irina, s-a decis, in intelegere cu !atriar+ul 4etodie <ales la & "artie C&(-% % iunie C&I=, sa reintroduca cultul icoanelor in Biserica) La Sinodul con.ocat in "artie C&( la Constantino!ol de !atriar+ul 4etodie, la care au luat !arte toti e!isco!ii, egu"enii si "ona+ii care au suferit de-a lungul !ersecutiilor iconoclaste, sinodalii au declarat .alabile toate +otararile celor sa!te Sinoade Ecu"enice, au restabilit cultul icoanelor si au rostit anate"a asu!ra tuturor iconoclastilor) La sfarsit, ca o co"!letare la cele +otarate de Sinodul al 6:-lea Ecu"enic de la Niceea din ICI, sinodalii au co"!us un teAt s!ecial de anate"atizare a tuturor ereticilor in decursul istoriei, ince!and cu Si"on 4agul) Acest teAt !recu" si toate dog"ele Bisericii au fost citite in intreaga Biserica, in !ri"a /u"inica din !ostul Sfintelor Pasti, !e %% "artie C&(, zi care s-a nu"it 2/u"inica OrtodoAiei3, ca a"intire a biruintei OrtodoAiei asu!ra tuturor ereziilor) /u"inica aceasta este celebrata de atunci de Biserica OrtodoAa in fiecare an, in !ri"a du"inica din Postul Pastilor) Po"enirea s!eciala a Parintilor Sinodului al 6:-lea Ecu"enic de la Niceea din ICI, se face in fiecare an in du"inica a 55I-a du!a Rusalii) As!ectul dog"atic al cinstirii Sfintelor Icoane nu a e!uizat insa se"nificatiile crizei iconoclaste) /ificila !roble"a a relatiilor dintre Biserica si Stat a ca!atat o acuitate eAtre"a)

Conflictul Bisericii cu un i"!arat eretic nu era un lucru nou, iar Sfantul loan /a"asc+inul nu facea decat sa re!ete cu.intele Sfantului 4aAi" 4arturisitorul, care declara ca 2nu Cezarul trebuie sa se ocu!e de definitiile de credinta3) Res!ingerea iconoclas"ului a fost insa !unctul de !lecare al unei noi sinteze, al unei noi uniri intre Biserica si I"!eriu care .a fi deter"inants !entru .iitorul lu"ii bizantine) Aceasta !erioada a e.identiat si i"!ortanta !e care o a.ea acu" "ona+is"ul) In "o"entul crestinarii lu"ii, "ona+is"ul incarna as!ectul es+atologic al crestinis"ului, care este o de!asire a lu"ii !rin lu"ina I"!aratiei 2care nu este din aceasta lu"e3, crestinis"ul fund in acest fel i"!iedicat de la absorbirea lui de lu"e) /in acest !unct de .edere, ni"ic nu !oate ilustra "ai bine natura relatiilor intre Biserica si lu"ea crestina, ca "ona+is"ul si recunoasterea sa ca 2nor"a3 a .ietii crestine) Nu nu"ai Biserica, dar si I"!eriul se .a su!une "ona+is"ului i"!aratii erau la concurenta cu seniorii in ctitorirea de "anastiri, iar la ince!utul !erioadei iconoclaste, confor" esti"arilor, nu"arul calugarilor la Bizant atinsese cifra de cca) %99)999) 4ona+is"ul de.enise !ractic !atura conducatoare a Bisericii, constiinta si "asura ei) C+iar daca I"!eriul acce!ta fara rezer.e aceasta .ictorie a "ona+is"ului, !e care-% incon0ura cu tot felul de garantii si !ri.ilegii, cu ti"!ul insa, "ona+is"ul nu !utea de.eni decat o sarcina greu de !urtat !entru econo"ia Statului) Zeci de "ii de oa"eni erau !ierduti !entru efecti.ele din ar"ata, enor"ele !ro!rietati "onastice erau scutite de i"!ozite, o !arte a !o!ulatiei sca!a de sub controlul Statului) In .ederea indre!tarii acestei situatii au eAistat unele initiati.e legislati.e) Pe de alta !arte, .ictoria "ona+is"ului se do.edea a fi daunatoare c+iar !entru "ona+is" de la ince!utul secolului al 6:-lea, se"nele unui .eritabil declin au ince!ut sa se in"ulteasca) 4anastirile s-au i"bogatit, nu"eroasele !ri.ilegii atrageau foarte "ulte !ersoane fara .ocatie !e !osturi di.erse consilieri si du+o.nici !entru intreaga societate bizantina, calugarii fiind adesea tentati sa abuzeze de autoritatea lor) %9%

La ince!utui secolului al 6:I-lea, atunci cand I"!eriul se gasea intr-o situatie dificila, i"!aratii isaurieni %-au sal.at, cu !retul unui efort sustinut din !artea Statului si a intregii societati) Aceasta "obilizare e.identia ine.itabil si !roble"a "ona+is"ului, iar actiunea !olitica a lui Constantin al 6-lea de"onstreaza clar ca cinstirea Sfintelor Icoane, nu constituia singurul "oti. al

ostilitatii fata de calugari) Astfel, a!are "ult "ai trans!arent contradictia care nu .a inceta sa in.enineze relatia dintre Biserica si Stat) Pentru Biserica, Statul a.ea ca .ocatie sustinerea si reci!ientul terestru al eiM el trebuia asadar sa se su!una .alorilor Bisericii, c+iar daca erau in contradictie cu !ro!riile interese) /i"!otri.a, in cazul Statului, crestinis"ul nu era decat o for"a noua a .ec+iului cult al Statului, un su!ort religios al I"!eriului) Biserica .edea in "ona+is" si"bolul alteritatii ireductibile a institutionalitatii sale, a libertatii interioare a crestinis"ului si a !ersoanei crestine in ra!ort cu utilitaris"ul totalizant al Statului) La randul sau, Statul ur"a ca "ai de.re"e sau "ai tarziu sa se con.inga sau nu de ideea inutilitatii si caracterulului daunator al "ona+is"ului) Lu!ta aceasta i"!otri.a "ona+is"ului de"onstreaza dorinta isaurienilor de a subordona in intregi"e Biserica, Statului si ideologiei utilitariste) In acest sens, isaurienii au i"!ins !ana la "aAi" "odelul teocratic, constiinta aceasta teocratica si absolutists fiind usor de sesizat la Leon al Ill-lea in !refata sa la Ecloga, noul cod de legi !ro"ulgat in I#8 2/o"nul a incredintat I"!eriul i"!aratilor, !oruncindu-le totodata sa se ocu!e si de tur"a lui :ristos, a.and ca eAe"!lu !e Petru, conducatorul A!ostolilor3 #$I ) 6ictoria cinstirii Sfintelor Icoane a re!rezentat deci o .ictorie !olitica si una de ordin "oral !entru "ona+is") Persecutiile %-au regenerat si reinnoit, iar la ince!utui secolului al I5-lea se inregistreaza o autentica inflorire a "ona+is"ului bizantin, legat bineinteles si de nu"ele lui Teodor StuditulM lui ii re.ine acu" initiati.a refor"ularii definiti.e a ideologiei "onastice si !recizarea locului ocu!at in Biserica) Sfantul Teodor Studitul defineste eA!licit "ona+is"ul ca o slu0ire a!arte in Biserica) /u!a el, calugarii sunt 2ner.ul si sustinerea Bisericii3, 2sarea !a"antului3 si 2lu"ina lu"ii3, o lu"ina !entru cei care se gasesc in intuneric3, 2un eAe"!lu si un funda"ent== #$C ) Acest lucru este !osibil !entru ca "ona+ul ur"areste sco!ul final al oricarui crestin I"!aratia lui /u"nezeu, "antuirea sufletului) Ori nu ne !ute" sal.a sufletul decat !rin renuntarea la lu"e) /u!a aceste afir"atii nu trebuie sa crede" ca Sfantul Teodor .ede obtinerea "antuirii nu"ai !rin "ona+is") El afir"a ca i"!unerea crestinis"ului nu se !utea realiza fara ceea ce E.ang+elia nu"este 2renuntare3, du!a care constats un fa!t istoric c+e"area e.ang+elica de a nu cauta decat 2unicul necesar3, care este !usa in !ractica de "ona+is") /aca orice crestin este c+e"at sa i"!lineasca !rece!tele e.ang+elice, in !ractica !re.aleaza co"!ro"isul cu lu"ea) /u!a Sfantul Teodor Studitul, calugarii trebuie sa fie nucleul acti. al Bisericii, o !er"anenta aducere a"inte a

ulti"ei .ocatii a crestinului, 2sustinerea si funda"entul Bisericii==) La Constantino!ol, Sfantul Teodor a refor"at "anastirea Studion, care a de.enit in curand un !rinci!al centru de .iata bisericeasca bizantina) 4ona+is"ul era restabilit in "od definiti. la Bizant) Aceasta .ictorie a "ona+is"ului inse"na de ase"enea si esecul tentati.ei iconoclaste de su!ri"are a inde!endents Bisericii si integrarii sale intr-o !ers!ecti.e teocratica) Intre istorici au eAistat !areri diferite asu!ra sensului acestei .ictorii) Unii istorici occidentali considera ca "ona+ii nu lu!tau !entru o se!arare a Bisericii de Stat, cu atat "ai !utin !entru o su!unere a Statului fata de Biserica, !entru ceea ce !oarta nu"ele de clericalis" #$$ , ci !entru aceasta inter!retare a idealului teocratic, care din "o"entul con.ertirii lui Constantin desc+isese Statului bratele Bisericii) In o!ozitie cu acestia si cu altii care 0udeca Bizantul in functie de criterii occidentale (99 , noi !ute"

#$I CA) SPULBER, Ecloga isaurienilor, Cernauti, %$#$, !) () #$C 6ezi A)P) /OBRO@LONS@ID, Sfantul Teodor <in li"ba rusa=, Odessa, %$%(, !) %&8) #$$ Adolf .on :ARNAC@, Le+rbuc+ der /og"engesic+te, ;reiburg, %CCC, .ol) II, !) 8&#) (99 6ezi Alain /UCELLIER B7zance et le "onde ort+odoAe, (ed) Paris, %$$I, !) ##&M Alain /UCELLIER, 4ic+el @APLAN, B7zance I6e-56e siecle, Paris, %$$8, !) (I-($) %9#

afir"a ca Biserica, si nu I"!eriul, .a iesi .ictorioasa din aceasta lu!ta) Bineinteles ca istoria nu cunoaste .ictorii definiti.e, ceea ce ne ra"ane noua celor de astazi este incercarea de a 0udeca un succes sau un esec du!a criterii cat "ai obiecti.e)

Teocratia bizantina in !erioada !ost-iconoclasta

TeAtul re.elator !entru eAe"!lificarea acestui as!ect este E!anagoga, sau introducerea la Codul de legi !ublicat la sfarsitul secolului al I5-lea de catre i"!aratul 6asile I 4acedoneanul, care trebuia sa ra"ana !ana la sfarsitul I"!eriului, legea funda"entals !entru relatiile dintre Biserica si Stat) E!anagoga lua ca eAe"!lu !aralela dintre i"!arat si !atriar+ L"e"brii cei "ai inalti si indis!ensabili in StatL, definind in felul ur"ator obligatiile fiecaruia

LI"!aratului ii re.ine datoria de a sal.a si garanta forta natiunii !rintro buna gu.ernare, sa restaureze fortele !rin .igilenta si sa ca!ete forte noi !rin intele!ciune in orientare si fa!te) Sco!ul !atriar+ului este "ai intai, !astrarea !uritatii si a credintei !o!orului, !ri"it in gri0a de la /u"enezeu ) ) ) M acolo unde se !oate, el trebuie sa aduca la OrtodoAie si la unitatea Bisericii !e toti ereticii ) ) ) M el trebuie sa aduca la ade.arata credinta !e necredinciosi, ui"indu-i cu s!lendoarea, gloria si bogatia slu0belor sale ))) I"!aratul trebuie sa eAerseze tot "ereu binele de aceea i se da si titlul de binefacator ) ) ) Sco!ul Patriar+ului este "antuirea credinciosilor incredintatiM el trebuie sa traiasca in :ristos si sa-si concentreze toate fortele !entru !ace ))) I"!aratul trebuie sa fie fara greseala in res!ectarea in.ataturilor ortodoAe si !ioase ))) indre!tate catre cunostiinta dog"elor cu !ri.ire la Sfanta Trei"e si definitiile des!re "antuire !rin Intru!area lui Iisus :ristos ) ) ) Patriar+ul trebuie sa .orbeasca des!re ade.ar si sa a!ere dog"ele fara tea"a in fata I"!aratului ))) Singur Patriar+ul trebuie sa inter!reteze definitiile Sfintilor Parinti sau definitiile Sinoadelor Ecu"enice ))) In ceea ce-% !ri.este !e I"!arat, el trebuie sa sustina "ai intai tot ceea ce este scris in Sfanta Scri!tura, a!oi dog"ele stabilite de cele I Sinoade Ecu"enice, ca si o !arte a legilor ro"aneL (9% ) Sunt istorici care au des!rins din aceste citate concluzia ca Biserica si Statul erau confundate intr-un singur cor! !olitic si bisericesc, un fa!t care !ractic "arca i"!linirea unui feno"en ince!ut inca din .re"ea lui Dustinian) TeAtul 0ustifica in a!arenta aceste afir"atii, nu"ai ca acestea se o!resc la constatarea fuziunii dintre Biserica si Stat, in ti"! ce E!anagoga aducea de ase"enea o corectie as!ectelor negati.e ale Lsi"fonieiL iustiniene) In "are !arte fuziunea aceasta a.usese loc toti "e"brii Bisericii erau subiecti ai I"!eriului, frontierele Bisericii si ale I"!eriului coincideau) Intrebarea care se !une este cele doua constituiau un singur organis" care a.ea in frunte o dubla autoritate, !e cea a i"!aratului si !e cea a !atriar+uluiU Nu trebuie uitat fa!tul ca E!anagoga era o lege ci.ila si ca ea .orbeste de Stat si nu de Biserica) Statul era crestin, legat in "od organic de Biserica, aceasta legatura realizand diar+ia i"!aratului cu !atriar+ul) In afara locului ocu!at in sanul Bisericii <loc definit !rin canoanele bisericesti=, !atriar+ul a.ea in .iitor un loc a!arte, !aralel cu eel al i"!aratului in structura de Stat) El era re!rezentantul Bisericii in Stat, garantul LOrtodoAieiL i"!eriului si a fidelitatii crestinis"ului) /e aceea, nu"ai el a.ea dre!tul de a inter!reta in.atatura Bisericii, iar Statul il insarcina cu a!ararea credintei ortodoAe in fata !ersoanei i"!aratului) /in !artea i"!aratului, OrtodoAie, fata de E!anagoga nu cerea decat fidelitate fata de

in.atatura cu !ri.ire la :ristos si la Sfanta Trei"e) Trebuie subliniat fa!tul ca in .iziunea bizantina, Biserica si Statul nu sunt legate !rintr-o for"ula 0uridica si o deli"itare a sferelor lor de influenta, ci de ortodoAie, de credinta si in.atatura Bisericii, !e care I"!eriul a ado!tat-o, iar iz.orul acestei doctrine, garantul ei, era Biserica si nu i"!aratul)

6ezi E!anagoga, titlul III, ca!itolul 6III, citata de /) OBOLENS@Q in N:E, t) #, !) %#%) %9(

In acest conteAt I"!eriul nu !utea fi indiferent fata de Biserica "isiunea sa si as!ectul sacru, se "anifestau !rin locul ocu!at de i"!arat in Biserica) Si"bolul era ritualul incoronarii <c+ris"a=, care ince!and cu secolul al I5-lea, !oate fi considerat ca eA!resia liturgica a teocratiei bizantine) Unul din ele"entele esentiale ale acestui rit era "arturisirea de credinta a i"!aratului si 0ura"antul !rin care se anga0a in !rezer.area credintei si a integritatii acesteia) /in acest "o"ent !uterea i"!erials inceta a "ai fi unicul refleA in lu"e al !uterii di.ine si !e .iitor .a trebui sa se su!una ade.arului detinut de Biserica) Tot acu" <sec) al I5-lea=, ritul ungerii de.ine "o"entul ca!ital si constituti. al incoronarii) Acest dar conferit de catre Biserica i"!aratului, nu inse"na asi"ilarea Bisericii de catre Stat, ci di"!otri.a eclezializarea I"!eriului) I"!aratul isi a!leca ca!ul, iar !atriar+ul, cu !ro!ria "ana aseza coroana !e ca!ul acestuia rostind cu.intele LIn nu"ele Tatalui, si al ;iului, si al Sf /u+L, la care !o!orul ras!undea L Sfant, sfant, sfant, Sla.a intru cei de sus lui /u"nezeu si !e !a"ant !aceL) Unii au afir"at ca i"!aratul ar fi !artici!at in "od acti. la Sfanta Liturg+ie, detinand c+iar o functie sacerdotala) Parerea este eronata, deoarece i"!aratul a.ea "ai degraba o !artici!are li"itata la slu0be, fara .reo se"nificatie sacra"entala) I"!aratul conser.a dre!tul !e care altadata il a.eau laicii, anu"e acela al !osibilitatii de a intra in biserica !entru a se ruga) Canonul 8$ al Sinodului Trulan sanctiona de altfel acest statut, subliniind caracterul laic al !ersoanei i"!aratului) /eci este clar ca nu !ute" reduce teocratia !a!is", care !ri.este Biserica si Statul, nici la !a!o-cezaris", care <!entru care lu!tau !a!ii E.ului 4ediu=, c+iar daca cele doua tendinte for"e distorsionate) /aca I"!eriul a !ri"it credinta Bisericii si este aceasta credinta, Biserica fara a-si trada inde!endent ei "istica si sacra"entala obliga sa o !rote0eze si .eg+ea bizantina nici la cezaro!ri.este Statul si Biserica uneori se !ot intalni sub intr-un fel sanctificat de intra in I"!eriu, care se

la buna ei functionare !e !a"ant) /e ase"enea, este ade.arat ca Biserica si I"!eriul for"au un tot Lfara a"estec sau se!arareL) /e aici nu trebuie sa a0unge" la o confuzie de notiuni, ci la o consecinta a eAigentei Bisericii, care se .edea ca !e o Licoana a lui :ristosL !entru lu"e, dar care refuza !uterea terestra si nu se i"!lica in organizarea .ietii u"ane) In !ri.inta I"!eriului acesta a fost o buna !erioada de ti"! influentat de teocratia !agana) Pana in secolul al 6:I-lea for"ele .ec+iului cult i"!erial !redo"inau in scenele care-% re!rezentau !e I"!arat) In re!rezentarile !agane .ede" !e acelasi i"!arat cuceritor si su.eran, cu !uteri neli"itate si !ersonificand .ictoria, cu "entiunea ca du!a Constantin eel 4are, si"bolurile !agane ale .ictoriei sunt inlocuite de cele crestine) I"!eriul era in.ingator sub se"nul Sfintei Cruci L!rin acest se"n .ei in.ingeL) 4oti.ele Ltriu"faleL sunt accentuate de si"bolis"ul oficial al i"!aratilor iconoclasti) Odata cu triu"ful OrtodoAiei obser.a" insa o sc+i"bare brusca, o ade.arata ru!tura L"a0oritatea co.arsitoare a i"aginilor i"!eriale din aceasta !erioada scria Andre >rabar - a!artin genului LI"!aratul in fata lui :ristosL, te"a rar tratata in e!ocile anterioare, indeosebi in !erioada !reiconoclasta (9# ) Asista" acu" la o sc+i"bare de orientare a acestui gen de arta, care a fost !ana acu" triu"fala, iar !e .iitor isi .a !ro!une sa cinsteasca !ietatea i"!aratilor si nu .ictoriile lor) Nu se "ai !unea !roble"a re!rezentarii su.eranului absolut, ci a icoanei teocratiei bizantine \ ( ) Astfel, triu"ful OrtodoAiei nu a fost nu"ai o si"!la intoarcere la for"ula lui Dustinian, ci si o !rofunda transfor"are a acesteia) I"!eriul era si ra"anea sacru, nu"ai ca inainte la baza acestui caracter statea .ec+ea conce!tie a Statului absolut, re!rezentare terestra a ordinii di.ine, iar acu" era constiinta !e care o a.ea I"!eriul de a fi Lslu0itorul lui :ristosL) Acest ideal al Statului se eA!ri"a !rintr-un ansa"blu de sarbatori si "oti.e Li"!erialeL care subzista si astazi Scoaterea Sfintei Cruci, Inaltarea Sfintei Cruci, cand Sfanta Cruce era !urtata in !rocesiune in Palatul I"!erialM sau in rugaciunea L4antuieste !o!orul tau si binecu.inteaza "ostenirea Ta ))))L) Ar"ata de.ine !e .iitor o

(9# Andre >RABAR, LHe"!ereur dans IHart b7zantin, Lettres, %$(8 < reti!arita la Londra in %$I#=, !) %I()) i" IBI/E4,!) %I(-%I') %9&

Paris,

les

Belles

Loaste !rietena cu :ristosL, o ar"ata Lcare a!ara Casa lui :ristosL, adica s!ri0inul terestru al BisericiiM in ceea ce !ri.este ritualul de la Curte, el tinde in intregi"e sa eA!ri"e "isiunea crestina a I"!eriului) :ristos este Pantocrator, Sta!an al Uni.ersului si /o"n, iar in fata Lui se inc+ina cu "ainile ridicate si ca!ul inclinat, i"!aratul Bizantului) Aceasta este noua i"agine a I"!eriului) Toate aceste idei se reflectau !rofund in "entalitati si in .iata cotidiana, in at"osfera autentic ecleziala !e care o res!ira societatea bizantina) C+iar daca unele .icii, unele nedre!tati erau disi"ulate de unele a!arente, in care istoricul "odern .ede "ai degraba i!ocrizie, nu trebuie uitat ca aceasta fru"usete si lu"ina eAista la Bizant intr-o !erioada in care din !unct de .edere !olitic si social lu"ea era la ince!uturile desco!eririi fortei E.ang+eliei) Idei ca cele legate de "ilostenie, de dragoste, de saracie, erau tratate frec.ent de cronicile bizantine, cri"ele sau alte fa!te eAtre"e, fund adesea ignorate) Se !oate .orbi de un .eritabil u"anis" bizantin, strans legat de senti"entul !rezentei !er"anente a lui :ristos in lu"e, atat ca Rege, cat si ca Sal.ator, Sta!an sau Dudecator) /u!a .ictoria asu!ra iconoclas"ului Biserica a dobandit o !ozitie intarita in ra!ort cu Statul, .ocea ei i"!unandu-se cu "ai "ulta autoritate decat inainte) Unii !atriar+i <de eAe"!lu ;otie= au fost oa"eni de Stat a caror actiune nu se .a li"ta nu"ai la do"eniul ecleziastic, ci .or lua !arte in "od acti. si la luarea "arilor decizii !olitice) Nu trebuie uitate nici "o"entele de slabiciune ale Bisericii, "o"ente care au fost conse"nate c+iar i"ediat du!a C&() Este .orba de conflictul dintre !atriar+ii ;otie si Ignatie care intr-o buna "asura !ot ser.i ca eAe"!lu !entru crizele ulterioare) ;iecare din ei a urcat !e scaunul !atriar+al de doua ori, dar au fost inde!artati tot de doua ori !rintrun si"!lu ordin al i"!aratului) Si unul si celalalt a rezistat in felul lui, facand do.ada unei fer"itati !asi.e fata de arbitrariul i"!erial, si unul si altul s-a aratat cura0os (9& ) Nu trebuie uitat nici cura0ul altor ierar+i, care in diferite situatii au a.ut forta de a !refera eAilul ca!itularii) Cu toate acestea, au fost destule situatii in care Biserica a acce!tat !rea usor a"estectul Statului, considerat a fi un lucru nor"al) In astfel de situatii ni"eni nu s-a ridicat !entru a!ararea !rinci!iului libertatii) Tragedia Bisericii bizantine a fost se !are toc"ai fa!tul ca era !rea legata de I"!eriu, nu ad"inistrati. ci !si+ologic) I"!eriul de.ine !entru ea o .aloare su!re"a si absoluta, o .aloare indiscutabila, intangibila si e.identa) Ierar+ia bizantina de.enise !ractic inca!abila sa iasa din categoriile I"!eriului sacru, de a-% 0udeca in lu"ina libertatii creatoare a E.ang+eliei (9' ) Totul era sacru si totul se !utea 0ustifica !rin acest caracter) Oc+ii trebuiau inc+isi atunci cand se co"iteau greseli sau ce.a

rau, care nu erau decat o consecinta a Lslabiciunilor u"aneL) 4aAi"alis"ul teoretic conducea catre un "ini"alis" !ractic) Aceasta etatizare interioara si !si+ologica, nu nu"ai eAterioara a Bisericii, a fost insotita de o !olarizare a constiintei sale, "anifestata !rin doua tendinte in teologia si eA!erienta ,[ [ I(98 re+gioasa ) Criza iconoclasta a "arcat Ecu"enice, e!oca de intensa !ractic sfarsitul !erioadei Sinoadelor intr-o

creati.itate a gandirii ecleziale) for"ula !recisa si definti.a, era

/orinta

fiAarii

OrtodoAiei

legata de sc+i"barile !roduse acu" in relatia dintre Biserica si Stat) C+iar daca in contro.ersele teologice din secolele I6-6 inter.entia Statului a fost e.identa, aceasta nu insea"na ca dez.oltarea teologiei in interiorul Bisericii, a fost rezultatul initiati.ei Statului) Totusi, Statul a incercat sa obtina un anu"it !rofit din aceste dezbateri) Inca de la ince!ut identifica" in aceste contro.erse di"ensiune !olitica ele aruncau in 0oe un !rinci!iu, acela al u"anitatii religioase ca conditie a !acii in Stat) ;ebra contro.erselor si a ereziilor care cu!rindea cor!ul Bisericii, se ras!andea si asu!ra Statului) /e aceea, gu.ernul era interesat in reducerea oricaror di.ergente de o!inie, !entru a !rezer.a integritatea unui I"!eriu religioasa riscand sa declanseze !asiuni !olitice si se!aratis"e) iconoclas"ului a "arcat un !unct de "ultinational, In acest orice efer.escenta asu!ra

sens,

.ictoria

rascruce) /aca inainte i"!aratii a.eau ca !rinci!als gri0a gasirea unui "ini" confesional acce!tat de

(9& ;) /6ORNI@, Ze Sc+is"e de P+otius) :istoire et Legende) ed) du Cerf, Paris, %'9, !) %&') (9' AleAandre SC:4E4ANN, O!) cit) !) #&') (98 IBI/E4)

%9'

toate co"!ozantele I"!eriului, necesitatea unui astfel de deziderat nu "ai eAista acu" unitatea religioasa fusese realizata cu !retul unor secesiuni a tuturor dizidentilor si a unei "icsorari a I"!eriului) Puterea de Stat era definiti. ortodoAa) In !lus, i"!aratul a.ea constiinta in.estirii sale de catre /u"nezeu, "isiune care a.ea ca !rinci!al sco! !rezer.area OrtodoAiei) Acu" consensul era realizat, deoarece intreaga !o!ulatie dizidenta se regasea in afara frontierelor I"!eriului) Aceasta noua situatie atragea du!a sine o !olitica noua) EA!erienta a"ara a trecutului de"onstrase ca orice di.ergenta religioasa a"eninta stabilitatea I"!eriului) Pe .iitor, !reocu!area de ca!atai a i"!aratilor .a fi e.itarea tulburarilor religioase si conser.area unui status Guo in "aterie de religie) Iconoclas"ul de"onstrase inca odata !ericolul transfor"arii !asiunilor religioase in di.iziuni !olitice) Aceasta eA!erienta a fost decisi.a) Biserica care as!irase intotdeauna la unani"itate doctrinala a acce!tat cu bucurie !olitica conser.atoare a Statului)

/inastia "acedoneana Bi a!ogeul I"!eriului <C8I-%9'8=

Cele a!roa!e doua secole de gu.ernare a i"!aratilor "acedoneni au fost eA!resia su!erlati.a a tot ceea ce a inse"nat Bizantul !entru lu"ea orientals si cea occidentals) S!re deosebire de e!oca lui Dustinian, cand o!era a fost inde!linita de un singur i"!arat, acu" asista" la realizari i"!linite de o succesiune de i"!arati, toti re"arcabili !rin di.ersitatea calitatilor lor) Inte"eietorul dinastiei, 6asile I <C8I-CC8=, se tragea dintr-o fa"ilie de ar"eni stabiliti in 4acedonia, de unde si denu"irea uzuala de dinastia "acedoneana) A4 i"!arati ai acestei !erioade au fost Leon al 6l-lea ;ilozoful <CC8-$%#=, AleAandru <$%#-$%(=, Constantin al 6:-lea Porfirogenetul <$%($'$=, Ro"anul I Leca!enul <$#9-$&&=, Ro"an al II-lea <$'$-$8(=, Nic+ifor II ;ocas <$8($8$=, loan I Tzi"is?es <$8$-$I8=, 6asile al II-lea Bulgaroctonul <$I8-%9#'=, Constantin al 6:I-lea <%9#'-%9#C=, Ro"an al Ill-lea Arg+iros <%9#C-%9(&=, 4i+ail al I6-lea <%9(&-%9&%=, 4i+ail al 6-lea <%9&%-%9&#= si Constantin al I5-lea 4ono"a+ul <%9&#-%9''=) 4a0oritatea acestor i"!arati au fost "ilitari de cariera, singurele eAce!tii fiind Leon al 6l-lea si Constantin al 6:-lea) In toate do"eniile s-a !utut obser.a un re.iri"ent fata de !erioada anterioara) Astfel, in ur"a succeselor inregistrate !e !lan eAtern de catre basileii iconoclasti, .iata econo"ics din intregul bazin al 4arii 4editeranene cunoaste o tot "ai "are stabilitate si securitate) Industria si co"ertul,

asu!ra carora autoritatea centrala eAercita un "ono!ol strict, au acu" o !ondere crescanda in anasa"blul .ietii econo"ice a Statului bizantin) Pe !lan social, are loc for"area clasei aristocratice in curs de feudalizare, consecinta directa a feno"enelor dizol.ante din interiorul co"unitatilor rurale) Constienti de !ericol i"!aratii au !ro"o.at o serie de "asuri in fa.oarea tarani"ii libere si a stratiotilor, insa fiscalitatea eAcesi.a si reorientarea !oliticii eAterne au contribuit decisi. la ruina acestei !aturi sociale) In ad"inistratie, .ec+iul regi" al t+e"elor a cunoscut un oarecare declin, deter"inat de "utatiile din societatea bizantina !recu" si de renuntarea !uterii i"!eriale la !olitica defensi.a)

EA!ansiunea teritoriala a i"!aratilor "acedoneni

Sc+i"barea cea "ai e.identa a a.ut loc insa in !olitica eAterna) Consolidarea interna a I"!eriului !recu" si a granitelor orientale de catre i"!aratii iconoclasti, a !er"is noii dinastii, inte"eiata de 6asile I <C8I-CC8=, sa treaca la o !olitica ofensi.a !e !lan eAtern, care a cul"inat in ti"!ul i"!aratilor-soldati, !recu" Nic+ifor al II-lea ;ocas <$8(-$8$=, loan I Tzi"is?es <$8$-$I8= si %98

6asile al II-lea <$I8-%9#'=) Aceasta bizantinistul francez >) Sc+lu"berger 2"area e!o!ee bizantina3 (9I )

!erioada

fost

nu"ita

de

/e-a lungul tuturor frontierelor, I"!eriul a fost ne.oit sa faca fata !ericolului arab <eAce!tie facand granitele de la /unare=) In fata acestei situatii, atat 6asile I cat si Leon al 6l-lea au organizat "ai "ulte ca"!anii, unele cu rezultate interesante, fara a re!urta insa .ictorii decisi.e (9C ) In Occident, au reusit sa cucereasca localitatea Tarente, in ti"! ce arabii si-au consolidat cuceririle nu"ite Creta sau Sicilia, la care si-au adaugat Siracuza, Taor"ina si Reggio (9$ ) In !artea orientals a I"!eriului, arabii au fost i"!insi !ana la frontiera asiatica, nu"ai ca in $9& o flota de !irati "usul"ani a atacat !rin sur!rindere Tesalonicul, facand cu acel !rile0 un nu"ar de cca) #9)999 !rizonieri) Acest "o"ent a "arcat si re.iri"entul ofensi.ei bizantine din .re"ea lui Ro"an Leca!enul, eel care .a re!urta succese notabile in 4eso!ota"ia !rin recucerirea cetatii Edessa (%9 ) Nic+ifor ;ocas si loan Tzi"is?es "ai intai ca generali, iar "ai a!oi ca i"!arati au re!urtat la randul lor o serie de succese decisi.e) ;ocas a recucerit Creta si Ci!ru, intre $8'-$88 Tarsul, Cilicia,

4o!suestia si Anazarbe, dar "ai ales Ale!ul si Antio+ia <$8$= (%% ) Tzi"is?es a lu!tat dincolo de Eufrat, organizand o ade.arata cruciada !entru eliberarea Locurilor Sfinte el a recucerit Baalbe?, /a"ascul, o !arte a Palestinei <Nazaretul, Acra, Cezareea=, fara a !utea obtine insa Ierusali"ul <a0unge la nu"ai %C9 ?")=) La intoarcere el a cucerit si Be7rut+ul, Sidonul si Laodiceea, "ultu"indu-se !ana la ur"a nu"ai cu consolidarea !osesiunilor din Nordul Siriei) 6asile al II-lea a !astrat toate aceste teritorii fara insa a le eAtinde in "od sensibil) El a dobandit totusi Edessa in %99% si a organizat a!ararea Eufratului)O alta regiune care a cunoscut tot acu" lu!te neincetate intre I"!eriul !ersan si eel bizantin, a fost Ar"enia (%# ) /in secolul al 6:-lea ea a fost ocu!ata de arabi, iar cucerirea cetatii A"oriu" in C(C a fost ulti"a lor .ictorie notabila) In CI#, ar"ata lui 6asile I a cucerit orasul Tefri? situat in !artea de est a t+e"ei ar"eniacilor, !unand astfel ca!at eAistentei unui zone controlate de !a.licieni, o secta "ani+eeana care oscila intre arabi si bizantini (%( ) Progresul in acest teritoriu al tru!elor bizantine s-a accelerat in secolul al 5-lea cand au a0uns !ana in 4eso!ota"ia, Cilicia si Nordul Siriei) In .re"ea lui Constantin al 6:-lea si a lui Ro"an al II-lea, !rinci!alii lor generali Nic+ifor ;ocas si loan Tz"is?es au !atruns in Cilicia, cucerind >er"aniceea <$&$=, :adat+ <$'I= si Sa"osata <$'C=, iar 6asile al II-lea a reusit sa cucereasca o buna !arte a Ar"eniei) Cuceririle lui 6asile al II-lea au cu!rins in Ar"enia s!atiul dintre lacul 6an si 6as!ur?an, iar din %9#9 bizantinii au a0uns si in >eorgia, regiune cu credinciosi calcedoneni ai caror aristocrati .eneau destul de des sa-si incerce sansa in ar"ata si ad"inistratia bizantina) Bizantul nu a renuntat nici la Italia, unde Leon al 6l-lea a organizat doua t+e"e a Longobardiei si a Calabriei (%& ) Se !are ca i"!aratul bizantin si-ar fi dis!utat titlul i"!erial cu Otto, incoronat la Ro"a in $8# si fondator al sfantului I"!eriu Ro"an >er"anic) Pericolul arab a facut insa ca aceste a"bitii sa treaca !e !lanul secund, ;ocas incercand sa realizeze c+iar o alianta cu Otto)

(9I 6ezi >) SC:LU4BER>ER, LHE!o!ee b7zantine a la fin du 5e siecleM ( .ol), Paris, %C$8-%$9'M :) >RE>OIRE, Autour de IHe!o!ee b7zantine, Londra, 6arioru", %$I') (9C C+) /IE:L, ;iguri bizantine))) .ol) I) !) (9' si !) (#') C) CA:EN, L Isla", des origines au debut de I HE"!ire otto"an, Paris, %$I9M R) 4ATRAN, L HeA!ansion "usul"ane <6lle-5ie siecles=, Paris, %$8$M 6ezi si A)A) 6ASILIE6, :) >RE>OIRE, 4) CANAR/, B7zance et les Arabes) T) II La dinastie "acedonienne, BruAelles, %$('-%$'9)

6ezi S) RUNCI4AN, T+e E"!eror Ro"anus Leca!ene and +is Reign, a stud7 of tent+ centrur7 B7zantiu", Ca"bridge, %$#$) > SC:LU4BER>ER, Un e"!ereur b7zantin au 5e siecles Paris, %C$9) Nice!+oros P+ocas,

(%# /es!re Ar"enia in aceasta !erioada "erita consultate lucrarile N) A/ONTZ, Etudes ar"eno-b7zantines, Lisabona, %$8'M D) LAURENT, Etudes dH+istoire ar"enienne, Lou.ain, %$I%M 4) CANAR/, D LAURENT, LHAr"enie entre B7zance et IHIsla" de!uis la conGuete arabe 0usGuHen CC8, Paris, %$C9) Ulti"a lucrare contine "ulte iz.oare arabe traduse in li"ba franceza) (%( 6ezi nota #II) (%& 6ezi A) C:ASTEL, L HItalie et B7zance, Paris, %$$$) %9I

Tzi"is?es a dat c+iar de sotie !e !rintesa bizantina Teofano lui Otto (%' , care !ana la ur"a a fost in.ins de arabi) In !ri.inta relatiilor cu bulgarii de la sudul /unarii, !ute" s!une ca acest !ericol ra"ane localizat) Conflictul se acutizeaza sub ur"asul lui Boris, Si"eon, care fusese crescut la Constantino!ol) /e aici el si-a insusit foarte bine lectia bizantina !entru el era ne.oie de un singur I"!eriu !e !a"ant, gandindu-se la inlocuirea I"!eriului bizantin cu unul bulgar) A"bitiile sale il i"!ing !ana la zidurile Constantino!olului sau ale Tesalonicului (%8 ) C+iar daca a reusit sa inc+eie cu acesta o !ace !rin care se obliga la !lata unui tribut, Leon al 6l-lea a fost in cele din ur"a ne.oit sa cedeze bulgarilor si intinse teritorii din 4acedonia) In $%#, AleAandru a refuzat sa "ai !lateasca tribut, "asura care a condus in $%( la o noua a"enintare a cuceririi ca!italei Constantino!ol) Renu"ite ra"an !entru bulgari bataliile de la Anc+ialos din $%I sau de la Adriano!ol din $##, care le-au !er"is acestora ocu!area 4acedoniei si a Traciei, cu eAce!tia oraselor Tesalonic si Constantino!ol) Conflictul cu bulgarii a cunoscut o sc+i"bare de forte odata cu "oartea lui Si"eon in $#I) Succesorul acestuia, Petru, nu s-a ridicat la inalti"ea !redecesorului, iar sub tarul Sa"uel, i"!aratul 6asile al II-lea a !urtat "ai "ulte ca"!anii .ictorioase intre $C8 si %9%&) In.ersunarea de care a dat do.ada in acest inter.al i-a atras si su!ranu"ele de LBulgaroctonulL, adica in.ingatorul de bulgari)

Societatea rurala in secolele I5-5I

In acest inter.al de ti"! asista" la cresterea "arii !ro!rietati in detri"entul "icii !ro!rietati a taranilor inde!endenti, ceea ce a dus la sc+i"bari i"!ortante in organizarea sociala, "ilitara si c+iar !olitica a I"!eriului) O analiza .erticals a acestui feno"en ne !oate conduce la cate.a consideratii) 4ai intai o!ozitia dintre cei bogati, !uternici Rdunatoif R% si cei "ici <!enetaif A] nu reflecta in intregi"e realitatea sociala din "ediul rural bizantin, unde conditiile erau deosebit de co"!leAe) Cei !uternici erau aceia a caror bogatie sau functie le !er"itea sa eAercite o anu"ita !resiune asu!ra "icilor gos!odarii taranesti) Un bogat a.ea cea "ai fru"oasa casa, in care isi !utea !ri"i "usafiriiM taranul de conditie "edie isi !e"itea sa intretina o !erec+e de boi, un "agar, un ser.itor, iar daca saracea de tot nu-i "ai ra"anea decat casa) In acelasi oras !ute" intalni atat !e "arele !ro!rietar fara gri0i "ateriale, cat si !e taranul de conditie "edie, !e taranii inde!endenti <!arec+i= (%$ , !e taranii saraci care !osedau o casa si o gradina sau !e scla.i) Taranul bizantin !utea a.ea unul sau "ai "ulti scla.i, ce erau folositi atat la "uncile do"estice cat si in calitate de "uncitori agricoli (#9 ) In al ni"ic, nu"ita randul doilea rand, intre cei foarte bogati si cei care nu a.eau a!roa!e "ai eAista asaclasa a eA!loatatorilor agricoli) Conducatorii satelor !ro.eneau din clasei de "i0loc a

%' C+) /IE:L, ;iguri bizantine))) .ol) I, !) ('')

/) AN>ELO6, /ie Entste+ung des Bulgarisc+en 6ol?es, Berlin, % $C9M D) ;ERLU>A, /er B7zantinisc+en :andel auf de" Bal?an .on 6II bis zu" Anfang des 5III Da+r+underts, S?o!0e, %$C8M St) RUNCI4AN, A :istor7 of t+e ;irst Bulgarian E"!ire, Londra, %$(9) (%I /unatos functiilor) (%C Penetes !uternic in ierar+ia econo"ica, in cea a de"nitatilor Bi a !ersoana saraca)

(%$ Parec taranul care detine o bucata de !a"ant in cazul in care-Bi ac+ita c+iria !entru res!ecti.ul terenM el !utea ceda acest dre!t) D) L) TEALL, T+e b7zantine Agricultural Tradition, in /u"barton Oa?s Pa!ers, .ol) 556, %$I%, !) ((-89M 4) @APLAN, TuelGues re"arGues sur les !a7sages agraires b7zantins <6Ie-"ilieu du 5le=, in RN, 8#, %$C9, !) %''-%I8M Ide", Les .illageois auA !re"iers siecles b7zantins <6Ie-5e siecles=L une societe +o"ogene, in B7zantinosla.ica, &(, %$C#, !) #9#-#%I)

%9C

taranilor, dintre acestia fund recrutati si soldatii t+e"elor sau stratiotii (#% ) In secolul al 5-lea, Constantin al 6:-lea considera ca un fa!t nor"al !osesia de catre acestia a unei su!rafete de !a"ant (## ) /is!aritia "icii !ro!rietati a a.ut in aceasta !erioada gra.e consecinte econo"ice, fiscale si "ilitare) La randul ei, dez.oltarea eAcesi.a a "arii !ro!rietati !rezenta un !ericol a carui a"!loare a !utut fi cu ade.arat e.aluata in .re"ea lui 6asile al II-lea, cand a a.ut loc re.olta "arilor seniori ai Asiei 4ici, Bardas ;ocas si Bardas S?leros) O No.ela data de Ro"an Leca!enul in $##, incerca sa re"edieze aceasta situatie !rin aceasta se interzicea celui bogat sa ac+izitioneze !a"antul celui sarac si dadea castig de cauza saracului, atunci cand acesta era la concurenta cu un bogat !entru cu"!ararea unui teren) No.ela stabilea ca !uteau cu"!ara un lot ur"atoarele categorii rudele a!ro!iate, co!ro!rietari care a.eau !a"antul i"!reuna cu .anzatorul, !ro!rietarii carea a.eau !arcele alaturate lotului !us in .anzare, .ecinii care ac+itau taAele in co"un cu fostul !osesor) Bogatii nu !uteau cu"!ara decat in cazul in care !osedau !a"anturi in satul res!ecti. (#( ) /in !acate No.ela nu a a.ut rezultatele scontate !entru ca iarna anului $#I-$#C a fost deosebit de grea, "ai ales !entru cei saraci, a!oi o seceta a dus la o recolta foarte slaba, astfel incat !osesorii de !a"ant s-au aflat intr-o situatie deosebit de gra.a) Aceste "asuri erau reconfir"ate de Ro"an Leca!enul intr-o alta No.ela a sa din $(&, dar nici aceasta nu s-a !utut a!lica deoarece insasi functionarii care a.eau obligatia a!licarii legii, erau !ro!rietari de !a"anturi) Pe de alta !arte, taranii descura0ati se !uneau de buna .oie la dis!ozitia acestor oa"eni bogati, de.enind serbii acestora) 6asile al II-lea era si "ai categoric o No.ela din $88 anula !rescri!tia de &9 de ani !entru seniorii care ac+izitionau un teren, obligandu-i !e cei bogati sa !lateasca i"!ozitele celor saraci in cazul in care acestia erau in i"!osibilitatea sa o faca (#& ) In ceea ce !ri.este eA!loatarea solului, nu trebuie sa confunda" "area !ro!rietate cu "arile eA!loatari "ai intai !entru ca a.e" de-a face cu o dis!ersare a terenurilor in sate diferite, iar terenurile erau uneori inc+iriate la tarani care beneficiau de ele !e ter"en neli"itat) Acestia din ur"a locuiau in aceleasi localitati, !racticau aceleasi culturi si isi ac+itau i"!ozitele fie singuri, fie cu a0utorul !ro!rietarilor) /in !unct de .edere al conditiilor econo"ice, !rea !utine lucruri diferentiau !e !arec+i de tarani !ro!rietari) Trebuie sa retine" ca de la ince!utul !ana la sfarsitul I"!eriului

bizantin, indiferent de statutul 0uridic al terenului, celula de baza a eA!loatarii solului ra"ane eA!loatarea fa"iliala "ica si "i0locie) Acest ti! de eA!loatare re!rezenta idealul co"un al tuturor "e"brilor societatii bizantine) Taranul culti.a !a"antul !entru necesitatile sale reinnoirea se!telului, !rocurarea de unelte, +rana fa"iliei si a ser.itorului, !lata i"!ozitului si e.entual a taAei de inc+iriere) Tinand de !returile !entru ac+izitionarea ani"alelor sau !rocurarea de unelte, e.entualul sur!lus !area derizoriuM taranul nu reusea sa sca!e de conditia sa !rin "i0loace (#' econo"ice ) Categoria celor !uternici se referea la doua situatii co"!le"entare bogatia ca !utere econo"ica si detinerea autoritatii, adica a !uterii ad"inistrati.e sau "ilitare) /efintiile date de teAtele legislati.e din secolul al 5-lea se refereau la trei notiuni %) la bogatie teAtele legislati.e din secolul al 5-lea nu fac referire la !ragul su!erior de la care cine.a !oate fi considerat !uternic, ci "ai degraba la !ragul de 0os, de la care o

(#% Stratiotii erau acei tarani care in beneficiau de i"!ortante facilitati fiscale)

sc+i"bul

ser.iciului

"ilitar

>) OSTRO>ORS@Q, Obser.ations on t+e aristocrat7 in B7zantiu", in /u"barton Oa?s Pa!ers, .ol) 556, %$I%, !) %-(#M R) 4ORRIS, T+e !oFeful and t+e !oor in 5t+ centur7 B7zantiu") LaF and realit7, in Past and Present, %I(, %$I8, !) (-#IM 4) @APLAN, LHEcono"ie !a7sanne dans 6 e"!ire b7zantin du 6e au 5e siecle, in @lio, 8C, %$C8, !) %$C-#(#M E) PATLA>EAN, Pau.rete econo"iGue et !a.urete sociale a B7zance <I6e-6IIe siecles= Paris, %$II) (#( A) /UCELLIER, 4) @APLAN, B) 4ARTIN, Le 4o7en Age en Orient, Paris, %$$9, !) %&%) (#& IBI/E4, !) %&#) (#' 4) @APLAN, LHEcono"ie !a7sanne))), !) #%9-#(#) %9$

!ersoana !utea fi considerata slaba) inscrierea !rintre cei !uternici ra"anea eel financial - M

Oricu"

ele"entul

deter"inant

in

#) de"nitatea sau functia ocu!ata, unde ii !ute" include !e functionarii ci.ili si "ilitari din ad"inistratia centralaM

() strategii din ad"inistratia !ro.inciala, !recu" bisericesti <e!isco!i sau egu"eni= care erau considerati !rintre cei !uternici)

si

autoritatile

In aceasta situatie se declansa un dublu "ecanis" cei care detineau autoritatea o foloseau !entru a-i do"ina !e cei slabi si !entru a le cu"!ara !a"antul) La ince!ut, functionarii in cauza nu erau nea!arat bogati, insa !rin utilizarea !uterii !e care o detineau ei cautau sa dobandeasca un statut socio-econo"ic, ce le !er"itea "ai tarziu sa se integreze .ec+ii aristocratii) Aceasta din ur"a categorie era de0a bogata) In acest sens a.e" "ulte "arturii !rintre care si !e aceea a !elo!onezienei /anielis care in secolul al I5-lea ii dadea i"!aratului 6asile I cca) ()999 scla.i sau !aflogonianul 4auriciu care a.ea un "ic cor! ar"at !entru a se a!ara i"!otri.a turcilor) /e ase"enea ;ilaret, autorul unei autobiografii, ne eA!lica cu" atunci cand a.ea un necaz, situatia ii era a"eliorate de un functionar de la fiscul !ro.inciei in care locuia (#8 ) 6ede" astfel cu" !uterea era folosita in fa.oarea aristocratiei funciare, iar aceasta !rofita din !lin de relatia !ri.ilegiata cu functionarii dornici de a-si s!ori bunurile "ateriale) Prin re.enirea la "area !ro!rietate, "ediul rural bizantin a cunoscut astfel in secolele 6III-5I o sc+i"bare sociala considerabila) Aceasta nu insea"na ca econo"ia rurala a fost co"!let bul.ersataM o !arte a taranilor care si-au .andut terenurile le-au recu!erat in locatie, in calitate de !arec+i, in aceleasi localitati fara sa "odifice astfel !roductia agricola) Cu toate acestea, in unele regiuni si in e!oci diferite, aceste "utatii sociale au deter"inat un fel de feno"en de LdezertificareL, care a cu!rins sate intregi) La frontierele orientale ale Asiei 4ici, factorii !olitici au a"!lificat acest feno"en) Asa cu" eA!ansiunea "icii !ro!rietati era !aralela cu cresterea de"ografica, "iscarea sociala in.ersa a condus la o scadere de"ografica considerabila in "ediul rural, c+iar la un eAod rural cu consecinte gra.e asu!ra culturilor agricole) /ez.oltarea !ro!rietatii rurale "ici si "i0locii cores!undea astfel unei cresteri econo"ice in acest s!atiu, iar regresiunea atragea du!a sine recesiune)

/obrogea bizantina in .re"ea i"!aratului loan Tzi"is?es

In .re"ea i"!aratului loan I Tzi"is?es, /obrogea a fost transfor"ata in t+e"a sub nu"ele de Istros sau Paraduna.on) Ince!uturile t+e"ei erau "ai .ec+i, regiunea facand !arte dintr-o alta t+e"a inte"eiata de Constantin al I6-lea in 8C%-8C', du!a infrangerea bulgarilor) Constantin al 6II-

lea Porfirogenetul in lucrararea sa /es!re t+e"e R/e T+e"atibus=, s!unea ca i"!aratul Constantin al I6-lea ar fi inte"eiat t+e"a Traciei din care facea !arte si Bulgaria, :e"us si Istros) Istros !are a fi c+iar /obrogea) Acu" loan Tzi"is?es organizeaza Istros ca t+e"a de sine statatoare cu resedinta la /urostoru" <Silistra=) Aici .a fi si sediul strategului) Pri"ul strateg se !are ca a fost Leon, eel care conducea flota dunareana) Pe sigiliile din aceasta .re"e se gasesc titulaturile car"uitorilor si nu"ele t+e"ei) loan Tz"is?es a a.ut gri0a si de refacerea cetatilor de aici, fund zidita acu" cetatea Pacuiul lui Soare) Cetatea trebuia sa a!ere /urostoru"ul de atacurile ce .eneau dins!re Nord) Azi cetatea se !astreaza nu"ai !artial, ar+eologul Petre /iaconu localizand tot aici o alta cetate 6icina (#I )

(#8 Cf) A) /UCELLIER, 4) @APLAN, B) 4ARTIN, O!) cit) !) %&9) P) /IACONU, Cetatea bizantina din insula Pacuiul lui Soare, in B4I, CL, %$I%, nr) %M Ide", /es!re localizarea 6icinei, "Pontica, %$I9, nr) (M Ide", Iarasi des!re localizarea 6icinei, in Re.ista de Istorie, torn (&, %$C%, nr) %#M Ide", Istoria /obrogei in unele lucrari strdine recente, in Re.ista de Istorie, torn (8, %$C(, nr) I) %%9

Pentru consolidarea acestor afir"atii eAista o serie de argu"ente J L!ortulaneleL italiene, acele +arti care "entionau !orturile de la /unare si distanta dintre eleM J la Pacuiul lui Soare s-au desco!erit foarte "ulte sigilii co"erciale ce insoteau baloturile cu "arfuriM J in ur"a cercetarilor ar+eologice facute in "ulte cetati din /obrogea, !recu" No.iodunu" <Isaaccea=, /inogetia <>ar.an - resedinta unui to!ar+=, Beroe <Piatra ;recatei=, Ca!ida.a, AAio!olis <Cerna.oda=, s-au desco!erit .estigii din aceasta e!oca, de"onstrand gri0a lui Tzi"is?es !entru aceasta regiune) In ceea ce !ri.este organizarea bisericeasca, desco!erirea de biserici la /inogetia, No.iodunu" si Troes"is atesta eAistenta unor e!isco!i) Astfel, la /inogetia a fost gasit un engol!ion de aur care ar fi a!artinut unui e!isco! si un sigiliu al lui 4i+ail al @ie.ului care ar fi insotit o scrisoare catre ierar+ul locului) La No.iodunu" si Troes"is sunt de ase"enea nu"eroase ur"e crestine care intaresc i!oteza confor" careia in aceasta zona ar fi eAistat o .iata bisericeasca organizata) La Sud de Cerna.oda, la AAio!olis, a.e" infor"atii !ri.ind eAistenta unui e!isco! care

ar fi fost transferat de aici "ai tarziu in I"!eriu, la Abidos in 6estul Asiei 4ici) Concluzia ar fi ca acesta era bizantin iar slu0ba o facea in li"ba greaca) O do.ada a folosirii li"bii grecesti in cult este si desco!erirea unui ulcior la Ca!ida.a, ce !oarta !e el literele alfabetului grec, Crucea si alte se"ne) EAista o Noititia e!isco!atu" din sec) al 5l-lea care "entioneaza cetatea /urostoru" ca "itro!olie cu ' e!isco!ii sufragane in ' cetati, care se aflau in /obrogea) Transferul e!isco!ului la Abidos a fost facut !e un scaun "itro!olitan) Este !osibil ca si AAio!olis sa fi fost "itro!olie, deoarece in secolul al 6l-lea era un centru crestin i"!ortant, iar transferul se facea !e ranguri egale)

Ci.ilizatie bizantina Bi s!iritualitate ortodoAa in !erioada i"!aratilor "acedoneni

/in !unct de .edere al ci.ilizatiei, e!oca i"!aratilor "ecedoneni a fost una dintre cele "ai re!rezentati.e) Leon al 6l-lea a fost eel care a !ublicat in li"ba greaca culegerea "onu"entala a Basilicalelor sau a legilor i"!eriale, o sinteza a o!erei legislati.e a lui Dustinian, care o"itea insa legile li!site de actualitate, adaugand !e cele "ai recente) Tot din .re"ea lui Leon al 6l-lea a.e" si celebra Carte a !refectului <este .orba de !refectul de Constantino!ol=, desco!erita la sfarsitul secolului trecut, docu"ent esential !entru cunoasterea .ietii econo"ice de la Bizant, unde a!roa!e toate !rofesiile erau su!use unei regle"entari stricte) Totul indica de altfel !ros!eritatea Constantino!olului, unde .eneau tot felul de negustori cu "arfurile lor, orasul a.and !ractic acelasi rol !e care-% a.usese si Pireul in !erioada de inflorire a Atenei) /ina"ica co"ertului sau gloria "ilitara si-au gasit eA!resia in litere si arte) C+iar daca nu "ai a.e" de-a face cu creatii de genul Sfintei Sofii, in !ro.incie nenu"aratele "onu"ente atesta renasterea la care asista", fa!t !entru care aceasta !erioada "ai !oarta si nu"ele de al II-lea secol de aur al artei bizantine) In do"eniul ideilor este de a0uns sa a"inti" acu" doua "ari figuri ;otie si Psellos, re"arcabili !rin gustul lor !entru elenis" si !entru cunoasterea traditiei antice) ;otie a fost unui din !rinci!alii !rotagonisti ai renasterii a fost unui dintre teologii e"inenti ai Bisericii OrtodoAe, unui dintre cei u"anisti bizantini (#C ) O!era sa teologica este "a0ora 4istagogia, A"filo+ia <adunare de intrebari teologice=, Scoliile la Scara Sfantului loan Sinaitul, Cu.dnt des!re !urcederea <co"batea adaosul bizantine) El "ai influenti ras!unsuri la

Sfdntului /u+

#C T)>) BULAT, ;otie, !atriar+ al Constantino!olului, C+iBinau, %$&9M /) STRATOU/A@I E+ite, Patriarc+ P+otius of Constantino!le, Broo?line, 4assac+usets, %$C%) Ill

;ilioGue=, Cdtre cei care !retind cd Ro"a este !ri"ul scaun, Predict, Cate+eze si Cu.dntdri <in care le regasi" si !e cele rostice cu !rile0ul asedierii Constantino!olului de catre rusi in anul C89=, Biblioteca sau 47robiblion ((9 <cele %)999 carti= sunt titluri care ni-% !rezinta !e ;otie dre!t unul dintre !rinci!alii reno.atorii ai studiilor in Uni.ersitate, !recu" si in cercuriile !ri.ate unde erau cititi si co"entati autori .ec+i ((% ) ;ara indoiala ca unii scriitori au fost "ai !utini originali decat artistii, aceasta !erioada fund una a enciclo!edistilor LeAicul lui Suidas, 6ietile Sfintilor de Si"eon 4etafrastul) Nu trebuie uitat nici loan >eo"etrul cu !oeziile sale sau Leon /iaconul cu Istoria sa) Un eAe"!lu de creatie au fost si i"!aratii Leon a 6l-lea, su!ranu"it ;ilozoful !entru dragostea sa fata de studiu, Constantin Porfirogenetul, scriitor, artist si ani"ator al .ietii intelectuale, de la care ne-au ra"as binecunoscutele tratate /es!re Ad"inistrarea I"!eriului, /es!re T+e"e, /es!re Cere"oniile de la curtea bizantinaS % ) In ceea ce-% !ri.este !e Constantin al I5-lea 4ono"a+ul, in afara tristei sale fai"e legate de Sc+is"a de la %9'&, nu"ele sau este legat si de crearea alaturi de ;acultatea de ;ilozofie condusa de Psellos, a celei de /re!t, condusa de loan 5ifilinos, care a.ea ca !rinci!al obiecti., for"area de functionari !entru I"!eriu)

Teologia oficiala

In istoria Bizantului, Biserica si Statul au a0uns la un "o"ent dat sa traga unele concluzii din eA!erienta trecutuluiM acest trecut se baza !e Antic+itate si se dez.oltase in constiinta Bisericii !e un ideal i"uabil, care ur"area intoarcerea la anu"ite .alori ale trecutului) Cu acordul tacit al Bisericii si al Statului, inainte de instaurarea dinastiei "acedonene se a0unsese la un fel de bilant orice noua dezbatere teologica, orice !roble"a noua, trebuia ra!ortata la trecut) Traditia Sfintilor Parinti, confir"ata de autoritatea lor, ca "i0loc de referinta sau de citate scoase din conteAt, de.enise un fel de garantie a fiabilitatii) In lucrarea Sfantului loan /a"asc+in, /e ;ide ort+odoAa, intalni" toc"ai aceasta gri0a deosebita !entru trecut, !entru Sfintii Parinti, consensu" Patru") Lucrarea ulti"ului "are Parinte al Bisericii este un fel de Lsu"aL a teologiei grecesti la care secolele !osterioare nu au

adaugat !rea "ult) In secolul al I5-lea, Bizantul recunostea tacit ca ade.arul uni.ersalitatii Bisericii fusese for"ulat odata !entru totdeauna de catre Sfintii Parinti la Sinoadele Ecu"enice) Ras!unsul la noile neintelegeri, la noile erori sau intrebari, trebuia i"!ru"utat din literatura !atristica) EAigenta acestui de"ers retros!ecti. se afia la originea curentului religios bizantin nu"it Lteologia oficialaL) Princi!alul ei obiecti. consta in de"onstrarea ca Ltotul a fost de0a decisL, toate !roble"ele erau rezol.ate, iar singura garantie a OrtodoAiei era a!elul la trecut) I"!ortanta si "eritul acestei Lteologii oficialeL nu trebuie "ini"alizat ea ne arata inaltul ni.el al culturii bisericesti bizantine, !reocu!arile s!irituale si intelectuale deosebite, gri0a !entru educatie, in.ata"ant, scoli si carti) Toate acestea au facut din I"!eriul bizantin centrul cultural al lu"ii, caruia ii datora" trans"iterea unei traditii antice si!aleocrestine ((( ) Ince!uturile acestui curent oficial al teologiei bizantine le !ute" !lasa odata cu renasterea culturala din a doua 0u"atate a secolului al 5-lea, centrul fund Uni.ersitatea din Constantino!ol) /e aici a iesit L!arintele teologiei bizantineL !atriar+ul ;otie <C'C-C8IM CII-CC8=) Uni.ersalitatea stiintei

(#$ C) 4AN>O, T+e :o"ilies Ca"bridge, 4assac+usets, %$'C)

of

P+otius

Patriarc+

of

Constantino!le,

((9 E) TREA/>OL/, LT+e recentl7 co"!leted edition of t+e Bibliot+eca of P+otiusL, in B7zantinosla.ica %, %$C9, !) '9-8%M ((%

((#

:)> BEC@, >esc+ic+te der >ottingen, %$C9, !) '#9)

Ort+odoAen

@irc+e

i"

B7zantinisc+en

Reic+,

A) >ABOR, Constantin al 6ll-lea Porfirogenetul - /e ad"inistrando I"!erio) 6aloarea sa istoricd, in S)T), II, 5LII,

6ezi P) LE4ERLE, Le Pre"ier :u"anis"e b7zantin) Notes et re"arGues sur enseigne"ents et culture a B7zance,

%$$9, '-8, !) I8-$9) ((( 6ezi P) LE4ER des origines au5e siecle, Paris, %$I%)

%%#

sale a atras o !leiada de sa.anti si teologi, !rintre care si C+iril, fratele lui 4etodie, A!ostolul sla.ilor) Ras!unsurile sale date lui A"filo+ie de Cizic ra"an !ana astazi un eAe"!lu ti!ic al teologiei fondate !e referinte si citate ((& ) La randul lor, i"!aratii Leon al 6l-lea si Constantin al Uni.ersitatea din Constantino!ol, au re!rezentat centrul unei intense intelectuale, in care !redo"ina interesul !entru antic+itate si ar+eologie) 6:-lea sau

acti.itati

Teologia "onastica

Secolul care a !recedat ince!uturile dinastiei "acedonene a fost fra"antat de erezia iconoclasta) Rolul 0ucat de "ona+is"ul bizantin in obtinerea .ictoriei OrtodoAiei asu!ra celor care !ersecutau !e cinstitorii icoanelor, ne ilustreaza ca acesta nu era nu"ai o scoala a desa.arsirii s!irituale ci si o clasa ce se si"tea res!onsabila !entru continutul de credinta si fata de soarta Bisericii in general) S!ecificul co"!orta"entului si al ideologiei "onastice, o!ozitia fata de toate necesitatile Lacestei lu"iL, au dat nastere in Bizant unei teologii ce !oate fi nu"ita L"ona+alaL) In contrast cu for"alul conser.atoris" al cercurilor bisericesti ierar+ice si in contradictie cu traditiile elenis"ului !rofan, aceasta teologie a fost un curent creator in gandirea bizantina) In !erioada in care scolastica latina do"ina se"inariile din Rusia, Sfantul Serafi" de Saro. isi eA!unea in.atatura sa, iar Paisie 6elici?o.s?7 desc+idea calea renasterii "ona+is"ului) Ase"enea si la Bizant, in ti"! ce teologia oficiala risca sa se transfor"e intr-un co"entariu scolastic al teAtelor !atristice, o alta traditie autentica si creatoare se ras!andea in "anastiri) Se .orbeste adesea des!re L"istica bizantinaL, nu"ai ca este .orba des!re o !relungire a traditiei teologice conte"!lati.e originale) In general, "ona+ii i-au in.atat !e bizantini cu" sa se roage) Atat c+ino.iticii cat si isi+astii au creat o traditie de rugaciune in care tinta era una co"una transfigurarea o"ului !rin co"uniunea cu u"anitatea indu"nezeita a lui :ristos in /u+ul Sfant ((' ) In general, c+ino.iticii au !us accentul !e natura liturgica sau sacra"entala a acestei co"uniuni, in ti"! ce isi+astii in.atau ca trairea in :ristos trebuia atinsa !rintr-un efort !ersonal) In Bizantul !ost-iconoclast cele doua traditii s-au co"!letat, iar re!rezentantul L"isticii !ersonalisteL, Sfantul Si"eon Noul Teolog <$&$-%9##=, si-a !etrecut cea

"ai "are !arte din .iata in co"unitati c+ino.itice) El ne-a lasat i"ne, scrisori, tratate ascetice si teologice) Este .orba des!re o teologie s!ecific "onastica, consacrata in intregi"e descrierii .ederii "istice, a acelei co"uniuni cu lu"ina du"nezeiasca, care a fost de la ince!ut sco!ul ascezei "ona+ale) Teologia renuntarii si urcusului solitar s!re /u"nezeu a de.enit in aceasta !erioda "ult "ai i"!ortanta decat teologia oficiala) Acesti !arinti s!irituali ins!irati, constituiau !entru Biserica un !ol de libertate in ra!ort cu lu"ea, acea libertate care !utea 0udeca orice lucru din lu"e, ceea ce li!sea atat de "ult stransei legaturi dintre Biserica si I"!eriu) Teologia acestor !arinti se baza !e traire si nu !e o teorie anu"e, astfel incat !rin ei crestinis"ul se reinnoia in di"ensiunea sa !ractica) 4untele At+os

In !erioada secolelor I5-5 la Constantino!ol s-au construit trei "ari "anastiri, toate inc+inate 4aicii /o"nului, considerata ocrotitoarea orasului, "ai ales du!a ce aco!era"antul ei sal.ase ca!itala in anul $#& de sub a"enintarea bulgarilor lui Si"eon <C$($#I=) Pri"a dintre aceste

;) /6ORNI@, P+otius et la reorganisation de I HAcade"ie !atriarc+ate, in Analecta Bollandiana, .ol) 8C, %$'9, !) %9C-%#') ((' D) 4EQEN/OR;;, Teologia bizantina, trad, in li"ba ro"ana de Pr) Conf) /r) A) STAN, Bucure0ti %$$8, !) $9) %%(

"anastiri este cunoscuta sub nu"ele de :odig+itria <a 4aicii /o"nului Aratatoarea Caii= ((8 ) Aceasta a fost ctitorita la !utina .re"e du!a infrangerea iconoclas"ului de catre i"!aratul 4i+ail al Ill-lea <C&#-C8I= sau de "a"a acestuia, Teodora) La "i0locul secolului al 5l-lea a fost ridicata o alta "anastire nu"ita E.erg+etidos <a 4aicii /o"nului Binefacatoarea= ((I M nu trebuie uitate nici ctitoriile istoricului i"!erial 4i+ail Ataleiates, care in %9II a ridicat "anastirea Panoi?tir"on <a 4aicii /o"unului Atot"ilosti.a= si a i"!aratului Constantin al I5-lea 4ono"a+ul <%9&#-%9'&=, inc+inata Sfantului >+eorg+e) In afara ca!italei au fost construite aseza"inte religioase "ai ales in locuri retrase) Un unc+i al i"!aratului Nic+ifor al II-lea ;ocas, 4i+ail 4aleinos, a ctitorit in $##, in regiunea Bitiniei, "anastirea @7"ina, care si-a luat nu"ele de la 4untele !e care fusese ridicata) I"!ortanta acestei "anastiri consta si in fa!tul ca aici s-a calugarit eel care a.ea sa de.ina fondatorul !ri"ei "anastiri de la 4untele At+os)

Unul dintre cele trei brate ale Peninsulei C+alcidice de la 4area Egee, situata intre orasele Tesalonic si Constantino!ol, !oarta nu"ele de 4untele At+os) Aceasta fasie de !a"ant este des!artita de baza Peninsulei !rintr-un canal, care !oarta nu"ele regelui !ersan 5erAes ((C , eel care a ordonat constructia in anul &C9 i)d):r) Insula care a rezultat a.ea o lati"e cu!rinsa intre #-%( ?", iar lungi"ea era de a!roAi"ati. 89 ?") /u!a toate !robabilitatile 4untele At+os a ince!ut sa fie un loc de retragere !entru calugari inca din ti"!ul ulti"elor !ersecutii ro"ane i"!otri.a crestinilor <sec) III-I6=, iar in anul I#8 cand a fost dat !ri"ul edict i"!otri.a icoanelor si !ana in anul C&(, un inse"nat nu"ar de calugari de !e intreg teritoriul bizantin a .enit la 4untele At+os) Ei au dus aici acte, docu"ente, "oaste, obiecte de arta, nu"eroase icoane) /in aceasta !erioada au ince!ut sa se zideasca si !ri"ele Lla.reL atonite, iar dintre c+i!urile du+o.nicesti ale acestei !erioade a"inti" !e Petru Atonitul, fost general in ar"ata i"!aratului Teofil <C#$-C&#= si !e Efti"ie al Tesalonicului, de.enit in C8# staretul unui aseza"ant "ona+al (($ ) Constituiti in Lla.releL a"intite, calugarii s-au ras!andit !e intreg teritoriul At+osului, fara a fi tulburati decat de incursiunile !irateresti ale arabilor si de !retentiile 0urisdictionale ale locuitorilor restului Peninsulei C+alcidice) Pentru a-i !une la ada!ost de diferitele !retentii ale acestora din ur"a, i"!aratul 6asile I 4acedoneanul, !rintr-un decret e"is in anul CC', a o!rit trecerea ilegala !este canalul 5erAes, declarand in "od oficial At+osul ca Lloc al calugarilorL si i-a scutit de !lata oricarui fel de taAe catre Stat) Aceasta "asura a fost reconfir"ata de Leon al 6l-lea ;ilozoful in anul $%% sau de Ro"an I Leca!enul in $#9, care leau ingaduit sa-si agoniseasca si bunuri !ersonale (&9 ) In aceste conditii, co"unitatea ere"ita de !e 4untele At+os s-a consolidat !e toata !erioada secolului al 5-lea, de.enind !ractic o ade.arata re!ublics "ona+ala sub suzeranitatea I"!eriului biizantin) Stilul de .iata al calugarilor atoniti a continuat sa fie eel idiorit"ic, dar o noua !erioada se .a desc+ide odata cu !restigiul castigat de generalul Nic+ifor ;ocas in lu!tele cu arabii) Acest general a acordat o atentie deosebita .ietii "ona+ale, "anifestandu-si c+iar intentia de a se calugari intr-o zi) Cel ce a inte"eiat !ri"a "anastire cu reguli de .iata c+ino.itica !e 4untele At+os, Atanasie, era fost coleg de ar"e iar acu" du+o.nic al lui Nic+ifor ;ocas) Cu "i0loacele !use la dis!ozitie de fiul sau du+o.nicesc, calugarul Atanasie construieste in anul $8(, in Sud-Estul Peninsulei, un centru "ona+al care a.ea doua biserici, cu +ra"urile Sfantul loan Boatezatorul si Buna-6estire, o tra!eza, o bolnita, o casa de oas!eti si alte aneAe gos!odaresti) Acest aseza"ant este cunoscut sub nu"ele de L4area La.raL <4eg+istis La.ras= sau LLa.ra Sfantului AtanasieL)

In organizarea "ona+is"ului atonit, Atanasie a introdus stilul de .iata c+ino.ial, astfel incat "anastirea sa <cca) C9 calugari= a de.enit obiectul unor atacuri .e+e"ente din !artea celorlalti .ietuitori ai 4untelui, care in "area lor "a0oritatea erau idorit"ici) Acestia .edeau in noul "od de

((8 L)BRE:IERM Ci.ilizatia bizantina, BucureBti, %$$&, ed) Btiintifica, !) #%%) ((I IBI/E4, !) %(') ((C L) STAN, Locurile Sfinte in Orient, in OrtodoAia, I6 <%$'#=, nr) %, !) &9) :)>) BEC@, >esc+ic+te der Ort+odoAen >ottingen, %$C9, !) %(8) (&9 L) STAN, art) cit),!) &() %%& @irc+e i" B7zantinisc+en Reic+,

organizare o derogare de la traditia .ec+e a "ona+ilor atoniti, !astrata ca o !orunca a!ostolica !ana atunci, !recu" si o a"enintare la adresa idealurilor lor) Noua organizare "ona+ala a lui Atanasie se baza !e i"!unerea stilului c+ino.ial, o!rirea calugarilor de a !oseda a.eri !ersonale, interzicerea deosebirii dintre calugarii greci si cei a!artinand altor !o!oare, su!unerea tuturor unui !rotos, cu dre!turi su!erioare fata de cele ale staretilor, o!rirea intrarii !e teritoriul At+osului a fe"eilor, organizarea co"unitatii "ona+ale in "od inde!endent fata de orice autoritate (&% ) Aceasta ulti"a directi.a a re!rezentat linia traditionala atonita si a fost confir"ata de catre i"!aratul Nic+ifor II ;ocas) Lu!ta dintre gru!ul atonit idiorit"ic si a!aratorii stilului de .iata c+ino.ial, a durat !ana in anul $I9, cand i"!aratul loan I Tz"is?es <$8$-$I8= a!roba un Ti!i?on &# , care ur"a sa aiba .alabilitate !e intreg teritoriul 4untelui At+os) El a fost se"nat si de Atanasie alaturi de alti '& de conducatori ai aseza"intelor "ona+ale atonite eAistente la acea .re"e) Princi!alele "asuri inscrise in Ti!i?on erau [ se ingaduia la At+os atat .iata idiorit"ica cat si cea c+ino.ialaM [ fiecare "anastire ur"a sa fie condusa de un egu"en a0utat de cati.a !roestosiM [ toate "anastirile erau conduse de un areo!ag "ona+al, for"at din staretii lor si care se intrunea o data !e an la @ar7es, care de.enea acu" ca!itala At+osuluiM [ in fruntea acestui areo!ag se .a afla un !rotos, nu"it de i"!arat si +irotonit de !atriar+ul

de la Constantino!ol, el a.and atat 0urisdictie ci.ila cat si bisericeasca asu!ra intregului 4unte) C+iar daca !rin acest Ti!i?on idealul de .iata idiorit"ic si eel c+ino.ial ra"an in fond neatinse, .iitorul i"ediat .a a!artine la.relor de ti!ul celei ridicate de Sfantul Atanasie, a carui ctitorie a ra"as creatoare de stil si a de.enit do"inanta !e 4unte) Acest lucru s-a !utut .edea odata cu infiintarea noilor aseza"inte I.iron in anii $C9-$C&, 6ato!ed $C' etc) Protosul de necontestat al At+osului, Atanasie, a "urit in anul %99&) In !ri"a 0u"atate a secolului al 5l-lea s-au infiintat noi la.re !recu" /o+iariu in anul %9(9, Esfig"enu si @ara?alu, a"bele in 0urul anului %9&') Ince!and cu secolul al 5-lea, LSfantul 4unte At+osL a de.enit !rinci!alul centru al "ona+is"ului bizantin si tendinta conte"!lati.a a teologiei ortodoAe) In secolul al 5:-lea, in .re"ea i"!aratului AleAios I Co"nenul, 4untele era recunoscut !este tot ca fund ini"a "ona+is"ului bizantin) /iferitele curente teologice conte"!lati.e care s-au dez.oltat in "ona+is"ul oriental ince!and cu Parintii desertului, con.erg s!re At+os, facand din acest s!atiu centrul unei .ieti teologice deosebit de intense) /arnicia ro"anilor fata de intreaga crestinatate rasariteana, dar "ai ales fata de At+os, a fost e.identiata de !atriar+ul Atenagora I <%$&$-%$I#= cu ocazia .izitei sale la "anastirea Curtea de Arges din %$8I LNu"ele stralucit al Basarabilor u"!le intreaga catedrala de la Constantino!ol si !retutindeni unde a" fost in Rasaritul ortodoA a" gasit aceste ur"e .ii intre Biserica OrtodoAa Ro"ana si Biserica OrtodoAa in general) In afara de Constantino!ol, Sfantul 4unte At+os este !lin de nu"ele .oie.ozilor ro"aniL (&( ) /in !acate s!re deosebire de rusi, sarbi sau bulgari, nu a" reusit sa !astra" "acar una din cele #9 de "anastiri "ari, la care do"nitorii "oldo.eni sau "unteni au facut danii (&& ) Astazi Sfantul 4unte este organizat ca o re!ublics "ona+ala autono"a, re!rezentand centrul !rinci!al al "ona+is"ului ortodoA) Aceasta re!ublics este condusa de un areo!ag restrans, alcatuit din re!rezentantii celor #9 de "anastiri "ari) /in cele #9 de aseza"inte "ona+ale, %I a!artin grecilor, una sarbilor, una rusilor si una bulgarilor) In ceea ce ne !ri.este !e noi, eAista la

'&% L) STAN, art)cit, !!) &&-&')

(&# Act de fondare a unei "anastiri, in care se !reciza organizarea ei, obligatiile sale Bi statutul)

(&( %) RA4UREANU, T) BO/O>AE, 4) SESAN, Istoria Bisericeasca Uni.ersale, .ol) II, !) '$) (&& 6ezi recenta lucrare a Pr) /r) loan 4OL/O6EANU, Contributii la istoria relatiilor Tarilor Ro"dne cu 4untele At+os <%8'9-%C8(=, Bucuresti, #99#) %%'

4untele At+os doua sc+ituri celalalt Sfantului /i"itrie Iz.oratorul de 4ir)

unul inc+inat Sfantului loan Botezatorul, iar

4isiuni bizantine in secolele I5-5) Acti.itatea Sfintilor C+iril Bi 4etodie

A"!lasa"entul geografic al Constantino!olului a facut din ca!itala I"!eriului bizantin un !unct de atractie !entru barbarii din Asia si din Occident) Po!oarele "igratoare din aceste regiuni erau i"!resionate de s!ledorile si fastul curtii i"!eriale, iar Constantino!olul in calitatea sa de "ostenitor al .ec+ii Ro"e, res!ingea in !rinci!iu orice contact cu LbarbariaL (&' ) Prin calitatea !e care o detineau, de !o!or ales si singur credincios, bizantinii se considerau in.estiti cu un dre!t s!ecial in conducerea altor oa"eni) Uneori se inta"!la ca unii i"!arati, !recu" Constantin al 6IIlea Porfirogenetul sa afir"e o Lanu"ita !uritate a rasei grecestiL atunci cand acesta facea referiri la !o!ulatia Pelo!onezului aflata in acea .re"e sub efectul sla.izarii) Cand rusii care nu cunosteau ca.aleria atacau intr-o dezordine de nedescris, bizantinii se o!un L!rin eA!erienta si te+nicaL lor de lu!ta) Strainilor care atacau I"!eriul, crezand ca !rin nu"ar si forta .or reusi sa-% cucereasca, bizantinii le o!uneau constiinta "isiunii lor de a!aratori ai crestinatatii) Acest senti"ent deosebit de !uternic le-a dat cura0ul su!erioritatii, !rin care indiferent de ra!ortul nu"eric, bizantinii au reusit sai infranga in "ulte situatii !e barbari sau sa ni"iceasca la un "o"ent dat !e turci) Astfel !ute" .orbi c+iar des!re un L!atriotis" bizantinL un !ro.erb s!unand ca Lni"ic nu !oate fi "ai drag decat !atriaL, iar ter"enul de L!atriotL <filo!atris=, care ser.ea ca titlul unui dialog anoni" din secolul al 5-lea, este de ase"enea acelasi !e care-% intrebuinta si Psellos indignat ca aurul bizantin inbogatea diferitele !o!oare straine in ur"a tratatelor de !ace) /e aceea, atunci cand bizantinii erau ne.oiti sa faca fata unui atac strain, il considerau ca o si"!la Lre.oltaL a unor subiecti rebeli, acei oa"eni care Lincearca sa se re.o?e i"!otri.a ascultarii, a sta!aniriiL) /e aici si ideea ca un atac ad.ers este

inainte de toate o i"!rudenta) C+iar si turcii erau considerati ca fiind !rintre cei "ai Li"!rudenti ad.ersari ai BizantuluiL (&8 ) In fata altor !o!oare, bizantinii faceau uneori !roba unui nai. s!irit de co"!leAitate ca si in cazul .ec+ilor greci sau al c+inezilor, ei erau de-o !arte, iar de cealalta era LrestulL, Llu"ea obscura a barbarilorL, considerati a fi sta!aniti in !er"anenta de senti"entul geloziei fata de Bizant) Pentru Psellos rusii erau Lun trib de barbari, !lini in !er"anenta de furii i"!otri.a I"!eriului, i"aginand tot felul de strategiiL !entru a declansa un razboi) In fata acestor initiati.e diabolice, era firesc ca bizantinii sa-si asocieze traditiile antice si crestine si sa se identifice cu grecii razboaielor "edice sau !o!orului lui Israel, care co"batea !e dus"anii sai) Religia acestor barbari era de ase"enea un fel de "agie !er.ersa, iar unul din sco!urile ur"arite de Bizant era si acela de a-i ci.iliza !e altii, !rin con.ertire) In !erioda secolelor I5-5 "isiunile bizantine au obtinut o serie de succese, reusind sa aduca la crestinis" "ai "ulte !o!oare) Intre acestea se re"arca "area "asa sla.a, castigata la :ristos in a doua 0u"atate a secolului al I5-lea (&I ) C+iar daca nu trebuie sa !une" !e sea"a fratilor C+iril si 4etodie intreaga "isiune de con.ertire a sla.ilor, cei doi au a.ut o i"!ortanta deosebita in acest !roces) Sla.ii au a!arut destul de de.re"e in .iata I"!eriului bizantin) Pana la sfarsitul secolului al 6l-lea I"!eriul reusise sa-i res!inga, dar in 'C9 cca) %)999 dintre ei au in.adat >recia) /u!a ce s-au eliberat de sub tutela a.arilor, in secolul al 6:-lea sla.ii s-au instalat in .ec+ile !ro.incii ro"ane !e care le de.astasera anterior Iliricul, 4oesia, Tracia si 4acedonia) Tre!tat ei au intrat sub influnta

(&' (&8 (&I

;) /6ORNI@, Les Sla.es, B7zance et Ro"e au I5e siecle, Paris, %$#8, !) 8%) Cf) A) /UCELLIER, Le dra"e de B7zance) Ideal et ec+ec dH une societe c+retienne, Paris, %$I8, !i 8#) 6ezi ;) /6ORNI@, Sla.ii in istoria si ci.ilizatia euro!eana, BucureBti, #99%, 8(9!)

%%8

Bizantului astfel "eat !ana in secolul al I5-lea au a.ut de0a contacte cu religia crestina !rin auto+tonii din centrele bizantine Tesalonic, Atena, 4one".asia, Patras, Antibari, Raguza, S!lit, Zadar) /e ase"enea, !rin .ite0ia lor, ei au detinut functii de conducere in ar"ata bizantina, ceea ce ne indre!tateste sa crede" ca eel !utin o !arte dintre aceste triburi barbare cunosteau crestinis"ul inca inainte de secolul al I5-lea (&C ) La ince!ut con.ertirile au fost s!oradice, difuzarea crestinis"ului nefiind legata eAclusi. de BotezM !ute" .orbi "ai degraba de un !roces in care Botezul constituia !unctul cul"inant, deoarece el era ur"at de o serie de "asuri care !ri.eau "ai degraba organizarea bisericeasca si li"ba folosita in Biserica) Cu toate acestea, Botezul a.ea o i"!ortanta a!arte, iar ur"arile erau durabile, atat din !unct de .edere religios cat si !e !lan !olitic confor" conce!tiei e!ocii, odata cu !rinci!ele, intregul !o!or acce!ta noua religie, abandonand lu"ea barbarilor si de.enind !arte integrants a Bisericii ecu"enice (&$ ) Prin Botez, !rinci!ele i"!reuna cu !o!orul sau, erau ad"isi in ierar+ia Statelor crestine, obtinea ceea ce nu"i" in ter"inologia !olitica "oderna Lrecunosterea internationalaL) Sfarsitul secolului al 6:-lea a cunoscut o noua in.azie, aceea a bulgarilor, care-si afir"a autoritatea asu!ra !ro.inciilor ocu!ate de sla.i si se anga0eaza la o lu!ta destul de lunga i"!otri.a I"!eriului) Asa cu" se .a inta"!la si "ai tarziu cu .aregii ('9 , cuceritoruii sla.ilor orientali, in.adatorii se .or sla.iza) A!roa!e de !ortile ca!italei, a luat nastere un !uternic Stat bulgaro-sla., cu care bizantinii se .or bate !ractic de-a lungul secolulului al 6III-lea ('% ) C+iar daca !rocesul de con.ertire al sla.ilor a fost destul de lent, el a fost desa.arsit de cei doi LA!ostoli ai sla.ilorL, originari din Tesalonic) Istoricii sla.i sustin ca 4etodie si C+iril ar fi fost de origine sla.a, bazandu-se !e eAistenta acelor Lsla.oniiL din 0urul Tesalonicului) La randul lor, grecii ii considera de etnie elena, dar in secolul al 5l5-lea a fost lansata si o alta teorie confor" careia ar fi fost Lro"ani din coloniile lui TraianL ('# ) Originari dintr-o fa"ilie nobila, ei au !ri"it o educatie aleasa si au cunoscut atat la Tesalonic, cat si la Constantino!ol, .iata, "ora.urile si li"ba sla.ilor) /es!re e.ang+elizarea sla.ilor si des!re acti.itatea celor doi frati, C+iril si 4etodie, s-a scris "ult ('( ) C+iril, !e nu"ele sau de "irean Constantin, filozof, erudit si ling.ist, a fost insarcinat cu i"!ortante "isiuni la arabi, la cazarii din regiunea Ni!rului si in Sudul Rusiei) Tot C+iril a alcatuit !ri"ul alfabet !entru sla.i si a tradus in dialectul sla.ilor din 4acedonia, E.ang+eliile si teAtele liturgice) In .re"ea !atriar+ului ;otie "ai "ulte "isiuni crestine au intarit influenta culturala si !olitica a Bizantului in Balcani, ca si in Rusia sau Euro!a Centrala)

Intre C8#-C8(, Rastisla. <C&8-CI9=, !rinci!e al 4ora.iei s-a adresat bizantinilor !entru tri"iterea de !reoti) Nu era .orba de con.ertirea acestui s!atiu, care era de0a desc+is crestinis"ului, ei de !reoti care sa in.ete credinta crestina in li"ba sla.a si sa intareasca !o!orul in noua religie, !entru stabilirea unei Biserici autono"e, cu o ierar+ie inde!endents, ceea ce ar fi !er"is 4ora.iei sa se detaseze de sub tutela !olitica a francilor, ba.arezilor sau a bulgarilor) 4isiunea bizantina in 4ora.ia a fost !lasata sub conducerea lui Constantin-C+iril, la care s-a alaturat si fratele sau, 4etodie) Cei doi au a0uns in 4ora.ia in anul C8(, o!era lor "isionara bucurandu-se de un "are succes datorita introducerii li"bii sla.e in cult) /in cauza li!sei acute de "isionari si e!isco!i, C+iril si 4etodie au a0uns !ana in zona lacului Balaton, unde !rintul Panoniei @ocel0, a "anifestat un "are

(&C A) /UCELLIER, B7zance et le "onde ort+odoAe, Paris, %$$I, !) ##$-#(() (&$ O'OZ=^H4,!)#C#-#C') ('9 Erau originari din sudul Suediei si faceau co"ert intre 4area Baltica si 4area Neagra, !arcurgand "arile flu.ii ale Euro!ei Orientale cu a0utorul a"barcatiunilor nu"ite "onoAile) 6) ZAI4O6A-TARP@O6A, B7zance et les Bal?ans a !artir du 6ie siecle) Les "ou.e"ents et+niGues et les Etats, Londra, 6arioru", %$I$) I, RA4UREANU, Uns!rezece secole de la acti.itatea "isionara a Sfintilor C+iril si 4etodie, in OrtodoAia, 5I5 <%$8I=, nr) %, !) %CM >+) BINCAI, Cronica ro"dnilor si a "ai "ultor nea"uri, Bucuresti, %CC8, .ol) I, !) #'') ('( 6ezi D-P) ARRI>NON, Les Eglises sla.es, Paris, %$$%M ;) /6ORNI@, B7zantine 4issions a"ong t+e Sla.s) SS) Constantine-C7rile and 4et+odius, NeF BrunsFic?-NeF Derse7, %$I9M A) P) 6LASTO, T+e Entr7 of t+e Sla.s into C+ristendo") An Introduction to t+e 4edie.al :istor7 of t+e Sla.es, Ca"bridge, % $I9) %%I

interes !entru acti.itatea lor ('& ) /e ase"enea, ei au fost !ri"iti cu "ari onoruri si la Ro"a de catre !a!a Adrian al II-lea <C8I-CI#=, !a!a sustinandu-i in de"ersul lor de introducere a li"bii sla.e in Biserica) Aceasta sustinere era cu atat "ai i"!ortanta cu cat la acea .re"e "ulti nu ad"iteau decat trei li"bi in cult greaca, latina si ebraica) Constantin-C+iril a "urit la Ro"a in C8$) Tot acu" !a!a %-a nu"it !e fratele sau 4etodie ar+ie!isco! de Sir"iu", noua e!ar+ie intinzandu-se !ana in 4ora.ia, regiune re.endicata si de ar+ie!isco!ul de Salzburg) In dezacord cu +otararea !ontificals,

ar+ie!isco!ul ger"an il inc+ide !e 4etodie in CI9, dar du!a ( ani !a!a loan al Ill-lea <CI#-CC(= il elibereaza) Re.enit in 4ora.ia, 4etodie si-a continuat acti.itatea sa "isionara !ana la "oartea sa in CC') /in !acate o!era sa a fost de scurta durata, deoarece in iarna CC'-CC8 succesorul sau, >orazd a fost alungat din 4ora.ia) In Bulgaria, sub !resiunea bizantina, dar si din con.ingere !olitica, +anul Boris <C'#-CC$= a acce!tat con.ertira la crestinis" in C8& ('' ) In anul C88 el a !ri"it botezul la Constantino!ol, luandusi nu"ele de 4i+ail du!a nu"ele i"!aratului) Prin gestul sau, Boris nu-si atinsese sco!ul de!lin for"area unei Biserici autono"e) /e aceea, el s-a adresat Ro"ei, de unde nu a obtinut ni"ic) Situatia s-a co"!licat in ur"a lu!telor !olitico-religioase dintre !a!a Nicolae I si !atriar+ul ;otie, care-si dis!utau dioceza bulgara) Conflictul s-a inc+eiat in anul CI9, cand sinodul con.ocat de i"!aratul 6asile I <C8I-CC'= si de !atriar+ul Ignatie a decis in fa.oarea Bizantului) Bulgaria ra"anea de !artea OrtodoAiei bizantine) Biserica bulgara se bucura in !lus de o oarecare autono"ie, c+iar daca nu era cea !e care si-o dorise +anul Boris ar+ie!isco!ul bulgar era nu"it de !atriar+ul de la Constantino!ol, ocu!and un loc de frunte in cadrul ierar+iei bizantine) Aceste reusite ale "isionaris"ului !atronat de Patriar+ia de la Constantino!ol in secolul al I5-lea ne arata ca in aceasta directie bizantinii au fost cu un !as inaintea a!usenilor, fie ei ro"ani sau franco-ba.arezi) /is!utei !entru +ege"onia bisericeasca asu!ra nea"urilor de li"ba sla.a dintre Ro"a si Constantino!ol, le-au cazut indirect .icti"e, Sfintii C+iril si 4etodie, i"!reuna cu alti ucenici ai lor) In loc sa fie s!ri0initi in lu!ta i"!otri.a !aganis"ului), ei au fost !ersecutati, !erioada !ri"elor secole de crestinis" fiind inlocuita de interesul !olitic) La ince!utul secolului al 5-lea, Bizantul inregistreaza un nou succes "isionar crestinarea alanilor ('8 cu a0utorul unui "ona+ bizantin, Efti"ie) C+iar daca aceasta con.ertire !are de "ai "ica i"!ortanta, stabilirea in zona a unui e!isco! <in !ersoana ar+ie!isco!ului Petru= bizantin a intarit OrtodoAia nea"urilor in.ecinate, cu care Bizantul a.ea relatii c+azarii si ar"enii) Tot in acest secol "isionarii bizantini au castigat alte doua !o!oare ungurii si rusii) Pri"ii au fost con.ertiti de Constantino!ol, du!a care datorita !ozitiei lor geo!olitice, Ro"a isi .a i"!une ritul) /intre toate !o!oarele care au cunoscut "ai intai crestinis"ul in for"a lui rasariteana si a!oi au inbratisat ritul a!usean, ungurii sunt cei care au !astrat cele "ai "ulte re"inescente ('I ) Bizantinii au reusit si con.ertirea rusilor, care au a!arut in istorie !e la ince!utul secolului al

I5-lea) O cronica intitulata Istoria .re"urilor trecute <Po.est .re"enni+ let= co"!usa intr-o !ri"a redactare !e la %9'&, iar o a doua editie dateaza de la ince!utul secolului al 5:-lea fiind atribuita cronicarului rus Nestor, ne infor"eaza des!re triburile sla.e "ai inse"nate) Acesti locuitori ocu!au s!atiul actual al Rusiei) O !erioada sla.ii din tribul antilor au trait a"estecati cu a.arii) Alte triburi sla.e <.iaticii, radi"icii, !olianii, se.erienii= au locuit !e teritorii aflate sub suzeranitatea c+azarilor, care i-au si a0utat sa sca!e de sub a.ari) Intre 4area Baltica si 4area Neagra eAista o cale de a!a, ce tra.ersa tinuturile ocu!ate de acesti sla.i) Acesta era dru"ul .aregilor s!re Bizant, unii !rinci!i .aregi ocu!and !uncte i"!ortante din acest dru", i"!unand un tribut !o!ulatiei sla.e din

('& 6ezi >7) 4ORA6CSI@, B7zantiu" and t+e 4ag7ars, Buda!est, %$I') D)4) SANSTERRE, Les "issionnaires latins, grecs et orientauA en Bulgarie dans la seconde "oitie du I5e siecle, in B7zantion, t) '#, %$C#) ('8 Po!or care traia in nordul Caucazului) ('I Ritul oriental a rezistat in unele zone o !erioada lunga de ti"! <!ina in sec) al 5:I-lea= inlocuirea .ec+ilor obiceiuri facandu-se !rintr-un !rozelitis" agresi.) 6ezi >7) 4ORA6CSI@, O!) cit) !) '8) %%C

i"!re0uri"i) Totusi nu"arul .aregilor care s-au stabilit in aceasta regiune a fost neinse"nat, foarte re!ede ei a"estecandu-se cu nobili"ea sla.a, in!ru"utand li"ba si religia acestora) La ince!utul secolului al 5-lea, regiunile din nordul Ni!rului si !artile in.ecinate sau unit sub autoritatea !rinci!elui Oleg) Aceasta reunire a !a"anturilor triburilor sla.e a !ri"it nu"ele de Rusia, iar !entru fa!tul ca isi a.ea centrul !olitic la @ie. este cunoscuta in istorie cu a!elati.ul de LRusia ?ie.eanaL ('C ) In anul $9I, Oleg a atacat Constantino!olul cu #999 de corabii, iar !entru i"!iedicarea unui dezastru, i"!aratul Leon al 6l-lea <CC8-$%#= a inc+eiat un tratat co"ercial foarte a.anta0os !entru rusi) /in Cronica lui Nestor afla" ca la acea .re"e su!usii lui Oleg erau inca !agani, !entru ca la inc+eierea !acii cu bizantinii au 0urat cu ar"ele lor !e zeul Perun ('$ ) In $&% si $&& ur"asul lui Oleg, Igor a incercat si el cucerirea Bizantului) /u!a a doua eA!editie a fost inc+eiata o !ace, des!re care afla" a"anunte in Cronica lui Nestor) Cu acel !rile0 tri"isii lui Igor au s!us L/aca din !artea rusilor se .a gandi cine.a sa sfara"e aceasta !rietenie, toti cati au !ri"it botezul sa-si !ri"easca de

la /u"nezeu Atot!uternicul, !edea!sa in .iata aceasta sau in cea .iitoareM toti care nu sunt botezati sa nu-i a0ute /u"nezeu sau PerunM scuturile lor sa nu-i !rote0eze, sa cada de !ro!riile lor sabii, de !ro!riile lor sageti si de alte ar"e si sa a0unga robi in aceasta .iata si in cea .iitoareL (89 ) /in aceeasi sursa afla" ca eAista la @ie. o catedrala inc+inata Sfantului :ie, care isi !ri"ise nu"ele du!a eel al bisericii din cartierul 4a"as din Constantino!ol, daruita de bizantini co"erciantilor rusi in anul $9I, !entru ne.oile lor s!irituale) In anul $&', !rinci!ele Igor a "urit in cursul razboiului !urtat i"!otri.a tribului sla. al dre.lienilor, iar sotia sa, Olga <$&'-$'I=, a asigurat regenta !e !erioada in care fiul lor S.iatosla. <$'I-$I#= a fost "inor) Aceasta !rinci!esa a @ie.ului a !ri"it botezul intre anii $'&-$'', eel "ai !robabil de la un !reot din co"unitatea .arego-rusa eAistenta aici (8% ) Cronicarii bizantini @edrenos si Zonaras, !recu" si eel rus, Nestor, afir"a ca aceste e.eni"ente s-au !etrecut in anul $'I, in ti"!ul .izitei la Constantino!ol a Olgai, !ri"ind botezul de la !atriar+ul Polieuct <$'8-$I9= si nu"ele de Elena du!a sotia i"!aratului Constantin al 6:-lea Porfirogenetul) Autorul lucrarii /e ad"inistrando i"!erio, relateaza in a"anunt e!isodul !ri"irii sole"ne la Bizant al !rinci!esei ?ie.ene in toa"na anului $'I) /in aceasta lucrare afla" ca Olga era insotita de o nu"eroasa suita, in care se afla si !reotul >rigorie, !robabil du+o.nicul ei (8# ) I!oteza confor" careia triburile care au for"at .iitorul !o!or rus ar fi fost crestinate de Sfintii C+iril si 4etodie intre anii C&(-C8#, !are in acest conteAt neconfor"a cu ade.arul istorie, fiind nu"ai o incercare de a da un !lus de .ec+i"e si autoritate "ai "are Bisericii Ruse (8( ) Cu toata ra.na sa !entru crestinis", Olga nu a reusit sa-si con.inga fiul, S.iatosla., de su!erioritatea acestei credinte) /u!a "oartea sa, Statul rus a fost i"!artit intre cei trei fii, iar din $C9 a0unge singur sta!an 6ladi"ir <$C9-%9%'=) /in aceeasi Cronica a lui Nestor afla" ca 6ladi"ir a fa.orizat in !ri"ii ani ai do"niei sale !aganis"ul au fost restaurate te"!lele si statuile zeilor, distruse in "are !arte de catre bunica sa (8& ) Aceasta atitudine nu a durat !rea "ult, !entru ca 6ladi"ir .isa la o e.entuala inrudire cu fa"ilia i"!eriala de la Constantino!ol) Studiul cronicilor ruse din secolul al 5I-lea (8' ne conduc

'C >) POPA LISSEANU, +.oarele istoriei ro"dnilor, .ol) Ill <Cronica lui Nestor=, Bucuresti, %$(', !!) &'-&8) Oleg si-a a.ut resedinta la No.gorod, iar !e la anul CC9 a atacat @ie.ul, o"orand !e doi conducatori .aregi, As?old si /ir) /u!a aceasta .ictorie unificatorul triburilor sla.e ar fi rostit cu.intele LAceasta .a fi "a"a cetatilor rusestiL) ('$ IBI/E4, !) '9) (89 IBI/E4, !) 89)

/) OBOLENS@Q, OlgaHs Con.ersion U?rainian Studies, 5II-5III, %$CC%$C$)

T+e

E.idence

ReconsiredL,

in

:ar.ard

I) SORLIN, Les trates de B7zance a.ec les Russes au 5e siecles, in Ca+iers des "ondes russes et so.ietiGue, t) #, %$8%, !) (%(-(89, &&I-&I'M D) P) ARI>NON, Les relations di!lo"atiGues entre B7zance et la Russie de C89 a %9&(, in Re.ue dEtudes sla.es, nr) '', %$C(, !) %#$-%(I) (8( In !erioada anilor C&(-C89 Sf) C+iril a fost in "isiune la c+azari si nu la triburile sla.e din 0urul @ie.ului) (8& >) POPA LISSEANU, O!) cit) !) C9) 6iata Sfantului 6ladi"ir scrisa de calugarul Iacob, 6iata Sfintilor Boris si >leb si O"ilia des!re Lege si :ar a "itro!olitului Ilarion) %%$

s!re o datare a !ri"irii botezului lui 6ladi"ir $CI la @ie.) In aceasta !erioada situatia !olitica a I"!eriului bizantin era deosebit de grea) I"!aratii bizantini 6asile al IIlea si Constantin al 6:I-lea, ne.oiti sa faca fata uzur!atorului Bardas ;ocas, tri"it la curtea lui 6ladi"ir o "isiune di!lo"atics condusa de e!isco!ul Pa.el, !entru a-% con.inge sa inter.ina in fa.oarea lor) Pentru a i"!resiona este !osibil ca 6ladi"ir, sa fi !ri"it botezul "ai inainte de sosirea delegatiei bizantine de la unul din !reotii co"unitatii crestine din @ie.) In !lus, el a cerut si "ana !orfirogenetei Ana, sora celor doi i"!arati) Conflictul intern din I"!eriu a "ai durat cate.a luni, !ana cand uzur!atorul Bardas ;ocas a "urit !e ca"!ul de lu!ta la Ab7dos) In ti"!ul acestei batalii a fost inc+eiata la Constantino!ol casatoria dintre !rintesa Ana si cneazul 6ladi"ir) In luna noie"brie a anului $C$, !orfirogeneta Ana, in .arsta de #8 de ani, a !arasit Constantino!olul, in co"!ania unei suite din care nu li!seau !reoti si e!isco!i, care duceau cu ei "oaste, .es"inte si .ase sfinte) (88 Prin eforturile lui 6ladi"ir, a Anei si a clericilor bizantini, !o!orul rus a fost crestinat in "asa, fiind infiintate e!isco!ii la @ie., Bielgorod, Cernigo., No.gorod si Rosto.) In anul %9%% sotia cneazului a "urit, iar 6ladi"ir s-a recasatorit cu ne!oata lui Otto I eel 4are <$(8-$I(=) Cel care a facilitat crestinarea rusilor a "urit !e %' iulie %9%' fiind canonizat in a doua 0u"atate a secolului al 5:I-lea) O!era intre!rinsa de 6ladi"ir nu a fost nu"ai un ince!ut, ci si o i"!linire a unui !roces care ince!use "ai inainte, din .re"ea lui ;otie) Ezitarea sa ne de"onstreaza de ase"enea ca alegerea religiei a a.ut si o "oti.atie !olitica, re!rezentand o !roble"a de Stat, care ne arata ca la acea .re"e

Rusia a0unsese la o "aturitate nationals, ce i"!unea includerea ei in traditia crestina a lu"ii ci.ilizate) Ase"enea bulgarilor, rusii au a.ut de ales intre .ec+ea si noua Ro"a, iar alegerea s-a indre!tat catre OrtodoAia bizantina) Intre $C$ si $$I, e!isco!ia de @ie. a de.enit "itro!olie ce de!indea de Constantino!olM clerul era tri"is in general de la Constantino!ol, ceea ce !er"itea nei"!licarea scaunului ?ie.ean in lu!tele de la Curtea i"!erials) Iarosla. eel Intele!t <%9%$-%9'&= a fost ne.oit sa lu!te !entru refacerea ca!italei sale @ie., i"!otri.a No.gorodului) In .re"ea sa a fost construita o noua biserica, care a"intea de !lanurile Sfintei Sofia, cu ' naosuri si ' abside, bazilica cu cu!ola, cu o larga es!lanada, unde a.eau loc diferite adunari !olitice, "ilitare si religioaseM acest s!atiu sfant dorea sa accentueze unitatea Rusiei) C+iar daca noile relatii cu Bizantul erau destinse, noua biserica din @ie. "arca o noua influenta ideologica si culturala a Rusiei este .orba "ai ales de ar"onia !uterii care trebuia sa fie regula de baza in I"!eriu) /u!a caderea Constantino!olului sub turci <%&'(=, ca!itala rusilor, 4osco.a, a fost cea care a !ri"it nu"ele de La treia Ro"aL, ducand "ai de!arte fai"a .ec+iului Bizant de Lca"!ion al crestinatatiiL)

Ru!tura Bizantului de Occident

In istoria crestinatatii anul %9'& este cunoscut ca eel in care a a.ut loc Sc+s"a cea "are sau se!ararea dintre cele doua Biserici crestine cea ortodoAa si cea ro"anocatolica) Se!ararea dintre cele doua Biserici !oate fi cerecetata sub doua as!ecte unul istoric si altul dog"atic) /in !unct de .edere istoric feno"enul ra"ane deosebit de co"!leA si o studiere a lui "ai !utin subiecti.a si li!sita de onestitate !oate conduce la o in.inuire eAclusi.a a uneia sau alteia dintre cele doua !arti i"!licate) /in !unct de .edere dog"atic, "aniera in care s-a facut se!ararea conteaza "ai !utin decat fondul, adica afir"atiile Bisericii ro"ane cu !ri.ire la !ro!ria institutie <dog"a infailibilitatii !a!ale=, iar a!oi cu !ri.ire la credinta Bisericii <in.atatura des!re /u+ul Sfant, dog"a des!re i""aculata conce!tio a Sfintei ;ecioare=, !e care ortodocsii le-au considerat "ereu contrare ade.arului esential al crestinis"ului)

I) RA4UREANU, Crestinarea rusilor in lu"ina noilor cercetari istorice, in Studii Teologice, I5 <%$'I=, nr) '-8, !) &9() %#9

In Biserica !ri"arS unitatea era !erce!utS de cStre !ri"ii crestini nu for"al, ci "ai ales du!S continut) 4antuitorul a .enit in lu"e !entru a aduna !e 2co!iii dis!ersati3, de a-i uni !e cei care au fost se!arati de 2cauze naturale3 in unitatea su!ranaturalS a noului !o!or al lui /u"nezeu, in care nu "ai eAists 2nici e.reu, nici grec, nici scla., nici o" liber, nici bSrbat, nici fe"eie, toti sunt una in :ristos Iisus3 (8I ) AceastS unitate se realiza in fiecare Biserica locals, care era condusS de un e!isco! si eA!ri"a i"aginea unui singur cor!, al cSrui ca! era :ristos) Unitatea era data si de aceeasi credintS, aceeasi succesiune a!ostolicS, de o .iata dusS in co"un) In !erioada a!ostolica, centrul indiscutabil al unitStii tuturor Bisericilor era co"unitatea de la Ierusali", Biserica-"a"S in sensul absolut si de!lin al cu.antului, iz.orul si nor"a celorlalte co"unitSti) La sfarsitul iudeo-crestinis"ului Palestinian, a!ar in Biserica "ai "ulte centre, consacrate !rin autoritatea Sfintilor A!ostoli, dar a cSror i"!ortantS era data si de nu"Srul de credinciosi sau de nu"ele orasului) Intr-o !ri"a eta!S, aceste centre Antio+ia si Efesul in Orient, Ro"a in Occident - nu beneficiau de .reun dre!t 0uridictional sau canonic) /e ase"enea, Bisericile "ai .ec+i se si"teau !SstrStoare ale unitatii uni.ersale a crestinilor Biserica Ro"ei, a Sf) A!ostoli Petru si Pa.el, dar si ca!itala I"!eriului, bucurandu-se in acest sens de o recunoastere s!ecials) /in !Scate, e!isco!ii Ro"ei au a.ut adesea tendinta sS confunde !ro!ria lor autoritate cu unele !ri.ilegii for"ale si sa inter!reteze in ter"eni 0uridici 2conducerea lor in dragoste3) In orice caz, la ince!utul secolului al I6-lea, !ri"ul loc al Ro"ei nu era contestat de ni"eni in sanul Bisericii, in ti"! ce structura ecu"enicS bisericeascS isi .a gSsi eA!resia finals in !atriar+ate, regru!Sri ale Bisericilor locale in 0urul unui "are centru regional)

Ele"ente de neintelegere cu Ro"a

Aceasta era situatia !e scurt la ince!utul erei constantiniene) /in acest "o"ent insS a ince!ut neintelegerea funda"entals dintre cele douS 0u"StSti, cea orientals si cea occidentals, care a dus in final la se!arare) In ti"!, Ro"a a i"!us !rogresi. o inter!retare fSrS ec+i.oc a !a!alitStii ca un ansa"blu de !ri.ilegii, ISsate de /u"nezeu e!isco!ului Ro"ei asu!ra Bisericii uni.ersale) Acest !unct de .edere s-a a"!lificat odatS cu cSderea I"!eriului Ro"an de A!us, cand Biserica Ro"ei a rS"as singurul re!er intr-un +aos instaurat, teorie !e care o regSsi" usor in scrierile !a!ei Leon eel 4are din secolul al 6-lea) Practic in secolele 6-6I a" a.ut de-a face in sanul Bisericii cu doua

ecleziologii, doua in.ataturi nu nu"ai distincte, dar care se si eAcludeau una !e cealalta) In actul se!ararii, Orientul a gresit !rin indiferenta afisata fata de cresterea e.identa a !uterii !a!ale) In .re"ea Sinoadelor Ecu"enice, Ro"a in.ata desc+is teoria 2!uterii3 <!otestas= !ri"atului !a!al asu!ra ansa"blului Bisericii, !e care un canonist !rotestant T+eodor .on Za+n a rezu"at-o astfel 2Ro"a este ca!ul BisericiiM fara ea Biserica nu este BisericaM nu"ai !rin unirea cu Ro"a co"unitatile se!arate de.in !arte integrants a Bisericii catolice3) Orientul nu .edea aceastS teorie si !anS in sec) al I5-lea, nu si-a eA!ri"at deloc dezacordul) Istoricii catolici au obiceiul sS in.oce absenta la Bizant a unei doctrine clare des!re BisericS) RSs!unsul trebuie cSutat in !ri"ul rand in alianta care eAista ince!and cu Constantin eel 4are intre BisericS si I"!eriu) O lungS !erioadS de ti"! singurul cadru de !unere in !racticS a crestinis"ului, rS"anea I"!eriul, 2oi?u"ene3, a cSrui fondator era Sfantul Constantin) AceastS idee 2ro"anS3 era co"unS intregii Biserici, atat celei din Orient cat si celei din Occident, nu"ai cS in Occident cSderea I"!eriului a desco!erit noi for"e, de.enind cauza dez.oltSrii !a!is"ului) In Orient, aceastS idee s-a transfor"at tre!tat intr-o ideologic !olitics si religioasS confor" cSreia Biserica si Statul erau legate in "od organic) Pe de altS !arte, Orientul tulburat in "od constant de lu!te dog"atice, folosea toate

(8I >alateni %%%,#C)

%#%

fortele !entru rezol.area lor, a!eland adesea la Occident, "ai !utin eA!us ereziilor) Cu acest !rile0 e!isco!ii orientali nu ezitau sa acorde !a!ei titlul de 2!arinte3, !entru ca stiau ca acest a!elati. nu sc+i"ba cu ni"ic organizarea Bisericii Orientale in cadrul I"!eriului) C+iar si i"!aratii, interesati in solutionarea ra!ida a dis!utelor dog"atice si doritori sa e.ite e.entualele tulburari !olitice care se !uteau declansa, incura0au adesea !e e!isco!ii orientali la aceasta 2ro"anofilie3 inconsec.enta) Un eAe"!lu a.e" !e .re"ea i"!aratului Dustinian, cand !atriar+ul 4ina este consacrat de !a!a Aga!it) Pe !lan religios, !ana la sfarsitul secolului al 6-lea unitatea intre cele doua Biserici a !utut fi "entinuta) In ur"a !ublicarii :enoti?onului din octo"brie &C# de catre i"!aratul bizantin Zenon <&I&-&$%= !entru i"!acarea "onofizitilor cu ortodocsii, a izbucnit asa nu"ita 2sc+is"a acac+iana3,

du!a nu"ele !atriar+ului Acac+ie <&I#-&C$= al Constantino!olului, care a durat !ana in '%$ (8C ) Un alt "o"ent de raceala a fost acela din ti"!ul !atriar+ului loan al I6lea Postitorul <'C#'$'= eel care si-a luat titlul de 2!atriar+ ecu"enic3 la sinodul local de la Constantino!ol din 'CC, fa!t care %-a su!arat !e !a!a >rigorie I eel 4are <'$9-89&=, care si-a luat titlul de 2ser.us ser.oru" /ei3) Prin titlul de !a!a, de la !ater, !atru", se considera !atriar+ al intregului A!us) In Enciclica !atriar+ului ;otie adresata in C8I scaunelor ar+ieresti din Rasarit gasi" enu"erate o serie de in.ataturi gresite, culti.ate in A!us, cea "ai i"!ortanta fund 2!urcederea Sfantului /u+ de la Tatal si de la ;iul - ;ilioGue3) Adaosul a fost se"nalat !entru !ri"a data la sinodul I de la Toledo din &&I, din S!ania, a!oi la sinodul al Ill-lea de la Toledo din 'C$, de unde a fost introdus in ;ranta, >er"ania, Anglia si Nordul Italiei) In C9$, la sinodul de la Aac+en <AiA la C+a!elle=, Carol eel 4are, i"!unea adaosul ;ilioGue in tot I"!eriul carolingian) Introducerea adaosului in intreaga Biserica Ro"ano-Catolica s-a facut de catre !a!a Benedict al 6:I-lea <%9%#%9#&=, la %& februarie %9%&, la cererea i"!aratului ger"an :enric al II-lea <%99#-%9#&=) Prin secolele 6III-I5, s-a introdus in A!us si folosirea azi"ei sau a !ainii nedos!ite, !entru sa.arsirea Sfintei Eu+aristii, !ractica generalizata in secolul al 5-lea)

Sc+is"a de la %9'&

Pri"a faza a Sc+is"ei a izbucnit intre !atriar+ul ;otie <C'C-C8I si CIICC8= si !a!a Nicolae I <C'C-C8I=) Patriar+ul ;otie a con.ocat in C'C un sinod local la Constantino!ol, care s-a tinut in doua sesiuni, !ri"a in C'$ si a doua in C8%, care a a!robat alegerea si intronizarea !atriar+ului ;otie, res!ingand !retentiile !a!ei Nicolae I de a i"!une !ri"atul uni.ersal si asu!ra Bisericii Rasaritului) La randul sau, !a!a Nicolae I %-a eAco"unicat !e ;otie si clerul sau in C8( (8$ ) Criza s-a agra.at in C88, cand !a!a Nicolae I grabindu-se sa satisfaca cererea tarului bulgar Boris-4i+ail I <C'(-CC$= de a tri"ite e!isco!i si !reoti latini, a tri"is in Bulgaria !e e!isco!ii Paul si ;or"osus, cu un nu"ar de clerici !recu" si un ras!uns la cele %98 intrebari !use de bulgari, sub titlul Res!onsa ad consulta Bulgaroru" ) In ur"a acestei atitudini, ;otie i-a acuzat !e latini ca au intrat in Bulgaria 2ca niste "istreti3, iar in C8I a con.oacat un sinod la Constantino!ol, care %-a eAco"unicat !e Nicolae I si a conda"nat ino.atiile latine)

/u!a !atriar+ul ;otie, a ur"at o noua !erioada de se!arare) /e aceasta data consideratiile !olitice au fost deter"inante) Perioada care a ur"at "ortii lui 6asile al II-lea Bulgaroctonul <%9#'= a fost una a ince!utului unei !rofunde decadente a I"!eriului bizantin) In conteAtul crizei interne, o noua a"enintare .enita din Est, aceea a turcilor selgiucizi, a luat !ro!ortii ingri0oratoare) Situatia

8C 6ezi "ai inainte !) I'-I8)

(8$ 6ezi ;) /6ORNI@, Le sc+is"e de P+otius, Paris, %$'9) Infor"atii co"!le"entare !ot fi gasite la acelaBi ;) /.orni?, P+otian and B7zantine Ecclesiastical Studies, 6arioru", Londra, %$I&M D) RIC:AR/S, T+e Po!es and Pa!ac7 in t+e Earl7 4idle Ages, Londra, %$I$) %##

istorica a deter"inat I"!eriul bizantin sa caute a0utor in Occident) Slabit in interior, I"!eriul nu a "ai !utut face fata in.aziilor .enite din Orient, iar ec+ilibru de0a fragil a fost ru!t) In aceeasi !erioada, !ericolul nor"and %-a fortat !e !a!a sa-si indre!te !ri.irile catre Bizant) /in acest "o"ent a ince!ut lunga istorie a negocierilor ce nu s-au inc+eiat decat in "o"entul caderii I"!eriului) /in aceste cate.a consideratii ne !ute" da sea"a ca e.eni"entul in care nea" obisnuit sa .ede" ince!utul unei se!arari "a0ore a Bisericii, Sc+is"a din %9'&, trebuie inter!retat in conteAtul global al situatiei !olitice din acea .re"e) Contactul dintre Orient si Occident a de.enit "ai degraba rodul unei necesitati i"!aratul Constantin I5 4ono"a+ul <%9&#-%9'&= negociaza cu !a!a Leon al I5-lea a!ararea co"una a Italiei (I9 i"!otri.a nor"anzilor) Pentru a a0unge la i"!acare i"!aratul a con.oacat un sinod la Constantino!ol, la care ur"a sa se discute si 2ino.atiile3 i"!utate a!usenilor de catre rasariteni) Pa!a Leon al I5-lea a acce!tat !ro!unerea si a tri"is la ince!utul lunii ianuarie %9'& o delegatie !a!ala la Constantino!ol, in frunte cu cardinalul :u"bert, un antigrec .isceral si inc+is, cancelarul ;rederic de Lorena <.iitorul !a!a Stefan al I5-lea= si ar+ie!isco!ul Petru de A"alfi (I% ) Intelegand ca nu se !utea aste!ta la ni"ic bun din !artea delegatilor latini !atriar+ul 4i+ail Cerularie le-a co"unicat ca toate !roble"ele si neintelegerile dintre cele doua Biserici .or fi discutate in sinod) Incura0at de atitudinea ezitanta a i"!aratului, !rofitand !oate si de "oartea !a!ei

Leon al I5-lea in ziua de %$ a!rilie %9'&, cardinalul :u"bert a co"!us un act de eAco"unicare, !e care %-a !rezentat in ziua de %8 iulie %9'&, la ince!utul Sfintei Liturg+ii !atriar+ului 4i+ail Cerularie (I# ) Actul anate"atiza !e !atriar+, !e clerici si !e toti credinciosii Bisericii OrtodoAe) Cit de !aradoAal ar !area, Bisericile nu se .or se!ara acu" datorita !unctelor care le di.iza si continua sa le tina la distanta si astazi !a!alitatea si !urcederea /u+ului Sfant, ci din cauza unor diferente de rit intre Biserica Orientals si cea Occidentals, cu" ar fi folosirea azi"ei, !ostul de sa"bata etc) Ori sub acest as!ect nu !ute" .edea decat reducerea orizontului uni.ersal al Bisericii) Accesoriul, a!arentele, ritul ecli!sau ade.arul) Indignarea clerului si a credinciosilor din Constantino!ol a fost "are, dar n-au "ai !utut face ni"ic, deoarece delegatii !a!ali au !arasit in graba Constantino!olul) /e atunci, des!artirea dintre Biserica Rasaritului si cea a A!usului este cunoscuta in istorie sub nu"ele de Sc+is"a cea 4are din %8 iulie %9'&, ale carei consecinte s-au "entinut !ana astazi) /u!a o sa!ta"ana de la acest trist e.eni"ent, !atriar+ul 4i+ail Cerularie, a con.ocat un sinod in catedrala Sfanta Sofia, in care a rostit anate"a i"!otri.a !a!ei Leon al 5l-lea, a cardinalului :u"bert, a delegatilor !a!ali si a Bisericii Ro"ane (I( ) C+iar daca la .re"ea aceea, nu s-a acordat !rea "ulta i"!ortanta e.eni"entului, lu"ea crestina fiind oarecu" obisnuita cu astfel de 2gesturi3, Sc+is"a cea "are din %9'& dureaza si astazi) Pentru Bizant co"!leAitatea !roble"ei occidentale s-a !us inca odata in !erioada cruciadelor) Ce a ur"at in ra!orturile !olitico-bisericesti a fost o ilustrare a dus"aniei reci!roce si o agra.are a sc+is"ei) Pusi in inferioritate !olitica si constransi sa negocieze un acord religios i"!osibil, in conditiile i"!use de !a!i, grecii s-au aflat intr-o situatie dis!erata, !e care a!usenii au s!eculat-o) In conce!tia acestora, bizantinii trebuiau co"batuti, datorita 2ereziei3 neascultarii fata de !a!a) E.eni"entul care a !ro.ocat ru!tura ireconciliabila dintre cele doua lu"i crestine a fost cucerirea Constantino!olului de catre a!useni in ti"!ul celei de-a !atra cruciade <%#9&= ) Incercarile de unire care au ur"at <L7on, ;errara-;lorenta= au desa.arsit sc+is"a, desc+izand o ade.arata !ra!astie intre cele doua Biserici) /e la incetarea ra!orturilor oficiale si dis!uta de cu.inte, sc+is"a a de.enit o stare de !er"anent conflict confesional) Intre ti"!, .ec+ilor deosebiri li

(I9 Sudul Italiei a!artinea la .re"ea aceea Bizantului) (I% T) 4) POPESCU, >eneza Bi e.olutia sc+is"ei, in OrtodoAia, anul I6, %$'&, nr) #-(, !) #9')

Ide", Sentinta de eAco"unicare de la %8 iulie %9'&, in S)T), anul II, %$(%, nr) #, !) &(-&8) A) 4IC:EL, /ie Rec+tsgultig?eit des ro"isc+en Bannes gegen 4ic+ael @erularios, in B7zantinisc+e Zeitsc+rift, anul 5LII, %$&#, !) #9(-#9&M 4) BESAN, Consideratiuni asu!ra sc+is"ei din anul %9'&L, in 4)A), anul II, %$'I, nr) (-&, !) #%&) %#(

s-au adaugat altele noi in.atatura des!re !urgatoriu, indulgentele, !rocla"area sole"na a !ri"atului si infailibilitatii !a!ale la Conciliu I 6atican <%C8$-%CI9=) Cu toate acestea un !as s!re a!ro!iere a fost facut citirea si"ultana a 2declaratiei co"une3, in ziua de I dece"brie %$8', in catedrala Sfantului Petru din Ro"a si in catedrala Sfantului >+eorg+e din Constantino!ol, de catre !atriar+ul ecu"enic Atenagora I <%$&$-%$I#= res!ecti. !a!a Paul al 6l-lea <%$8(-%$IC=) Cu acest !rile0 au fost ridicate anate"ele rostite la %8 si #& iulie %9'&) In declaratie cei doi ierar+i au subliniat ca 2sunt constienti ca acest act de 0ustitie si de iertare reci!roca, nu !oate fi de a0uns sa !una ca!at diferentelor .ec+i sau recente, care subzista intre Biserica Ro"anoCatolica si Biserica OrtodoAa si care .or !utea fi de!asite nu"ai !rin lucrarea Sfintului /u+, gratie curatiei ini"ilor, regretului nedre!tatilor istorice, !recu" si !rintr-o .ointa acti.a de a a0unge la o intelegere si eA!resie co"una a credintei si a cerintelor ei3 (I& )

Bizantul in fata unor noi !ericole <%9#'-%%C'=

In .re"ea i"!aratului Constantin al I5-lea 4ono"a+ul <%9&#-%9''=, I"!eriul Bizantin a cunoscut o intindere geografica a!reciabila din Ar"enia, !ana la /unare si Sudul Antio+iei, controland !ractic anticul Illiricu" si intreaga Asie 4ica, !unct de rezistenta i"!ortant in fata arabilor) Cu toate acestea, anul %9I% a re!rezentat !entru bizantinii alungati din Italia (I' , o grea infrangere in fata turcilor, care !ractic a desc+is calea acestora in Asia 4ica) Noi !resiuni eAterne Turcii

AneAarile !racticate in Orient, de ti!ul >eorgiei in %9#9, inaintarea !ana in Ar"enia in

regiunea Ani in %9'9, cucerirea Edesei in %9#9 si crearea unei encla.e bizantine stabile !e "alul stang al Eufratului, au !ri.at I"!eriul de acele Lstate ta"!onL care !re.eneau diferitele in.azii) Aceasta inaintare asociata si de o LincercuireL destul de stransa a ad"inistratiei t+e"atice, lasa fara a!arare o regiune de.astata de nenu"arate ori de razboaiele din secolul al 5-lea) In ciuda instalarii in aceste regiuni a ar"enilor si sirienilor iacobiti, zona era greu de controlat, deoarece aristocratii care detineau "ari su!rafete de teren isi a.eau in general resedinta la Constantino!ol, ocu!andu-se !rea !utin de !osesiunile lor) Turcii care constituiau de "ai "ulta .re"e contingente din ar"ata centrala bizantina, no"azi care se transfor"au tre!tat in coloni, intre!rind in aceasta !erioada !ri"ele incursiuni in Asia 4ica, sub conducerea fa"iliei Seld0iucida (I8 ) In %9&9, conducatorul lor, Togrul Beg a ocu!at Iranul, iar in %9'' Bagdadul) Ne!otul lui Beg, Al! Arslan a !atruns ince!ind cu %9'8 in >eorgia si Ar"enia el a cucerit cetatea Ani in %98' si Cezareea in %98I, !ro.ocand reactia fireasca a Bizantului) 4arele conducator "ilitar Ro"an /iogene (II , care a !reluat tronul Bizantului de la Constantin al 5-lea /u?as in %98C, a "obilizat o ar"ata nu"eroasa alcatuita din cei "ai buni "ercenari <nor"anzi si

(I& I) RA4UREANU, 4) BESAN, T) BO/O>AE, Istoria Bisericeasca Uni.ersale, .ol) I, Bucure0ti %$CI, !) 'C%) (I' Este .orba des!re .ictoria nor"anzilor lui Robert >uiscard la Bari, in ur"a careia ia sfarBit Italia bizantina) (I8 Lucrarea funda"entals des!re turcii seld0iucizii a!artine lui C) CA:EN, La TurGuie !reotto"ane, Ista"bul-Paris, %$CC) AcelaBi autor "ai are o serie de articole regru!ate in Turcobizantina Bi in Oriens C+ristianus, Londra, %$I& !recu" Bi un ca!itol intitulat T+e Tur?is+ in.asion t+e Seldc+u?ids, in A :istor7 of t+e Crusades, t) I ;iladelfia, %$''%$8#, !) %('-%I8) (II Ro"an al I6-lea /iogene a fost i"!arat al Bizantului intre %98C-%9I% %#&

turci=, !recu" si din tru!ele de elita bizantine) /in nefericire, Ro"an este infrant de Al! Arslan la 4antzi?ert, nu de!arte de frontiera cu Ar"enia) Aceasta infrangere a constituit o brutala re.elatie asu!ra gra.itatii !ericolului turc ei .or ocu!a in curand !latoul anatolian !ana la Niceea, iar in .est .or a0unge !ana la S"irna, ocu!and Cilicia) In aceste conditii Bizantului ii "ai ra"anea o "ica !arte a Bitiniei, iar la celalalt ca!at Nordul Siriei) Turcii au de.enit stabili in regiune for"and sultanatul de

Ru"

anticul I?oniu" de.enind @on7a)

Nor"anzii

Nor"anzii au a0uns in Italia "eridionals in %9%#M bizantinii au incercat sa-i incor!oreze in ar"ata ca "ercenari si sa-i transfere confor" !oliticii traditionale in Asia 4ica) In dorinta de a-si inte"eia un !rinci!at, unii dintre ei au refuzat, de.enind !entru I"!eriu un ad.ersar de te"ut) Pentru !rotectia Italiei "eridionale i"!otri.a arabilor din Sicilia au fost adusi in !ri"a 0u"atate a secolului al 5l-lea "ercenari din tot I"!eriul, !rintre care si nor"anzi) Co"andantul bizantin >iorgios 4ania?es reuseste sa recastige controlul !artii orientale a Insulei, dar in %9&9, din ratiuni de !olitica interioara este c+e"at la Constantino!ol) In aceste conditii, arabii recuceresc terenul !ierdut, cu eAce!tia 4essinei) Acest esec a desc+is !ractic cale libera nor"anzilor) I"!aratul 4i+ail al 6-lea <%9&%-%9&#= il tri"ite in %9&% !e 4ania?es in Italia, iar acesta din ur"a duce o ca"!anie feroce i"!otri.a !o!ulatiei care !actizase cu nor"anzii) La .enirea !e tron a lui Constantin al I5-lea 4ono"a+ul, 4ania?es a incearcat sa organizeze o lo.itura de stat, iar nor"anzii condusi de Robert >uiscard au cucerit A!ulia) In noua situatie de criza, Bizantul s-a .azut ne.oit sa se s!ri0ine !e o e.entuala re.olta a lo"barzilor si !e alianta cu !a!alitatea) /in cauza li!sei de coordonare dintre cele doua forte, tru!ele bizantine si cele !ontificale au fost infrante de nor"anzi in iunie %9'() /u!a ru!tura din %9'&, nor"anzii au inteles ca trebuie sa negocieze cu !a!a la sinodul care a fost con.ocat de !a!a Nicoale al II-lea <%9'$-%98%= in %9'$ la 4elfi, !e teritoriul nor"and, Robert >uiscard a acce!tat refor"a ro"ana, fund gata sa de!una 0ura"ant !a!ei) La randul sau, !a!a s-a anga0at sa-i s!ri0ine !e nor"anzi in !lanurile lor de cucerire a Siciliei) Intre %989-%98%, Robert >uiscard a reusit sa cucereasca toate orasele Calabriei si ceea ce "ai ra"asese din Sicilia) Italia bizantina era redusa !ractic la o fasie de !a"ant cu!rinsa !e coasta Adriaticei, intre Bari si BrindisiM du!a "ai bine de trei ani de asediu, Bari cade in "ana nor"anzilor !e %8 a!rilie %9I%) In aceste conditii, Bizantul !ierdea ulti"a !osesiune italiana, ceea ce "ai ra"asese dintr-o !rezenta care si"boliza obiecti.ul esential al reconstituirii I"!eriului ro"an !rin recucerirea .ec+ii Ro"e (IC ) Pierderea orasului Bari a de!asit insa acest as!ect si"bolic nor"anzii au reusit in scurt ti"! sa atinga stra"toarea Otrante, iar sub dinastia co"nenilor in %9C%, >uiscard a cucerit insula Corfu si a asediat /7rac+ion) ;iul lui >uiscard, Bo+e"ond, a cucerit 4acedonia Occidentals, a trecut in

Tesalia si a asediat Larissa) Toata aceasta actiune a fost in cele din ur"a sto!ata de AleAios I Co"nenul <%9C%-% % %C= in "o"entul in care au a!arut unele disensiuni intre nor"anzi) /u!a "oartea lui >uiscard in %9C', AleAios a reusit sa recucerasca si cetatea /7rac+ion)

Situatia in Balcani

;irea energica a lui 6asile al II-lea Bulgaroctonul, la care s-au asociat concesiunile concrete facute di.erselor obiceiuri locale sau s!ri0inul fer" al Bisericii bulgare !entru a arata ca aneAarea

(IC A) /UCELLIER, 4) @APLAN, B7zance Ee- 56e siecle, Paris, % $$8, !) 'I)

%#'

Bulgariei este o reusita, nu au adus linistea "ult aste!tata in Balcani) Astfel, in secolul al 5l-lea, incursiunile bulgare a"enintau zonele de ca"!ie din aceasta zona) La "i0locul secolului al 5l-lea, si-au facut a!aritia noi !o!oare no"ade este .orba des!re !ecenegi si cu"ani, .eniti din ste!ele Asiei Centrale si care stationau acu" !e "alul stang al /unarii) La ince!utul do"niei lui AleAios I Co"nenul, !ecenegii au atacat in re!etate randuri si au a0uns a!roa!e de coastele 4arii Egee) In %9$9 ei se aflau a!roa!e de Constantino!ol, iar !rin alianta cu e"irul turc de S"irna, au atacat orasul !e "are) In aceste conditii, i"!aratul a c+e"at in a0utor !e cu"ani, iar !e #$ a!rilie %9$%, la !oalele "untelui Lebunion, !ecenegii au fost infranti) In %9$&, cu"anii sunt si ei dis!ersati astfel incat frontierele danubiene au cunoscut o !erioada de cal" !ana in % %##)

Pa!alitatea

Intre un I"!eriu condus de catre un su.eran care era tri"isul lui /u"nezeu !e !a"ant si un !a!a care cauta sa-si afir"e su!re"atia !e !lan s!iritual, relatiile au fost adesea deosebit de co"!leAe) La sfarsitul secolului al 6l-lea, cand Bizantul !ierdea controlul Italiei, asu"area unui rol !rotector in zona era eAclus, iar !a!a care refuza iconoclas"ul in secolul al 6:I-lea se indre!ta catre carolingieni, ado!ta adaosul ;ilioGue si incerca !rin !retinsa L/onatio ConstantiniL sa 0oace cartea

!ro!riei inde!endente) LCazulL Bulgariei a acutizat conflictul) Cu toate acestea constiinta unitatii crestine ra"anea e.identa !entru credinciosiM !e "alurile Bosforului, latinii erau nu"erosi, "a0oritatea fiind constituiti din gru!uri de !elerini care doreau sa .ada Ierusali"ul sau din co"ercianti italieni) /e ase"enea, la Ro"a !uteau fi intalniti calugari greci si bizantini care .eneau sa .iziteze orasul) Odata cu !a!a Leon al I5-lea <%9&$-%9'&= si cu antura0ul sau de !relati, !recu" cardinalul :u"bert, a"bitia refor"atoare de.ine tot "ai e.identa) Re.endicarea Llibertatii BisericiiL nu !utea fi inteleasa de catre un bizantin, care nu se!ara s!iritualul de te"!oralitate (I$ ) In aceste conditii, !atriar+ul 4i+ail Cerularie a socat oarecu" Ro"a !rin afir"area autoritatii sale asu!ra Bisericilor de rit latin din Constantino!ol) /e aceea, in ur"a .ictoriei nor"anzilor asu!ra bizantinilor, Leon al I5-lea a tri"is la Constantino!ol o delegatie condusa de cardinalul :u"bert, care a.ea si "isiunea su!unerii lui Cerularie) Pana la ur"a s-a a0uns la Sc+is"a de la %9'&, iar asazisa "obilizare !entru a0utorarea fratilor din Orient, sub for"a cruciadelor nu a facut decat sa "odifice intentiile initiale)

Noul statut al co"erciantilor italieni

/in "o"entul instalarii in Italia, I"!eriul bizantin !astra relatii a"icale cu "ulte orase italiene, !rintre care A"alfi si 6enetia) In ur"a eA!ansiunii "editeranene, co"erciantii italieni au !utut !atrunde in "od firesc si !e !iata Constantino!olului din $$# .enetienii au obtinut o scadere se"nificati.a a taAelor !e care le dadeau autoritatilor fiscale i"!eriale (C9 ) E!isodul nor"and le-a oferit ocazia unei a.ansari decisi.e I"!eriul bizantin se .edea ne.oit sa inc+irieze o !arte a flotei .enetiene) I"!aratul AleAios I Co"nenul a acordat !rintr-un c+r7sobuf n eAcluderea de la taAele co"erciale si desc+iderea de noi !iete de desfacere in ca!itala I"!eriului !entru co"erciantii

(I$ IBI/E4, !)'$) (C9 Controlul ad"inistratiei bizantine era in continuare destul de !uternic la Constantino!ol) (C% C+r7sobulul era actul oficial eel "ai i"!ortant e"is de cancelaria bizantina, !ecetluit cu o Bta"!ila aurita, iar data Bi se"natura erau scrise c+iar de catre i"!arat, cu cerneala de culoare roBie) %#8

.enetieni) Cu "ai "ulte a.anta0e decat bizantinii, .enetienii ur"ati la scurt ti"! si de co"erciantii din Pisa sau >eno.a, s-au instalat la Constantino!ol)

Instabilitatea interna

Secolul al 5-lea a fost eel al "arilor uzur!atori, care nu au !us totusi in !ericol dinastia aflata la !utere) Secolul al 5l-lea a cunoscut "inistrii foarte !uternici, care au condus din u"bra diferitii i"!arati destul de fragili) Unii au fost !ersona0e obscure, !ro.eniti din fa"ilii "odeste Ni?eforitzes, titular al de"nitatii de logotet ( _ # , a incercat sub do"nia lui 4i+ail al 6:-lea <%9I%%9IC= o refor"a fiscala, o organizare a !ietii graului si crearea unui contingent de "ercenari eAclusi.i bizantini) Toate acestea s-au realizat in sc+i"bul i"bogatirii celui care le-a initiat) Altii a!artineau "ediului intelectual, !recu" 4i+ail Psellos, Constantin Li+udes si loan 5ifilinos, consilierul !referat al lui Constantin al I5-lea 4ono"a+ul, des!re acestia Paul Le"erle afir"and ca re!rezentau 2gu.ernul filosofilor3 (C( ) /ez.oltarea ad"inistratiei !ro.inciale si "ai ales a celei constantino!olitane, a deter"inat !ro"o.area unui nu"ar inse"nat de functionari co"!etenti) Posturile cele "ai i"!ortante erau in general rezer.ate "e"brilor aristocratieiM c+iar fa"iliile instarite din Asia 4ica atrase de obicei de functiile "ilitare, considerau acu" ca era "ai bine sa locuiasca in ca!itals, iar co!iii lor sa ocu!e cele "ai inalte functii si de"nitati) Cei care !ro.eneau din randul co"erciantilor reuseau si ei sa a0unga la de"nitati i"!ortante, iar uneori sa faca !arte din Senat) /e aceea, Psellos re!rosa la un "o"ent dat lui Constantin I5 4ono"a+ul sc+i"barea ordinii firesti a lucrurilor, !er"itand intrarea in Senat a unor !ersoane de conditie "odesta) Situatia a fost diferita !e .re"ea lui 4i+ail al 6l-lea <%9'I=, care a i"!us co"!etenta, dre!t criteriu de !ro"o.are in functiile !ublice) Astfel, co"andantii "ilitari din Asia 4ica, care se si"teau !ri.ati de in"ultirea unei clase birocratice ce nu-i re!rezenta, au i"!us la tron !e Isaac Co"nenul <%9'8-%9'$=, eel care s-a bucurat si de s!ri0inul !atriar+ului 4i+ail Celularie) El nu a facut insa fata !artidei lui Li+udes si !uterea este !reluata in %9'$ de dinastia /u?as, !rin re!rezentantul acesteia, Constantin al 5-lea <%9'$-%98I=) A ur"at o !erioada de uzur!ari de tron ducele (C& anatolicilor, Nic+ifor Botaniates <%9IC-%9C%=, il detroneaza !e 4i+ail al 6:-lea, care se retrage la Studion) Acelasi Botaniates a facut a!el la AleAios Co"nenul !entru a-% eli"ina !e Nic+ifor Br7ennios si !e

Nic+ifor Basila?ios, dar AleAios a refuzat sa inter.ina i"!otri.a lui Nic+ifor 4elissenos) Pentru e.itarea unui ade.arat "acel, Botaniates a abdicatM !e & a!rilie %9C%, !atriar+ul %-a incoronat !e AleAios I Co"nenul, !unand ca!at unei situatii de instabilitate interna (C' )

C# Titlu !urtat de Befii !rinci!alelor ser.icii ale ad"inistratiei centrale) In cazul de fata Ni?eforitzes era Beful afacerilor eAterne ale I"!eriului bizantin) P) LE4ERLE, Le gou.erne"ent des !+iloso!+es, in CinG etudes sur le5ie siecle b7zantin, Paris, %$I', !) %$(-#&C) (C& /ucE sau ?ate!an dese"na ince!and cu secolul al 5-lea !e co"andantul "ilitar al unei .aste circu"scri!ta de granita, regru!and "ai "ulte t+e"eM cu ti"!ul ducele de.ine un si"!ul gu.ernator al !ro.inciilor) C' Dean-Claude C:EQNET, Pou.oir et contestations Paris, %$$9, reeditata in %$$8, !) (&$) %#I a B7zance <$8(-%#%9=,

/inastia Co"nenilor

AleAios I Co"nenul, ne!otul lui Isaac I Co"nenul, a fost !ri"ul i"!arat al acestei noi dinastii care isi are originea in regiunea Adriano!olului) Ascensiunea sa la tron nu a fost un rod a +azardului fratele "ai "ic al lui Isaac fusese casatorit cu Ana /alassena, care facea !arte de "ai "ulta .re"e !rintr-o serie de aliante, din randul fa"iliei /u?as) /esi fusese de!osedata de tron, aceasta fa"ilie se afia in continuare in fruntea Statului AleAios I s-a casatorit cu Irina /u?as, .erisoara lui 4i+ail al 6:-lea, iar fratele sau, Adrian, a a.ut-o ca sotie !e Zoe /u?as, sora lui 4i+ail al 6:-lea) Pana la ur"a, in secolul al 5-lea "ai "ulte aliante de acest gen au unit cele doua fa"ilii) AleAios I a do"nit din %9C% !ana in %%%C, du!a care a ur"at fiul sau loan al II-lea din %%%C !ana in % %&(, iar 4anuel I din % %&( !ana in % %C9) Perioada aceasta se caracterizeaza !rin stabilitate si fer"itate (C8 ) 4anuel I a dus o !olitica !ro-occidentala, cea de-a doua sotie a sa fiind o !rintesa din ;ranta, 4aria de Antio+ia, care a asigurat la un "o"ent dat regenta in ti"!ul lui AleAios al II-lea <% %C9-% %C(=) Andronic I Co"nenul <% %C(-% %C'=, eel care il .a detrona !e AleAios al II-lea, a fost eel "ai original dintre Co"neni, el ducand, s!re deosebire de !redecesorii sai, o !olitica anti-occidentala "arcata !rin "asacrarea in "asa a latinilor din Constantino!ol, iar !e !lan intern el s-a re"arcat !rin

lu!ta .iolenta dusa i"!otri.a "arii aristocratii) La randul sau, Andronic a fost detronat de Isaac al IIlea Ang+elos <%%C'-% %$'= (CI ) Recucerirea cetatii /7rac+ion nu a eli"inat definiti. !ericolul nor"and Bo+e"ond a debarcat !e coasta albaneza in octo"brie %%9I, iar AleAios a reusit sa-% infranga) In ur"a acestei infrangeri, Bo+e"ond a de.enit .asalul i"!aratului, .ictoria bizantina consolidand !ozitiile i"!eriale in Balcani) Pentru a face fata unei noi forte a!arute acu", ungurii, AleAios a casatorit !e "ostenitorul tronului, loan, cu Irina, fiica regelui Ladislau al Ungariei) In sc+i"b, la sosirea cruciatilor, AleAios nu a reusit sa restabileasca situatia in Asia 4ica) Predica !a!ei Urban al II-lea <%9CC-%9$$= ur"area a0utorarea crestinilor din Orient, dar bizantinilor le era greu sa inteleaga ideea de cruciada initiati.a "ilitara a eliberarii Locurilor Sfinte trebuia sa fie sarcina i"!aratului si nu a Bisericii) Bizantinii nu !uteau intelege de ce !a!a trebuia sa lanseze aceasta "iscare, iar elerieii sa !artici!e c+iar la lu!tele care ur"au sa aibe loc) In !lus, nu de !utine ori cruciatii s-au co"!ortat !e teritoriul bizantin ca intr-o tara cucerita) AleAios si-a dat re!ede sea"a de i"!osibilitatea "obilizarii unui nu"ar i"!ortant de soldati asa incat el a acce!tat for"ele !olitice occidentale, obtinand de la "area "a0oritate a cruciatilor, cu eAce!tia contelui de Toulouse si a lui Tancred, ne!otul lui Bo+e"ond, !ro"isiunea de a restitui teritoriile cucerite in nu"ele Bizantului) La ince!utul anului %9$I, cruciatii au trecut in Asia, in luna iunie a aceluiasi an au cucerit Niceea, !e care au dat-o i"!aratului) La sfarsitul lui octo"brie %9$I, cruciatii au asediat Antio+ia, in ti"! ce Baudouin de Boulogne, fara a "ai face .reo referire la i"!arat a cucerit cetatile din 0urul Eufratului si a inte"eiat in "artie %9$C co"itatul Edessei) Pe data de ( iunie cruciatii au cucerit Antio+ia, dar au fost i"ediat asediati de turci) Cu a0utorul !o!ulatiei locale, "a0oritar crestine, Bo+e"ond reuseste sa sca!e din incercuirea ar"atei turcesti, considerand ca este dre!tul sau de a !astra Antio+ia ca !rinci!at !entru el, iar ceilalti cruciati si-au continuat dru"ul s!re Ierusali") Acesta este considerat a fi "o"entul ru!turii, eliberarea Ierusali"ului in %9$$ fiind considerat a fi ince!utul colonialis"ului euro!ean) In ciuda a.ansarii ra!ide a cruciatilor, AleAios a !utut recucerii !artea de 6est a !latoului anatolian S"irna, Efesul, Sardes, care rede.in bizantine si I"!eriul a controlat !ana la "oartea sa 0u"atate din Asia 4ica)

(C8 IBI/E4,U, (8$-(II)

(CI Pentru !roble"atica acestei !erioade este bine de cercetat 4)D) AN>OL/, B7zantine E"!ire, %9#'-%#9&, A Political :istor7, OAford, %$C') %#C

In Orient si in Balcani cea "ai serioasa a"enintare careia a trebuit sa-i faca fata AleAios I au fost !ecenegii, care-i .or in.inge !e bizantini in %9$% la Silistra) Inlaturarea lor se .a realiza in .re"ea lui loan al II-lea, cand au fost zdrobiti si au dis!arut definti. din istoria Bizantului) Tot in .re"ea lui loan al II-lea a a!arut o noua a"enintare in Balcani doua noi !uteri, ungurii si sarbii) I"!otri.a lor Bizantul a dus "ai degraba o !olitica de +artuire, care le-a di"inuat a"bitiile) /in !unct de .edere econo"ic, !ros!eritatea I"!eriului ra"ane in "od e.ident foarte "are confor" relatarilor cruciatilor, #O( din bogatia lu"ii se gasea la Constantino!ol) Cu ti"!ul insa, Bizantul a renuntat la rolul sau de inter"ediar intre Orient si Occident, in fa.oarea oraselor italiene Pisa, >eno.a, dar "ai ales 6enetia) Pe !lan religios, interesele !olitice .or !ri"a in fata credintei) In "ai "ulte situatii i"!aratul a fost gata sa recunoasca !a!ei autoritatea sa religioasa in Orient, in s!eranta iluzorie a facilitarii restabilirii autoritatii sale !olitice in Occident) /e !artea cealalta, !a!a !area ca a.ea intentia a!ro!ierii de i"!aratul bizantin, fara a fi .orba insa de unirea celor doua Biserici) /e altfel, aceasta dorinta nu s-a realizat, !a!a reusind sa se i"!ace cu i"!aratul >er"aniei, iar cruciadele au constituit un esec definiti.)

Politica interna Bi eAterna a celorlati Co"neni

Legaturile "atri"oniale ale lui loan al II-lea <%%%C-%%&(= cu regatul Ungariei nu %-au scutit de "entinerea unei stari conflictuale cu noul ad.ersar, eel care reusise de0a sa-si i"!una do"inatia asu!ra croatilor) In % %#C, Stefan al II-lea a trecut /unarea si loan al II-lea cu "are greutatea a reusit sa res!inga atacul) Pentru !onderarea a"bitiilor nor"ande in Sicilia, loan a fost ne.oit sa "ulti!lice !ri.ilegiile acordate 6enetiei si sa se aliaze cu I"!eriul >er"an si cu Pisa, negociind noi concesii co"erciale) Energia acestui i"!arat a fost insa diri0ata catre Antio+ia, !e care o cucereste in %%(I !entru foarte scurta .re"e, iar .isul unei noi ca"!anii in Orient i-a fost s!ulberat de "oartea sa accidentals sur.enita in a!rilie % %&()

I"!aratul 4anuel I <%%&(-%%C9= a intre!rins o ulti"a tentati.a de inter.entie in Italia) El a intarit alianta ger"ana i"!otri.a nor"anzilor, !rin casatoria sa in %%&8 cu Berta de Sulzbac+, cu"nata lui Conrad al Ill-lea) C+iar si in aceste conditii, infrangerea lui Conrad al Ill-lea de catre turci a !er"is regelui Siciliei, Roger al II-lea, lansarea unui nou atac in Balcani in toa"na anului %%&I) El a cucerit Corfu, a !radat Teba si Corintul si a facut !rizonieri !e lucratorii de "atase, de!ortati la Paler"o) Alianta ger"ana a fost co"!ro"isa in "o"entul .enirii la conducerea I"!eriului >er"an a lui ;rederic Barbarossa, 4anuel I fund ne.oit sa actioneze !ro"!t in noile conditii) In %%'&, "oartea lui Roger al II-lea i-a !er"is lui 4anuel I sa lanseze din Ancona o !uternica ofensi.a "ilitara inc+eiata in %%'' cu !osibilitatea controlului asu!ra acestei regiuni din Italia) I"ediat inter.ine insa dubla ostilitate a lui Barbarossa si a 6enetiei, ne"ultu"iti de fa!tul ca stra"toarea Otrante trecea sub controlul unei singure !uteri) /e aceea, in % %'8 >uillau"e I al Siciliei res!inge eA!editia bizantina) 4anuel I a beneficiat de o situatie fa.orabila in Balcani, unde in %%8% a reusit sa-si i"!una fa.oritul si ginerele sau, Bela, ca "ostenitor al tronului Ungariei si sa su!una Bosnia, Croatia si /al"atia) /e ase"enea, in %%I# el a reusit sa-% infranga !e !rinci!ele sarb Stefan Ne"an0a) Aceste reusite balcanice au nelinistit 6enetia, care du!a %%I% de.ine unul dintre dus"anii de te"ut ai Bizantului (CC )

Pe %# "artie %%I%, 4anuel a .rut sa confisce bunurile .enetienilor) 6ezi S) BORSARI, 6enzia e Bisanzio nel secolo 5I, reeditata in Storia della Ci.iltd .eneziana, t) %, ;lorenta, %$I$) %#$

In Orient, 4anuel a continuat o ofensi.a laborioasa, Renaud al Antio+iei acce!tand suzeranitatea bizantina, iar regele Ierusali"ului, Baudouin, s-a !lasat sub !rotectia sa) In %%'$, 4anuel isi face intrarea triu"fala in Antio+ia, ur"at de regele Ierusali"ului si de Renaud, care "ergea !e 0os) C+iar si turcii !areau in.insi in alianta cu regele Ierusali"ului 4anuel I se anga0a la o eA!editie de a"!lore i"!otri.a acestora) Incura0ati de ;rederic Barbarossa, turcii s-au re.oltat i"!otri.a bizantinilor, !e care ii infrang in se!te"brie %%I8 la 47rio?efalon) Infrangerea nu a a.ut efecte i"ediate, eAce!tand !oate !erenizarea i"!lantarii turcilor in zona) La "oartea sa in % %C9, 4anuel a lasat I"!eriul in a!arenta !uternic, dar total izolat) ;iul sau,

AleAios al II-lea de %% ani <%%C9-%%C(= logodit cu o fiica a regelui ;rantei, Ludo.ic al 6:-lea, Agnes-Anne, a trebuit sa faca fata diferitelor contradictii interne ale dinastiei co"nene) S!ri0inul initial al ar"atei !entru regenta 4ariei de Antio+ia, cea de a doua sotie a lui 4anuel, s-a do.edit insuficient, deoarece eel care a a0uns la tron in %%C( a fost Andronic I) El a !ri"it s!ri0inul !o!ulatiei, dornica sa se debaraseze de antura0ul latin al 4ariei, !recu" si de eel al clerului antilatin) Andronic a lansat un !rogra" a"bitios de refor"e, a ales !e baza de co"!etenta oa"eni "odesti in functii ad"inistrati.e i"!ortante, salariile lor fund decente si scutind !e contribuabili de la noi taAe) Prin aceasta !olitica el ataca !ri.ilegiile aristocratiei, centrul de gu.ernare al co"nenilor) In ti"! re.oltele s-au in"ultit, Andronic nu a !utut face fata atacului nor"and din % %C', in ur"a caruia este cucerit Tesalonicul, iar in se!te"brie %%C' "ulti"ea condusa de Isaac Ang+elos il o"oara) Astfel a luat sfarsit dinastia co"nenilor)

Puterea fa"iliala

siste"ul co"nenilor

La sfasitul do"niei lui AleAios I Co"nenul siste"ul !uterii fa"iliale era destul de bine !us la !unct, dinastia folosind !e .iitor diferitele aliante "atri"oniale !entru integrarea unor binecunoscute fa"ilii occidentale sau a noilor fa"ilii) Astfel, o ne!oata a lui loan al II-lea <% % %C-% %&(= s-a casatorit cu loan CantacuzinoM una din surorile acestui i"!arat s-a casatorit cu un Ang+elosM o .erisoara %-a a.ut ca sot !e AleAios PaleologulM dinastiile care au ur"at !ana la sfarsitul I"!eriului au !astrat nu"ele Co"nenilor) Acest siste" era un nod ineAtricabil, care !er"itea i"!aratului sa fie legat cu intreaga clasa aristocrats) In "o"entul lu!telor sale cu nor"anzii, AleAios I a asociat-o la tron !e "a"a sa si a oferit cele "ai inalte functii "ilitare rudelor sale de sange sau !rin alianta) El a ridicat fa"ilia sa la statutul de conducatori ai ierar+iei !olitice si sociale, oferindu-le titluri de origine i"!erials) Astfel fa"ilia, deci fidelitatea !ersonala, inlocuia co"!etenta, .ec+ea !ozitie sociala si atasa"entul la ser.icul !ublic, criteriu cu.enit !osturilor celor "ai inalte) In .re"ea lui 4anuel I <% %&(-% %C9=, ierar+izarea era 0ustificata !rin asa-nu"itul criteriu al eugeniei <nasterea dintr-o fa"ilie buna=, nobletea inlocuind "eritul in !ro"o.are (C$ ) Inainte ierar+ia functiilor crea aristocratia, acu", conce!tia fa"iliala a aristocratiei crea ierar+iaM fa"ilia de.enea un "i0loc de gu.ernare) /in .re"ea i"!aratilor fa"iliei /u?as, !astrarea !uterii se baza "ai "ult !e legaturile de fa"ilie decat !e calitatea ofiterilorM aceste legaturi !er"iteau Co"nenilor sa detina !uterea in calitate de gru!

do"inant in sanul unui consortiu de fa"ilii nobile, !e care le !astra si care erau in legatura cu !ro!ria lor fa"ilie sau cu a celor care-i !uteau eli"ina de la !utere) Acest lucru dadea i"!resia a!artenentei la un gru! centralizat, care i"!iedica degenerarea cons!iratiilor in re.olte ($9 ) Acest siste" restrangea insa a.anta0ele !uterii, redusa de altfel la un I"!eriu di"inuat, la un gru! restrans in detri"entul nu"erosului si co"!etentului !ersonal ad"inistrati., care facuse din Bizant a!roa!e un Stat "odern) ;oarte "ulti oa"eni co"!etenti au fost !ri.ati in .re"ea Co"nenilor de cariere

(C$ Dean-Claude C:EQNET, O!)cit) !) (8$-(I%)

($9 IBI/E4, !) #&$-#'$) %(9

traditionale in fa"iliile lor) Siste"ul fa"ilial al Co"nenilor a adus si alte slabiciuni s!ecifice) Astfel, !rin concentarea asu!ra ca!italei se !ierdeau originile sale !ro.inciale, iar nodul ineAtricabil al aliantelor fa"iliale suscita gru!uri de interese, in care fiecare .edea in ruda sa un !otential ad.ersar fiica cea "are a lui AleAios, Ana Co"nena, a incercat sa-% !ri.eze de tron !e fratele sau loan, in a.anta0ul sotului sau) In ciuda acestor insuficiente, siste"ul fa"ilial a reusit in cele din ur"a sa fie destul de eficient !e !lan eAtern, restaurand grandoarea I"!eriului)

4oti.atiile Cruciadelor Bi consecintele lor

In Occident, asista" in .re"ea Co"nenilor si la cresterea !uterii oraselor "ariti"e, indeosebi a 6enetiei, care isi !ro!unea su!unerea intregii lu"i "editeranene) 6enetia de.ine acu" un Stat care si-a !us intreaga sa forta "ariti"a in ser.iciul eAclusi. al intereselor ei co"erciale, realizand in cele din ur"a, !rin cinis" si abilitate, dar si !rintr-o re"arcabila !olitica a continuitatii, a"bitiile unui i"!erialis" econo"ic, fara scru!ule) Este dre!t ca aceasta situatie a fost fa.orizata si de actul din %9C# se"nat de AleAios I, !rin care .enetienii !ri"eau dre!tul de a cu"!ara si a .inde in tot I"!eriul Bizantin, fara a !lati taAe sau a fi controlati de .a"esi) Co"ertul 6enetian a.ea !ractic "ai "ulte dre!turi decat c+iar co"erciantii bizantini) Ceea ce !utea face acu" Bizantul, era sa incerce sa di"inueze i"!ortanta !ri.ilegiilor .enetiene, acordand facilitati ase"anatoare celor doua

!rinci!ale ri.ale Pisa si >eno.a) Initiati.a a ca!atat for"e !ractice in .re"ea lui loan a II-lea) In !ri.inta cruciadelor, acestea au !ornit in secolele 5I-5I6 din tarile a!usene ale Euro!ei si constituie in istoria E.ului 4ediu un feno"en co"!leA) Ele au ra"as in "e"oria colecti.a, ali"entata si de literatura sau cine"atografie, dre!t o "are e!o!ee, cu e!isoade "ulti!le) A"intirea lor transfor"ata si de legenda, a ra"as atat de .ie incat cu.antul a sfarsit !rin a dese"na in .ocabularul occidental acea initiati.a !ornita in nu"ele unui ideal co"un i"!otri.a unui dus"an co"un) Pe langa "oti.ele de ordin religios, cruciadele au a.ut si cauze !olitice sau econo"ice bine disi"ulate sub ideologia religioasa a eliberarii Locurilor Sfinte) In ciuda traditiei crestine !ri"are, care conda"na folosirea ar"elor, Biserica din Occident a lansat ince!and cu secolul al I6-lea teoria 2razboiului 0ust3 necesitatea folosirii fortei, a razboiului i"!otri.a ereticilor, !e care ar"ele s!irituale nu-i !uteau con.inge) Prin !ro"isiunea de reco"!ense ceresti facuta co"batantilor, s-a trecut de la notiunea de 2razboi dre!t3 la cea de 2razboi sfant3) La sfarsitul secolului al 5-lea si ince!utul secolului al 5l-lea, Biserica Occidentals a incercat sa crestineze "ora.urile societatii "ilitare, !ro!unand ca.alerului ideal, !rotectia celor slabi si "entinerea !acii !rin lu!ta i"!otri.a dus"anilor) Conciliul de la Narbonne din anul %9'& declara ca eel 2care o"oara un crestin, .arsa sangele lui :ristos3) 4ulta .re"e cruciatul a fost descris de teAtele "edie.ale ca un !elerin, eel care face o calatorie la Ierusali") Pelerina0ul la Locurile Sfinte de.ine un ele"ent !ri"ordial al cruciadei, iar dificultatile traseului, faceau !arte din s!iritualitatea !elerina0ului) In afara de s!iritul de bra.ura si a.entura, cruciatii ur"areau si castigarea de a.eri, !recu" si crearea unor State de ti! feudal, !e care a!oi sa le eA!loateze) /e la cruciade, ca.alerii occidentali au aste!tat totul "antuirea .esnica, satisfacerea s!iritului de a.entura, iar cei "ai "ulti, bogatiile fabuloase ale Orientului ($% ) Ele se eA!lica si !rin cresterea de"ografica a !o!ulatiei din tarile occidentale, care i"!unea o eA!ansiune

($% Pe !arcursul cruciadelor intalnirea dintre Orient Bi Occident a fost !ri.ita diferit de catre cele doua !arti) Astfel, cruciatii au ra"as i"!resionati de "aretia oraBului Constantino!ol, de fru"usetea Bi bogatia lui, care contrasta atat de flagrant cu oraBele "edie.ale din A!us, stra"te Bi "urdare) La randul lor, bizantinii considerau !e a!useni niBte barbari, fara "aniere Bi necio!liti) 6orbind des!re cruciada !o!ulara a0unsa in august %9$8 la Constantino!ol, Ana Co"nena ii catalog+eaza ca Lcete de .agabonzi Bi cerBetori care nu au aer de soldati Bi nu a.eau bani sa-Bi cu"!ere "ancareL)

%(%

eAterna, iar aceasta nu se !utea realiza decat in Rasarit) Cruciadele !uteau oferi celui inrolat, unor tarani, !osibilitatea a"eliorarii !ro!riei situatii, a reconstituirii a.erilor uneori !rin 0af, o "ai buna re!artitie a !ro!rietatii) /e ase"enea, inrolarea unor co"batanti !rofesionisti a !er"is "entinerea !acii in Occident, furnizandu-le acestora ocazia folosirii !ro!riei energii !e alte fronturi) Initiati.a cruciadelor a!artine in general !a!ei, conducatorul s!iritual el !redica cruciada sau incredinta !redica clerului autorizat si uneori tri"isilor !ontificali) /e la cruciada a Il-a <% %&I-% %&$= !ana la a I6-a <%#9#-%#9&=, cistercienii au fost insarcinati cu !redica, iar din secolul al 5:I-lea acest rol a fost !reluat de ordinele cersetoare) ;inantarea crucidelor era obtinuta !e trei cai [ !rin inter"ediul cruciatilor baronii isi .indeau !a"anturile sau le ofereau co"unitatilor ecleziastice) In secolul al 5:-lea, seniorul !utea cere .asalilor sai un a0utor financiar !entru !lecarea in cruciada) [ !rin regi !ri"ul i"!ozit !erce!ut de regi !entru cruciade a fost di0"a saladind i"!usa in ;ranta si Anglia, !e bunurile "obiliare si .enituri) /e la si"!le a0utoare bene.ole !e .re"ea lui Ludo.ic al 6:-lea in %%&I, s-a trecut la i"!ozitul !e care-% !retindea ;ili! August la intoarcerea sa din Tara Sfanta) [ !rin Biserica !entru cruciada a I6-a <%#9#-%#9&= coeAistau colecta si taAa ca for"e de obtinere a fondurilor) In ciuda unei !uternice o!ozitii, deci"a a fost introdusa !entru !ri"a data in %%$$, "ai intai clerului intr-un !rocent de &9] din .enituri, iar ce.a "ai tarziu si cardinalilor %9]) Cruciatul beneficia de !ri.ilegii eAclusi. s!irituale, iar din secolul al 5:-lea, !a!alitatea acorda celui care se anga0a in astfel de o!eratiuni "ilitare o serie de a.anta0e "ateriale) Prin 2!ri.ilegiile Crucii3, !recizate "ai bine in %%&' in bula Tuantu" !raedecessores, cruciatul, fa"ilia sa si bunurile sale, erau !lasate sub !rotectia Bisericii) /e ase"enea, !e durata desfasurari unei cruciade, !lata dobanzilor !entru diferitele i"!ru"uturi contractate era sus!endata si un "uratoriu !er"itea cruciatului sa-si !lateasca datoriile la intoarcerea din ca"!anie ($# ) Pri"a cruciada <%9$8-%9$$= initiator fiind !a!a Urban a fost decisa la sinodul de la Cler"ont,

al II-lea in %9$') El a !rezentat in !redica sa !rinci!iile acestei !ri"e actiuni de eliberare a Locurilor Sfinte, insistand !e a0utorul ce trebuia acordat crestinilor din Orient o!ri"ati de turci) Acest subiect a fost re!ede inlocuit de te"a eliberarii "or"antului lui :ristos, recucerirea si a!ararea sa) Celui care "urea !e dru" sau in ti"!ul lu!telor, !a!a ii !ro"itea iertarea !acatelor) In !ri"a faza a acestei cruciade "asele !o!ulare constituite intr-o ar"ata nedisci!linata, au trecut !rin Ungaria, Serbia si Bulgaria, a0ungand la Constantino!ol in ziua de % august %9$8) I"!aratul AleAios I a trecut in Asia, unde au fost ni"iciti de turci in a!ro!ierea localitatii Niceea) Ade.arata cruciada, cea a nobililor a a0uns la Constantino!ol, AleAios I reusind sa obtina de la ei un 0ura"ant de .asalitate) Cruciatii au reusit sa cucereasa !e rand Niceea, Edessa, Antio+ia, iar Ierusali"ul in %' iulie %9$$) Ei au infiintat !ri"e le State latine in Orient la Edessa, care a durat !ana in % %&&, la Antio+ia, care a durat din %9$C !ana la %#8C, la Ierusali", !ri"ul 2rege3 fiind >odefro7 de Bouillon <## iulie %9$$-%C iulie %%99=, eel care a refuzat coroana de rege acolo unde Iisus :ristos !ri"ise coroana de s!ini) Titlul de Lrege al Ierusali"uluiL s-a acordat la #' dece"brie %%%9 fratelui sau Balduin I de Boulogne <%%%9-%%%C=) In locul !atriar+ului ortodoA, latinii au !us un !atriar+ catolic) Stabilirea cruciatilor in Palestina, du!a eliberarea Ierusali"ului, la %' iulie %9$$, este considerata a fi ince!utul colonialis"ului euro!ean)

($# Pentru cruciade eAista o literatura abundenta) In !ri.inta as!ectelor teoretice ca baza de reflectie a.e" la P) LE4ERLE, B7zance et la croisade, in Relazioni del 5e Congresso Internazionale di Scienze Storic+e, III, ;lorenta, %$''M E)4) /ALQ, C+ristian ;raternit7, t+e Crusaders and t+e Securit7 of Constantino!le, %9$I-%#9&, in 4edie.al Studies, 55II, Toronto, %$89) 4erita a fi consultate Bi lucrarile cu caracter general ale lui RUNCI4AN, SETTON, 4AQER, 4ORIS SON) La randul sau 4) BALLAR/ in lucrarea Les Croisades, are o bibliografie foarte bogata !e aceasta te"a) %(#

A doua cruciada <%%&I-%%&$= a a.ut ca !rinci!als "oti.atie eliberarea Edessei cucerita definiti. de turci in %%&8) Inde"nul la aceasta noua initiati.a "ilitara a fost dat de !a!a Eugeniu al Ill-lea, iar Bernard de Clair.eauA a fost eel care a !redicat-o) Initiati.a a ra"as fara rezultat !entru occidentali, intre anii %%&9 si %%&$, cruciatii ridicand la Ierusali" o biserica a >olgotei si una a Sfantului 4or"ant) /in acest "o"ent latinii au ince!ut sa aibe dre!turi la Sfantul 4or"ant)

Cruciada a Ill-a <%%C$-%%$#= a !ornit in "o"entul in care sultanul Egi!tului Saladin in anul %%CI, du!a CC de ani de sta!anire latina, cucereste Ierusali"ul) La cruciada a Ill-a au !artici!at trei "ari "onar+i ai A!usului i"!aratul ger"an ;rederic I Barbarossa <%%'#%%$9=, regele englez Ric+ard Ini"a de Leu <%%C$-%%$$= si regele ;ili! al II-lea al ;rantei <%%C9-%##(=) Aceasta cruciada s-a soldat !ractic cu un nou esec, dar s-a !utut obser.a "ai bine ca entuzias"ul religios al celor saraci a fost eA!loatat de a"bitiile nobililor) Cruciada a I6-a <%#9#-%#9&= a fost !redicata de !a!a Inocentiu al Ill-lea <%%$C-%#%8=, cu sco!ul eliberarii Ierusali"ului) Acest !a!a a fost eel "ai "are teoretician al cruciadei, eel care a alcatuit o doctrina coerenta din acest "o"ent teAtele au fiAat cu eAactitate conditiile obtinerii indulgentelor, ierar+izate la sfarsitul secolului al 5:-lea, in functie de ser.iciile aduse cruciadei) /e la ince!utul secolului al 5:I-lea, credinciosilor li se !ro"itea !artici!area la cruciada !rin rugaciuni, !rocesiuni religioase, ofrande si sustinere financiara a celor care ur"au sa !iece, !a!alitatea inaugurand "iscarea de s!iritualizare a cruciadei) La randul ei, Re!ublica 6enetia s-a anga0at sa asigure trans!ortul cruciatilor cu !ro!ria flota, in sc+i"bul unei su"e i"!ortante de bani) Conducatorii .eritabili ai acestei cruciade au fost !a!a Inocentiu al Illlea, !artizan al unirii Bisericilor sub conducerea Ro"ei si Enrico /andolo, care incarna a"bitiile econo"ice ale 6enetiei) Cruciada a.ea dre!t obiecti. Egi!tul, de care de!indea Palestina) In aceeasi !erioada se afla in Occident AleAios al I6-lea, fiul i"!aratului Isaac al II-lea Ang+elos <% %C'-% %$'=, inlaturat de !e tron si orbit de fratele sau, AleAios al Ill-lea Ang+elos <%%$'-%#9(=, .enit in A!us sa ceara a0utor cruciatilor, in sc+i"bul unei reco"!ense, !entru inscaunarea tatalui sau) El a !ro"is totodata su!unerea Bisericii grecesti autoritatii scaunului !a!al) /andolo a acce!tat !ro!unerea, gandindu-se indeosebi la a.anta0ele 6enetiei de !e ur"a acestei situatii) In noile conditii flota .enetiana isi "odifica traseul si in loc sa se indre!te s!re Egi!t, "erge catre Bizant unde a0unge in %#9&) AleAios al Ill-lea este detronat, Isaac Ang+elos si fiul sau AleAios al I6-lea sunt re!usi in dre!turi) I"ediat grecii au inteles ca acesti doi su.erani nu ur"au sa fie decat niste instru"ente docile in "ana latinilor si a !a!ei) /e aceea, !e #' ianuarie %#9& are loc un fel de re.olutie la Constantino!ol soldata cu rasturnarea lui Isaac al II-lea si a fiului sau) Noul i"!arat, AleAios al 6-lea nu !oate onora !ro"isiunile si cruciatii iau cu asalt Constantino!olul in 6inerea Pati"ilor a anului %#9&) Ti"! de trei zile si trei no!ti au loc scene !enibile, in locul a!ararii si eliberarii crestinilor in fata "usul"anilor, asa cu" fusese !redicata aceasta cruciada, asista" la deturnarea cruciatilor de la tinta lor initials )

Cruciada a I6-a este deci un fa!t eAe"!lar !entru oricare istoric, deoarece originile sale sunt "ulti!le si dificil de ierar+izat) Nu trebuie uitat fa!tul ca alaturi de cauzele eAterne, a!etitul econo"ic italian, coalitia !olitica ger"ano-nor"anda, ostilitatea religioasa si Aenofobia, s-au adaugat si o serie de feno"ene interne care au fragilizat I"!eriul in ulti"ele decenii ale secolului al 5:-lea) In locul I"!eriului Bizantin, cruciatii au creat I"!eriul latin de Constantino!ol <%#9&-%#8%=, !unand rege !e Balduin de ;landra <%#9&-%#9'=) Teritoriul ca!italei a fost i"!artit intre Balduin si /andolo, acesta din ur"a fund singur eAce!tat de la de!unerea 0ura"antului de .asalitate fata de Balduin) In sfarsit, 6enetia !ri"ea insulele Ioniene, cea "ai "are !arte a insulelor din 4area Egee, Rodosul, Creta, s!atii i"!ortante din Pelo!onez, Tracia) Astfel, cruciada a I6-a oferea 6enetiei !osibilitatea detinerii unui ade.arat I"!eriu colonial si a unei +ege"onii econo"ice in regiune) Cucerirea si 0efuirea Constantino!olului din %( a!rilie %#9& si crearea unui I"!eriu latin intre %#9&%#8% la Constantino!ol, au contribuit la slabirea gra.a a I"!eriului Bizantin constituind una din %((

cauzele !rinci!ale ale cuceririi lui de catre turci la #$ "ai %&'() Efectul eel "ai e.ident al acestei cruciade a fost insa ru!tura definiti.a a unitatii crestine) Ire!arabilul in oc+ii bizantinilor fusese co"is) Pentru ei, occidentalii !ana atunci sus!ecti, de.in acu" cul!abili) In fata L.iolentei acestor barbari, s!unea Nic+ita C+oniates, nu ne ra"ane decat sa constata" ca ei nu a!artin lu"ii ci.ilizateL) OrtodoAia a de.enit acu" .ectorul esential al unui nationalis" din in ce "ai eAacerbat, a0ungandu-se un secol "ai tarziu sa se .orbeasca !ana in inde!artata Rusie, de ororile co"ise de latini la Constantino!ol) Pe ruinele I"!eriului Bizantin, alaturi de I"!eriul latin de Constantino!ol, s-au organizat intr-o "aniera feudala, o serie de !rinci!ate .asale regatul Tesalonicului, ducatul Atenei si al Tebei, !rinci!atul A+aiei) /in I"!eriul Bizantin "ai ra"aneau doar trei !arti, care !astrau inca statutul de inde!endentS I"!eriul grec de Trebizonda <%#9&-%#8%=, I"!eriul grec de la Niceea <%#9&-%#8%= si des!otatul de E!ir) I"!eriul de la Niceea a fost fondat de Teodor Las?aris <%#9&-%###=, caruia i-a ur"at energicul loan al Ill-lea /ucas 6atatzes <%###-%#'&=) Era clar ca latinii nu doreau eAistenta acestui

Stat, de aceea ar"atele lor au declansat o !uternica ofensi.a in Asia 4ica) /in fericire ei au fost ne.oiti sa faca fata unei !uternice concentrari annate in Balcani, for"ata din greci si bulgari, condusi de tarul Ionita Caloian) La batalia de la Adriano!ole din a!rilie %#9', cruciatii sunt zdrobiti, i"!aratul Balduin ucis, iar /andolo "oare si el la !utin ti"! du!a aceasta data) E.eni"entul este considerabil, !entru ca do"inatia occidentals in Orient cunoaste un !ri" esec, iar I"!eriul de la Niceea este sal.at) Pe .iitor, I"!eriul Bizantin !ornind toc"ai de la Niceea .a reusi sa se refor"eze, c+iar daca !entru acest lucru a fost ne.oie de '9 de ani de confuzie, ti"! in care I"!eriul latin de la Constantino!ol a su!ra.ietuit unor conditii !enibile) Succesorul lui Balduin la Constantino!ol a fost fratele sau :enric, care la ince!ut a inregistrat unele .ictorii, dar in final a fost in.ins de loan 6atatzes) El a reusit sa cucereasca Adriano!ole si a luat din "ana bulgarilor i"!ortante teritorii din 4acedonia si Tracia, !recu" si Tesalonicul) O!era sa a fost desa.arsita de 4i+ail Paleologul in ziua de #' iulie %#8%, cand Constantino!olul a fost recucerit din "ana latinilor, i"!aratul si !atriar+ul latin refugiindu-se in Occident) Astfel, se !rabusea I"!eriul latin, eel care de "ai "ulta .re"e ducea o eAistenta dificila !entru a !utea trai i"!aratul .indea Sfinte 4oaste si se incalzea cu le"nul recu!erat din constructia !ro!riului !alat) La randul sau, I"!eriul bizantin recent reconstituit, era acu" un Stat e!uizat care se .a indre!ta du!a doua secole de decadenta s!re ruina) ;ara a intra in detalii cu !ri.ire la celelalte cruciade, .o" "ai s!une doar ca ele au !reocu!at Occidentul "ai "ult de doua secole, iar consecintele lor se resi"t !ana astazi) Ele au !er"is Occidentului sa-si dez.olte constiinta unitatii sale, au facilitat a"estecul in Biserica a ca.aleriei, au acordat dre!t la cu.ant si la actiune "aselor sarace si !rost ec+i!ate) Ele au crescut !restigiul si !uterea !a!ei sau forta "onar+ilor, dar !rin cele inta"!late la %#9& au transfor"at Sc+is"a din %9'& intr-un fa!t definiti.)

Statele latine si for"atiunile bizantine de la Niceea, Trebizonda Bi E!ir

Pe ruinele I"!eriului bizantin au fost organizate sub for"a feudala o serie de !rici!ate latine .asale regatul Tesalonicului, care-% a.ea in frunte !e Bonifaciu de 4onferrat, ducatul Atenei si al Tebei, !e care-% conducea Otto La Roc+e si !rinci!atul A+aiei condus de >uillau"e de C+a"!litte si >odeffro7 de 6ille+arduin) /u!a incoronarea ca i"!arat a lui Balduin I <%#9&-%#9'=, el a incercat sa

0ustifice !a!ei Inocentiu al Ill-lea atacul asu!ra Constantino!olului) Astfel, el "oti.a 0afurile si uciderile !rin fa!tul ca 2grecii sc+is"atici se sustrageau de sub autoritatea !a!ei3, iar ceea ce s-a inta"!lat !ana la ur"a era !edea!sa !entru detronarea lui AleAios al I6lea, care !ro"isese unirea %(&

Bisericilor ($( ) Balduin !rezenta ceea ce se inta"!lase ca fund lucrarea lui /u"nezeu in fa.oarea latinilor dre!t credinciosi si i"!otri.a grecilor sc+is"atici) Cu alte cu.inte, latinii de.eneau instru"ental razbunarii lui /u"nezeu) Pa!a era in.itat la Constantino!ol, unde ur"a sa aiba loc sinodul care ur"a sa su!una Biserica greaca, celei Ro"ane 2))) acu" ti-a !us /u"nezeu dus"anii scaun !icioarelor tale) Sufla in tra"bita !reoteasca in Sion, aduna !o!orul, batranii si !runcii, lauda ziua stabilita unirn si !acn3 ) In s!eranta ca orasul cucerit !utea de.eni o baza a .iitoarelor o!eratiuni cruciate, Inocentiu al Ill-lea a autorizat stationarea tru!elor latine la Constantino!ol, dezlegandu-le de 0ura"antul facut !entru cruciada ($' ) Pa!a era insa ne"ultu"it de alegerea .enetianului To"a 4orosini in scaunul de !atriar+ al Constantino!olului, o !ersoana deloc su!usa scaunului !a!al) /in acest "o"ent intre !a!alitate si .enetieni s-a declansat o lu!ta surda, !entru controlul a cat "ai "ultor cladiri din oras) Printr-o scrisoare din I noie"brie %#9&, Inocentiu al Ill-lea ii sfatuia !e bizantini sa co"!leteze !aro+iile !arasite de greci, cu clerici latini, iar in locurile unde !o!ulatia era "a0oritar bizantina clericii !uteau fi greci nu"ai in cazul in care !ri"isera +irotonia de la e!isco!i latini ($8 ) Aceasta !olitica a!arent toleranta s-a sc+i"bat radical in ur"atorii ani clericii greci care refuzau sa-% !o"eneasca la Sfanta Liturg+ie !e !a!a si !e !atriar+ul latin erau alungati din !aro+iile lor, unele biserici au fost inc+ise, unii calugari au fost c+iar inc+isi si "altratati ($I ) Cu toate aceste "asuri care ur"areau su!unerea Bisericii OrtodoAe celei Catolice, clerul a ra"as in "area lui "a0oritate atasat .alorilor OrtodoAiei) In acest ti"!, greseala cea "ai "are !e care au facut-o latinii a fost deteriorarea relatiilor cu Ionita Caloian <%%$I-%#9I=, tarul I"!eriului ro"ano-bulgar) La ince!utul anului %#9&, in sc+i"bul recunoasterii titlului sau regal, Caloian se oferise sa-i a0ute !e latini la cucerirea Constantino!olului) In acest sens, Inocentiu al Ill-lea a tri"is in noie"brie %#9& un legat al sau care ur"a sa-% incoroneze !e Caloian, gestul ur"and sa consfiinteasca catolicizarea Bisericii bulgare) Prin !retentia de "ostenitor al basileilor bizantini, Balduin I a stricat ceea ce dorea sa infa!tuiasca !a!a) In ur"a

conflictului ar"at de la Adriano!ole din %#9', Balduin a fost infrant, facut !rizonier si a "urit inte"nitat la Tarno.o) Acest nou conflict a e.identiat e"anci!area State lor sla.e a caror a!ro!iere de latini era !ur teoretica) C+iar daca atat tarul bulgar sau regele sarb Ne"an0a !ri"eau coroana de la Inocentiu al Ill-lea, gestul arata ca in acel "o"ent se !utea .orbi de ' I"!erii in crestere de !utere, toate ortodoAe si toate ur"arind acelasi sco! recucerirea Constantino!olului si reconstituirea unui I"!eriu !e care grecii s-au aratat inca!abili sa-% !astreze) ;iecare din aceste !uteri ortodoAe au "anifestat o anu"ita tonalitate 2nationala3, e.identa "ai "ult la sarbi si bulgari si ce.a "ai nuantata la Statele grecesti, !rintre care !ute" identifica trei 2>recii3 una !ontica, Trebizonda, a doua anatoliana, Niceea, iar ulti"a net balcanica, E!irul) In acest sens, anul %#9& a !er"is lansarea unor originalitati locale, care si-au dis!utat !ana la .ictoria oto"ana, diferitele tendinte contradictorii, eA!ansiunea i"!erials si afir"area !e !lan local) Cu toate acestea, a"bitiile grecesti si sla.e nu erau co"!arabile grecii a.eau de !artea lor o !uternica traditie i"!erials si structuri ad"inistrati.e e.oluate, care s-au re!liat in Trebizonda, Niceea si E!ir) /in %#9C Niceea a adaugat un atu esential siste"ului teocratic ce ur"a a fi reconstruit incoronarea unui i"!arat ro"an, Teodor Las?aris, de catre un !atriar+ al Constantino!olului in eAil, gest !e care altii nu ar fi indraznit sa-% i"ite) /in acest "o"ent, Niceea !ornea la un dru" destul de greu, !entru ca cei din dinastia Las?aris a.eau de lu!tat

($( S!eros 6RQENIOS, B7zantiu" and Euro!e, T+a"es and :udson, Londra, %$8I, !) %'C) ($& D)B) BURRQ, T+e eastern Ro"an E"!ire, ed) D)B) Burr7, S)A)Coo?, Ladcoo? Uni.ersit7 Press, .ol) I6, Ca"bridge, %$#I, !) &IC) ($' IBI/E4 ($8 IBI/E4, !) &C() Stelian BREZEANU, O institutie latina in Balcani la ince!utul secolului al 5lll-lea, ed) Albatros, BucureBti, %$$9, !) '8) %('

nu nu"ai cu latinii, dar si cu concurentul e!irot sau cu !artidul anatolian din interior, do"inat de conducatorii locali care !referau consolidarea unui I"!eriu asiatic) Linistea Las?arizilor a fost incredintase insotitorilor sai tulburata "ai intai de Balduin I, care

"ari feude dincolo de 4area 4ar"ara feuda Niceei i-a re.enit lui Louis Blois, un ne!ot al regelui Angliei, care in noie"brie %#9& tri"itea o ar"ata ce ur"a sa re.endice c+iar si !rin forta do"eniile sale din Asia 4ica) In ur"a bataliei care a a.ut loc !e 8 dece"brie %#9&, Las?arizii au fost infranti) In acest "o"ent grecii erau a"enintati cu !ierderea Niceei, ulti"ul centru de rezistenta din Asia 4ica) Pana la ur"a sal.area a .enit in ur"a inter.entiei din Euro!a a lui Ionita Caloian, care a !er"is in %#98 incoronarea oficiala ca i"!arat a lui Teodor Las?aris) Sc+i"barile de atitudine ale bulgarilor au durat !ana la "oartea tarului loan Asan al II-lea in %#&%) /atorita !ozitiei sale, Niceea a !utut ado!ta !ana la ur"a cea "ai buna tactica inainte de a trece in Tracia, loan al Ill-lea 6atatzes <%###-%#'&=, ginerele lui Teodor Las?aris, a su!us "a0oritatea insulelor 4arii Egee) In aceeasi !erioada E!irul, !utere terestra, i-a atacat !e bulgari, care in %#(9 obtin o .ictorie decisi.a asu!ra lui Teodor Ang+elos la @lo?otnitsa, in 4acedonia) 4oartea lui Asan al II-lea a coincis cu in.azia "ongola, care !ractic a eli"inat orice !osibilitate de ri!osta a bulgarilor) In conditiile in care 6atatzes a sca!at de !ericolul oriental, !rin inter.entia "ongolilor in sultanatul de Ru", E!irul ra"anea singurul !otential concurent la recucerirea Constantino!olului) Pana la ur"a des!otatul a fost de!osedat de !ers!ecti.a unui destin i"!erial re!liat in !artea de 6est a Balcanilor, atacat de niceeni care au a0uns sub Teodor al II-lea, fiul lui 6atatzes <%#'&-%#'C=, !ana la Adriatica, ei au dus o !olitica de aliante cu occidentalii 6enetia, regatul din Nea!ole si !rinci!atul A+aiei) Acestei atitudini Niceea i-a ras!uns !rin atacuri re!etate asu!ra Constantino!olului, soldate in cele din ur"a cu recucerirea Constantino!olului in %#8% de catre 4i+ail al 6:I-lea Paleologul <%#'C-%#C#=) 4o"entul a a.ut o se"nificatie "ai "ult si"bolica, conferind ulti"ei dinastii bizantine o legiti"itate !e care ni"eni nu si-a "ai !utut-o asu"a du!a %#9&) La %#8% !rocesul de recucerire era inca de!arte de a fi realizat !e de!lin) Alaturi de E!ir, A+aia ra"anea francilor, careia 4i+ail al 6:I-lea Paleologul nu reusise sai cucereasca decat trei fortarete, dintre care si .iitoarea ca!itals, 4istra) La randul ei, 6enetia ra"anea sta!ana "arilor, care !rin !orturile si insulele ce le detinea in lu"ea bizantina, isi !utea !er"ite sa atinga oricand coastele grecesti, Bosforul si Asia 4ica) La aceste !otentiale !ericole se "ai adauga intregul Occident, care nu se !utea "ultu"i ca anul %#9& sa fie un "o"ent de !rofit trecator, iar anul %#8% unui de abandon, "ai ales ca in %#88, !a!a !unea !e tronul Nea!olului un ad.ersar al Bizantului, Carol de An0ou, fratele lui Ludo.ic al I5-lea) /in stransoarea occidentals inter"ediul di!lo"atiei 4i+ail al 6:I-lea a reusit sa sca!e !rin

tri!la alianta dintre Bizant, sultanatul "a"elu? din Egi!t si +anatul "ongol, care do"ina la .re"ea aceea bazinul !ontic si !artea orientals a 4editeranei, !recu" si conciliul de la L7on din %#I&) Eficacitatea acestor "ane.re di!lo"atice s-a !utut obser.a i"ediat in %#C%, cind Ro"a a inteles "ane.ra Bizantului, 4i+ail isi intarise de0a !ozitia in Albania, iar o noua coalitie latino-sla.a luase nastere, la care se alaturase si 6enetia) In %#9& I"!eriul bizantin nu a luat sfarsit, dar situatia era inedita deorece de la Constantin eel 4are el se confunda cu ca!itala sa) Intre %#9& si %#8% nu"ai orasul nu si I"!eriu a fost intr-o asanu"ita stare de so"nolenta, iar icoana 4aicii /o"nului din 6la+erne se s!une ca nu a "ai sa.arsit nici o "inune in acest inter.al) Trebizonda, E!irul si Niceea s-au considerat I"!erii in eAil, dar eel care a 0ucat un rol international deosebit a fost acela care a recucerit Constntino!olul in %#8%) Prin aliante !olitice si "atri"oniale, Trebizonda a ra"as in "od oficial un I"!eriu subordonat Constantino!olului, in ti"! ce E!irul care a dis!arut du!a %('9 s-a "ultu"it cu titlul de des!otat) In ciuda eA!ansiunii lor, Statele sla.e, Bulgaria, Serbia sau Rusia, au continuat sa recunoasca inca din !unct de .edere !olitic si religios Constantino!olul ca fund centrul unei lu"i coerente, in care !rezida un singur i"!arat) Pri"ele se"ne ale sc+i"barii acestei ordini, au a!arut du!a %#8% sub autoritatea "ai "ult teoretica a Constantino!olului, realitatile locale sau dez.oltat si s-au %(8

"ulti!licat, lasand tot "ai !utin loc inter.entiei directe a i"!aratuluiM in %#I', Tesalia, nu"ita "ai tarziu 24area 6ala+ie3 a refuzat +otararile Conciliului de la L7on, ducand din acest "o"ent o !olitica contrara celei i"!eriale) Ideea I"!eriului nu a dis!arut, dar au ince!ut sa se afir"e originalitatile locale, ai caror conducatori, ar+ontii, se aco"odau "ult "ai usor unor necesitati !unctuale !entru ca !ro.eneau din acel "ediu)

Princi!ii de gu.ernare bizantina in secolele 6III-5II

I"!eriul bizantin era continuatorul Ro"eiM el era un fel de "agistratura in care i"!aratul detinea !uterea !ro.izorie) ;actorii constituti.i ai e!ocii ro"ane subzistau c+iar daca acestia de.eneau din ce in ce "ai for"ali) I"!aratul era i"!erator, !rocla"at de ar"ata, iar Senatul de.enise un si"!lu factor social, care nu inter.enea decat in cazurile dificile) A!robarea sa se

"anifesta !rin !rezenta senatorilor in ti"!ul cere"oniilor de la +i!odro"ul din Constantino!ol, unde a.ea loc acla"area i"!aratului de catre !o!or) Aceasta !rocedura facea din i"!arat Lalesul lui /u"nezeuL, confor" for"ulei consacrate) In.estiturii !olitice ur"a incoronarea din catedrala Sfanta SofiaM !atriar+ul cerea o "arturisire de credinta !entru a .erifica ortodoAia celui care era insarcinat cu a!ararea credintei, a!oi ii !unea coroana noului ales) Patriar+ul era un !ersona0 influent, el !utand 0uca de "ulte ori un rol decisi., asa cu" s-a inta"!lat cu 4i+ail Cerularie la .enirea !e tron a lui Isaac Co"nenul) In istoria Bizantului nu a eAistat .reun !atriar+ care sa refuze incoronarea i"!aratului !e (% octo"brie C9#, cand Nic+ifor I <C9#-C%%= a detronat-o !e Irina, restauratoarea cultului icoanelor, !atriar+ul Tarasie, ani"atorul sinodului de la Niceea, %-a incoronat !e uzur!ator) EA!licatia !entru bizantini, lu"ea in care traiau era i"aginea !a"anteasca a I"!aratiei lui /u"nezeu) I"!aratul este locotenentul lui /u"nezeu !e !a"ant) In "od firesc, /u"nezeu este liber sa aleaga, !entru a nu"i si !entru a re.ocaM o uzur!are care a reusit, era de ins!iratie di.ina, ca in cazul nostru cu Nic+ifor) I"!eriul bizantin a fost o autocratie te"!erata de uzur!ari, ca rod al unui co"!lot de !alat ca eel din C9# sau a unei re.olte !o!ulare ca cea din %9&# care a condus la inlaturarea lui 4i+ail al 6-lea <%9&%-%9&#=) C+iar daca /u"nezeu !oate alege o fa"ilie !entru tron, !rinci!iul dinastic nu eAcludea uzur!area)

%(I

/u"nezeu, i"!aratul Bi legea

Titulatura i"!erials, asa cu" a!area in actele i"!eriale sau in !ortretele su.eranilor, rezu"a aceasta conce!tie 2N ))) basileus ($ _, credincios al lui :ristos/u"nezeu, ortodoA, auto?rator al Ro"anilor3) I"!aratul se definea !rin titlul sau ($$ ) El era "ai intai credincios lui /u"nezeu, care i-a conferit !uterea sa si ortodoA, ceea ce re!rezenta funda"entul legiti"itatii sale, conferindu-i !uterea absoluta a autocratorului) Aceasta !utere se eAercita in "od deosebit in cadrul I"!eriului, singurul care cores!unde intregului !a"ant sau oi?u"ene, I"!eriul Ro"anilor) In calitate de locotenent al lui /u"nezeu, i"!aratul era ato!uternic el era intruc+i!area legii, el era eel care asigura continuitatea acesteia) I"!aratul a.ea obligatia de a a!lica +otararile conciliare, iar legislatia canonica era integrata in dre!tul i"!erial) /e ase"enea i"!aratul con.oca si

!rezida sinodul, dar autoritatea dog"atica a!artinea eAclusi. acestuia din ur"a) I"!aratul nu era nici cleric, nici un si"!lu laicM el era un isa!ostolas, 2egal cu a!ostolii3) In acest sens el a.ea o serie de !ri.ilegii liturgice dre!tul de a intra in Sfantul Altar !rin usile i"!aratesti, el se i"!artasea singur din Sfantul PotirM !atriar+ul a!lica !orfirogenetilor la C zile du!a nastere tunderea care "arca caracterul lor sacru, i"!aratul a.ea dre!tul de a !redica si a binecu.anta "ulti"ea credinciosilor) In cartea /es!re cere"onii, Constantin al 6:-lea eA!lica !artici!area i"!aratului la Liturg+ie, ca a.and un accentuat caracter si"bolic el crea i"aginea terestra a ordinii di.ine din lu"e) /u!a Constantin al 6:-lea, un inger ar fi daruit lui Constantin eel 4are .es"intele din !ur!ura rezer.ate nu"ai su.eranilor &99 ) 4aiestatea i"!erials i"!unea linistea, de aceea adunarile oficiale in care i"!aratul isi !rezenta +otararile sale erau silentia) I"!aratul nu .orbea niciodata direct, ci nu"ai !rin gesturi si !rin inter"ediul unui de"nitar) El facea !arte dintr-un cere"onial de adorare cu rezonanta religioasa, insotit de lu"anari si ta"aie &9% ) Cei care .eneau la el, isi !lecau ca!etele !ana la !a"ant, du!a care uneori ii sarutau !icioarele sau genunc+ii) La "asa i"!eriala, intr-o sufragerie din aur <c+r7sotri?linos=, i"!aratul in.ita !eriodic cite %# !ersoane sarace, alese cu gri0a, carora !rintr-un si"bolis" si"!lu le s!ala !icioarele) Cere"onialul !lin de fast de la Curtea i"!eriala a inregistrat un .izibil declin ince!and cu secolul al 5:-lea, cand are loc o izolare aristocratica a !uterii &9# ) Lu"ea crestina nu !utea ad"ite decat un singur i"!arat, !entru ca nu eAista decat un singur /u"nezeu care %-a tri"is, %-a delegat) Bizantinii a.eau o tea"a instincti.a fata de orice !arta0 al !uterii in "o"entul in care cu !utin ti"! inainte de "oartea lui 4anuel I <% %&(-% %C9=, sotia i-a adus !e lu"e un co!il +andica!at, e.eni"entul a fost considerat 2ca anuntator al !oliar+iei, care este "a"a anar+iei3 si !reteAt !entru sfatuitorii lui Andronic I !entru eAecutarea tanarului AleAis II, !entru ca 2su.eranitatea "ulti!la nu este buna3 si 2nu este ne.oie decat de un singur su.eran, de un

Basileu, la origine rege, acest ter"en a!are in titulatura bizantina in secolul al 6:-lea, du!a .ictoria asu!ra !erBilor Bi de.ine caracteristic i"!aratului ro"anilor, basileus ton ro"aion, ec+i.alent cu i"!erator) ($$ La noi inde!endent statala s-a concretizat in secolul al 5l6-lea !rintr-un e!itet legat de titlul de Ldo"nL, Lde sine sta!anitorL, care era de origine bizantina) Pe o icoana daruita 4arei La.rei for"a greaceasca de auto?rator este folosita !entru 6ladislas, titlul fiind atribuit Bi lui AleAandru eel Bun !e e!itra+ilul de la Staraia Ladoga) 4ai "ulte detalii la E)

6ARTOSU, Titulatura do"nilor Bi asocierea la do"nie in Tara Ro"dneascd Bi 4oldo.a <!ana in secolul al 56I-lea=, Bucuresti, %$89, !) %$I-#%() A) CA4ERON, T+e Construction of Court Ritual t+e B7zantine Boo? Cere"onies, in Rituals of Ro7alt7) PoFer and Cere"onial in Traditional Societies, Ca"bridge, %$CI, !) %98-%(8) of

Pentru tara noastra .ezi A) PIPPI/I, Traditia !olitica bizantina in tarile ro"dne in secolele 56T56III, Bucuresti, %$C(, !) &9-&') 4) 4CCOR4IC@, Anal7zing I"!erial Cere"onies, osterreic+isc+en B7zantinisti?, (', %$C', !)l#9) %(C in Da+rbuc+ der

singur i"!arat3 &9( ) Idealul era ca absolut singur, sa faca totul singur, in cadrul I"!eriului)

acest

i"!arat

unic

sa

do"neasca

6asile I cand se decide sa tri"ita asa-nu"itii anc+etatori fiscali !entru re!ri"area fraudelor, afir"a ca el insusi se .a ocu!a de acest gen de afaceri) ;ie ca era .orba des!re 6asile al II-lea !e care Psellos ni-% descrie ca !e un conducator caruia ii !lacea sa conduca treburile Statului singur, fie ca a"inti" !e alti functionari de Stat, referinta se indrea!ta intotdeauna catre un ideal !olitic de ti! !atriar+al, in .irtutea caruia su.eranul se co"!orta cu !o!orul sau ca si un !arinte, ca un tata de fa"ilie dre!t si se.er) In cazul a!aritiei se"nelor ce !re.esteau o re.olta, gu.ernatorul unei !ro.incii nu lua nici o decizie daca su.eranul nu-i dadea un ras!uns la scrisoarea de a.ertis"ent !e care i-o tri"itea) Pe scurt 2!a"antul este al "eu si nu al tau ))) iar tu daca nu ai !ri"it ordin de la "ine cu" ti-ai !er"is sa !ede!sesti oa"eniU3 &9& ) Era greu de i"aginat cu" o alta !ersoana !utea i"!ieta autoritatea i"!aratului asa cu" conse"na Isaac II 2este ingaduit i"!aratilor sa faca tot ceea ce .or3 !entru ca nu eAista dezacord intre /u"nezeu si ei in gu.ernarea !roble"elor !a"antesti &9' M intr-un cu.ant orice act al i"!aratului era traducerea .ointei di.ine) Sta!an al tuturor lucrurilor si al oa"enilor din I"!eriul sau, i"!aratul detinea !uterea absoluta asu!ra bunurilor si libertatilor tuturor, c+iar daca in anu"ite situatii eAista riscul neres!ectarii legii) EAce!tiile !uteau a!area nu"ai in cazul in care se faceau in beneficiul unei ec+itati su!erioare, !e care /u"nezeu o ins!ira) I"!aratul isi !er"itea c+iar sa !ri.eze de dre!turile cele "ai ele"entare indi.izi sau co"unitati, asa cu" s-a inta"!lat in re!etate randuri cu dinastia "acedoneana a carei !olitica sociala a fost o constants .iolare a garantiilor legale) In rest, i"!aratul

eel care !oate fi in unele situatii deasu!ra legii, in altele o !oate i"blanzi !entru a ierta !e cine.a, cu" a fost cazul cu Constantin I5 4ono"a+ul, eel care renunta la res!ectarea legii !entru un functionar .ino.at de e.aziune fiscala) Nu trebuie uitat nici fa!tul ca su.eranul in calitate de instru"ent al lui /u"nezeu nu !utea face eAces de !uterea sa u"ana) A0uns !e tron Isaac al II-lea 0urase ca nu .a o"ori !e ni"eni, nici c+iar !e dus"anul sau eel "ai de te"utM in acest ti"! Nic+ita C+oniates conse"na ca ni"eni si cu atat "ai "ult i"!aratul, nu !oate tolera o cri"a, c+iar daca i"!ins de necesitatea de a !ede!si !e cul!abili, Isaac a sfarsit !rin a de!asi in rigoare !e !redecesorul sau, Andronic Co"nenul) I"!aratul !utea face totul in li"ita .ointei di.ineM in !lus tot ceea ce este bun in lu"e nu !utea !ro.eni decat de la el, idee cu atat "ai !uternica la Bizant, cu cat aceasta era s!ri0inita si de traditia elenistica, retrans"isa !rin inter"ediul I"!eriului ro"an) Astfel, .ictoria care .ine de la /u"nezeu, nu !oate fi decat cea a i"!aratului, soldatul lui /u"nezeu, c+iar si in cazurile in care su.eranul nu !artici!ase fizic la conflict) Cand un general de ar"ata obtinea o .ictorie, i"!aratul era eel care triu"fa, asa cu" a facut 4anuel I du!a .ictoria lui @ontostefanos asu!ra ungurilor din % %8I) Lui Leon al 6l-lea eel care nu a !arasit niciodata Constantino!olul, Aretas de Cezareea ii atribuie totusi "eritul .ictoriei din $9% asu!ra arabilor, caci regasi" aici 2cu ade.arat binefacerile strategiei tale, "arturia !e care ne-o da sufletul tau !rieten al lui /u"nezeu3, !e scurt, 2o .ictorie datorata autoritatii si !uterii i"!eriale3) 6ictoria ca fa.oare acordata de Cel de Sus re!rezentantului Sau !e !a"ant, de"onstra si increderea !e care /u"nezeu o a.ea in continuare in i"!aratM de aceea loan al II-lea du!a .ictoriile sale i"!otri.a !ecenegilor si turcilor !urta !e un car icoana 4aicii /o"nului, ca si 4anuel I du!a .ictoria asu!ra ungurilor) I"!aratul se !utea bucura si de alte binefaceri, de"nitatile sale !ro.enind de la /u"nezeu) Prezenta i"!aratului !rintre oa"eni, era o su!re"a garantie, o asigurare ca +arul di.in !ogoara !este el, ca eAistenta societatii u"ane de!inde de cea a i"!aratului, deoarece el este eel care acorda fiecaruia .aloarea !e care o "erita si deci locul !e care-% ocu!a) A res!ecta !e i"!arat, inse"na a

Cf) A) /UCELLIER, Le dra"e de B7zance))), !) %%8) &9& IBI/E4, !) %%I)

&9' IBI/E4) %($

res!ecta intreaga u"anitate crestina) ;a!tul ca nici un o" nu-ti face .reun rau, s!uneau de"nitarii lui AleAios al II-lea, re!rezenta garantia ca I"!eriul .a fi !astrat) Una din calitatile I"!aratului era i"!asibilitatea <a!atia= in .irtutea careia, cu" s!unea AleAios Co"nenul fiului sau, trebuie intotdeauna !astrata o atitudine i"!ozanta, cea !e care el insusi o afiseaza in "i0locul su!usilor) C+iar si in .iata zilnica a basileului nu trebuia lasata i"!resia .reunei tulburari interioare) Aceasta serenitate se traducea "ai ales in eAercitarea actului i"!erial de 0ustitie, care consta 2in a !ri.i cu acelasi oc+i !e toata lu"ea, cei care detineau autoritatea si ceilalti3, care nu trebuia sa conda"ne !e ni"eni fara o anc+eta !realabila, ur"arind !ractic ec+itatea su!re"a !rin care fiecare !oate obtine satisfactie) I"!aratul trebuia sa aiba aceasta calitate ti!ic greceasca, 2buna.ointa fata de oa"eni3 <filantro!ia=, care consta in !uterea de a sti sa ierti, asa cu" a facut AleAios I Co"nenul de-a lungul do"niei sale, cu riscul, in cazul lui Constantin al I5-lea, de a da i"!resia unui o" slab in fata dus"anilor) In afara iertarii, aceasta filantro!ie ingloba si generozitatea, ase"enea gestului lui 6asile I, eel care du!a o !erioada cu recolte slabe anula i"!ozitul !e !roduse !e ti"! de # ani) Astfel, se i"!une !ortretul unui ti! de su.eran ideal, ad"is atat de oficiali cat si de "asele !o!ulareM el reiesea si din !ro"isiunile unui Constantin al 5-lea, care in %9'$ in "o"entul succesiunii s!unea L.oi fi bine.oitor, !entru cei tineri .oi fi ca un tata, ca un frate !entru cei de .arsta "ea si un s!ri0in !entru cei in .arstaL &98 ) Pana la ur"a i"!aratul !utea fi c+iar un sfant, asa cu" afir"a Nicolae 4isticul, ca este un o" Lal carui suflet sfant este ins!irat de /u"nezeuL) Sfintenia i"!erials !utea fi considerata c+iar o ade.arata asceza, inca si "ai "eritorie decat aceea a solitarilor, caci trebuia sa reziste in acest caz gri0ilor "ondene) 6orbind des!re !arintii sai, Leon al 6l-lea s!unea ca 2ei nu au trecut, !rin .iata i"bracati in !ar de ca"ila, ascunsi !rin grote si !rin "unti, ci au a.ut o cale grea datorita gri0ilor si solicitarilor care-i !resau fara incetare in fa.oarea altora, in ti"! ce ei .eg+eau !entru sal.area uni.ersului3) A0uns la o ase"enea stare, i"!aratul de.ine un "odel !entru su!usii sai, deoarece "odul de a conduce al acestora era lege !entru subiecti) /aca i"!aratul era !uternic, totul era bine, daca era .irtuos si !o!orul !ractica aceleasi .irtuti) Aceeasi .aloare de eAe"!lu se eAtinde si asu!ra religiei i"!aratul trebuia sa a0ute !o!orul, sa inteleaga cu" trebuie sa se "antuiasca si sa cunoasca "ai bine !e /u"nezeu, caci asa cu" s!unea ;otie 2su.eranul nu trebuia sa se !reocu!e nu"ai de !ro!ria "antuire, ci si de cea a !o!orului !e

care-% are in gri0a, sa .eg+eze asu!ra lui si sa-% ia de "ana !entru a cunoaste ca si el !erfectiunea cunoasterii lui /u"nezeu3) In fata acestui g+id reactia nor"ala era una de tea"a si .eneratie, transfor"ata uneori in adorare)

Ad"inistratia centrala

Siste"ul de functionare al ad"inistratiei centrale ne este cunoscut datorita gustului !ronuntat al bizantinilor, indeosebi al inaltilor functionari de la Curte, !entru taAis, ordinea, !e care /u"nezeu a lasat-o lu"ii, cea de care se foloseste acela care co"anda tru!ele !e ca"!ul de lu!ta, dar si ordinea ierar+ica a de"nitatiilor si a functiilor in Stat &9I ) Cei care faceau !arte din ad"instratia centrala erau "ari a"atori de tratate care eA!licau taAisul, ta?ti?aM unele lucrari a.eau caracter "ilitar, fund ins!irate din tratatele antice, Leon al 6l-lea care a!area foarte rar !e ca"!ul de lu!ta reusind sa fie un autor !rolific in acest sens) Alte lucrari contineau liste cu de"nitati si functii, care ne dau "ulte

&98 IBI/E4, !) %#9) &9I L) BRE:IER, Les Institutions de I HE"!ire b7zantin, Paris, Albin 4ic+el, %$I%, <lucrarea este foarte i"!ortanta !entru toate as!ectele institutionale ale lu"ii bizantine=) 6ezi Bi :) A:REEILLER, Etudes sur les structures ad"inistrati.es et sociales de B7zance, Londra, %$I%M N) S6ORONOS, Etudes sur I Horganisation interieure, la societe et IHecono"ie de I HE"!ire b7zantin, Londra, %$I() %&9

infor"atii des!re ad"inistratia bizantina) Toata aceasta ordine eAista in Palat, iar "etoda de gu.ernare !urta nu"ele de se?reta) Seful ad"inistratis centrale !urta nu"ele de !rotoase?retis si era in general un o" de incredere al i"!aratului) Un alt !ost foarte i"!ortant era dro"os, eel insarcinat cu trans"iterea ordinelor i"!eriale !e intreg teritoriul Bizantului, ocu!andu-se si cu intretinerea dru"urilor si a siste"ului de legaturi !ostale in intreg I"!eriul) Sa?ellionul era res!onsabilul trezoreriei StatuluiM eidi?onul a.ea in sarcina ser.iciul starii ci.ile, iar geni?onul era eel care trebuia sa su!ra.ege+eze colectarea corecta a i"!ozitelor Aceste cate.a functii "entionate dadeau acces la cere"onialul i"!erial, !urtand "arca !roAi"itatii fata de i"!arat) Salariul si cere"onialul de.eneau de ase"enea criterii deosebit de

i"!ortante ale ierar+izarii bizantine) /e"nitatea de !rotos!atar &9 _ oferea onoarea de a face !arte din Senat &9$ , statut care oferea o serie de !ri.ilegii 0udiciare <tribunal s!ecial, 0ura"ant la do"iciliu, dis!ensa de cautiune=) In intregul siste" ad"inistrati. bizantin un loc i"!ortant il ocu!a eficienta financiara, care cunoaste o criza sensibila odata cu de.alorizarea no"is"ei &%9 de aur din secolul al 5l-lea) /e aceea, siste"ul fiscal cunoaste ince!and cu secolul al 6:I-lea o anu"ita e.olutie in .ederea satisfacerii necesitatilor unui Stat in eA!ansiune !recu" si unele "odificari sociale) /in secolul al 6:I-lea au a!arut !ri"ele su!rataAe, a0ungandu-se !ractic in secolele 5-5I la o dublare a acestora) In aceste conditii "icii !ro!rietari erau !usi in dificultate) Pericolul desfintarii unor sate a deter"inat Statul bizantin sa in.enteze un siste" de degre.are !ro.izorie <s7"!at+eia= cu o durata de (9 de ani, care !er"itea contribuabilului datornic sau "ostenitorilor acestuia, sa-si !lateasca restantele in "od !rogresi.) In cazul in care la ter"enul stabilit su"a restanta nu era ac+itata, !a"antul in cauza facea obiectul unei decizii de retragere <?las"a= el de.enea clas"atic, !ro!rietatea Statului &%% ) /e ase"enea, "arirea i"!ozitelor a antrenat si o trecere a "ultor terenuri in !ro!rietatea Statului sau o crestere se"nificati.a a e.aziunii fiscale) Sc+i"barile "onetare din secolul al 5l-lea au condus s!re o sc+i"bare a "odului de contabilizare a i"!ozitelor Statul acorda ofiterilor si inaltilor de"nitari, dre!tul de a !rece!e taAele direct din anu"ite zone, care le erau atribuite sub o for"a concesionara) 4asura a fost !rofitabila !entru aristocratie, care de.ine beneficiara unei anu"ite su.eranitati, o !utere asu!ra oa"neilor de rand)

Ar"ata Bi siste"ul t+e"atic

Ince!and cu secolul al 6:I-lea, i"!aratii bizantini au constientizat fa!tul ca "ari"ea originara a t+e"elor conferea sefului acestora, strategului, o !utere eAcesi.a, de.enind de "ulte ori o sursa de uzur!are) Astfel, unele t+e"e au fost di.izate cea a anatolicilor a fost i"!artita inainte de I&% in t+e"a tracesienilor la 6est si in !ri"a 0u"atate a secolului al I5lea in cea a Seleuciei la Est) Recuceririle din Orient ca si cele din Balcani sau Italia, au condus la crearea unor noi t+e"eM Constantin al 6:-lea in cartea sa /es!re t+e"e "entioneaza #$ de astfel de unitati ad"inistrati.e) Ofensi.a din Orient a creat !osibilitatea a!aritiei t+e"elor de frontiera, de "ici di"ensiuni si concentrate in 0urul unei fortarete >er"aniceea, Edessa, etc) In conditiile in care situatia "ilitara

&9C Titlul dat strategului bizantin, su!ri"at in .re"ea lui AleAios I Co"nenul <%9C%-% %%C=) &9$ Transferat in !arte la Constantino!ol, Senatul ro"an inceteaza in secolul al 6-lea de a "ai fi o adunare deliberati.e, continuand sa re!rezinte o categorie sociala de inalti de"nitari) A!artenenta la Senat nu era un titlu sau o functie, ci o calitate sociala non ereditara) Aceasta calitate antrena o serie de !ri.ilegii 0uridice dar Bi obligati !recu" ne!artici!area directa la .iata co"erciala sau in do"eniul finaantelor Statului) &%9 4oneda de aur cu o greutate de &,'&g, care a ra"as stabila !ana la "i0locul secolului al 5l-lea) 6aloarea "onezii se di.iza in #& de carate sau ?eratia, ce inse"na %O#& din no"is"a) &%% 6ezinota&98) %&%

e.oluase, I"!eriul trecand de la o !olitica defensi.a la una de ti! ofensi., strategul si-a !ierdut din i"!ortantN in fa.oarea ad"inistratiei ci.ile, ?ritesuf %# , ale carui atributii nu erau eAclusi. 0uridice) Pe de alta !arte, t+e"ele de "ici di"ensiuni se do.edeau insuficiente in cazul unor o!eratiuni de an.ergura, c+iar si defensi.eM t+e"ele de frontiera sunt regru!ate sub autoritatea unui duce sau cate!an &%( ) In ti"!ul dinastiei co"nenilor, !e fondul unei frag"entari a ad"inistratiei locale, s-a incercat o reconstituire a .ec+ilor t+e"e, incredintate fie ducilor, fie strategului, care acu"ula functiile ci.ile si "ilitare) Acest a"estec de centralizare si descentralizare a dus la o slabire a autoritatii i"!eriale in fa.oarea !uterii locale) /in "o"entul crearii t+e"elor, ar"ata bizantina era i"!artita intre t+e"ata, for"ata din soldati !rofesionisti, care in !erioadele de !ace re.eneau la casele lor, si tag"ata, contingente de "ercenari, a caror origine sociala era di.ersa) La randul ei, flota era organizata du!a acelasi "odel o flota a t+e"elor "ariti"e <4arii Egee, Sa"os, @efalonia etc)= Bi!loi"on, co"andata de un drongar al !loi"on &%& ) In secolul al 5-lea, !e fondul "ulti!licarii eA!editiilor !e ter"en lung si la distante "ari, e.olutia strategics si te+nica a "odificat aceasta organizare) Ar"ata si-a !ierdut in aceasta !erioada as!ectul 2!o!ular3 al soldatilor, transfor"andu-se intr-o ar"ata de "ercenari strainiM era .orba in !ri"ul rand de .aregi, s!ecializati in garda i"!erials si de turci, contingent i"!ortant dar nesigur in ti"!ul derutei de la 4antzi?ert) Odata cu dez.oltarea ca.aleriei, au fost recrutati s!ecialisti, crestini occidentali, dese"nati !rin ter"enul generic de franci, dar care in realitate erau nor"anzi, francezi, ger"ani sau englezi) Princi!ala noutate era fa!tul ca acesti ca.aleri refuzau

autoritatea bizantina, !referand sa fie condusi de catre un sef ales de ei &%' ) In fruntea cator.a sute de oa"eni, !rinci!ii ar"eni sau georgieni s-au !us adesea la dis!ozitia i"!aratului bizantin >rigorie Pa?urianos in fruntea georgienilor a fost folosit de AleAios I Co"nenul in lu!tele i"!otri.a nor"anzilor si a !ecenegilor din Balcani) Pentru ser.iciile aduse, el a obtinut din !artea i"!aratului "ari su!rafete de teren in Tracia, unde a fondat o "anastire care a ser.it ca loc de retragere !entru soldatii sai)

/obrogea in .re"ea Co"nenilor

6ictoria i"!aratului bizantin loan I Tz"is?es asu!ra lui S.iatosla. in anul $I% a deter"inat o serie de sc+i"bari i"!ortante !entru teritoriile ro"anesti) Re.enirea sta!anirii bizantine in regiunile /unarii de Dos si reorganizarea ad"inistrati.e a teritoriilor din Sudul si Nordul /unarii a inse"nat un re.iri"ent !olitic bine.enit !entru !o!ulatia ro"aneasca) In aceasta !erioada a luat fiinta in zona o t+e"a, care a!are in unele iz.oare sub denu"irea de 2tinutul de la Istru3 sau de 24eso!ota"ia3, dar careia du!a "i0locul secolului al 5l-lea i se consacra nu"ele de Paraduna.on sau Paristrion &%8 ) Refacerea si !ros!eritatea econo"ics a unor orasecetati de !e /unare, toate cu rol strategic, !recu" /inogetia, Ca!ida.a, Pacuiul lui Soare, Troes"is, AAio!olis, ne rele.a cat de efecti.a si cat de di"anica a fost aceasta sta!anire) I"!eriul a cautat sa foloseasca dru"urile co"erciale care strabateau din .ec+i"e aceste teritorii si !rin inter"ediul carora !uteau desfasura un

&%# @ritesul era eel "ai inalt functionar ci.il al unei t+e"e, insarcinat cu 0ustitia, de.enind in secolul al 5-lea ade.aratul gu.ernator al t+e"ei) &%( Era cazul Antio+iei, 4eso!ota"iei, Adriano!olului, Tesalonicului etc) Cate!anul era un ofiter care se afla sub autoritatea strategului) El co"anda .aste teritorii din zona de frontiera) &%& ;lota centrala bizantina) A) PERTUSI, Ordina"enti "ilitari, guerre in Occidente e teorie di guerra dei bizantini <seccolo 6I-5=, in Ordina"enti "ilitari in Occidente nellHalto 4edioe.o, S!oleto, %$8C, !) 8(%-I99) Eugen STANESCU, /enu"irile bizantine ale regiunii de la /unarea de Dos in secolele 5-5II si sensul lor istoric, in SCI6, (, %$8C, !) &C$) %&#

co"ert acti.) Su!unerea Bulgariei in anul %9%C a !er"is t+e"ei Paristrion sa se bucure de o !erioada de relati.a liniste si de o .iata !ros!era de care au beneficiat si unele regiuni ale teritoriului car!ato-dunarean &%I ) Aceasta !erioada a fost insa intreru!ta de !rezenta !ecenegilor, care in ur"a re!etatelor in.azii din !ri"a 0u"atate a secolului al 5l-lea au creat in zona un e.ident dezec+ilibru greu de controlat !rin actiunea di!lo"atics si "ilitara a Bizantului) Acesta este si "oti.ul care %-a deter"inat !e Ro"an al I6-lea /iogenes <%98C-%9I%= sa se gandeasca la restabilirea ec+ilibrului anterior) El s-a grabit sa inroleze in randurile ar"atei de "ercenari, !ecenegi si alte nea"uri, care .or duce la dezastrul de la 4antzi?ert din %9I%) In ciuda acestei situatii, /obrogea a continuat sa ra"ana sub sta!anirea bizantina, inregistrand sub i"!aratii co"neni o !erioada de !ros!eritate econo"ica, intreru!ta abia in %%C' de re.olta asanestilor) Inte"eietorul dinastiei co"nene, AleAios I a cautat de la ince!ut sa instaureze la /unarea de Dos un cli"at de liniste care sa-i !er"ita !ro"o.area unei !olitici de recucerire si consolidare a !ozitiilor bizantine din Asia 4ica si Balcani) In acest sens el a !urtat lu!te grele "ai intai cu !o!ulatia oraselor din Paristrion, re.oltata i"!otri.a ad"inistratiei constantino!olitane, fra"antari care cu!rinsesera si Tracia !ana la 4area Egee) Prezentand situatia incordata eAistenta de-a lungul li"esului dunarean !e la anul %9C8, fiica i"!aratului, scriitoarea bizantina Ana Co"nena, conse"na ur"atoarele 2Un trib de sciti care erau zilnic atacati de sar"ati, si-au !arasit ca"inele si au cobarat s!re /unare) Trebuind sa se inteleaga cu cei care traiau in !artile /unarii, cu incu.iintarea tuturor, au ince!ut sa duca tratati.e cu ca!eteniile lor, cu Tatos, eel nu"it C+alia, Sestla. si Satzas, !ri"ul ocu!a /ristra, ceilalti Bitzina si alte cetati) /u!a ce au a0uns la intelegere cu acestia, ei au trecut liber /unarea, 0efuind tinuturile "arginase si cucerind si cate.a locuri intarite) A!oi, ra"anand un ti"! linistiti, au arat !a"antul si au se"anat "ei si grau3 &%C ) Acest frag"ent a dat nastere la "ulte discutii cu !ri.ire la caracterul acestor for"atiuni !olitice si la a!artenenta etnica a conducatorilor a"intiti de Ana Co"nena, ca si a !o!ulatiei !e care o sta!aneau) 4arele nostru istoric, Nicolae Iorga, afir"a la sfarsitul !ri"ului razboi "ondial, ca sefii a"intiti nu erau barbari, ci ro"ani ca si su!usii lor) In acest conteAt, "iscarea a!are ca o incercare de e"anci!are !olitica, ca o !ri"a for"a !restatala ro"aneasca, du!a "odelul ducatelor bizantine de frontiera) Cel dintai care a ad"is i!oteza lui Iorga a fost Nicolae Banescu, care !ri.ea "iscarea conducatorilor locali dre!t o tendinta de autono"ie !ornita din orasele dunarene si initiata de !o!ulatia locala &%$ ) Inter!retarea data de

Nicolae Iorga a de.enit !entru C) Bratescu, o ade.arata re.elatie, .oie.odatele ro"anesti din /obrogea de la sfarsitul secolului al 5l-lea, fiind co"!arabile cu cele ale lui Lito.oi si Seneslau din secolul al 5III-lea &#9 ) Tinand sea"a ca Zonaras afir"a des!re Tatos ca ar fi !eceneg, iar Attaleiates intelegea !rin sciti !e !ecenegi, >) Bratianu conc+ide ca Tatos care !urta si su!ranu"ele de C+alis, era o ca!etenie a !ecenegilor stabiliti !e teritoriul I"!eriului) /es!re Sesla., acelasi istoric afir"a ca era un sef barbar al 6icinei intre anii %9C8-%9CC, iar Satzas <Sacea= un sef local al carui nu"e !oate fi !us in legatura cu eel al orasului Isaccea &#% ) Aceste concluzii au fost contrazise de unii istorici bulgari, care folosind un li"ba0 destul de !ole"ic, contests caracterul ro"anesc al for"atiunilor statale din Paristrion &## ) In ceea ce !ri.este .iata crestina in aceasta !erioada, desco!eririle ar+eologice ne indica !rea !utine ele"ente, dar ne conduc catre afir"atia ca .iata culturalbisericeasca se afla din secolul al 5llea sub autoritatea bisericeasca a "itro!oliei de /ristra, aflata la randul ei sub 0urisdictia Patriar+iei de la Constantino!ol) I"!ortanta aceastei "itro!olii este legata bineinteles de fa!tul ca in aceasta

/an >+) TEO/OR, Ro"anitatea Car!ato-/unareana Bi Bizantul in .eacurile 6-5I , IaBi, %$C%, !) '&) &%C ANA CO4NENA, AleAiada, trad, de 4arina 4ARINESCU, Bucure0ti, %$II, !!) #'8-#'I) N) BANESCU, La do"ination b7zantine sur les regions du Bas-/anube, Clu0, %$#I, !) %9) C) BRATESCU, /obrogea in secolul /obrogei, I, %$#9, !!) %%-%#) al 5ll-lea Paristrion, in Analele

loan BARNEA, Stefan STE;ANESCU, /in Istoria /obrogei, .ol) Ill, Bizantini, Ro"ani si Bulgari la /unarea de Dos, BucureBti, %$I%, !) &#) P) 4UTA;CIE6, Les Bulgares et Rou"ains dans IH+istoire des !a7s danubiens, Sofia, %$(#, !!)#( %-#'$) %&(

!erioada la /unarea de Dos se "anifestau unele tendinte de autono"ic ale oraselor si ale feudalilor locali) Este foarte !robabil ca odata cu constatarea !ericolului unor ase"enea tendinte, ad"inistratia i"!erials sa fi cautat sa le franeze, atat !e calea di!lo"atiei si a ar"elor, cat si !rin acordarea unei anu"ite autono"ii religioase !aristrienilor &#( ) /in !acate nu sunt cunoscute cele cinci e!isco!ii de!endente de aceasta "itro!olie, a"intite intr-o Notitia e!isco!atu" de catre Neilos /oAo!atri,

diacon la Sfanta Sofia, notar !atriar+al si no"o!+ilaA al I"!eriului &#& ) Oricu", teritoriul dobrogean a a.ut un centru ierar+ic intr-una dintre !rinci!alele cetati bizantine ale regiunii) Localizarea lui cea "ai !robabila !are a fi /inogetia->ar.an, unde in "i0locul asezarii feudale ti"!urii <sec) 5-5II= se inalta o biserica de zid, ale carei ruine au fost desco!erite cu !rile0ul sa!aturilor din .ara anului %$'9) Planul, cu!ola !e !andanti.i, te+nica de constructie si !ictura bisericutei de la >ar.an, arata originea ei bizantina) Tot la Bisericuta->ar.an s-au desco!erit cate.a "ici obiecte de cult, intre care si a!roA) '9 cruciulite de diferite for"e si "ari"i) Un ti!ar de bronz !entru cruciulite si"!le, desco!erit tot aici ne face sa crede" ca anu"ite eAe"!lare de acest ti! erau lucrate !e loc) /intre cruciulitele secolelor 5-5II, desco!erite la >ar.an, trei !rezinta o deosebita i"!ortanta, toate datand din secolul al 5l-lea) Pri"a este de fa!t alcatuita din doua cruci de bronz, legate intre ele, "odelul fiind unic in zona) Cea de a doua, o cruce dubla relic.ar, din bronz, are !e fata c+i!ul 4antuitorului Iisus :ristos rastignit, iar la ca!etele bratelor laterale !e ;ecioara 4aria si !e Sfantul A!ostol loan) Pe cealalta fata se afla 4aica /o"nului oranta, incadrata de busturile celor !atru e.ang+elisti) Cea de a treia cruce dubla relic.ar de aur este si cea "ai .aloroasa, cu lant din acelasi "etal, desco!erita in .ara anului %$'9) Crucea !ro!riu-zisa este alcatuita din doua 0u"atati, una "ai "ica in fata iar alta "ai "are in s!ate) Pe fata !rinci!als a crucii este a!licata in relief figura lui :ristos rastignit, iar in 0urul sau sunt a!licate "ici orna"ente in filigran) Acest !retios obiect de arta ne duce cu gandul la atelierele constantino!olitane, eel care a !urtat-o fiind un e!isco! eAistent in secolul al 5l-lea in asezarea de la Bisericuta->ar.an &#' ) Scaunul e!isco!al de la /inogetia->ar.an se afla !robabil sub 0urisdictia "itro!oliei te"ei Paristrion, e.identiind legaturile Bizantului cu asezarile de la /unarea de Dos &#8 ) Stransele relatii religioase cu Constantino!olul sunt confir"ate si de !rezenta altor cruci "ici, si"!le sau de ti! relic.ar, !roduse in ca!itala I"!eriului sau la C+ersones in secolele 5-5III si desco!erite la Enisala <0ud) Tulcea=, No.iodunu", Ca!ida.a si la Pacuiul lui Soare &#I ) Un alt centru e!isco!al a eAistat si la AAio!olis, al carui titular a fost "utat in secolul al 5llea la Ab7dos in Asia 4ica) 4ai tarziu, acelasi ierar+ a !ri"it in ad"inistrate si ar+ie!isco!ia de A!ros, de !e continentul euro!ean, nu de!arte de :eracleea <.ezi articole legate de !roble"a scaunelor e!isco!ale din /obrogea in secolele 5-5II, trecute intr-o nota=) Re.enirea sta!anirii bizantine la /unarea de Dos in a doua 0u"atate a secolului al 5-lea, "arc+eaza ince!utul unei !erioade istorice i"!ortante , in care feudalis"ul car!ato-dunarean s-a

constituit cu trasaturile sale !ro!rii)

Raz.an TEO/ORESCU, Bizant, Balcani, "edie.ale ro"aneBti <secolele 5-5I6=, BucureBti, %$I&, !)I%)

Occident

la

ince!uturile

culturii

NILI /O5OPATRII, Notitia t+ronoru" !atriac+aliu" Patrologia cursus co"!letus) Patrologia graeca, C555II, Paris, %$8&, col) %%9$)

in

D)

P)

4I>NE,

Ion BARNEA, Sigilul unui ierar+ al Rusiei in asezarea de la >ar.an, in Studii si cercetari de istorie .ec+e, 6II, %$'8, %-#, !!)%C$-%$9) &#8 Ion BARNEA, Btefan BTE;ANESCU, O!)cit), !)(#') 4i+ai SPAtARELU, 6iata religioasa a ro"dnilor dobrogeni in secolele 6II5III, in Biserica OrtodoAa Ro"dna, CI6 <%$C8=, nr) %-#, !) $%) %&&

6iata religioasa Bi culturala la Bizant in secolele I5-5II

Inde!artarea !rogresi.a de Ro"a sau !ierderea !ro.inciilor orientale, au facut din !atriar+ul de la Constantino!ol, ierar+ul eel "ai i"!ortant din I"!eriuM tre!tat el a ca!atat titlul de ecu"enic) Odata cu con.ertirea sla.ilor din Balcani si a rusilor, a!artenenta la Patriar+at a de.enit un se"n de integrare in siste"ul bizantin) I"!aratul, a carui !utere era de origine di.ina inter.enea oficial la alegerea !atriar+ului) Astfel, sinodul !er"anent de la Constantino!ol !ro!unea o lista cu trei nu"e, i"!aratul alegea unul singur sau !utea !ro!une o noua lista) In cazul unui conflict, i"!aratul a.ea ulti"ul cu.ant de s!us) Cere"onia de in.estitua era ase"anatoare cu cea a nu"irii unui functionar, iar a!artenenta la cler nu era obligatorie !entru .iitorul !atriar+) Consecintele dis!utei iconoclaste au fost destul de "ulte !rintre ele a"inti" si fa!tul ca !uterea i"!erials i"!unea o su!ra.eg+ere "ai atenta asu!ra !atriar+ului, iar Biserica se !utea o!une tentatiilor teologice ale i"!aratilor) ;otie a fost de altfel !rototi!ul inaltului functionar care a a0uns !atriar+ si care a influentat legislatia dinastiei "acedonene) Rezultatele acestei sc+i"bari !ost iconoclaste au fost contradictorii ince!and cu secolul al 5l-lea !o!ulatia bizantina, "ai ales cea din Constantino!ol, nu "ai era dis!usa sa-si .ada !atriar+ul sacrificat din interese !olitice, "ai ales atunci cand era .orba de concesiuni facute !a!ei, asa cu" eA!eri"entase Constantin al I5-lea 4ono"a+ul in %9'&) /e ase"enea, slu0irea !atriar+ala atrasese

!oliticieni a"bitiosi si elita intelectuala, !recu" Constantin Li+udes si loan 5ifilinos) Pe !lan doctrinal, !ozitia Bisericii bizantine a ra"as in.ariabila dog"a a!artinea in "od eAclusi. sinodului, care este con.ocat si !rezidat de i"!arat) La lucrarile unui sinod !uteau !artici!a egu"enii "arilor "anastiri, si"!lii calugari sau c+iar functionari ai Statului) Ca tru! tainic al lui :ristos, Biserica a.ea in frunte !e ;iul lui /u"nezeu si cele ' !atriar+ate Ro"a, Constantino!ol, AleAandria, Antio+ia si Ierusali"ul) Conducerea efecti.a a Bisericii re.enea insa sinodului !er"anent, un loc !ri.ilegiat !entru contactul dintre !uterea !olitica si institutia religioasa) /in sinodul !er"anent faceau !arte !rinci!alii ierar+i ai Bisericii bizantine, "itro!olitii !rezenti in ca!itala si delegatii i"!eriali sau c+iar i"!aratul) Sinodul a.ea rolul unui tribunal bisericesc si definea disci!lina bisericeasca, conda"nand atunci cand era cazul !e ereticiM tot el alegea dintre e!ico!i trei nu"e !entru nu"irea .iitorului !atriar+) Ad"inistrarea Patriar+iei re.enea clerului bisericii Sfanta Sofia "arele econo", care a.ea gri0a de !artea financiara si "arele ecleziar+, care se ocu!a cu su!ra.eg+erea "anastirilor din Constantino!ol) In .re"ea Co"nenilor in.atatura de credinta era trans"isa !rin asa-nu"itii didas?aloi, in ordine eel care in.ata Psal"ii, eel care eA!lica A!ostolul si eel care citea din E.ang+elii) In "o"entul intronizarii sale, !atriar+ul tri"itea e!isco!ilor 2s7nodi?onul OrtodoAiei3, o "arturisire de credinta care continea definitia ortodoAiei sale, la care trebuiau sa se asocieze toti credinciosii) /e ase"enea, !atriar+ul tri"itea carti de rugaciune si sinaAarul, carte continand rugaciuni !entru sfintii din ti"!ul anului bisericesc) E!isco!ul a.ea un rol decisi. in .iata religioasa a e!ar+iei sale) In % %9I, AleAios I !ro"ulga un edict !ri.ind refor"a clerului, !rin care i"!unea .izitele !astorale si incura0a nu"irea de !reoti care sa slu0easca in biserici 2!ublice3 fondate si intretinute de e!isco!) In "od !rogresi. fiecare sat si-a construit o biserica, iar clerul care le deser.ea era recrutat din randul agricultorilor) La un "o"ent dat succesiunea la !aro+iile de tara de.ine ereditara, calitatea clerului a.and de suferit) 4ona+is"ul bizantin cunoaste in aceasta !erioada cele doua directii de0a cunoscute ere"itis"ul si cenobitis"ul, !ri"a fiind considerata ca o for"a su!erioara fata de a doua) 4ona+is"ul a ra"as in secolul al I5-lea destul de rebel fata orice for"a de organizare, alergic la ierar+ie, singurul acce!tat fiind egu"enul, consiXT5Xt !ri"us inter !ares) 4anastirile erau construite in general in locuri "untoase sau in zonele desertice si inos!italiere) In constiinta oa"enilor,

calugarii ocu!au un loc a!arte, dar du!a .ictoria in lu!ta cu iconoclas"ul, ei s-au aratat a fi %&'

inca!abili sa gestioneze corect bunurile "onastice) S!re deosebire de bisericile-catedrale, "anastirile erau aseza"inte !ri.ate, care erau !ro!rietatea fondatorului lor i"!aratul !entru "anastirile i"!eriale, !atriar+ale sau e!isco!ale daca era .orba de un ctitor !atriar+ sau e!isco! si !atri"oniale, in cazul in care fondatorul era o !ersoana !ri.ata ce lasa !rin testa"ent ca "anastirea sa ra"ana in fa"ilie) In aceasta situatie, !roble"a gestionarii bunurilor "ona+ale se facea !rin c+aristi?e, adica o donatie conditional si li"itata la doua sau trei generatii) Bizantinii a.eau "are incredere in calugari, in eficacitatea rugaciunii lor daca in ziua 0udecatii, calugarii "anastirii !e care un i"!arat sau un o" bogat au inte"eiat-o se rugau !entru el, atunci acel ctitor era sal.at) Pe !lan cultural, Bizantul a intre!rins in secolul al I5-lea o noua actiune de sal.are a literaturii antice, actiune !e care unii au co"!arat-o cu cea !e care o antici!a T+e"istios in secolul al I6-lea &#C ) Acestei initiati.e ii !ute" asocia cate.a nu"e ;otie, eel care a stiut sa gaseasca la Constantino!ol sau in I"!eriu cele (99 de "anuscrise grecesti !e care le-a analizat in Biblioteca sa, Leon 4ate"aticianul, eel care a eAcelat in do"eniul stiintelor eAacte dar si in retorica sau filozofie si Aret+as din Cezareea, un grec din Patras, care aco!era cu acti.itatea sa ulti"a !arte a secolului al I5-lea si !ri"ii ani ai secolului al 5-lea) /e ase"enea, secolul al I5-lea a cunoscut !rin gri0a cezarului Bardas, o restaurarea a Uni.ersitatii i"!eriale, cu !atru ;acultati de gra"atica, condusa de Co"etas, de filozofie, condusa de Leon 4ate"aticianul, de geo"etrie, condusa de disci!olul acestuia, Teodor, de astrono"ie condusa de T+eodeg+ios) Aceasta Uni.ersitate a dis!arut la "i0locul secolului al 5l-lea) In secolul al 5-lea ci.ilizatia bizantina era inte"eiata !e cultura, !e "orala, !e o conce!tie des!re societate si des!re !utere) Cultura era !ractic elenis"ul antic, regasit, atat de "ult ad"irat incat nu se cauta !rogresul nici in litere, nici in stiinte, s!iritul de i"itatie substituind in.enti.itatea) Cu toate acestea fa"iliaritatea cu "ostenirea antic+itatii asigura eel !utin trans"iterea acesteia si oferea un ter"en constant de co"!aratie si un sti"ulent &#$ ) 4orala era cea crestina, influentata insa de intele!ciunea antica, conce!uta !e "asura o"ului) La randul ei conce!tia des!re societate era eA!ri"ata in "arile culegeri 0uridice ale .re"ii si "ai ales de Basilicale ea se inte"eia !e notiunea de interes obstesc si !e cea de ordine)

In.ata"antul era !ri.at, deci cu taAe, care nu erau insa insur"ontabile, ceea ce asigura o relati.a accesibilitate la cunoastere) In.ata"antul secundar era concentrat in ca!itals) La .arsta de %9-%% ani un co!il !utea intra intr-un didas?aleion sau !aideuterion &(9 !entru a !ri"i notiuni de cultura generala <eng?7?lios !aideia=) ;iecare scoala a.ea in !rinci!iu un !rofesor, "aistor &(% a0utat de un !roAi"os) In acest siste" erau ad"isi ele.i de toate .arstele, iar durata studiilor era de 8-I ani) ;ondul !rogra"ei era tri.iu", adica gra"atica, !oezia si retorica) In acest ciclu, !rofesorii ur"areau !erfectionarea li"ba0ului si for"area .iitorilor functionari ci.ili sau bisericesti) Localizarea scolilor i"!unea adesea inter.entia Bisericii ele se situau in interiorul cladirilor ecleziastice, in a!ro!ierea unei biserici care dadea si nu"ele scolii a 4aicii /o"nului, a Sfantului Teodor, a celor !atruzeci de "ucenici sau cea "ai celebra la .re"ea aceea, a Sfantului Petru, unde !redau si"ultan 4i+ail Psellos, loan 5ifilinos si Nicetas >ra"aticianul) La un "o"ent dat 4i+ail Psellos a inter.enit !e langa !atriar+ !entru a-i da unui coleg de-al sau un !ost "ai bun) /eci, !atriar+ul era res!onsabil al scolilor secundare, iar in ur"a refor"ei i"!aratului AleAios I Co"enul din %%9I, in.ata"antul !rofan s-a a!ro!iat "ult de eel religios) Unul dintre scriitorii re"arcabili ai secolului al 5:-lea, loan Tzetzes, in.ata inter!retarea teAtelor .ec+i si retorica ca !rofesor !ri.at, !latit de !arintii cu situatie "aterials foarte buna)

Paul LE4ERLE, Bizantul Bi originile ci.ilizatiei Literatura Bizantului, Studii, ed) Uni.ers, BucureBti, %$I%, !) &I) &#$ IBI/E4, !) '9)

noastre,

in

.ol)

&(9 In.ata"antul secundar bizantin in care se !redau "ateriile !rofane) &(% 4aistor, era un !rofesor de Bcoala secundara, care a.ea un funda"ental in educatia tinerilor) Ince!and cu secolul al 5l-lea, i"!aratul Bi !atriar+ul controlau nu"irea acestor !rofesori) %&8 rol

Pe !lan cultural, e!oca co"nenilor a dat i"!resia de ordine si de ec+ilibru institutiile !olitice si sociale functionau foarte bine) Inainte de a "uri AleAios Co"nenul isi !utea !ri.i o!era cu "andrie in interior ordinea era restabilita, iar la frontiere dus"anul era inlaturat) /e aceea, entuzias"ul fiicei sale, istoriografa Ana Co"nena, nu era eAagerat) In.ata"antul literar !rezenta acu" un caracter filologic !ronuntat, a!roa!e stiintific &(# ) Bizantinii credeau inca in continuitatea

ci.ilizatiei antice, in acea stiinta enciclo!edica considerata ti!ica !entru ei) Bizantul isi dadea sea"a ca "ostenirea trecutului era "ai bogata si s-a straduit s-o !astreze) Stralucirea acestei !erioade a fost data in !ri"ul rand de catre Ana Co"nena <%9C(-%%'9=, !rintesa !asionata de Tucidide si 5enofon, care !o.esteste in o!era ei istorica AleAiada, e.eni"entele din .re"ea do"niei tatalui ei 2"arele AleAie, faclia uni.ersului3) Ea nu a fost nu"ai o "are scriitoare, care a stiut sa descrie oa"eni, fa!te sau lucruri, ci !rin gandurile si reflectiile ei, a redat s!iritul si !si+ologia natiunii din care facea !arte) E!oca co"nenilor a fost descrisa si de alti scriitori si cronicari) Astfel ii !ute" a"inti !e loan @inna"os, care in descrierea !erioadei i"!aratilor lui loan al II-lea si 4anuel I, se distinge !rin si"!litate si !recizie, !e oratorul si !oetul 4i+ail C+oniates, considerat eel "ai stralucit du!a 4i+ail Psellos) ;ratele lui 4i+ail C+oniates, Nic+ita, a scris du!a %#9& o istorie care reinter!reta do"nia lui 4anuel I in lu"ina catastrofei finale) Tot acu" ii !ute" a"inti si !e fai"osul filozof !latonician loan Italos, ele.ul lui Psellos, !e loan Tzetzes de0a "entionat, sau !e Teodor Prodro"os, nu"e care fac gloria e!ocii co"nenilor) Prin acesti cronicari, teologi, "ate"aticieni, astrono"i sau "uzicieni, aceasta !erioada se inscrie in ceea ce unii au nu"it e!oca Renasterii elenice) Aceasta .estea !ractic u"anis"ul Renasterii italiene aceeasi !asiune !entru antic+itati, acelasi de.ota"ent !entru Platon, Aristotel si :o"er, aceeasi i"itare a autorilor antici, aceeasi .anitate si entuzias" !entru lu!ta de idei) Transfor"arile !rofunde care au a.ut loc in .re"ea Co"nenilor au bul.ersat oarecu" siste"ul !olitic si ec+ilibrul social, dar nu au "odificat .iziunea bizantina de detinatori crestini ai "ostenirii antice)

6aloarea si"bolica a inse"nelor !uterii i"!eriale bizantine

Ase"enea lui /u"nezeu din Cer, I"!aratul era incon0urat !e !a"ant de un anu"it decor, care si"boliza !uterea sa di.ina si i"!une aceasta idee celor care se a!ro!iau de elM in "i0locul !alatului, al curtii, al ofiterilor, !uterea i"!erials se "anifesta 2cu "asura3, re!roducand de fa!t "iscarea ar"onioasa !e care /u"nezeu o eAercita asu!ra uni.ersului) I"!aratul era in acest sens co"!arat cu eel "ai nobil dintre astre, cu soarele, si"bolul !erfectiunii ca si /u"nezeu) Te"a aceasta a 2i"!aratului soare3 !e care o regasi" si la Psellos, este inca folosita la curtea lui AleAis al Ill-lea, 2i"!aratul soare3 care din Orient ras!andea 2!ri"a.ara asu!ra su!usilor sai3M des!re AleAios I se s!unea de ase"enea ca 2este a!usul soarelui3 &(( ) In final, !arerea co"una nu !utea face diferenta

intre acest 2du"nezeu terestru3 si ade.aratul /u"nezeuM cand Isaac I intra in Constantino!ol, !o!orul s-a !reci!itat asu!ra lui ca si cu" ar fi a.ut in fata oc+ilor !e /u"nezeu, considerand intrarea sa in oras o ade.arata e!ifanie) La randul sau Ro"an al I6-lea, in "o"entul in care tra.ersa Asia 4ica in "i0locul garzii sale i"!eriale era recunoscut ca egal al lui /u"nezeu) /e altfel, i"!aratii inde!lineau in oc+ii su!usilor, cu titlu de si"bol sau co"e"orare, gesturi 2ase"anatoare3 cu cele ale lui /u"nezeu) Astfel de Craciun, in cursul cere"oniei care a.ea loc cu acest !rile0 2i"!aratii nostrii !ro"o.ati si ocrotiti de /u"nezeu3, aducand a"inte de .enirea lui Iisus !rintre oa"eni iau in co"un aceeasi +rana cor!orala sau la Paste, cand a!aritia i"!erials era si"bolul

Bor0e @NOS, Literatura Bizantina in li"b a !o!ular a din .re"ea Co"enilor, in .ol) Literatura Bizantului, Studii, ed) Uni.ers, BucureBti, %$I%, !) #&() A) /UCELLIER, Le dra"e de B7zance))), !) %##) %&I

In.ierii asa cu" eA!ri"a foarte bine una din cantari, 2creatia sarbatoreste astazi Pastele eliberator .azand sce!trul .ostru, Sta!ane, care se ridica in acelasi ti"! cu In.ierea lui :ristos3 &(& ) Ase"enea lui /u"nezeu, i"!aratul se arata rar in !ublic, a!aritiile sale fiind ade.arate e!ifanii, deosebit de !retioase) In contradictie cu o !erioada ce.a "ai .ec+e, in care ideea de i"!arat-soldat era inca !rezenta, acu" la Bizant se acredita o conce!tie noua i"!aratul nu trebuie sa !araseasca !alatul sau) Ca si /u"nezeu, trebuia sa se stie ca i"!aratul este "ereu !rezent, dar ra"ane ascuns in !alat) In !alatul sau, su!ranu"it sugesti. 2!alatul sacru3, i"!aratul era incon0urat de tot felul de si"boluri dintre care eel "ai i"!ortant era !ur!ura &(' ) ;a!tul ca i"!aratul era i"bracat in !ur!ura lasa sa se inteleaga ca /u"nezeu a facut alegerea Sa, astfel incat atunci cand 4i+ail Balbaitul a i"bracat din greseala +la"ida de !ur!ura !e care Leon al 6-lea o lasase !entru a se !utea ruga, fiecare .edea un se"n ca acesta ii .a succeda la do"nie) Tot ca si"bol al !uterii i"!eriale era si incalta"intea din !ur!ura, ?a"!agia) Atata ti"! cat cine.a a.ea incalta"inte de !ur!ura in !icioare, inse"na ca face !arte dintr-o lu"e diferita, c+iar daca descaltandu-se, !ersoana nu "ai inde!linea aceeasi "isiune di.ina) 2Este i"!osibil, s!unea Bardas S?leros, ca cine.a care s-a incaltat o singura data in !rezenta tuturor, sa se descalte fara dificultate3 &(8 ) Sensul "istic acordat !ur!urei ne !er"ite

sa intelege" "ai bine indignarea acelora care au .azut cu" Isaac al II-lea acorda unc+iului sau, Teodor @asta"onites, !er"isunea de a folosi orna"ente din !ur!ura !entru !arul sau, dre!tul de a !urta o "antie tot din !ur!ura si c+iar !osibilitatea de a se"na cores!ondenta in !ur!ura) Aceasta il face !e Nic+ita C+oniates sa s!una ca ceea ce se inta"!la acu" 2este o alunecare a lucrurilor catre ce.a neobisnuit, este contra naturii3 &(I ) In calitatea sa de tri"is al lui /u"nezeu, nu"ai i"!aratul a.ea dre!tul sa foloseasca inse"nele i"!eriale .es"intele si diade"ele care "arcau !uterea su.eranului, au fost date de /u"nezeu !entru !ri"a data lui Constantin eel 4are, in sc+i"bul 0ura"antului ca le .a folosi nu"ai in situatii sole"ne si ca nu le .a i"!ru"uta altor !ersoane) I"!aratul Leon al 6l-lea ar fi "urit !entru ca cedase coroana sa fara .reun "oti. anu"e) Alte inse"ne "ai !utin i"!resionante a.eau de ase"enea .aloare de si"bol cazul "onezilor) Pentru ca a.eau un caracter i"!erial, "onezile din argint sau din aur ca nu"is"a erau refuzate nu"ai in cazul in care ar fi fost false) A res!inge "oneda unui i"!arat inse"na a-i res!inge !uterea cu care era in.estit de la /u"enezeu) Acestei teocratii radicale, o"ul de rand nu-i !utea ras!unde decat !rin tea"a si ascultare !asi.a) Este ad"is c+iar fa!tul ca teroarea ar a.ea un 2rol !urificator3) 4i+ail al I6-lea, un su.eran destul de bland si intelegator, afisa de cele "ai "ulte ori su!usilor sai un c+i! se.er) In legatura cu aceasta atitudine 4i+ail Psellos conse"na ca 2nu de!asea as!ectul fetei, deoarece cei care-% .edeau, de tea"a nu indrazneau sa co"ita .reo actiune care sa-% su!ereM ni"eni nu dorea sa-% insele !entru ca se te"eau si se gandeau la .igilenta lui3) @e?au"enos !rezinta cu "ult realis" acest senti"ent de tea"a 2trebuie ca notarii si agentii !uterii sa fie !atrunsi de frica, caci astfel .or fi cinstiti3) Cu toate acestea, Bizantul nu era o lu"e a terorii, dar o tea"a ca !rinci!iu !area sa do"ine ra!orturile dintre i"!arat si subiectii sai) In aceasta directie se inscriu si cu.intele lui Psellos cu !ri.ire la anii de do"nie ai lui 4i+ail al I6-lea 2fiecare traia !entru el, intalnirile unora cu altii fund sus!endate3 &(C ) Aceasta tea"a a"bianta a.ea ca rezultat o anu"ita reticenta ni"eni nu !utea conta !e s!ri0inul celuilalt in cazul in care era defa.orizat de .reo decizie i"!eriala) /e aici o alta consecinta un senti"ent generalizat de sus!iciune care in.enina uneori relatiile din Bizant, fie ele !ublice sau cele de si"!la !rietenie) Cel care detinea anu"ite functii oficiale era !atruns si de un e.ident senti"ent de angoasa, iar in cazul .reunei "iscari i"!otri.a !uterii era ne.oie de "ulta !rudenta, tea"a in ad"inistratie ca!atand in situatii eAtre"e for"e generalizate) Acelasi @e?au"enos sfatuia

&(& IBI/E4, !) %#() &(' Pentru si"bolurile autoritatii PIPPI/I, O!) cit), !) &9-'%) &(8 Cf) A) /UCELLIER, O!) cit, !) %#() &(I IBI/E4) &(C IBI/E4, !) %#') %&C do"neBti in Tarile Ro"ane .ezi A)

in cazul in care cine.a se afla in subordinea .reunui functionar incult si inca!abil, sa fie tratat cu "ena0 anient si tea"a) I"!aratul nu !utea fi inlaturat deorece se considera ca era dorit de /u"nezeu) :arul di.in facea din su.eranul aflat la !utere un fel de tabu !e care orice efort u"an nu !utea sa-% atingaM in fata re.oltei garzii sale ger"ane, Nic+ifor Botaniates declara linistit ur"atoarele 2c+iar daca "ii de oa"eni ar incerca sa "a rastoarne, ei nu .or reusi, deoarece !uterea o a" de la /u"nezeu3 &($ ) /e fa!t, re.olta i"!otri.a i"!aratului era considerata a fi o re.olta i"!otri.a lui /u"nezeu) 2Acela care se "anifests cu .iolenta i"!otri.a i"!aratului, i"!otri.a cui se ridicaU3 intreba :eraclius) Auditoriul ras!undea 2I"!otri.a lui /u"nezeu care %-a asezat i"!arat3) /eci, re.olta era un 2dus"an al lui /u"nezeu3 <t+eo"a+os=, ceea ce se obser.a si din discursul lui Botaniates i"!otri.a rebelului Nic+ifor Br7ennios 2In nebunia ta, ii s!une el, tu te-ai ridicat i"!otri.a +otararilor lui /u"nezeu si i"!otri.a "ea, care a" fost asezat !e tron de /u"nezeu) Astfel tu te-ai transfor"at in dus"an al lui /u"nezeu3 &&9 ) C+iar daca atacul i"!otri.a i"!aratului de la Bizant de!asea stadiul de les "a0estate, interesant este ter"enul folosit in astfel de cazuri sacrilegiu <catosiosis=) 2Ce stu!iditate, ce sacrilegiuN 3 s!unea 4i+ail Attaleiates atunci cand se referea la re.olta lui Constantin /u?as i"!otri.a lui Botaniates, tot asa cu" Leon al 6l-lea crezand intr-un co"!lot organizat de !atriar+ul Nicolae 4isticul i"!otri.a sa s!unea 2I% .oi goni de !e scaunul !atriar+al !entru sacrilegiul co"is3) C+iar si !entru atacuri "ai !utin gra.e rigorile erau eAtre"e !entru o fe"eie care i"!reuna cu fiica sa aruncase cu !ietre i"!otri.a lui, Nic+ifor II ;ocas, +otaraste sa fie arse !e strazile Constantino!olului) Un astfel de sacrilegiu considerat ca re.olta i"!otri.a lui /u"nezeu re!rezenta si o ade.arata 2a!ostazie3) Cei .ino.ati, cei care 2se .or o!une legilor si +otararilor di.ine3, nu erau !ede!siti de

i"!arat, ci 2legile le .or lua cetatenia si toate celelalte dre!turi a0ungand ca niste ade.arati scla.i3, caci atitudinea lor nu are nici o 0ustificare) In .re"ea lui Constantin Porfirogenetul s-a decis anate"izarea rebelilor, +otarare reinnoita de 4anuel I Co"nenul si de 4i+ail al 6:I-lea Paleologul) In !ractica, astfel de eAco"unicari eAistau de0a iertarea !ersonals a lui Isaac Ang+elos acordata "e"brilor unui co"!lot nu era suficienta, ei "ergand si la Patriar+ !entru a-i cere sa fie 2dezlegati de anate"a3 !ronuntata i"!otri.a lor) Incontestabil, neli"itat, de origine di.ina, regi"ul !olitic bizantin era intruc+i!area I"!aratiei lui /u"nezeu !e !a"ant) Pentru a fi asa, era necesar insa ca su.eranul sa ras!unda idealului fiAat, altfel I"!aratia lui /u"nezeu risca sa se transfor"e intr-un si"!lu des!otis")

4iBcari contestatare, rezultat al abandonului lui /u"nezeu

/istribuitor "a0estuos si i"!asibil al .ointei lui /u"nezeu, su.eranul bizantin era adesea o fiinta instabila si intoleranta) Referindu-se la i"!aratii din .re"ea sa, 4i+ail Psellos era deosebit de se.er in a!recierile sale KNici unul dintre ei nu si-a eAersat !uterea cu serenitate, unii au fost rai, altii iubitori de intrigi, iar altii a.eau unele slabiciuni de ordin "oralL &&% ) In s!atele i"aginii unui i"!arat neinfricat, intalni" adesea un su.eran influentabil in asa "asura incat adesea de.ine o si"!la 0ucarie usor de "ani!ulat de antura0) Leon al 6l-lea era el insusi constient de fa!tul ca era un ti! usor influentabil in fata !oliticii brutale a unuia dintre "inistrii sai Kel izbucnea in lacri"i si ince!ea sa se scuze 0urand ca tot ce se inta"!la este fara .oia sa, fara a.izul

&($ IBI/E4, !) %#8) &&9 IBI/E4) &&% IBI/E4, !) %#C)

%&$

sau sau fara ca el sa fi dat ordinL &&# ) Ca si in situatiile in care a.e" de-a face cu regi"uri autoritare, uneori intalni" in Bizant su.erani !rost sfatuiti si care transferau res!onsabilitatea asu!ra "inistrilor

lor) Pentru 4i+ail Attaleiates, "inistrul Ni?eforitzes Kera singur res!onsabil cu !roble"ele gu.ernuluiM el ii da indicatii i"!aratului de ceea ce acesta trebuia sa faca si tot el i"!artea onorurile si concesiile celor !e care singur ii alegeaL &&( ) Asista" in Bizant si la tot felul de fa.oritis"e daca Constantin al I5-lea nu"ea !e eunucul Nic+ifor intr-un !ost esential, !recu" eel de do"estic al Orientului <general sef=, aceasta se facea nu !entru ca era un o" energic si eficient in arta razboiului, ci !entru ca facuse do.ada atasa"entului sau fata de i"!aratL &&& ) /e aici si actele de coru!tie de care i"!aratul nu era strain 0udecatori locali adesea "ituiti sau gu.ernatori ai unor !ro.incii ce acce!tau cu !rea "ulta usurinta sugestiile celor care a.eau gri0a sa-si s!ri0ine argu"entele cu bani) Situatia in.ita la un 0oe adesea !ur si si"!lu de influente si bani care i"!ingea !e cetateni catre arbitrariul unor tirani inco"!etenti si a.izi, acestei atitudini !uterea i"!erials ras!unzandu-i fie !rin !edea!sa, fie !rin toleranta) In ceea ce-% !ri.ea !e i"!arat, nu"ai /u"nezeu il !utea sanctiona, iar acesta la randul sau detinea controlul asu!ra ad"inistratiei, de unde si eAcesul de !utere ce risca sa de.ina uneori regula &&' ) Istoria Bizantului !er"ite enu"erarea unor dictatori ;ocas I <89#-8%9=, Dustinian al II-lea <8C'-8$' si I9'-I%%=, Constantin al 6:I-lea <%9#'-%9#C=, Andronic I <%%C9%%C'=) In !lus, acestora li se !oate i"!uta o e.identa legeritate in tratarea unor situatii de libertate sau constrangere in %9#C, Constantin al 6:I-lea .rand sa-si casatoreasca fiica, Zoe, cu Ro"an Arg+iros, de0a casatorit, ii acorda acestuia din ur"a doua .ariante orbirea sau re!udierea de catre sotia sa) Riscul de a se eA!une eAceselor de tot felul, il !unea !e i"!arat intr-o !ostura delicata fata de siste"ul "ental al bizantinilor) I"!aratul era un "odel !entru subiectii sai) Ca orice des!ot, i"!aratul nu a.ea incredere in ni"eni, ceea ce il facea de "ulte ori arbitrar) Acelasi Constantin al 6:I-lea, eAe"!lu ti!ic de tiran innebunit de frica, asculta la tot felul de intrigi si la cea "ai "ica banuiala lua decizii radicale) 6orbind des!re el, 4i+ail Psellos s!unea ca Knu se gandea sa i"!arta !ede!sele in "od ec+itabil cu greselile co"ise de subiectii sai, ci "ai degraba cu" !utea sca!a de sus!iciunile sale) Cu toate acestea, bizantinii erau do"inati de doua idei funda"entale, care, in ciuda fricii, .or dez.olta critica, ce .a de.eni actiune atunci cand situatiile de.eneau nedre!te) 4ai intai, i"!aratul nu este decat un o", iar !e de alta !arte, era clar ca /u"nezeu nu !utea acce!ta cruzi"ea, greselile "orale si religioase de care se faceau .ino.ati unii su.erani) /e fa!t, ase"enea eAcese nu erau !osibile decat in situatiile in care /u"nezeu cu libertatea sa absoluta de a alege, !utea res!inge !e unul dintre alesii sai terestri, tot asa cu" ce.a "ai de.re"e il !ro"o.ase in "od neaste!tat, fara .reun "oti. a!arent)

Pentru o .re"e, !ersoana abandonata !utea conser.a a!arentele unui i"!arat, dar era !ractic izolata, data in "ana dia.olului) EAe"!lul ti!ic este eel al lui Constantin al 6lea Kdus"anul care sea"ana zazania danseaza .azand cu" in.inge !ro!ria rautate in acest i"!arat tiranicL ) ;ara a "erge !rea de!arte o actiune negati.a a i"!aratului tindea sa de"onstreze ca acesta nu "ai este re!rezentantul lui /u"nezeu ceea ce lasa sa se inteleaga Attaleiates !rin eA!resia KnelegiuireL atunci cand se referea la ordinul dat de 4i+ail al 6:-lea de a-% orbi !e Ro"an /iogene) In astfel de situatii i"!aratul isi !ierdea legiti"itatea, !entru ca in loc sa-i in.ite !e oa"eni la i"!linirea .ointei lui /u"nezeu, dadea eAe"!lu unei fiinte do"inate de eel rau) Este destul de dificil sa sti", in care "o"ent i"!aratul inceta sa "ai fie un su.eran de dre!t di.in si de.enea ceea ce !ute" nu"i in "od general KtiranL) /efinitia tiraniei este .aga si fluctuanta) A fi un i"!arat tiran dese"na "ai intai !e eel care i"!iedica res!ectarea !rescri!tiilor religioase, un eAe"!lu in acest sens fiind ereticii) Pe de alta !arte, infractiunile de ordin disci!linar, "ai !utin gra.e, !uteau conduce de ase"enea la tiranie)

&&# IBI/E4) &&( IBI/E4, !) %#$) &&& IBI/E4) 6ezi :) A:REEILER, L Hideologie !olitiGue de I HE"!ire b7zantin, Paris, %$I') &&8 A) /UCELLIER, O!)cit)!) %#$) %'9

Pe !arcursul crizei tetraga"ice du!a ce interzicea lui Leon al 6l-lea accesul in catedrala Sfanta Sofia, Nicolae 4isticul adauga si o serie de sanctiuni su!li"entare, in e.entualitatea in care i"!aratul ar fi a.ut un Kco"!orta"ent tiranicLM in acelasi sens, su.eranii de "ai tarziu care au dus o !olitica unionists, au fost de ase"enea considerati tirani) Pana la ur"a actul tiranic ra"anea !rin eAcelenta acela al obtinerii !uterii !rin .iolenta) Ridicandu-se i"!otri.a lui Leon al 6-lea, 4i+ail al II-lea obtinea tronul !rin Ktiranie si i"!otri.a .ointei lui /u"nezeuLM si"!lele tentati.e de lo.itura de Stat ratate, ca cele ale lui Bardas S?leros sau Bardas ;ocas din .re"ea lui 6asile al II-lea, sunt considerate in egala "asura dre!t acte tiranice) 4ai !ute" adauga si fa!tul ca si"!la incredintare a !uterii unor ires!onsabili, ce o .or deturna de la cursul ade.arat, ca!ata un as!ect cul!abil)

4aniera cea "ai si"!la de a de.eni tiran ra"anea insa aceea a abuzului de !utere fata de subiectii !e care-i conduci ascunderea !ro.iziilor ali"entare de care s-a facut .ino.at Nic+ifor II ;ocas re!rezenta Kun act tiranic indre!tat i"!otri.a cetatenilorL) /e fa!t, actul tiranic !entru bizantini era sinoni" cu notiunea de eAces, de li!sa de "asuraM notiunea !oate fi neclara, dar funda"entals si e.identa in "entalitatea greaca, i"!unand o"ului anu"ite li"ite naturale, de care acesta ar fi trebuit sa tina sea"a) L/in "o"entul in care iesi" din "ediul eel dre!t, s!unea Ana Co"nena, si ne indre!ta" catre eAtre"e, ne inde!arta" de .irtuteL) C+iar si Isaac al II-lea !rin .es"intele sale, !arfu"urile sale, dar "ai ales !rin abundenta "eselor Rocean de .in= cadea in eAcesul ce-% !utea conduce la tiranie) Totusi li!sa de "asura il lanseaza !e o" in intre!rinderea unor actiuni de forta, iar acest as!ect este adesea intalnit la Bizant !entru ca este sinteza a doua reactii "entale, diferite la origine, dar care erau de "ulta .re"e a!ro!iateM este .orba des!re notiunea de eAces de care a" !o"enit si care cores!undea ter"enului grecesc de ibris din antic+itatea elenica <greseala antica a o"ului care "erge !rea de!arte cu bogatia sau cu !uterea si care sfarseste !rin declansarea geloziei sau a razbunarii zeilor= si greseala gra.a a crestinilor care !ot cadea in !acatul orgoliului) In acest sens, AleAios Co"nenul re!rosa rebelului in.ins Nic+ifor Br7ennios fa!tul ca Ksia uitat !ro!ria "asuraL) Aceasta notiune de eAces, din care !ro.ine la un "o"ent tirania este adesea !usa in ra!ort cu /u"nezeu li!sa de "asura a unui tiran consists in li!sa de credintS fata de !ro.identa di.inS) Proble"ele u"ane sunt randuite de /u"nezeu, care se i"!une oa"enilor !rin !orunci si autoritate) Nedre!tatea si asu!rirea sunt alte doua as!ecte ale tiraniei !e care Nicetas C+oniates le re!rosa K"a0oritatii i"!Sratilor bizantiniL, care nu su!ortS bogatia celorlalti, sacrificand tot ce este nobil !entru a lasa frau liber Kdorintelor fara "arginiL) In realitate, tirania era considerata o !laga a u"anitatii si o 0ignire adusa lui /u"nezeu, care detesta nedre!tatea) KCine nu stie, s!unea Nicolae 4isticul, ca /u"nezeu uraste tirania, iar oa"enii din totdeauna au res!ins !e tirani ca !e o nenorocire a u"anitatiiL) In "od logic, o ase"enea atitudine indea"na la re.olta i"!otri.a tiranilor) In cazul unei erezii, Ko tiranie i"!otri.a lui /u"nezeuL, toate iz.oarele sub influenta !artidelor "ona+ale, considerau de eAe"!lu asasinatul lui Leon al 6-lea Ar"eanul <C%(C#9=, o !edea!sa drea!ta K!entru .iolarea legiiL, de care acesta se facuse .ino.at) /in acest eAe"!lu a!are si !ericolul unei astfel de conce!tii ince!and din ce "o"ent tirania de.ine e.identa, de cand a.e" dre!tul legiti" de a o co"bateU /aca fiecare se lasa condus de o a!reciere de ordin !ersonal, atunci nu "ai

a.e" de-a face cu o autoritate, caci in orice decreta, in nu"ele lui /u"nezeu, ca !uterea i"!eriala a de.iat de la sco!ul !ro!us)

"o"ent,

oricine

!oate

/in fericire, /u"nezeu se "anifests atunci cand abandoneaza !e un su.eran cine intelege sau are !osibilitatea sa .ada se"nele care .in din cer, le !oate intelege si-si !oate eA!lica "ai bine de ce un i"!arat sau .reun dregator al Statului, a a.ut un sfarsit fericit sau nu) Adesea, /u"nezeu arata ca si-a inde!artat !ri.irea de la i"!arat !rin diferite cataclis"e naturale, care se abat asu!ra I"!eriului) Astfel, do"nia lui 4i+ail al II-lea a cunoscut "ulte se"ne ceresti ingrozitoare cutre"ure, incendii, asasinate) In acelasi ti"!, i"!otri.a lui 4i+ail al I6-lea, a0uns la tron !rin asasinarea lui Ro"an Arg+iros, /u"nezeu s-a dezlantuit !rin in.azii de lacuste sau a tri"is .ise unor a!ro!iati ai i"!aratului cu" a fost cazul unui ser.itor al e!isco!ului Perga"ului) EA!licatia unor %'%

astfel de situatii era data c+iar de cei care le-au a.ut .in din cauza incalcarii !oruncilor lui /u"nezeuL)

Ktoate acestea .a

Cu toate acestea se"nul eel "ai e.ident al !arasirii celui care a !acatuit, ra"anea infrangerea !e ca"!ul de lu!ta, !roba zdrobitoare ca i"!aratul a fost !arasit de /u"nezeu) Pentru !atriar+ul Nic+ifor, atacul a.arilor din 8%8, era strans legat de casatoria scandaloasa a lui :eraclie cu una din ne!oatele sale) Pentru 4i+ail Attaleiates infrangerile bizantinilor erau ur"area gu.ernarii tiranice a lui 4i+ail al 6:-lea L))) raul era !rezent in toate do"eniile, iar "ania lui /u"nezeu s-a abatut asu!ra regiunilor orientaleL &&I ) In general, orice necaz care .enea asu!ra crestinilor era i"!utat greselilor i"!aratului, deoarece basileul era res!onsabil de toti crestinii 0aful sa.arsit de "usul"ani asu!ra "anastirii Sfantul Sa.a din Palestina nu !utea fi decat consecinta sustinerii ereziei iconoclaste de catre Leon al 6-lea) In "o"entul in care se"nele erau e.idente, era ne.oie de cine.a care sa !reia Kinitiati.a re.olteiL) Atata ti"! cat !uterea rezista, c+iar si atunci cand in "od desc+is ea era desconsiderata de Cer, !o!ulatia se "ultu"ea cu rugaciunea si cu cererea la /u"nezeu, sa le tri"ita !e cine.a care Ksa fie ca!abil sa eli"ine !e tiranL) /aca un o" se si"tea in.estit cu o ase"enea "isiune, el nu !utea fi sigur de reusita sa) Singurul "i0loc infailibil in cunoasterea .ointei lui /u"nezeu ra"inea !ana la ur"a riscul a.enturii, felul in care aceasta lua sfarsitM daca re.olta esua, inse"na ca Cerul continua sa-% s!ri0ine !e i"!arat, daca reusea, autorul ei era considerat noul ales al lui /u"nezeu) La Bizant

reusita ra"anea cea "ai solida legiti"itate, deoarece re!rezenta o a!robare din !artea lui /u"nezeu, iar re.olta care a condus la izbanda constituia Ko initiati.a sfantaL ani"ata de Kun tel dre!tL, careia uneori i se asocia si !atriar+ul) In .irtutea "isiunii sale di.ine, i"!aratul era decis sa-si a!ere tronul i"!otri.a celor care ar fi dorit sa-% ia) /e aceea in caz de re.olta, i"!aratul facea totul !entru a rezista atacului, iar atunci cand iesea in.ingator, sanctiona !ro"!t atitudinea tradatorilor) Asa s-a inta"!lat cu Botaniates, care du!a ce %-a in.ins !e Br7ennios, isi reafir"a in fata in.insului sau legiti"itatea) Au fost si situatii in care i"!aratul a0ungea sa-si dea sea"a ca a !ierdut a0utorul lui /u"nezeu, si renunta la !utere fara sa "ai o!una rezistenta) Astfel, in "o"entul declansarii re.oltei lui Leon al 6lea Ar"eanul, 4i+ail I isi rea"inteste de originile obscure ale !uterii sale si se crede bleste"at de /u"nezeu, abdicand fara rezistenta) /e ase"enea, el a tri"is inse"nele i"!eriale rebelului si s-a retras la o "anastire, con.ins ca nu facea decat sa acce!te Ke.eni"ente dorite de /u"nezeuL) In !ri.inta lui Nic+ifor al Ill-lea Botaniates <%9IC-%9C%=, el re!rezinta ti!ul su.eranului care .rea sa arate !ana la ca!at ca este a0utat de /u"nezeu, c+iar si atunci cand era !ractic !ierdut) Asa cu" rezistase re.oltei lui Br7ennios tot asa a rezistat si celei a lui AleAios Co"nenul, dar a incetat orice rezistenta si a abdicat in "o"entul in care si-a dat sea"a ca /u"nezeu nu "ai este de !artea sa) Senti"entul de a fi in orice cli!a abandonat de /u"nezeu, i-a deter"inat !e unii su.erani sa se indoiasca de ca!acitatile lor reale, considerandu-se res!insi c+iar si atunci cad nu era cazul) 4i+ail al 6:-lea a.ea !resenti"entul unei re.olte si in !rezenta intregii Curti, se co"!ara adesea cu !rofetul Iona, cerand ca si acesta Ksa fie aruncat in "areL) O ase"enea rese"nare !oate fi eA!licata !rin !arerea ca atunci cand /u"nezeu si-a "anifestat dezacordul, incercarea de a rezista nu nu"ai ca ar fi inutila, dar ar constitui si un sacrilegiu, !rin rezistenta la .oia lui /u"nezeu) Acela care se agata cu toata !uterea de tron, atunci cand este abandonat de /u"nezeu, insea"na ca lu!ta i"!otri.a Cerului) Printre obstinatii de !utere il !ute" "entiona !e 4i+ail al 6l-lea, a carui rezistenta din %9'I !area conte"!oranilor sai scandaloasa du!a ce Isaac Co"nenul a fost !rocla"at i"!arat, generalul @ata?alon @e?au"enos re"arca ca daca s-ar tolera intoarcerea !e tron a lui 4i+ail al 6l-lea su.eranul deza.uat - atunci din Cer .a cobori "ania du"nezeiasca, din cauza .iolarii 0ura"antului de!us de Isaac) La randul sau, S?ilitzes, facand cate.a reflectii asu!ra aceluiasi e!isod, afir"a ca !rin rezistenta sa re!etata, c+iar si &&I IBI/E4)

%'#

atunci cand ar"ata, !o!orul si Biserica %-au abandonat, su.eranul a !ierdut si singura co"!asiune care ii "ai ra"anea du!a !ierderea tronului I"!aratia lui /u"nezeu) Prin neascultare de .ointa lui /u"nezeu, 4i+ail al 6l-lea risca sa-si !iarda si sufletul) Asa cu" /u"nezu da !uterea, tot El o !oate lua, crestinul a.and datoria sa ur"eze .oia Sa) In fata acestei !orunci atat de i"!ortante nu "ai eAista atasa"ent !olitic sau social) A fi fidel sau a fi credincios inse"na la Bizant sa fii alaturi de /u"nezeu) In lu"ina unei astfel de "entalitati intelege" "ai bine for"ula folosita de AleAios Co"nenul atunci cand il abandoneaza !e 4i+ail al 6:-lea si se alatura lui Botaniates Kasa cu" i-a" !astrat lui o credinta fara retinere, tot asa iti .oi !astra si tie atasa"entul "eu de!linL) Acesta este !aradoAul !uterii !olitice bizantine fara a0utorul di.in !e !a"ant, !uterea i"!erials, sub a!arenta absolutis"ului, "asca o li!sa totala de autono"ie, iar o"ni!otenta i"!aratului nu a.ea dre!t ec+i.alent decat fragilitatea sa) Eforturile de!use !entru iesirea din aceasta dile"a !utea lasa i"!resia unui siste" !olitic uneori incoerent, ce .a !utea fi insa contrazis de incercarile de conciliere intre legile du"nezeiesti si cele o"enesti)

4i0loacele de co"batere a tiraniei

In "od !aradoAal Biserica a fost cea care a li"itat in "od constant actiunile uneori eAcesi.e ale teocratiei i"!eriale) Concurenta dintre i"!arat si Biserica a fost la un "o"ent dat ine.itabila, deoarece !ri"ul era Kloctiitorul lui /u"nezeu !e !a"antL, iar Biserica, !rin inter"ediul calugarilor sau !atriar+ilor "ai a"bitiosi, in calitate de alesi ai lui /u"nezeu, !retindeau in unele cazuri ca nu de!ind de nici o autoritate terestra) Pe de alta !arte, toti ii recunosteau basileului dre!tul de a inter.eni in !roble"ele bisericesti) Cei "ai rigurosi ad"iteau ca i"!aratul are obligatia sa su!ra.eg+eze res!ectarea legilor care gu.erneaza atat Biserica cat si Statul !entru Teodor Studitul, Nic+ifor I <C9#-C% %= a0unsese sa ocu!e tronul I"!eriului Knu nu"ai !entru a se ocu!a de !roble"ele te"!orale care fusesera rau ad"inistrate !ana atunci, dar si !entru a redresa Biserica in cazul in care acest lucru s-ar i"!uneL) Aceasta !utere de ordin disci!linar !utea "erge foarte de!arte a0ungand !ana la i"iAtiune in cazul alegerii !atriar+ului in ciuda unor reguli de !rinci!iu, i"!aratului i se

recunostea si dre!tul absolut de a dese"na !e !atriar+ &&C ) /e ase"enea, !rin calitatea sa de re!rezentant al lui /u"nezeu !e !a"ant, era o binefacere, o +aris"a a su.eranului de a oferi crestinilor un conducator s!iritual de"n de ei) In !ri.inta dese"narii !atriar+ului, ea era adesea considerata ca un act de ins!iratie di.ina /u"nezeu este eel care sugereaza lui Leon al 6l-lea alegerea lui Nicolae 4isticul <$9%-$9I si $%#-$#'=, a carui nu"ire era considerata dre!t o binefacere deosebita <+aris=, !entru care !o!orul ii este dator i"!aratului) Atunci cand a nu"it un nou !atriar+, loan I Tzi"is?es <$8$-$I8= si-a !er"is sa declare fara scru!ule Leu insu"i %-a" urcat !e scaunul !atriar+alL) In unele cazuri se a0ungea si la nu"irea unor e!isco!i de catre i"!arat, in ciuda fa!tului ca alegerea se facea de catre sinod si confir"area era facuta de !atriar+) Nic+ifor ;ocas a decretat la un "o"ent dat ca e!isco!ii nu !uteau face ni"ic fara ordinul sau) In sfarsit, !uterea disci!linar7 a i"!aratului a.ea si alte consecinte el singur !utea con.oca Sinoadele Ecu"enice &&$ ) Cu aceste !rerogati.e, i"!aratul isi !er"itea de "ulte ori sa inter.ina in "aterie de dog"a) Asa au facut Dustinian I, i"!aratii iconoclasti, 4anuel Co"nenul <% %&(-% %C9= sau loan Cantacuzino) Nicetas C+oniates s!unea ca K!rin !retentiile lor de infailibilitate in do"eniul religios, i"!aratii a0ungeau sa de.ina eAegeti ai dog"elor, 0udecatori si arbitri, iar uneori c+iar o!resori ai celor care nu

:)>) BEC@, @irc+e und @lerus i" staatlic+en Leben .on B7zanz, in Re.ue des etudes b7zantinesL, #&, %$88, ! %-#&) A) :O:LEE>, Bisc+of und Stad+err i" frii+en B7zanz, in Da+rbuc+ der osterreic+isc+en B7zantinisti?, #9, %$I#, !) '%-8#) %'(

erau de acord cu eiL) C+iar daca ase"enea inter.entii erau considerate a fi ilegale, era ad"is !rinci!iul confor" caruia K+aris"a su.eranitatii nu era !rea de!arte de cea a !reotilorL) La aceste Ki"iAtiuniL, Biserica ras!unde destul de nuantat) In "aterie de dog"a, ras!unsul ei era clar, conda"nand unani" orice ingerinta in acest do"eniu !entru Teodor Studitul ar trebui se!arate !roble"ele bisericesti, care sunt rezol.ate de !reoti, de cele !rofane, care constituie do"eniul i"!aratului) Res!ectul acestei distinctii de.ine ele"entul esential al 0ura"antului !e care i"!aratii il .or de!une inca din secolul al 6-lea) Anastasie I <&$%-'%C= 0urase Ksa nu aduca atingere nici Bisericii, nici legiiL, un 0ura"ant ase"anator fiind !racticat si in secolul al 5l6-lea de catre

Andronic al II-lea in %(9( <de!une 0ura"ant !atriar+ului Atanasie=) Prin ur"are, c+iar daca asista" la unele abuzuri, dog"a nu a fost niciodata atinsa in "od serios de inter.entiile i"!aratilor) Pe de alta !arte, acest gen de K"ane.reL de-a lungul secolelor au de.enit tot "ai rare, incat loan al 6l-lea Cantacuzino a0unge sa s!una in %(8I Kca i"!aratul nu are nici un a"estec in "aterie de credintaL) /in !artea i"!aratului era "ult "ai dificil de obtinut anga0a"entul !astrarii unor li"ite in "aterie de disci!lina era ne.oie de aducerea a"inte a fa!tului ca Biserica era o institutie de ordin di.in) /ese"nat de i"!arat, !atriar+ul ra"anea !ana la ur"a alesul lui /u"nezeu si era nu"it K!rin +arul du"nezeiescL asa cu" era "entionat in for"ula de intronizare &'9 ) /e altfel, atunci cand su.eranul il nu"ea !e !atriar+ facand uz de !ro!ria sa autoritate, toata lu"ea ad"itea !rinci!iul confor" caruia eel ales era i"!us de su.eran, dar K/u"nezeu fusese eel care-i ins!irase alegereaL) /e ase"enea, !atriar+ii refuzau intotdeauna ideea ca ar fi datorat ce.a autoritatii u"ane !entru Nicolae 4isticul nu Kactiunea u"anaL %-a !ro"o.at !e tronul !atriar+al, ci :ristos, afir"atie regasita si la ri.alul sau Euti"ie, care adauga Knu oa"enilor datorez ceea ce sunt, ci .ointei lui /u"nezeuL) ;iind .orba de un dar al lui /u"nezeu, !atriar+atul nu !utea fi re.endicat decat tot de /u"nezeu) In !ri.inta calugarilor, acestia au "ers si "ai de!arte considerandu-se scutiti de orice obligatie fata de Stat si legile sale) Ales senator, acelasi Euti"ie !e care %-a" !o"enit de0a, nu .enea niciodata la Constantino!ol, asa cu" conse"na unul dintre "inistrii .re"ii, Zautzes) Tot el s!unea ca !ute" fi orbi si fara indru"ator atunci cand nu res!ecta" in.ataturile e.ang+elice, a!ostolice si scrierile Sfintilor Parinti) In acest sens el a a.ut "ai "ulte inter.entii in gu.ern, cautand sa-% influenteze si !e "inistrul lui Leon al 6l-lea, St7lianos Zautzes) 4ona+ii erau de !arere, la un "o"ent dat, ca Statul nu ar trebui sa aiba legi !ro!rii, functia sa li"itandu-se la su!ra.eg+erea a!licarii legilor religioase) Protestele .iolente ale "inistrului si ale i"!aratului i"!otri.a a"estecului calugarilor in afacerile Statului ne arata ca acestia isi dadeau sea"a de !ericolul !unerii sub tutela a !uterii te"!orale) ;a!tul de.ine si "ai eA!licit in "o"entul in care i"!aratul era legat de Biserica !rintr-un un 0ura"ant el de!unea un 0ura"ant la care se adauga si "o"entul in care el !ri"ea coroana din "ana !atriar+ului, eel care nu trecea !rin acest cere"onial fiind considerat ilegiti") /eci, !uterea religioasa dis!ensa "ai "ult sau "ai !utin !uterea !olitica, acordand Bisericii o influenta deosebita asu!ra autoritatii te"!orale) Pute" s!une ca daca .reun "inistru ar fi sugerat i"!aratului destituirea !atriar+ului, "asura ar fi antrenat anate"a asu!ra su.eranului incoronat de eel destituit &'% )

Astfel Biserica aducea unele restrictii !uterii i"!eriale, ea re!rezentand o ade.arata Kencla.aL in cadrul I"!eriului fata de care este deosebit de er"etica, 0ucand uneori c+iar si rolul de refugiu !entru cei care incalcau legea) Biserica !utea "erge c+iar si "ai de!arte cu rabdare ea cauta sa aca!areze uneori !uterea te"!orala) Ierar+ia su!erioara dorea sa !artici!e la gu.ernare, "ai ales cand in frunte se gasea un !atriar+ energic !entru Nicolae 4isticul fa!tul ca i"!aratul nu-% tinuse la curent cu intentiile sale !ri.ind o eA!editie i"!otri.a bulgarilor, constituia un fa!t scandalos) KCa e!isco!, s!unea el, a" un cu.ant de s!us in deciziile care trebuie "ateL &'# ) /e aici si !ana la ideea ca

4ai "ulte detalii in :)>) BEC@, >es+ic+te b7zantinisc+en Reic+, >ottingen, %$C9) &'% A) /UCELLIER, O!)cit), !) %&%) &'# IBI/E4) %'&

der

ort+odoAen

@irc+e

i"

i"!aratui nu este decat o creatura a Bisericii, nu "ai era decat un !as, !atriar+ul 4i+ail Cerularie in secolul al 5l-lea fund re!rezentantul eloc.ent al acestei tendinte) Cand Isaac Co"nenul !retindea ca nu .a "ai asculta de sfaturile sale, 4i+ail ii declara fara a"biguitate LEu sunt eel care te-a" creat, eu .oi fi eel care te .oi distrugeL) La !utin ti"! du!a ce a rostit aceste cu.inte, acelasi !atriar+ se incalta cu sandale de !ur!ura, sub !reteAtul Kca nu este o asa de "are diferenta intre ar+ierie si su.eranitateL) Alaturi de !atriar+ si Sinodul se gandea la o e.entuala asociere in !ri.inta deciziilor ce trebuiau luate in Stat) Pute" s!une ca Biserica isi !er"ite uneori sa !ractice o !olitica contrara aceleia a i"!aratului c+iar si in do"eniul afacerilor eAterne !atriar+ul Cerularie a facut totul !entru a i"!iedica in %9'& tentati.ele de alianta dintre Constantin 4ono"a+ul si Ro"a) 4ai tarziu, odata cu slabirea !rogresi.a a !uterii i"!eriale, acest ti! de !olitica eAterna a !rogresat in ti"! ce loan al 6lea facea "ari eforturi !entru realizarea unirii cu Ro"a, !atriar+ul Calist era ade!tul unei !olitici ortodoAe stricte) 6ede" ca este absurd sa .orbi" de ceea ce unii au nu"it Kcezaro!a!is"ul bizantinL ' ) Niciodata !uterea te"!orala nu a absorbit autoritatea s!irituals si nici in.ers) In realitate, !lasate in "aini diferite, cele doua au ra"as "ereu inde!endente) A.e" de-a face de0a cu un !roiect al Kteoriei

celor doua !uteriL, !usa la !unct in secolul al I5-lea sub influenta lui ;otie, care facea din !atriar+ si i"!arat, !artile cele "ai i"!ortante ale Statului, garantie a intelegerii intre !uterea i"!erials si cea religioasa) Prin aceasta nu se !unea !roble"a se!ararii dintre s!iritual si te"!oral, deoarece ad"inistrarea I"!eriului lui /u"nezeu cerea colaborare si ar"onie intre cele doua, deci influenta reci!roca nu nu"ai ca era acce!tabila ci si absolut necesara) O alta "etoda de lu!ta i"!otri.a abuzurilor cu caracter tiranic erau ideile de libertate si legalitate "ostenite din lu"ea greco-ro"ana) Ideea teocratica nu era suficient de !uternica la Bizant, incat sa eli"ine orice o!ozitie) In aceasta !ri.inta, o!ozitia la Bizant era inainte de toate conser.atoare, asa cu" ne arata si elogiul facut de Psellos lui 4i+ail al I6-lea <%9(&-%9&%= Kcea "ai "are !arte a su.eranilor abroga legea data de !redecesorii lor si destituie senatori, "eritul lui 4i+ail al I6-lea constand in fa!tul ca nu a facut ni"icL) O!ozitia se !are ca era un fa!t nor"al la Bizant, adesea c+iar "asi.a) Aret+as de Cezareea s!unea ca Knu"ai o "inoritate sustinea !uterea aflata la conducere, in ti"! ce "a0oritatea o tolereazaL) In alte cazuri ne"ultu"irea se "anifesta .iolent, ca in cazul lui AleAios al Ill-lea cand !o!ulatia declara Lnu "ai su!orta" sa fi" gu.ernati de Co"neniL) O ase"enea o!ozitie este de altfel 0ustificata si de traditia crestina care a recunoscut si a incura0at critica "orala a !uterii i"!eriale) /e ase"enea, bizantinii for"ulau critici deosebit de .iolente si de indraznete la adresa !uterii, incat aceasta atitudine !are eAtraordinara si astazi) KPentru "a0oritatea i"!aratilor ro"ani, s!unea Nic+ita C+oniates, este absolut intolerabil ca ei sa se "ultu"easca nu"ai cu do"nia, cu obtinerea de .enituri, cu folosirea bunurilor !ublice ca si cu" ar fi ale lor, cu tratarea oa"enilor liberi ca si cu" acestia ar fi scla.iM daca nu-i considera" ca fiind intele!ti, daca nu a!recie" erois"ul lor, daca intele!ciunea lor nu este co"!arata cu cea a lui Solo"on, daca nu .ede" in ei niste ade.arati dog"atisti, cunoscatori infailibili ai lucrurilor du"nezeiesti si o"enesti, atunci ei se si"t ofensatiL &'& ) Acest citat de"onstreaza ca se !utea folosi un li"ba0 destul de liber la adresa i"!aratului) Un su.eran destul de autoritar cu" a fost 4anuel I <%%&(-%%C9= s-a .azut ne.oit sa acce!te re!rosurile dure ale soldatilor sai, care-% in.inuiau de infrangerea de la 47rio?efalon din %%I8) Cu toate ca i"!aratui are o "isiune di.ina, aceasta nu-% i"!iedica sa aibe slabiciuni ca toti oa"enii) /e aici si nu"eroasele critici cu !ri.ire la di.ersitatea for"elor de adoratie) Aret+as de Cezareea, considerat totusi un bun curtezan, nu era de acord cu obiceiul !ersan al !rosternarii !e care el il considera barbar

&'(

>) /A>RON, E"!ereur et !retre Etude sur le Lcesaro!a!is"eL b7zantin, Paris, %$$8M /)D) >EANA@OPOLOS, C+urc+ and State in t+e B7zantine E"!ire a Reconsideration of Cesaro!a!is", in C+urc+ :istor7, %$8') &'& A) /UCELLIER, O!)cit) !,%&#)

%''

si nede"n !entru eleni) 4i+ail Psellos sublinia li!sa de sinceritate, iar ;otie !unea accentul !e atasa"entul ce trebuia sa eAiste intre eel care gu.erna si gu.ernati) In istoria Bizantului a eAistat un nu"ar i"!ortant de i"!arati, care au incercat sa fie cat "ai a!ro!iati de su!usii lor Constantin al 5-lea <%9'$-%98I= se facea cunoscut su!usilor !rin dre!tate fata de ei, in ti"!ul reconstruirii cetatii /orileea din %%I8, 4anuel Co"nenul a dat eAe"!lu soldatilor sai !rintr-un gest !lin de u"ilinta cara !ietre cu s!atele) Contactul direct cu oa"enii era de ase"enea a!reciat c+iar si atunci cand eel in cauza a.ea "ulte defecte inca!abil, las, AleAios al IIIlea <% %$'-%#9(= era iertat !entru ca stia sa-si a!ro!ie oa"enii) Originea di.ina a !uterii ra"ane indiscutabila, dar nu !oate fi uitat nici funda"entul terestru, c+iar daca !rin aceasta se eA!ri"a de fa!t tot .ointa di.ina) Pentru Psellos autoritatea i"!erials se s!ri0inea !e ( funda"ante !o!orul, Senatul si ar"ata) Rolul acesteia din ur"a era e.identiat in c+i! deosebit fa!tul ca in aceasta institutie, in .irtutea traditiei ro"ane, "a0oritatea .edeau o sursa incontestabila de !utere, "ulti dintre i"!aratii bizantini !ro.eneau din sanul ei <Nic+ifor II ;ocas, AleAios al Ill-lea=) Acelasi Psellos s!unea la un "o"ent dat ca ar"ata ra"ane Kner.ul ro"anilorL) ;acand do.ada aceluiasi conflict uneori !rofund, bizantinii au a.ut unele K!roble"eL in distinctia !e care erau ne.oiti sa o faca intre idealul antic al c+i!ului de Ki"!arat razboinicL si dre!tul di.in ce !resu!unea o detasare fata de anu"ite actiuni eAclusi. "ateriale) In "o"entul in care Ro"an /iogene se eA!une in cursul bataliei de la 4antzi?ert din %9I%, Psellos a"inteste ca gestul sau a atras bat0ocura celor care considerau ca in astfel de situatii un sef trebuie sa ra"ana de!arte, rolul sau li"itandu-se nu"ai la ordine) 4ai "ult decat ar"ata, !o!orul constituia in realitate !rinci!alul funda"ent al !uterii terestre) C+iar daca era "andru de originea sa nobila, Nic+ita Botaniates stia ca datoreaza autoritatea sa

Koa"enilor din !o!orL, Kcelor din !ieteL) /u!a ce a eAilat-o !e i"!arateasa Zoe, 4i+ail al 6-lea se gandea sa adune si sa con.inga nu nu"ai Senatul, dar si !e re!rezentantii !o!orului, ca "asura de reconcilere ulterioara Kcu !o!ulatia ca!italeiL) /e !artea sa, !o!orul isi cunostea !uterea si stia sa se ser.easca de ea in definiti. !o!orul este eel care a !ro.oacat caderea lui 4i+ail al 6-lea <%9&%-%9&#= si tot el este eel care o i"!iedica !e Zoe <%9&#=, cu !rile0ul re.enirii sale, sa o 4ature !e sora sa, Teodora) Cu ti"!ul insa, .ocea !o!orului a fost tot "ai !utin ascultata, fa!t de"onstrat in % %$' cand oa"enii sunt rese"nati sa .ada ca AleAios al Ill-lea de!indea eAclusi. de dorinta ar"atei) Po!orul bizantin nu a cerut niciodata sa eAercite singur !uterea Attaleiates ne s!une ca in "o"entul caderii lui 4i+ail al 6:-lea <%9I%%9IC=, !o!orul se aduna dand i"!resia ca KeAercita !uterea de"ocraticaL, dar sco!ul nu era decat alegerea unui nou i"!arat, Botaniates) /e fa!t bizantinii <!o!orul= au a.ut intotdeauna un si"t ascutit al legalitatii si c+iar al legalis"ului, incat se si"teau !ierduti atunci cand aceste for"e nu erau res!ectate in %9'I !o!orul cerea neincetat lui 4i+ail al 6l-lea <%9'I= sai arate teAtul !rin care il recunostea !e Isaac Co"nenul dre!t succesor si aceasta !entru ca nu dorea sa fie considerat ca a 0urat stra"b acla"andu-% !e Isaac) In realitate, li"itarea !uterii i"!eriale era !ro.ocata "ai !utin de brutalitatea necontrolata a !o!orului, care nu a.ea ca rezultat i"ediat decat inlocuirea unui tiran cu altul, ci de sensul i"!licit al legalitatii care i"!unea actelor des!otice o contradictie !er"anenta) In intelesul obisnuit, !uterea su!re"a este de fa!t o autoritate legala si aceasta !entru ca i"!aratul este !ersonificarea legii, iar in cazul eAceselor tiranice riscul este de a se nega !e sine insusi) LCa o", s!unea @e?au"enos, i"!aratul este su!us legilor care garanteaza !ietateaL ) Cea "ai i"!ortanta lege in acest sens era cea care stabilea succesiunea la tron c+iar daca totul .ine de la /u"nezeu, bizantinul era con.ins ca luarea !rin .iolenta a tronului nu era un fa!t legalM de aceea Isaac Co"nenul .a abdica toc"ai din cauza re"uscarilor K!entru ca dobandise tronul fara sa res!ecte legeaL, in fa.oarea succesorului sau, Constantin al 5-lea, care s!era sa a0unga la !utere Kin conditii legaleL) Pe de alta !arte, in "o"entul &'' IBI/E4, !) %&() %'8

in care a0unge la !utere, i"!aratui nu !oate face ceea ce .rea !rintre legile nescrise, el trebuia sa res!ecte si !e Kcele ale I"!eriului Ro"anL, sau !e cele de0a eAistente) El a.ea dre!tul sa le si

inter!reteze a0utat insa de 0uristi, fara !osibilitatea luarii unei decizii !ersonale) Acest lucru era !osibil nu"ai atunci cand nu eAistau !re.ederi legale, cu conditia res!ectarii dre!tului cutu"ier, ti!ic grecesc, care nu a incetat sa coeAiste cu dre!tul ro"an scris) I"!aratui !utea face c+iar legi, insa cu res!ectarea fondului legislati. anterior, ceea ce interzicea editarea unor legi arbitrare sau !rea inde!artate de legislatia de0a eAistenta) Bizantinii nu au uitat niciodata !rinci!iile funda"entale ale Statului, si anu"e distinctia care trebuie facuta in cazul i"!aratului, intre autoritatea sa !ublica si !ersoana !ri.ata, confuzie care risca sa duca la tiranie) Su.eranul nu a.ea dre!tul sa confunde finantele Statului cu !ro!riul sau buzunar) In acest sens, AleAios Co"nenul era acuzat de Zonaras ca Knu "ai "erita nu"ele de basileuL &'8 ) In .irtutea acelorasi !rinci!ii, !are anor"al ca i"!aratui in functie sa dis!una du!a bunul sau !lac de tron) /ecizia lui 4ono"a+ul de Ka alege el insusi un i"!arat care sa-i succeadaL, a!are in .iziunea lui Attaleiates ca un eAces de !utere) Bizantinii erau de ase"enea con.insi ca fiecare i"!arat era in.estit cu datorii fata de intreaga co"unitate, !e care nu !utea sa le ignore si cu atat "ai !utin sa se sustraga) In !ri.inta functionarilor statului, de care de!indea binele !ublic, atributiile lor nu !uteau deri.a din si"!la fantezie i"!erials) Pentru Psellos generozitatea lui 4i+ail al 6l-lea, care !ro"o.a !e fiecare "ai degraba la inta"!lare Kera !ur si si"!lu +aosL) Constrans de Biserica, ar"ata, !o!or si legi, scrise sau nescrise, i"!aratui care trebuia sa se tea"a ca intr-o zi risca sa fie abandonat de /u"nezeu, sfarseste !rin a fi "ai degraba un o" fragil) Pentru a !ro"o.a ordinea si stabilitatea in I"!eriu era ne.oie de i"!unerea unui !rinci!iu clar in treburile statului nu !utea fi ales oricine) Anar+ia si lu!ta diferitelor factiuni nu !uteau fi ingaduite) Razboaiele ci.ile sau lo.iturile de Stat a.eau dre!t consecinta !rintre altele si !ro.ocarea unui ade.arat .id de !utere, care ducea la anar+ie si tulburari)

Paleologii Bi caderea I"!eriului Bizantin <%#8%-%&'(=

Cruciadele si do"inatia latina au lasat I"!eriul Bizantin intr-o stare de e!uizare econo"ics accentuata, cu un teritoriu ce re!rezenta nu"ai u"bra celui din .re"ea Co"nenilor) La Constantino!ol, !alate si cartiere intregi se gaseau in ruina, iar orasul isi re.enea cu greu de !e ur"a celor inta"!late in %#9&) Celelalte localitati ale I"!eriului erau de ase"enea i"aginea ca!italei, s!erantele re.enirii la !ros!eritatea de alatadata fiind "ini"e negustorii .enetieni si geno.ezi

eA!loatau la "aAi" co"ertul cu Orientul grecesc) I"!eriul era redus in Asia 4ica, la teritoriul I"!eriului de la NiceeaM in Euro!a, la Tracia si la o !arte a 4acedoniei Lun cor! debil, slabit si "izerabil, a.and un ca! enor", Constantino!olulL <C+) /ie+l=) /e 0ur i"!re0ur erau State inde!endente sau ostile Trebizonda, care !ana la cucerirea de catre turci, a trait din !ro!riile resurseM des!otatul de E!ir si ducatul Ne!ratos, State grecesti care acce!tau destul de greu suzeranitatea bizantina) /ucatul Atenei, a continuat sa a!artina francezilor, du!a care a trecut in "ana catalanilor, iar !rinci!atul 4oreei a re.enit in cele din ur"a I"!eriului) In sfarsit, nenu"aratele insule si o "are !arte a localitatilor de coasta erau in "ana geno.ezilor si a .enetienilor) Ce.a "ai de!arte de acest I"!eriu dislocat si aflat in agonie, se gaseau Statele din Occident, Serbia, Bulgaria si turcii) Aceasta era situatia in "o"entul in care tru!ele lui 4i+ail al 6:I-lea Paleologul <%#'$%#C#=, au !atruns in Constantino!ol) In aceasta ulti"a !erioada a Istoriei Bizantului <%#8%-%&'(= distinge" doua eta!e do"nia lui 4i+ail al 6:I-lea si cea a succesorilor sai) Anul %#C#, cand "oare 4i+ail al 6:I-lea si a0unge la tron Andronic al II-lea <%#C#-%(#C=, a "arcat de fa!t o ru!tura

&'8 IBI/E4, !) %'%)

%'I

insotita de decadenta bizantinaM 4i+ail al 6:I-lea a a.ut ca !rinci!al obiecti. i"!iedicarea ofensi.ei latine in Orient, acti.itatea si succesul !oliticii facandu-% dre!t ulti"ul "are i"!arat al Bizantului) Un o" singur nu !utea insa inlatura cauzele !rofunde ale declinului unui I"!eriu e!uizat, de aceea succesorii sai nu au !utut face "ai "ult decat sa intarzie deznoda"antul final) Andronic al II-lea <%#C#-%(#C= si Andronic al Ill-lea <%(#C-%(&%= au asistat ne!utinciosi la cresterea !uterii turcilor in Asia) loan al 6-lea <%(&%-%($%=, i"!reuna cu loan al 6l-lea Cantacuzino < %(&%-%(''= au .azut cu" sarbii lui /usan a0ungeau la !ortile Constantino!olului !recu" si !ri"ele cuceriri turcesti in Euro!a) Sub 4anuel al II-lea <%($%-%&#'= si loan al 6:I-lea <%&#'-%&&C=, !rogresul turcilor a redus I"!eriul la ca!itala si la i"!re0uri"ile acesteia, iar calatoriile u"ilitoare ale ulti"ilor doi in Occident !entru a cere a0utor, au ra"as infructuoase) LNu se dorea decat !rofitul de !e ur"a "izeriei I"!eriului grec, !entru a-% do"ina religios, !entru a-% cuceri !olitic si a-% eA!loata econo"icL, s!unea C+) /ie+l)

/eznoda"antul era deci ine.itabil si a sur.enit in #$ "ai %&'(, cand ulti"ul i"!arat bizantin Constantin al 5l-lea a "urit eroic !e zidurile Constantino!olului asaltat de turci)

Situatia interna Bi eAterna a I"!eriului

In ulti"a !erioada a I"!eriului bizantin, i"!aratii au fost ne.oiti sa faca fata unor "ari dificultati financiare, introducand noi taAe si i"!ozite asu!ra unor categorii sociale eAce!tate !ana atunci) /in !acate, aceste "asuri nu au !utut fi eficiente intr-un Stat al carui co"ert se afla in "ana strainilor) I"!eriul nu "ai !utea intretine flota si !e soldatii ar"atei terestre, !latiti foarte rau, fa!t !entru care a.eau loc in "od frec.ent re.o?e) Ca intotdeauna la Bizant, dis!utele religioase au fost refleAul agitatiei !olitice si "ai ales al dis!utei in 0urul unei e.entuale uniri cu Ro"a) /u!a "oartea lui Teodor al II-lea Las?aris <%#'&-%#'C=, coroana i"!erials a re.enit fiului sau "inor, loan al I6-lea Las?aris <%#'C-%#8%=, regenta fiind asigurata de un !ersona0 de conditie "odesta, >eorge 4uzalon) In fata acestei situatii, aristocratia condusa de 4i+ail Paleologul a reactionat .iolent 4uzalon este asasinat, iar regenta !reluata de 4i+ail Palelogul) Acesta !ro.enea dintr-o fa"ilie aristocratica, a.ea s!ri0inul ar"atei si al clerului, ascensiunea sa datorandu-se "eritelor sale si situatiei eAterne care i"!unea o conducere fer"a) Tot acu" asista" si la alcatuirea unei noi coalitii occidentale condusa de 4anfred, regele Siciliei si fiul natural al lui ;rederic+ al IIlea :o+enstaufen, care nelinistiti de consolidarea I"!eriului de la Niceea se asociaza cu des!otul E!irului, 4i+ail al II-lea <%#(I-%#I%=, i"!otri.a i"!aratului bizantin) Alianta a gasit s!ri0in si la regele sarb Uros I, nelinistit si el de ascensiunea I"!eriului bizantin) In ciuda acestor dificultati, 4i+ail al 6:I-lea, cu s!ri0inul fratelui sau loan Paleologul, a obtinut o .ictorie stralucita in toa"na anului %#'$ !e 6alea Patagoniei, luandu-% c+iar !rizonier !e !rinci!ile A+aiei) El a fost "ai tarziu eliberat in sc+i"bul cedarii unor localitati din Pelo!onez) In .ederea ani+ilarii unei e.entuale contraofensi.e a .enetienilor, 4i+ail al 6:I-lea a inc+eiat in %#8%o alianta cu >eno.a, care a !er"is !atrunderea !e !iata bizantina a acestei re!ublici "ariti"e) >eno.ezii !reiau !ractic in acest fel su!re"atia co"erciala in Orient, detinuta !ana atunci de .enetieni &'I ) Un alt e.eni"ent deosebit de i"!ortant a fost incoronarea lui 4i+ail al 6:I-lea in Biserica Sfanta Sofia de catre !atriar+ul Arsenie !e %' august %#8%) Actul si"boliza renasterea I"!eriului

bizantin si crearea unei noi dinastii care a do"nit a!roa!e #99 de ani) In sc+i"b i"!aratul legiti", loan al I6-lea Las?aris, a fost izolat)

6ezi 4) BALAR/, Etat et la colonisation au 4o7en Age, L7on, %$C$M Ide", La Ro"anie genoise, # .ol), Ro"a, %$ICM 4) BALAR/, A) /UCELLIER, Coloniser au 4o7en Age, Paris, %$$'M ;r) T:IRIET, La Ro"anie .enetienne, Paris-Ro"a, %$'$) %'C

Pe !lan eAtern, in aceasta !erioada I"!eriul bizantin era a"enintat de occidentali >recia continua sa fie sub do"inatia latinilor !rin des!otatele de E!ir, 4oreea, Atena, A+aia, iar des!otatele de E!ir si eel de la Tesalia erau ostile I"!eriului bizantin) /e ase"enea, in Nordul Peninsulei Balcanice, sarbii si bulgarii, isi "arisera regatele in dauna bizantinilor, dar nu erau in stare sa organizeze actiuni ostile de "are a"!loare i"!otri.a I"!eriului decat !rintr-o !olitica de aliante) In Occident, ina"icul eel "ai !uternic era regatul Siciliei, care de.enise foarte !ericulos du!a "oartea lui 4anfred, un dus"an al !a!alitatii, cu Carol de An0ou de.otat scaunului !a!al) /in acest "o"ent ince!e o !erioada de aliante con0ucturale cu sarbii lui Uros sau cu bulgarii tarului Constantin, i"!otri.a lui 4i+ail al 6:I-lea, !use la cale de Carol de An0ou) In aceste conditii, 4i+ail al 6:I-lea s-a do.edit a fi un bun di!lo"at, reusind sa rezol.e dificultatile in care se afla, "ai "ult !rin abilitate !olitica decat !rin forta "ilitant) /e !artea sa %-a a.ut si !e regele ;rantei Ludo.ic al I5-lea, eel care !rin !artici!area la cruciada i"!otri.a arabilor, %-a i"!iedicat !e fratele sau Carol de An0ou sa atace Constantino!olul) Situatia conflictuala a fost atenuata si de urcarea !e scaunul !a!al al lui >rigorie al 5-lea <%#I%-%#I8=, eel care in sc+i"bul neutralitatii lui Carol de An0ou cere lui 4i+ail al 6:I-lea accelerarea tentati.elor de unire)

Tentati.ele de unire de la L7on <%#I&=

In aceasta situatie bizantinii erau in fata unei alegeri delicate fie erau acce!tate conditiile latinilor si astfel era reconstituita lu"ea crestina in .ederea inlaturarii !ericolului oto"an, cu riscul unei e.idente disolutii intr-un crestinis" ce le de.enise de0a strain, fie isi !rezer.au s!iritualitatea traditionala !rin abandonarea oricarei s!erante de conser.are a I"!eriului Oriental &'C ) Alegand cea

de a doua solutie, bizantinii au ales "oartea lor !olitica, infrangerea de catre turci si au res!ins "oartea culturala ce le-ar fi .enit !rin unirea cu Occidentul) 4i+ail al 6:I-lea a incercat sa con.inga clerul ortodoA de necesitatea infa!tuirii unirii cu Ro"a si in ciuda unei o!ozitii e.idente, el a tri"is o delegatie la L7on for"ata din fostul !atriar+ >+er"an, "arele istoric si o" de stat >eorge Acro!olites si din "itro!olitul de Niceea, Teofan) Intre ti"!, ade!tii unirii %-au castigat de !artea sa si !e loan 6e??os, un teolog de frunte care !ana atunci fusese un ad.ersar al unirii) C+iar daca di.ergentele doctrinale nu se agra.esera, iar dog"a ro"ana a.ea unii !artizani !recu" loan 6e??os in secolul al 5:I-lea sau !e filozoful /i"itrios C7dones in secolul al 5l6lea, bizantinii a.eau "ari rezer.e in !ri.inta !retentiilor disci!linare ale Bisericii latine) Lu"ea ortodoAa, in care rolul sinodului te"!era si li"ita adesea !uterea !atriar+ala, nu !utea acce!ta e.olutia "onar+ica a Ro"ei tot "ai e.identa din secolul al 5l-lea) /aca recunoasterea su!re"atiei teoretice a !a!ei !utea fi ad"isa, nu !utea fi tolerata i"!unerea unei dog"e de catre acesta) C+iar si !artizanii unirii nu acce!tau ca !a!a sa de.ina in afara sinodului o autoritate in "aterie de credinta) /u!a refor"a gregoriana insa, autocratia ro"ana a res!ins ideea unui sinod, singurul loc in care bizantinii ar fi acce!tat sa se realizeze unirea) Sinoni"a cu su!unerea fata de Ro"a, unirea de.enea o afacere !ur !olitica, care ur"a sa asigure Bizantului s!ri0inul ro"an in lu!ta i"!otri.a dus"anului "usul"an) Unirea care s-a realizat la L7on in 8 iulie %#I& nu a fost inteleasa nici de cler, nici de !o!or res!insa de Statele grecesti dizidente !recu" E!irul si Tesalia, ea a fost abandonata si de fiul lui 4i+ail al 6:I-lea, Andronic al II-lea, in "o"entul in care necesitatile !olitice nu o "ai cereau) Tot ratiuni tactice au condus si la alte tentai.e facute !e .re"ea i"!aratilor Andronic al IIIlea <%(#C-%(&%=, loan al 6-lea <%(&%-%($%= si 4anuel al II-lea <%($%%&#'=)H Aceste incercari au cul"inat !ractic cu o ade.arata catastrofa s!irituals !entru Biserica bizantina conciliul de la ;errara-

&'C 6ezi /)D) >EANA@OPOLOS, E"!eror 4ic+ael Palaeologus and t+e Eest, Ca"bridge, 4assac+usetts, %$'$) Ca!itolul % % al acestei lucrarii face se refera la unirea de la L7on din %#I&) %'$

;lorenta din %&(C-%&($, care s-a inc+eiat cu ca!itularea in fata Ro"ei a celor care au se"nat unirea) Pentru a intelege dra"atis"ul "o"entului, trebuie sa ne i"agina" deruta in care se aflau bizantinii

in fata i"inentei distrugeri a I"!eriului de catre Isla" si !resiunea financiara eAercitata de latini nu a.eau bani !entru a se intoarce la Constantino!ol &'$ ) La acestea se adaugau si alte !resiuni !si+ologice .enite din !artea i"!aratului si a intrigilor latinizante care ur"areau realizarea cu orice !ret a unirii) Sarbatorirea in %$($ de catre catolici a 0ubileului unirii de la ;errara-;lorenta a re!rezantat do.ada unei !rofunde neantelegeri a ade.aratei constiinte ecleziale a Bisericii OrtodoAe) ;a!tul ca 4arcu Eugenicul, e!isco!ul Efesului, nu a se"nat actul de unire, %-a facut !e acesta sa de.ina !ractic re!rezentantul autorizat al credintei Bisericii OrtodoAe, al eA!erientei si traditiei sale) In "o"entul in care bizantinii au re.enit la Constantino!ol, ei au res!ins unirea care le fusese i"!usa, iar caderea I"!eriului cati.a ani "ai tarziu, eli"ina in "od tragic ratiunea acestui act) I"!eriul !entru care unii erau gata sa sacrifice OrtodoAia, inceta sa "ai eAiste) Aceste tentati.e de unire au consolidat !ractic se!ararea !roble"a unitatii Bisericilor a fost "ulta .re"e a"estecata cu "inciuna si calculul) Biserica nu cunoaste decat unitatea, deci nu !oate recunoaste un e.entual Kacord de unireL) Uniatis"ul i"!lica !ractic o li!sa de incredere in unitate, o negarea a actiunii +arului, care !oate anula orice neintelegere) Inde!artarea "utuala a Orientului de Occident, s-a inc+eiat !rintr-o se!arare co"!leta Orientul ortodoA si Occidentul catolic) Re.enind la unirea de la L7on din %#I&, !ute" s!une ca a fost ur"ata de unele consecinte) Pe !lan eAtern, situatia !olitica s-a a"eliorat) Carol de An0ou si .enetienii au fost o!riti de la atacul asu!ra Constantino!olului, iar 4i+ail al 6:I-lea a obtinut unele .ictorii !e "are i"!otri.a .enetienilor) Pe !lan intern, 4i+ail al 6:I-lea a declansat o a"!la actiune de !ersecutare a celor care nu acce!tasera unirea, inc+isorile fiind !line acu" cu oa"eni !ro.enind din randul tuturor claselor sociale) /u!a "oartea lui Carol de An0ou in %#C#, i"!aratul a sca!at de cea "ai grea a"enitare din .re"ea sa, e.eni"entul di"inuand totodata si !uterea de actiune a sarbilor si bulgarilor)

I"!eriul Bizantin sub ur"aBii lui 4i+ail al 6:I-lea) Pri"ele conflicte cu turcii oto"ani

Odata cu "oartea lui 4i+ail al 6:I-lea in %#C#, a ince!ut !ractic declinul I"!eriului bizantin) Procesul a a.ut la baza cauze "ulti!le inca!acitatea ur"asilor lui 4i+ail al 6:I-lea de a gestiona cores!unzator situatiile de criza, structura sociala si econo"ica fragila a societatii bizantine,

!atrunderea !rogesi.a a geno.ezilor si .enetienilor !e !ietele interne bizantine) Sub ur"asul sau, Andronic al II-lea <%#C#-%(#C= asista" la in"ultirea !roble"elor interne) Criza financiara %-a obligat sa renunte la intretinerea flotei si sa lase a!ararea "ariti"a !e sea"a geno.ezilor, lucru care se .a do.edi a fi o "are greseala I"!eriul bizantin de!indea din !unct de .edere econo"ic si "ilitar de geno.ezi) Andronic al II-lea a li"itat si efecti.ele ar"atei terestre, ne!utand rezista turcilor) Pe !lan religios, el a a.ut o atitudine diferita fata de cea a tatalui sau, fund un ad.ersar al unirii de la L7on din %#I&) In acest sens %-a inlocuit !e !atriar+ul loan 6e??os cu Iosif, iar inaltii functionari care acce!tau unirea erau scosi din functie) O "asura i"!ortanta luata de Andronic a .izat statutul 4untelui At+os, !rin +riso.ul din %#$% el trecand "anastirile sub autoritatea directa a !atriar+ului) Protosul Sfantului 4unte, care din .re"ea lui AleAios I Co"nenul era confir"at de i"!arat, acu" era recunoscut de !atriar+) /e ase"enea, sub Andronic al II-lea a fost alcatuita o noua Notitia e!isco!atu", care trebuia sa cores!unda noilor cerinte ale ti"!ului, fiind "entionate in aceasta lista 4itro!olia 6icinei si e!isco!ia 6la+ilor)

&'$ 6ezi D) >ILL, Le concile de ;lorence, Tournai-Paris, %$8&) %89

In "od firesc, slabiciunile de !e !lan intern au condus la o !olitica eAterna "odesta, in care sa cautat asigurarea linistii !rin tratati.e de !ace cu !o!oarele din Nord, Sud, Est si 6est) Cu toate acestea, i"!aratul Andronic al II-lea a co"is o gra.a greseala !rin a"estecul sau in conflictul dintre .enetieni si geno.ezi din anul %#$&) Initial, bizantini au fost alaturi de geno.ezi, fa!t care a condus la un coflict desc+is cu .enetienii, din care au castigat cei din ur"a, iar !acea din %(9# era defa.orabila bizantinilor) La randul lor turcii reusisera ca !ana la %(99 sa cucereasca intreaga Asie 4ica si sa controleze "ai "ulte orase) Instalarea lor in Bitinia, langa Constantino!ol le-a !er"is sa !atrunda "ai usor in Peninsula Balcanica) Pentru a face fata acestui gra. !ericol, Andronic al II-lea a recurs la "ercenari, !er"itand trecerea in I"!eriu a cca) %8)999 de alani, care ur"au sa lu!te cu turcii) Cu toate acestea, bizantinii au fost infranti, iar Andronic al II-lea a cerut de data aceasta a0utor catalanilor, condusi de Roger ;lor) Acesta !oseda o ar"ata de 8)'99 de soldati catalani si (8 de corabii, care se anga0asera i"!otri.a turcilor cu conditia ca Roger ;lor sa !ri"easca titlul de "are duce <co"andant al ar"atei bizantine=) In %(9& catalanii au !ornit o a"!la ca"!anie i"!otri.a turcilor, inc+eiata cu eliberarea unor regiuni din ;rigia) /u!a aceasta data a!ar neintelegeri intre

bizantini si catalani, iar du!a uciderea lui Roger ;lor din %(9', intr-un co"!lot organizat de fiul lui Andronic al II-lea, 4i+ail al I5-lea, se a0unge la 0afuri in T+esalia, 4acedonia, Tracia si 4untele At+os) Catalanii nu au reusit sa cucereasca Tesalonicul indre!tandu-se catre ducatul Atenei unde i-au alungat !e francezi) Ti"! de I9 de ani Atena si Teba au trecut de sub do"inatia franceza sub cea a catalanilor) Aceste cate.a date ne arata cat de fragil de.enise I"!eriul bizantin in Peninsula Balcanica, situatie agra.ata ulterior de razboaiele ci.ile dintre Andronic al II-lea si ne!otul sau Andronic al Ill-lea &89 ) Razboaiele interne dintre cei doi au tulburat .iata bizantina in al treilea deceniu al secolului al 5l6-lea) Era !ractic ince!utul unei !erioade de lu!te ci.ile care .or continua si in deceniul al cincilea al secolului al 5l6-lea, contribuind la dezagregarea I"!eriului bizantin, la slabirea fortelor sale) 4oti.ele acestui conflict de fa"ilie erau de natura !ersonala, do"inate "ai ales de co"!orta"entul i"!rudent al ne!otului) Printre !artizanii lui Andronic al II-lea s-a aflat si .iitorul i"!arat loan al 6l-lea Cantacuzino &8% ) Conflictul s-a inc+eiat in %(#C cu infrangerea si inlaturarea de !e tron a lui Andronic al II-lea) In Asia 4ica, turcii au facut !rogrese notabile, cucerind rand !e rand Brusa in %(#8, Niceea in %(#$ si Nico"idia in %((I) La "oartea lui Andronic al Ill-lea in %(&%, ei de.enisera !ractic sta!anii Asiei 4ici si faceau dese incursiuni in Tracia) Ase"enea sarbilor ei au !rofitat sub do"nia lui loan al 6-lea <%(&%-%($%= de lu!tele interne ale Bizantului loan Cantacuzino care-si casatorise fata cu sultanul Or?+an conta !e a0utorul turcilor in .ederea obtinerii tronului, !er"itand instalarea acestora in Tracia si oferindu-le un loc !e "alul euro!ean al /ardanelelor) /in acest "o"ent turcii nu au incetat sa inter.ina in !roble"ele interne ale I"!eriului) Ei si-au consolidat !ozitia in regiunea >alli!oli, !unct de !lecare s!re Balcani) 4urad I a cucerit Tracia, ;ili!o!oli, Adriano!ole, unde !ractic isi instaleaza si ca!itala ca se"n distinct al a"bitiilor lor euro!ene) In fata acestui !ericol, loan al 6-lea a incercat o oarecare a!ro!iere de Occident el se de!laseaza la Ro"a in %(8$, acce!tand o "arturisire de credinta confor"a cu dog"a catolica, in care il recunostea !e !a!a dre!t conducatorul crestinatatii) Acest acord a ra"as la fel de li!sit de !ers!ecti.e !recu" eel de la L7on, dar la intoarcere el a trecut !e la 6enetia, unde a fost retinut ca debitor insol.abil) loan al 6-lea este in cele din ur"a eliberat contra su"ei datorate de catre fiul sau, 4anuel) Turcii si-au continuat ofensi.a, zdrobind I"!eriul sirb in batalia de la @osso.o din %(C$ si trecandu-i !e bulgari sub do"inatie)

&89 Era fiul lui 4i+ail al I5-lea) Pentru aceasta !erioada .ezi /) NICOL, T+e Last Centuries of B7zantiu", %#8%-%&'() Londra, %$I#) /es!re Andronic al Ill-lea !oate fi consultat U)6 BOSC:, Androni?us :I Palaiologos) 6ersuc+ einer /arstellung der B7zantinisc+e >esc+ic+te in den 0a+ren %(#%-%(&%, A"sterda", %$8') /) NICOL, T+e ;a"il7 of @anta?uzenos, % %99-%&89, in /u"barton Oa?s Studies, 5I, %$8CM >) EEISS, Doannes @anta?uzenos) Aristo?rat, Staats"ann, @aiser und 4onc+, Eiesbaden, %$8$) %8%

loan al 6-lea Paleologul Bi loan al 6l-lea Cantacuzino

/u!a "oartea lui Andronic al Ill-lea la %' iulie %(&%, succesor a ra"as loan al 6-lea <%(&%%($%=, fiul sau, i"!reuna cu "a"a sa, Ana de Sa.oia) La randul sau, loan Cantacuzino, ca a!ro!iat al i"!aratului decedat, !retindea rolul de regent) Aceste !retentii au dus la for"area unei !uternice o!ozitii for"ata din Ana de Sa.oia si !atriar+ul loan Calecas) Cel "ai !ericulos ad.ersar al !ri"ului "inistru a fost insa AleAis A!ocaucos, un bun general, reco"!ensat !entru "eritele sale cu bogatii si onoruri) Intrigile interne la care s-au adaugat !ericolele eAterne au agra.at si "ai "ult criza interna) Turcii, care a0unsesera la "alurile Asiei 4ici, au intre!rins eA!editii !e tar"urile Traciei, sarbii inaintasera !ana la Tesalonic, iar bulgarii a"enintau sa intre si ei in razboi) loan Cantacuzino reuseste totusi sa restabileasca !acea cu a0utorul tru!elor !e care le recruta !e cont !ro!riu) In acest "o"ent s-a declansat in "od desc+is un ade.arat razboi ci.il loan Cantacuzino se declara i"!arat la /e"otica in %(&%, recunoscand totodata legiti"itatea lui loan al 6-lea si !e "a"a sa, Ana de Sa.oia) Prin aceasta declaratie el dorea sa arate ca nu lu!ta i"!otri.a fa"iliei i"!eriale, ci i"!otri.a lui AleAis A!ocaucos) /e !artea lui Cantacuzino erau aristocratii si nobilii din Tracia, !recu" si calugarii isi+asti) Ad.ersarii !ro.eneau din randul !aturii de "i0loc, a claselor de 0os si dintre !artizanii !roocidentali) Razboiul ci.il dintre Cantacuzino si A!ocaucos era agra.at si de cresterea !uterii sarbilor condusi de Stefan /usan si de cea a turcilor) In !lus, inter.entia !uterilor straine a.ea loc intr-un "o"ent in care societatea bizantina era di.izata din !unct de .edera religios, iar !uterea "ilitara era slabita) Isi+as"ul, un curent .ec+i in s!iritualitatea bizantina, a fost e.identiat de Sfintii Si"eon Noul Teolog si >rigorie Sinaitul) Idealul su!re" al isi+astilor era ca !rin curatirea de !ati"i sa a0unga la

starea de liniste care sa !er"ita .ederea lu"inii taborice, de la Sc+i"barea la ;ata) Pentru a atinge acest tel "ona+ii lu!tau cu !ati"ile lor si de "ulte ori alegeau, !entru eficientizare, izolarea) Ei foloseau si o !ozitie s!eciala a cor!ului, isi !otri.eau ca!ul cu barba in !ie!t si cu !ri.irea s!re ini"a, rostind rugaciunea L/oa"ne Iisuse :ristoase "ilueste-"aL) Practica si conce!tia ca lu"ina taborica !oate fi .azuta, a creat o serie de dis!ute in I"!eriul Bizantin) Au eAistat oa"eni care au contestat .alabilitatea lu"inii taborice, !rintre acestia nu"arandu-se si calugarul 6arlaa" din Calabria <Sudul Italiei=) 6arlaa" ii nu"ea !e isi+asti in "od ironic, L!ri.itori in buricL, s!unand ca lu"ina taborica nu este eterna, deci nu !oate fi .azuta) In acest conteAt a!are Sfantul >rigorie Pala"a, Lca"!ionulL doctrinei isi+aste, care aduce o distinctie esentiala intre fiinta di.ina <ousia= si lucrarile ei <dina"is= &8# ) Pentru a eA!lica si "ai bine ra!ortul dintre fiinta si lucrare, Pala"a s!unea ca esenta soarelui nu !oate fi cunoscuta, dar !ute" .edea efectul sau) Siste"ul isi+ast i"!linea dorinta o"ului de a se uni cu /u"nezeu, creand o !unte de legatura intre lu"ea de aici si cea de dincolo) Aceasta era o nostalgie "ai .ec+e a crestinilor, "anifestata si !e !arcursul dis!utelor +ristologice) Isi+as"ul a fost declarat doctrina oficiala a Bisericii bizantine in ur"a sinodului din anul %('% de la Constantino!ol, iar intre %('%-%('8, re!rezentantul gandirii scolastice occidentale, >rigore A?indin, a fost conda"nat) 6ictoria lui Pala"a din %('% nu era co"!leta !entru ca Biserica e.ita sa conda"ne !e ad.ersarii isi+as"ului) Un obstacol !entru isi+as" au fost Ana de Sa.oia si !atriar+ul loan CalecasM Sfantul >rigorie Pala"a este arestat a0ungandu-se ca !e !lan religios I"!eriul sa fie i"!artit in doua gru!ari) In .ara anului %(&' a "urit la Constantino!ol AleAis A!o?au?os, lucru care i-a dat !osibilitatea lui loan Cantacuzino <%(&I-%('&= sa obtina unele .ictorii cu a0utorul turcilor &8( ) Pe #% "ai %(&8 el a fost incoronat la Adriano!ol ca i"!arat de catre !atriar+ul Ierusali"ului, fa!t care

D) 4EQEN/OR;;, >regoire Pala"as et la "istiGue ort+odoAe, Paris, %$'$) &8( In .ara anului %(&', loan Cantacuzino inc+eie o alianta cu Os"an conducatorul turcilor os"anlii, dandu-I de sotie !e una din fiicele sale) %8#

"arca legalitatea declaratiei de la /e"otica din %(&%) Pe data de ( februarie %(&I loan Cantacuzino a intrat triu"fal in Constantino!ol, fund recunoscut ca i"!arat c+iar si de catre ad.ersarii sai) In

noile conditii, Ana de Sa.oia isi sc+i"ba atitudinea fata de isi+as", ll de!une din scaunul !atriar+al !e loan Calecas, !e care-% inlocuieste cu Isidor, iar Sfantul >rigore Pala"a este scos din inc+isoare) Instalarea !e tron a lui loan Cantacuzino a re!rezentat .ictoria isi+as"ului) Pe !lan eAtern, loan al 6l-lea Cantacuzino a colaborat c+iar si cu turcii, !astrandu-si interesul !entru teritoriile grecesti, atitudine "anifestata !rin fondarea des!otatului de 4oreea si .a fi ostil geno.ezilor) Ostilitatea fata de acestia din ur"a era 0ustificata de taAele de C9] !e care geno.ezii le incasau de la bizantini !entru trecerea !rin Bosfor) Tru!ele bizantine sunt insa infrante in %(&$, iar eforturile de refacere a flotei au fost zadarnice) In %('# se declanseaza din nou razboiul ci.il dintre loan Cantacuzino si loan al 6-lea Paleologul, inc+eiat cu abdicarea !ri"ului, in noie"brie %('&) /in acest "o"ent, loan Cantacuzino i"braca +aina "ona+ala, se retrage la At+os, unde este influentat de doctrina isi+asta) Cu !rile0ul razboaielor ci.ile care au a.ut loc in aceasta !erioada la Bizant, intalni" si conducatori dobrogeni aflati sub conducerea lui /obrotici) El se afla in fruntea unui des!otat care fusese inte"eiat intre anii %(#9-%(## si cu!rindea regiunea nu"ita Ltara Ca.erneiL, adica tinutul dintre 6arna si Caliacra) Tot in cadrul razboielor ci.ile de la Bizant din %(&8 afla" si nu"ele lui Balica, un conducator dobrogean, care a inter.enit in lu!tele dintre bizantini !rin tri"iterea a %)999 ostasi ce ur"au sa lu!te sub conducerea lui /obrotici alaturi de Ana de Sa.oia si de loan al 6-lea) Rolul 0ucat de /obrotici este e.identiat si !rin fa!tul ca el a0unge sa fie des!ot !este un tinut cu!rins intre 6arna si Caliacra, iar for"atiunea sa !olitica de.ine foarte i"!ortanta in Balcani) In %(C8 /obrotici a "urit, iar fiul sau I.anco scotea !ro!ria "oneda de aur, ceea ce de"onstra ca Statul dobrogean isi "entinea la acea data inde!endenta) Atat /obrotici cat si fiul sau I.anco au a.ut legaturi stranse cu 6laicu 6oda si cu 4ircea eel Batran) Situatia I"!eriului Bizntin sub ulti"ii i"!arati !aleologi <%($%-%&&C=

/o"nia lui 4anuel II <%($%-%&#'=, ur"asul lui loan al 6-lea, a ince!ut in conditii deosebit de grele, I"!eriul fund redus !ractic la ca!itala, iar o buna !arte a Pelo!onezului se afla in "ana turcilor &8& ) In iarna anilor %($(-%($&, Baiazid %-a so"at !e noul i"!arat si !e conducatorii statelor sla.e din Balcani sa-i aduca o"agiu) LIn.itatiaL a fost ur"ata de blocarea Constantino!olului, o!rirea a!ro.izionarii cu a!a, astfel incat ca!itala era asfiAiata de "izerie) /in %($(, !e fondul li!sei de unitate dintre diferitele State crestine, turcii au reusit sa cucereasca !e rand Bulgaria in %($(, care

a ra"as sub sta!anirea lor ti"! de '99 de ani, a!oi Serbia si /obrogea) 4ircea eel Batran a reusit sasi !astreze inde!endenta !rin !lata unui tribut) /u!a infrangerea de la Nico!ole din %($8, i"!aratul bizantin, !rofund descura0at a adresat "ai "ulte a!eluri lu"ii crestine sa adresat rusilor, !a!ei, .enetienilor, regilor ;rantei si Angliei) In acest de"ers al sau a intre!rins calatorii la 6enetia, la Ro"a, unde s-a intalnit cu !a!a Bonifaciu al I5-lea, "erge la Paris, unde se intalneste cu :enric al I6-lea, fara a obtine "are lucru) Sal.area a .enit insa din Est, "ai !recis de la conducatorul "ongol Ti"ur-Len? sau Ta"erlan, care sub !reteAtul su!unerii de catre turci a !astorilor anatolieni, "usul"ani suniti ca si ei, inter.in in Asia 4ica si ni"icesc ar"atele oto"ane la An?ara !e #9 iulie %&9#) Baiazid insusi este facut !rizonier si "oare cate.a luni "ai tarziu in ca!ti.itate) Intre %&9# si %&%( asista" la o reconstituire a I"!eriului edificat de catre Baiazid) Procesul a fost influentat !rofund de lu!tele dintre cei !atru fii ai lui Baiazid Ilderi", inc+eiate in %&%() /u!a ce si-a eli"inat fratii, 4a+o"ed I a ra"as conducatorul sultanatului, fiind insa obligat sa faca fata in continuare nu"eroaselor re.olte, dar "ai ales lui 4ustafa, un fiu nelegiti" al lui Baiazid) Aceasta !erioada de

&8& P) EITTE@, T+e Rise of t+e Otto"an E"!ire, Londra, %$88)

%8(

criza !utea constitui un bun !rile0 de sal.are a I"!eriului bizantin de catre Occident, cu atat "ai "ult cu cat 4a+o"ed I s-a aratat "ai degraba !rietenos cu 4anuel) /in !acate irealis"ul ro"an, care a a!reciat gresit !rogresul !artidului antiunionist de la Bizant si din Tarile sla.e, lunga !aralizie a 6enetiei care !ana in %&(I a lu!tat i"!otri.a Ungariei !recu" si razboiul de %99 de ani, care a neutralizat ;ranta si Anglia, au !re"is turcilor sa se redreseze, fara a fi ne.oiti sa faca fata unui e.entual atac .enit din 6est) In acelasi ti"!, aceasta !erioada a inregistrat si un rezultat !oziti. 4anuel a !utut !rofita de anii de !ace !entru a restabilii ordinea in des!otatul 4oreei, unde se succedasera fratele sau, Teodor I si !ro!rii sai co!ii, Teodor al II-lea si Constantin al 5l-lea) 4a+o"ed "oare in anul %&#%, succesor la tron fiind fiul sau, 4urad al IIlea <%&(%-%&'%=, care reia !ractic !olitica lui Baiazid) ;iul lui 4anuel, loan al 6:I-lea, asociat la tron din ianuarie %&#%, co"ite o gra.a eroare incearca, fara succes, sa !una in locul lui 4urad !e 4ustafa) /e aceea,

din %&## Constantino!olul este su!us unui nou asediu, care nu a deter"inat un e.entual a0utor occidental) In !ri"a.ara anului %&#(, turcii au de.astat >recia, au !atruns !e teritoriul 4oreei, iar Tesalonicul a fost cucerit !e #$ "artie %&(9) In %&#' 4anuel al II-lea Paleologul "oare, tronul fund !reluat de fiul sau, loan al 6:I-lea <%&#'-%&&C=, aria sa de do"nie li"itandu-se !ractic la ca!itala) Ceilalti frati ai sai, Andronic al I6-lea si Teodor al II-lea, conduceau celelalte regiuni care "ai eAistau) Ase"enea tatalui sau, loan al 6:I-lea a incercat de la ince!ut sa faca fata ofensi.ei turcesti !rintr-un a0utor occidental) /u!a asediul Constantino!olului din %&##, loan al 6:I-lea .izitase de0a in calitate de succesor la tron curtile occidentale, iar in %&(% tratati.ele de unire dintre cele doua Biserici au fost reluate in conteAtul in care !a!a conditiona un e.entual a0utor "ilitar de finalizarea lor) Practic, in fata ascensiunii turcilor, i"!aratul loan al 6:I-lea s-a decis sa incerce i"!osibilul unirea cu latinii) Tatal sau, care !etrecuse ani buni in Occident du!a a0utoare ii s!usese de altfel ca Lde s!eriat ii !oti s!eria !e turci cu gandul ca ai sa faci unirea cu latinii, dar eu nu-ti dau deloc sfatul sa faci asa ce.a, !entru ca nu-i .ad !e-ai nostri dis!usi sa gaseasca .reo "odalitate de unire si intelegere cu latinii) Tea"a i"i este sa nu se faca sc+is"a si "ai rea si atunci iata ca ne-a" dat de gol si in oc+ii !aganilorL) Cu toate acestea loan al 6:I-lea incearca, iar in %&(% are loc la Basel un sinod general, care !roiecta unirea cu grecii) Partici!antii la acest sinod, au tri"is in %&(I delegati la Constantino!ol, care au inc+eiat o con.entie cu tri"isii greci !entru ca ei sa soseasca "ai intai in a!ele teritoriale ale Italiei si du!a aceea sa se decida locul unde ur"a sa se tina sinodul care dorea unirea) Pe data de %C se!te"brie %&(I, !rin bula /octoris gentiu", !a!a Eugen al I6-lea a +otarat transferul sinodului de la Basel la ;errara, !e coasta orientals a Italiei) In luna noie"brie %&(I, loan al 6:I-lea Paleologul, insotit de fratele sau si de o delegatie co"!usa din a!roAi"ati. I99 de !ersoane, au !lecat s!re Italia cu corabiile !use la dis!ozitie de catre !a!a) /in i"!unatoarea suita i"!erials "ai faceau !arte !atriar+ul ecu"enic Iosif al II-lea care .a "uri in ti"!ul lucrarilor, 6isarion "itro!olitul Niceei, fa.orabil unirii cu latinii din "oti.e !olitice, Antonie "itro!olitul :eracleei, 4arcu Eugenicul al Efesului, "arele ad.ersar al unirii, /ionisie de Sardes, >rigorie 4a"as, du+o.nicul i"!aratului si Sil.estru S7ro!ulos, "arele eclesiar+ al Patriar+iei Ecu"enice, eel care a scris Istoria sinodului unionist de la ;errara-;lorenta ) /in !artea celorlalte Biserici au !artici!at "itro!olitul Isidor al @ie.ului, din !artea "arelui !rinci!e al 4osco.ei 6asile al II-lea <%&#'-%&8#=, Biserica >eorgei !rin "itro!olitul >rigorie al >eorgiei, un

e!isco! si un laic) /in tara noastra au fost tri"isi la lucrari "itro!olitul /a"ian al 4oldo.ei de nea" grec, insotit de .icarul sau, !roto!o!ul Constantin si un delegat "irean, logofatul Neagoe, !robabil loctitorul E!isco!iei sau 4itro!oliei Ro"anului &88 ) 4itro!olia Ungro.la+iei, care se

Pr) Prof) /r) Btefan ALE5E, Sinodul de la ;errara - ;lorenta <%&(C-%&($= Bi !artici!area Bisericii OrtodoAe Ro"dne, in OrtodoAia, %$C$, nr) &, !!) %$-#C) &88 /es!re /a"ian al 4oldo.ei eAista "ai "ulte studii, dar noi il reco"anda" !e eel al /o"nului Prof) E"ilian POPESCU, Co"!letari Bi rectificari la Istoria Bisericii 4oldo.ei si la relatiile cu Bizantul in !ri"a 0u"atate a secolului al56-lea, in .ol) Credinta si cultura in 4oldo.a, IaBi, Trinitas, %$$', !!) %#'-%&I) %8&

inde!arteaza acu" de traditionalele legaturi cu Patriar+ia Constantino!ol, Ar+ie!isco!ia sarba de la I!e? sau Ar+ie!isco!ia de la O+rida nu au fost re!rezentate)

de

la

/e !artea cealalta, a latinilor, s-au re"arcat la discutii cardinalul Iuliu Cesarini, fost !resedinte al sinodului de la Basel, Ludo.ic, ar+ie!isco! de ;orli si loan de Raguza </ubro.nicul de astazi=) Lucrarile sinodului au ince!ut !e $ a!rilie %&(C la ;errara, a!oi s-au "utat la ;lorenta si s-au inc+eiat cu !rocla"area unirii !e 8 iulie %&($) Cu toate ca unirea !area "ai bine realizata decat cea de la L7on, !o!ulatia Constantino!olului s-a o!us iar 4arcu Eugenicu nu a se"nat actul unirii, ceea ce %-a deter"inat !e !a!a sa s!una Ldaca 4arcu nu a se"nat n-a" facut ni"icL) :otararile acce!tate de i"!arat si de cei care au se"nat actul de unire din !artea ortodocsilor reflects in buna !arte deruta in care se aflau bizantinii in acele "o"ente in care turcii a"enintau distrugerea I"!eriului, iar li!surile i"!uneau o !resiune !uternica din !artea latinilor) In afara consecintelor religioase, unirea a a.ut si consecinte !olitice, !rintre acestea cea "ai i"!ortanta fiind neincrederea lui 4urad al II-lea) A ur"at o !erioada de conflicte annate, in care s-au i"!licat si sarbii, ungurii, ro"anii sau !olonezii, inc+eiata cu .ictoria turcilor de la 6arna din %&&&) Aceasta infrangere a a.ut consecinte "ai gra.e decat cea de la Nico!ole, descura0and !rofund lu"ea crestina) In %&&8, sultanul 4urad al II-lea !rogreseaza si in Sudul >reciei, cucerind regiuni !recu" ;ocida si Beotia, a0ungand !ana la 4untii Pindului) Singurul care a rezistat "ai "ult a fost albanezul S?anderberg, "ai !recis !ana la "oartea sa sur.enita in %&8C) In aceste conditii, loan al 6:I-lea "oare la Constantino!ol in %&&C, tronul fiind

!reluat de catre Constantin al 5l-lea /ragases, care du!a "a"a sa !ro.enea dintr-o fa"ilie sarba) In februarie %&'% a "urit si 4urad al II-lea, iar succesorul sau, 4o+a"ed, .a fi cuceritorul Constantino!olului) In !ri"ele zile ale lui a!rilie %&'(, 4o+a"ed a "obilizat o ar"ata nu"eroasa sub zidurile ca!italei I"!eriului bizantin si du!a I sa!ta"ani de asediu, asaltul final este dat !e #$ "ai) In batalia finala a "urit si Constantin /ragases, istoricii afir"and ca aceasta cucerire s-a datorat si fa!tului ca o !oarta a cetatii ra"asese desc+isa, lucru s!eculat din !lin de catre turci) Cucerirea orasului i"!erial de !e "alul Bosforului de catre 4o+a"ed inse"na caderea oficiala a I"!eriului bizantin) Prin aceasta .ictorie turcii realizau un !od intre regiunile detinute in Euro!a si cele din Asia 4ica) Posesiunile bizantine, latine sau sla.e din Peninsula Balcanica au fost si ele re!ede absorbite de catre acest "are I"!eriu) Astfel, Atena cade sub oto"ani in %&'8, des!otatul de 4oreea in %&'8, I"!eriul de la Tra!ezunt in %&8%, des!otatul sarbesc in %&'8, iar regatul bosniac in %&8() Pana la sfarsitul secolului al 56-lea si celelalte tari sla.e !recu" si albanezii au a.ut aceeasi soarta, astfel incat turcii au a0uns sa aibe dre!t granita de 6est, 4area Adriatica) Caderea Bizantului s-a datorat fara indoiala inbatranirii institutiilor sale, li!surilor unui Stat cladit !e un !rinci!iu autoritar si care nu "ai a.ea forta unei refor"e) Caderea sa a a.ut insa si alte doua "ari cauze de0a !o"enite cruciadele si antagonis"ul religios dintre Orient si Occident) Cruciadele au ruinat inutil Bizantul, !entru ca occidentalii au fost inca!abili sa se "entina in Orient) Singura s!eranta ra"anea o !osibila intelegere intre greci si latini !entru a!ararea crestinatatii) Toate eforturile in acest sens s-au lo.it de !retentiile eAagerate ale !a!alitatii, de neintelegerea latinilor sau de obstinatia grecilor) Atunci cand I"!eriul Bizantin a fost cucerit de turci, dis!aritia sa a lasat un "are gol in lu"e) Ti"! de %% secole el 0ucase un rol i"!ortant, uneori c+iar decisi. in istoria Orientului si a Occidentului) /e la Ro"a, Bizantul !ri"ise si conser.ase "ostenirea lu"ii antice, in "o"entul in care Lcetatea eternaL era a"enintata cu dis!aritia de catre in.aziile barbare) /intr-o ci.ilizatie !agana, decadenta si inca!abila de innoire, Bizantul a reusit sa faca o ci.ilizatie crestina, care sa ras!unda "ai bine ne.oilor unei constiinte eAigente) Elenis"ului !ri"ar caruia i-a asigurat continuitate, li"ba greaca fiind in acelasi ti"! si"bol si instru"ent, Bizantul i-a adaugat roadele unui lung contact cu orientul !ersan si eel "usul"an) 4ostenirea bizantina s-a trans"is !rin sa.antii ei, "isionari, co"ercianti sau soldati tuturor !o!oarelor cu care au intrat in contactM arabii si turcii au fost si ei influentatiM !o!oarele sla.e le datoreaza religia si institutiile, iar du!a caderea Constantino!olului, "ulti sa.anti greci s-au refugiat in Occident, aducand cu ei si foarte "ulte cunostinte)

%8'

Cucerirea Constantino!olului de catre turci) CreBtinii sub do"inatia turceasca)

Cucerirea Constantino!olului de catre turci la #$ "ai %&'( constituie unul dintre e.eni"entele i"!ortante ale istoriei uni.ersale, iar consecintele ei se resi"t !ana astazi) /eclinul I"!eriului Bizantin a ince!ut din secolul al 5:-lea, cand ca.alerii occidentali ai cruciadei a I6-a <%#9#-%#9&=, "ane.rati de 6enetia, !entru interesele ei co"ericiale in Orient, au atacat Constantino!olul la %( a!rilie %#9&) 4ostenirea Bizantului au ra.nit-o !e rand bulgarii, sarbii, latinii, dar "ai ales turcii din Asia 4ica) Po!oarele balcanice, greci, bulgari, sarbi, albanezi, ra.asite de nationalis" si li!site de unitate in fata !ericolului co"un, au cazut rand !e rand sub do"inatia turcilor) Serbia a fost cucerita definiti. in %&'$, Bulgaria in %($8, >recia in %&'$-%&89, Bosnia in %&8(, iar Egi!tul in %'%I) Intregul Orient ortodoA, cu eAce!tia Rusiei, se afla sub 0ugul isla"ic, care s-a "entinut ti"! de !atru .eacuri) Aceasta !erioada a "arcat !rofund "entalitatea Bisericii OrtodoAe) Incercand sa defini" natura 0ugului turcesc, trebuie "ai intai sa a"inti" ca nu !oate fi .orba la ince!ut de o !ersecutare generalizata a crestinilor) Atunci cand 4o+a"ed al II-lea a intrat in Constantino!ol, du!a trei zile de asediu, el a instaurat ceea ce s-a nu"it la acea .re"e Klegea si ordineaL &8I ) Sultanul 4a+o"ed al II-lea nu era un barbar el fusese de0a la Constantino!ol, cunoastea li"ba greaca, iar in initiati.a de a cuceri Bizantul el era sti"ulat si de dragostea sincera !e care o nutrea fata de creatiile grecesti) Unii istoriei au re"arcat c+iar fa!tul ca in suita sa Kerau unii crestini care se bucurau de fa.orurile sale si care-i ser.eau ca secretariL) 4a+o"ed se gandea sa-si consolideze I"!eriul si cu a0utorul culturii grecesti) In !lus, Coranul c+iar daca-i !o"eneste !e crestini ca fiind necredinciosi, recunoaste in !ersoana lui Iisus un Profet, caruia ii datorau res!ect) /e aceea, du!a cucerirea Constantino!olului una dintre !ri"ele initiati.e ale turcilor, a fost in.itatia adresata grecilor de a-si aleage un !atriar+ <alegerea %-a .izat !e >+enadie Scolarul, unul dintre !artici!antii la Conciliul de la ;errara-;lorenta=) Toti crestinii erau obligati sa !lateasca anual +araciul, aceasta fiind !ractic singura lor obligatie fata de cuceritori) In sc+i"b, !atriar+ul se bucura de libertate de!lina in ad"inistrarea Bisericii si ni"eni nu a.ea dre!tul sa se a"estece in +otararile

sale) Persoanele din antura0ul !atriar+ului, e!isco!i sau !reoti, erau !ersoane declarate in.iolabileM clerul era scutit de i"!ozite) C+iar daca 0u"atate din bisericile din Constantino!ol au fost transfor"ate in "osc+ei, Poarta nu se a"esteca in !roble"ele interne ale Bisericii) Libertatea de a tine sarbatorile si de a res!ecta cultul !ublic erau recunoscuteM casatoriile, in"or"antarile si alte slu0be !uteau a.ea loc fara nici o restrictie) Celebrarea Pastilor era autorizata in toate orasele si satele) Intr-un cu.ant, Biserica a.ea !er"isiunea de a ra"ane Biserica, iar crestinii isi !uteau !astra religia) Nu trebuie uitat insa un alt as!ect funda"ental si anu"e acela !ri.ind statutul crestinilor in I"!eriul turc s!re deosebire de arabi, !entru turci, care nu erau fanatici in "aterie de religie, crestinis"ul era credinta nationals a grecilor, asa cu" cea "a+o"edana era cea a turcilor) Ca si in iudais", de-o "aniera generala !ute" s!une ca isla"ul nu facea distinctie intre societatea seculara si cea religioasa) Institutiile ci.ile si !olitice ale societatii "usul"ane, 0ustitia, legile erau deter"inate de isla", nefiind a!licabile celor care nu erau "usul"ani) Patriar+ul de.ine acu" 4ilet PaWa sau etnar+, adica seful natiunii, iar ierar+ia bisericeasca a fost insarcinata cu ad"inistrarea ci.ila a !o!ulatiei crestine) Ea 0udeca !e crestini confor" legilor grecesti, tribunalele sale erau recunoscute de Poarta, iar sentintele trebuiau eAecutate de autoritatile turcesti) Crestinii !uteau a.ea de ase"enea

&8I ;) BABIN>ER, 4a+o"ed II ConGuerant et son Te"!s, Paris, %$'&) Lucrarea contine si un studiu des!re 4urad al IIlea) %88

!ro!riile lor scoli si !ro!ria !rogra"a de in.ata"ant) In "od teoretic, Biserica de.enea un fel de Stat in Stat) In "od for"al, !ute" considera !ozitia Bisericii in I"!eriul turc ca fund solida, nu"ai ca nu !ute" lua in consideratie nu"ai acest as!ect) In realitate, situatia Bisericii era adesea dra"atica, fiind greu de descris toate suferintele, u"ilintele sau ade.aratele !ersecutii indurate) Sultanul turc era iz.orul tuturor dre!turilor, fa.orurilor sau defa.orurilor si nu dadea ni"anui socoteala !entru actiunile sale) In filozofia religioasa a isla"ului, crestinii erau considerati ra7a+, adica un !o!or cucerit, necredinciosiM ei nu a.eau nici dre!turi reale, nici cetatenie) C+iar si 4a+o"ed al II-lea, un o" cu un ni.el !olitic si cultural ridicat, sa.arseste unele abuzuri, eAe"!lul eel "ai cunoscut fiind

atunci cand confisca !atriar+ului >+enadie biserica celor %# A!ostoli, !e care cu !utin ti"! "ai inainte tot el i-o acordase &8C ) I"!eriul oto"an .a intra in scurt ti"! intr-o !erioada de declin !olitic si arbitrariu, cinis"ul si coru!tia de.enind regula) /re!turile !atriar+ului au fost reduse in "od !rogresi.M nu-i "ai ra"anea decat tristul K!ri.ilegiuL de a fi res!onsabil al crestinilor) In sec) al 56III-lea, &C de !atriar+i s-au succedat intr-un inter.al de I( de ani) Unii dintre acestia au fost de!usi din scaun du!a care au fost reasezati, a0ungandu-se c+iar la reinstalarea unora de ' oriM "ulti au suferit "oarte "artirica) La randul lor bisericile erau !angarite, iar Sfintele /aruri !rofanate) In secolul al 5l5-lea, Turcia, era in !lina desco"!unere, nu"ai ca era in continuare sustinuta de natiunile euro!ene, care .edeau in ea o contragreutate in fata Rusiei) C+iar daca la un "o"ent dat asista" la o serie de refor"e !rin care sultanii, incercand sa euro!enizeze Turcia, a"eliorau intr-un fel situatia crestinilor, acestia din ur"a au a.ut de infruntat noi !ersecutii) La randul lor, grecii din Turcia si din Constantino!ol au !latit insurectia greaca din %C#% !rin "asacre cutre"uratoare) Anul %C#% este "arcat si de "artiriul !atriarului >rigorie al 6-lea, o"orat c+iar in ziua de Pasti a anului %C#%) A doua 0u"atate a sec) al 5l5-lea a fost "arcata de nenu"arate re.olte ale crestinilor si de re!resiunea sangeroasa a turcilor) A fost o !erioada de lu!ta desc+isa si de "asacre) Anul %C8% a re!rezentat "ai "ulte re.olte in Bosnia, :ertego.ina, Serbia, Tara Ro"aneasca, 4oldo.a si BulgariaM in %C88 asista" la o rebeliune in Creta, iar in %CI' la noi re.olte in Bosnia si :ertego.ina) Perioada sta!anirii turcesti a fost "arcata in istoria OrtodoAiei si de o dez.oltare fara !recedent a nationalis"ului religios) Cauzele !ot fi cautate c+iar la Bizant, acolo unde ideea unui KStat sfantL a.ea .aloare absoluta) Nu"ai ca acest !rinci!iu se nascuse si se dez.oltase "ai intai sub se"nul uni.ersalis"ului ro"an) I"!eriul "ultinational era conce!ut ca o de!asire a frontierelor nationaleM era considerat dre!t Soi?u"eneL, Kuni.ersul locuitL, unit !rintr-o singura lege, autoritate, o cultura unica, !rin credinta in aceleasi .alori) Oricare barbar care ar fi acce!tat cetatenia ro"ana si i"!artasea aceleasi .alori culturale ale elenis"ului, inceta de a "ai fi un barbar si de.enea "e"bru de!lin al acestui uni.ers, "e"bru al aceleiasi societati) Aceasta .iziune si acest s!irit uni.ersalist al Ro"ei a !er"is intalnirea si alianta cu crestinis"ul, uni.ersal !rin esenta) /aca Biserica acce!ta alianta cu I"!eriul si se !lasa sub !rotectia lui, il si sfintea !rin binecu.antarea ei, I"!eriul a.and astfel si constiinta uni.ersalitatii "isiunii sale) Pri"a bresa !rodusa in acest uni.ersalis" a fost di.izarea I"!eriului, care a a.ut ca

!rinci!als consecinta !ierderea co"!onentei occidentale) C+iar daca autoritatea I"!eriului era no"inal recunoscuta de barbarii stabiliti in Occident, conflictul cu K6estulL s-a acutizat in ti"!ul cruciadelor) Patriotis"ul bizantin, care se ali"entase !ana atunci din .isul unui I"!eriu uni.ersal, sa transfor"at in "od !rogresi. in nationalis"M senti"entul !oziti. a de.enit o !asiune negati.a, o res!ingere a tot ceea ce este strain si atasa"ent "aladi. fata de ceea ce este al KsauL) /e aceea, in ti"! ce Bizantul se o!unea, in .irtutea Kuni.ersalis"uluiL sau, oricarei tendinte de se!arare a I"!eriului in "ai "ulte State si autocefalii inde!endente, in realitate el su!unea !e sla.i unei elenizari fortate nu"irea de e!isco!i greci, reticenta fata de orice !articularis" local, indeosebi

&8C A) SC:4E4ANN, Le c+e"in +istoriGue,)), !) #$$)

%8I

ling.istic) Aceasta atitudine a dus ine.itabil la o di.izare a lu"ii ortodoAe e.identiata in "o"entul cuceririi Constantino!olului de catre turci) ParadoAal insa, 0ugul turcesc tindea "ai degraba catre o restaurare a Kuni.ersalis"ului crestinL de la Bizant) ;ara sa faca .reo diferenta intre religie si a!artenenta etnica, turcii ii considerau !e creBtini ca un !o!or condus de !atriar+ul de la Constantino!ol, in calitate de etnar+) Astfel, in aceasta !erioada, !uterea i"!eriala a0unge sa treaca intr-un fel in "ainile !atriar+ului) Biserica si I"!eriu .or dese"na de acu" aceeasi entitate !o!orul grec, !urtator al .alorilor elenistice) Patriar+ul este Kasezat !e tron ))) iar e!isco!ii se inclina in fata lui ca unui I"!arat si Patriar+L) Patriar+ul Noii Ro"e aflat in ca!ti.itate era !ri.at de libertate, dar nu si de autoritate)

%8C

>losar A?rites alesi dintre soldatii de elita, a.eau sarcina de a a!ara zonele de frontiera <Taurus, Bulgaria=) In aceste teritorii ei !ri"eau si o anu"ita su!rafata de !a"ant, ceea ce le !er"itea sa intre in contact cu !o!ulatiile din afara granitelor I"!eriului) In acest "ediu "arginal a luat nastere e!o!eea lui 6asile /igenis A?rites)

Alleleng7on siste" fiscal !rin care i"!aratul 6asile al II-lea <$I8-%9#'= obliga !e d7natoi sa !lateasca i"!ozitul .ecinilor rau !latnici, fara sa beneficieze de dre!tul de !ree"tiune asu!ra terenurilor) Ant+ro!oi ?aloi !rinci!alele ele"ente ale elitei urbane care in !erioada secolelor 5III-56, constituiau antura0ul gu.ernatorului orasului) A!ocrisiar) tri"is, sol) Ant+7!atos la ince!ut era o si"!la traducere a cu.antului !roconsul, care in .re"ea lui Dustinian de.ine o de"nitateM du!a !erioada iconoclasta, obtinerea acestui titlu era indis!ensabila !entru eAercitatea !uterii 0uridice de catre strategul unei t+e"e) Ar+onte este un cu.ant cu sensuri "ulti!le) In secolele 6II- 6III, el dese"na !e res!onsabilii detasa"entelor "ariti"e locale, dar se a!lica si acelor !ersoane care re!rezentau autoritatea !ublica) La sfarsitul secolului al 5l-lea, !rin acest cu.ant era dese"nata elita locala) August in siste"ul tetrar+ic, era .orba o!ozitie cu co-i"!aratii sau caesarii) C+iar daca il "ai intalni" la Paleologilor, titlu de august nu "ai este obligatoriu in secolul al 5:I-lea) de i"!aratul i"!arati !rinci!al, ai in

unii

dinastiei

Autocrator) ter"en foarte .ec+i, care dese"na caracterul absolut si inde!endenta totala a !uterii i"!eriale in ra!ort cu oa"enii, singurul lui control fiind /u"nezeu) REn C+risto to T+eo Pistos Basileus - i"!arat credincios, in :ristos /u"nezeu=) Basileus la origine rege, ter"enul dese"nand !rin eAcelenta !e 4arele Rege al Persiei) El este introdus in titulatura bizantina in ur"a .ictoriei lui :eraclius asu!ra !ersilor, de.enind ec+i.alentul latinescului i"!erator) Beg titlu !urtat de gu.ernatorul !ro.inciilor oto"ane) I"!eriul este i"!artit la un "o"ent dat in doua "ari circu"scritii ad"inistrati.e Anatolia si Ru"elia, in fruntea carora era un beglerbeg Rbeg al begilof=) Catolicos titlu !urtat de !atriar+ii eterodocsi din Orient, !recu" in Ar"enia si in Siria - Ira?) Cezar la origine, titlul il dese"na !e co-i"!erator, dar din secolul al 6:-lea titulatura era rezer.ata celei de a doua de"nitati i"!eriale) Cr7sobul eel "ai sole"n act al cancelariei bizantine, !arafat in aur, datat si se"nat de i"!arat cu cerneala rosie)

%8$

/es!ot inainte de anul %#9& aceasta de"nitate !er"itea dre!tul de succesiune i"!erials, iar sub Paleologi aceasta denu"ire era !urtata de !rinci!ii greci sau straini titulari ai des!otatelor inde!endente sau autono"e <E!ir, 4oreea, etc)=) /rongar) co"andant al flotei centrale, alcatuita din "arinari !latiti din surse financiare i"!eriale) /uce co"andant "ilitar al unei intinse circu"scri!ta de granita, care din secolul al 5-lea regru!a "ai "ulte t+e"eM in ti"!, ducele a de.enit un si"!lu gu.ernator de !ro.incie) Ecloga o !rescurtare a codului lui Dustinian, ce !er"itea o e.olutie a dre!tului in .re"ea i"!aratilor isaurieni) E"irat unitate teritoriala des!rinsa sultanatelor "usul"ane, aflata sub autoritatea unui general sau e"ir) din desco"!unerea califatelor si

E!anagoga tratat 0uridic din .re"ea lui 6asile I 4acedoneanul, destinat introducerii Basilicalelor) EAar+at !ro.incii conduse de un eAar+, detinator al !uterii ci.ile si "ilitareM eAista un eAar+at al Cartaginei si altul al Ra.enei) ;olis "oneda din bronz cu greutate .ariabila, care .alora %O#& dintr-un "iliar eison) >oni?a !a"anturi si .enituri detinute sub for"a ereditara)

@rai, rege, titlu !urtat de su.eranii sarbi) @rites cea "ai inse"nata functie ci.ila a unei te"e, cu sarcini !recise in 0ustitie) /etinatorul acestei functii de.ine la sfarsitul secolului al 5-lea ade.aratul gu.ernator al unei t+e"e) La.ra ti! de "anastire care facea o sinteza intre ere"itis" si cenobitis"M calugarul traia in ti"!ul sa!ta"anii retras in c+ilia sa, iar sa"bata si du"inica .enea in "anastire !entru a !artici!a la slu0be si la "asa in co"un) La.rele atonite ur"au acest !rinci!iu, dand !osibilitatea .ietuitorilor sa ur"eze !ro!riul rit" <idiorit"ic=, c+iliile fiind insa situate in incinta "anastirii) Logotet <eel care da ordine= titlul !urtat de sefii !rinci!alilor ser.icii ad"inistrati.e i"!eriale <afaceri eAterne, finante !ublice, ar"ata=) In secolul al 5l6-lea, 4arele logotet era un fel de Pri""inistru)

4etoc aneAa a unei "anastiri ce de!indea de aceasta din !unct de .edere "aterial si religios) 4iliaresion "oneda din argint, care cantarea a!roAi"ati. ( g) si .alora %O%# !arte dintr-o no"is"a) 4useion la ince!ut dese"na scolile "unici!ale, iar in secolul al 5l6-lea in.ata"antul literar si stiintific din Constantino!ol) No"is"a "oneda din aur de &, '& g), care .alora %OI# dintr-o li.rd)

No.ela lege noua care se adauga Codului lui Dustinian !recu" si altor culegeri de legi)

%I9

Paideia in.ata"antul secundar Siste"ul era folosit in scolile !ri.ate si concurentiale)

dis!onibil

"ai

ales

la

Constantino!ol)

Partitio Ro"anie tratat !rin care in "artie %#9&, I"!eriul bizantin era i"!artit intre .iitorul i"!arat latin, cruciati si .enetieni) Parec taran care nu beneficiaza in "od de!lin de titlul de !ro!rietate asu!ra !a"antului, dar il !oate folsi daca !lateste o c+irie) Patriar+ titlu dat ince!and cu secolul al I6-lea e!isco!ilor de Antio+ia si AleAandria, a!oi si celor de la Constantino!ol si Ierusali") Patriar+ul de la Ro"a !oarta in general titlul de !a!aM ansa"blul celor ' !atriar+i f or"eaza !entar+ia) Porfirogenetui) co!il nascut de i"!arateasa in sala de !ur!ura a Palatului i"!erial) Prefectul !retoriului seful ad"inistratiilor !ro.inciale si !rinci!alul colaborator al i"!aratului !ana in secolul al 6l-lea) Pro+eiron "anual de dre!t !ro"ulgat de 6asile I 4acedoneanul, destinat alcatuirii Basilicalelor) Pronoia concesiunea .eniturilor !ublice unei !ersoane !ri.ate, adesea unui "ilitar) Acest !rocedeu era la ince!ut re.ocabil, dar ince!and cu secolul al 5:I-lea de.ine ereditar) Res Pri.ata bunuri si .enituri ale Casei i"!eriale) de"nitarilor) In cazul

Roga salariul functionarilor, soldatilor sau functiilor "ai i"!ortante erau date .es"inte din "ateriale !retioase !recu" "atasea)

Se?reta birourile ad"inistratiei ase?retis sau in cazul sefilor !rotoase?retis )

centrale,

ale

caror

functionari

erau

Senat transferat !artial la Constantino!ol, Senatul ro"an a incetat in secolul al 6-lea sa "ai aibe un rol deliberati.M el de.ine locul unei categorii sociale de inalti de"nitari) Se !utea a0unge in Senat de la functia de !rotos!dtar, iar a!artenenta nu era ereditara) Calitatea de senator antrena !ri.ilegii 0uridice, insa si obligatii) Strateg gu.ernatorul unei t+e"e, care acu"ula !uteri ci.ile si "ilitare)

Stratiot !ro!rietar funciar care !artici!a financiar la ar"ata unei t+e"e) El insusi sau un ser.itor al sau era inrolat in acest cor! de ar"ata) Tag"ata contingent al ar"atei centrale, for"at din soldati !er"anenti, adesea "ercenari) T+e"e o !ro.incie co"andata de un strateg) La origine, teritoriul unei t+e"e era foarte intins <eAistau nu"ai !atru t+e"e !entru intregul teritoriu al Asiei 4ici=) T7!icon actul de fondare al unei "anastiri, cu reguli de organizare, obligatii si dre!turi, statut si dotari)

%I%

Lista i"!aratilor

#C&-(9' /iocletian - i"!arat asociat #C8-(9' 4aAi"ian - i"!arat asociat (9'-(98 Constantiu I Clor - i"!arat asociat (9'-(%% >aleriu - i"!arat asociat (98-(%# 4aAi"ian - i"!arat asociat (98-(#& Constantin I eel 4are - i"!arat asociat (%#-(#& Licinius - i"!arat asociat (#&-((I Cosntantin I eel 4are ((I-(&9 Constantin al II-lea - i"!arat asociat ((I-('9 Constantiu al II-lea - i"!arat asociat ((I-('9 Constant - i"!arat asociat

('9-(8% Constantiu al II-lea (8%-(8( Iulian A!ostatul (8(-(8& Io.ian (8&-(I' 6alentinian I - i"!arat asociat (8&-(IC 6alens - i"!arat asociat (I'-(C( >ratian-i"!arat asociat (I$-($# Teodosie I - i"!arat asociat (C(-($# 6alentinian al II-lea - i"!arat asociat ($#-($' Teodosie I

Orient

Occident

($'-&9C Arcadius &9C-&'9 Teodosie al II-lea &'9-&'I 4arcian

&'I-&I& Leon I

&I& Leon al II-lea &I&-&$% Zenon &I'-&I8 Basiliscus - uzur!ator &$%-'%C Anastasie I '%C-'#I Iustin I '#I-'8' Dustinian I '8'-'IC Iustin al II-lea 'IC-'C# Tiberiu al II-lea Constantin 'C#-89# 4auriciu 89#-8%9 ;ocas

($'-&#( :onorius

&#( Constantiu al Ill-lea &#(-&#' loan &#'-&'' 6alentinian al Ill-lea &'' 4aAi" &''-&'8 A.itus &'I-&8% 4ar0orian &8%-&8' Libius Se.er &8I-&I# Ant+e"ius &I# Ol7brius &I#-&I& >l7cerius &I& Iulius Ne!os &I&-&I8 Ro"ulus Augustus

%I#

8%9-8&% :eraclius - !ri"ul basileu bizantin 8&% Constantin al Ill-lea - basileu asociat 8&% :eracleonas - basileu asociat 8&%-88C Constant al II-lea Pogonat 88C-8C' Constantin al I6-lea 8C'-8$' Dustinian al II-lea 8$'-8$C Leontiu 8$C-I9' Tiberiu al II-lea I9'-I%% Dustinian al II-lea I%%-I%( ;ili!icos Bardanes I%(-I%' Anastasie al II-lea I%'-I%I Teodosie al Ill-lea I%I-I&% Leon al Ill-lea Isaurul I&% Constantin al 6-lea Co!roni"ul I&#-I&( Arta.asde - uzur!ator

I&(-II' Constantin al 6-lea Co!roni"ul II'-IC9 Leon al I6-lea IC9-I$I Constantin al 6l-lea I$I-C9# Irina C9#-C%% Nic+ifor I C%% Staura?ios - uzur!ator C%%-C%( 4i+ail I R+angabe C%(-C#9 Leon al 6-lea Ar"eanul C#9-C#$ 4i+ail al II-lea Balbaitul C#$-C&# Teofil C&#-C8I 4i+ail al Ill-lea Beti.ul C&#-C'8 Teodora - regenta C8I-CC8 6asile I 4acedoneanul CC8-$%# Leon al 6l-lea

$%#-$%( AleAandru $%(-$'$ Constantin al 6:-lea Porfirogenetul $#9-$&& Ro"an I Leca!enul $'$-$8( Ro"an al II-lea $8(-$8$ Nic+ifor al II-lea ;ocas $8$-$I8 loan I Tzi"is?es $I8-%9#' 6asile al II-lea Bulgaroctonul %9#'-%9#C Constantin al 6:I-lea %9#C-%9(& Ro"an al Ill-lea Arg+iros %9#C-%9'8 Zoe Porfirogeneta %9(&-%9&% 4i+ail al I6-lea Paflagonianul %9&%-%9&# 4i+ail al 6-lea Calafatul %9&#-%9'' Constantin al I5-lea 4ono"a+ul %9''-%9'8 Teodora Porfirogeneta %9'I 4i+ail al 6l-lea Stratioticos

C99-C%& Carol eel 4are

C%&-C&9 Ludo.ic eel Pios C%I-C(% Lotar I

C&9-C'' Lotar al II-lea C'9-CI' Ludo.ic al II-lea CI'-CII CC%-CCC C$%-C$& C$&-C$C C$8-C$$ $9%-$9' Carol Plesu.ul Carol eel >ras >u7 La"bert Arnulf Ludo.ic al Ill-lea

$%'-$## Berenger $8#-$I( Otto I $8I-$I( Otto al II-lea $$8-%99# Otto al Ill-lea %9%&-%9#& :enric al II-lea %9#I-%9($ Conrad al II-lea

%9&8-%9'8 :enric al Ill-lea

%I(

%9'I-%9'$ Isaac I Co"nenul %9'$-%98I Constantin al 5-lea /u?as %98I-%98C EudoAia 4acre"bolitissa %98C-%9I% Ro"an al I6-lea /iogene %9I%-%9IC 4i+ail al 6:-lea /u?as %9IC-%9C% Nic+ifor al Ill-lea Botaniates %9C%-%%%C AleAios I Co"nenul %%%C-%%&( loan al II-lea Co"nenul %%&(-%%C9 4anuel I Co"nenul %%C9-%%C( AleAios al II-lea Co"nenul %%C(-%%C' Andronic I Co"nenul %%C'-%%$' Isaac al II-lea Ang+elos %%$'-%#9( AleAios al Ill-lea Ang+elos %#9(-%#9& Isaac al II-lea Ang+elos si AleAios al I6-lea %#9& AleAios al 6-lea /u?as %#9&-%### Teodor I Las?aris

%9C&-%%9' :enric al I6-lea

%###-%#'& loan al Ill-lea /u?as- 6atatzes %#'&-%#'C Teodor al II-lea Las?aris %#'C-%#8% %#'$-%#C# %#C#-%(#C %(#C-%(&% %(&%-%($% %(&I-%('& %($9 loan %($%-%&#' %&#'-%&&C %&&$-%&'( loan al I6-lea Las?aris 4i+ail al 6:I-lea Paleologul Andronic al II-lea Paleologul Andronic al Ill-lea Paleologul loan al 6-lea Paleologul loan al 6l-lea Cantacuzino al 6:-lea Paleologul 4anuel al II-lea Paleologul loan al 6:I-lea Paleologul Constantin al 5l-lea Paleologul

I"!arati latini %#9&-%#9' Baldouin I %#98-%#%8 :enric %#%I Pierre de Courtena7 %#%I-%#%$ Qolanda %##%-%##C Rober de Courtena7 %##C-%#8% Baudouin al II-lea %#(%-%#(I Dean de Brienne

/es!otii E!irului

Sebastocratorii Tesaliei

%#9&-%#%' %#%'-%##& %#(I-%#I% %#I%-%#$8 %#$8-%(%C

4i+ail I Teodor 4i+ail al II-lea Nic+ifor To"a

%#I%-%#$8 loan I %#$8-%(9( Constantin %(9(-%(%C loan al II-lea

%I&

/es!otii Tesalonicului

%##&-%#(9 %#(9-%#&9 %#&9-%#&& %#&&-%#&8 %(%C-%(#$ %(#(-%('' %(('-%(&9

Teodor 4anuel loan /i"itrie Nicolas Orsini Dean Orsini Nic+ifor al II-lea

Lista sultanilor "usul"ani

IC8-C9$ C9$-C%( C%(-C(( C((-C&# C&#-C&I C&I-C8% C8%-C8# C8#-C88 C88-C8$ C8$-C$# C$#-$9#

:arun-al-Rasid A"in 4a"un 4utasi" Eati? 4utaFa?il 4untasir 4utazz 4u+tadi 4uta"id 4utadid

$9#-$9C $%#-$(# $(#-$(& $(&-$&9 $&9-$&( $&(-$&8 $&8-$I& $I&-$$%

4u?tafi 4uGtadir @a+ir Radi 4uta?i 4usta?fi 4uti Tai

$$%-%9(% @adir %9(%-%9I' @ai"

Sultani seld0ucizi de Ru"

%98(-%9I# Al! Arslan %9I#-%9$# 4ale?-Sa+ %9II-%9C8 Soli"an I %9$#-%%9I @ilid0-Arslan %%9I-%%%8 4ale?-Sa+ %%%8-%%'8 4assud I %%'8-%%$# @ilid0 Arslan II %%$#-%%$8 @ai?osru I %%$8-%#9& Soli"an al II-lea %#9& @ilid0 Arslan al Ill-lea %#9&-%#%9 @ai?osru I

%#%9-%##9 %##9-%#(I %#(I-%#&' %#&8-%#'I %#&C-%#8' %#&$-%#'I %#8'-%#C# %#C#-%(9& %#C&-%(9I %(9I-%(9C

@ai?aFous I @ai?udab I @ai?osru al II-lea @ai?aFous al II-lea @lid0 Arslan I6-lea @ai?udab al II-lea @ai?osru al Ill-lea 4assud al II-lea @ai?udab al Ill-lea 4assud al Ill-lea

Sultani oto"ani - !ana la caderea Constantino!olului

%#CC-%(#8 %(#8-%(8# %(8#-%(C$ %(C$-%&9# %&9#-%&#%

Os"an Or+an 4urad I Baiazid 4a+o"ed I

%&9#-%&%9 %&%%-%&%( %&#%-%&'% %&'%-%&C%

Soli"an 4usa 4urad al II-lea 4a+o"ed al II-lea

%I'

Lista !atriar+ilor de Constantino!ol

#%%-#%I ;iladelfiu #&9-#8' E.g+enie I #C&-#$' Rufin I (98-(%& 4itrofan I (%&-((I AleAandru ((I-(($ Pa.el I (($-(&% Eusebiu de Nico"idia (&%-(&# Pa.el I (&8-('% Pa.el I ('%-(89 4acedonie I (89-(I9 EudoAiu de Antio+ia (I9 E.agriu (I9-(C9 /e"ofil (C9 4aAi" Cinicul (I$-(C% >rigorie I de Nazianz (C%-($I Nectarie ($C-&9& loan I :risosto" &9&-&9' Arsaciu &98-&#' Atticus &#8-&#I Sisinie I &#C-&(% Nestorie &(%-&(& 4aAi"ian &(&-&&8 Proclu

&&8-&&$ ;la.ian &&$-&'C Anatoliu &'C-&I% >+enadie I &I#-&C$ Acaciu &C$-&$9 ;ra.itas &$9-&$8 Eufi"ie &$8-'%% 4acedonie al II-lea '%%-'%C Ti"otei I '%C-'#9 loan al II-lea '#9-'(' E!ifanie '('-'(8 Anti" I '(8-''# 4ina ''#-'8' Euti+ie I '8'-'II loan al Ill-lea Sc+olasticos 'II-'C# Euti+ie al II-lea 'C#-'$' loan al I6-lea Postitorul '$'-898 C+iriac 89I-8%9 To"a I 8%9-8(C Serg+ie I 8(C-8&% P7rr+us I 8&%-8'( Pa.el al II-lea 8'& P7rr+us al II-lea 8'&-888 Petru

88I-88$ To"a al II-lea 88$-8I' loan al 6-lea 8I'-8II Constantin I 8II-8I$ Teodor I 8I$-8C8 >+eorg+e I 8C8-8CI Teodor I 8CC-8$& Pa.el al Ill-lea

8$&-I98 Calinic I I98-I%# C7rus I%#-I%' loan al 6l-lea I%'-I(9 >+er"an I I(9-I'& Anastasie I'&-I88 Constantin al II-lea I88-IC9 Nic+ita I IC9-IC& Pa.el al I6-lea IC&-C98 Tarasie C98-C%' Nic+ifor I C%'-C#% Teodot C#%-C(I Antonie I C(I-C&( loan al 6:-lea C&(-C&I 4etodie I C&I-C'C Ignatie I C'C-C8I ;otie I C8I-CII Ignatie I CII-CC8 ;otie I CC8-C$( Stefan I C$(-$9% Antonie al II-lea $9%-$9I Nicolae I 4isticul $9I-$%# Euti"ie I $%#-$#' Nicolae I 4isticul $#'-$#I Btefan al II-lea $#I-$(% Trifon $((-$'8 Teofilact $'8-$I9 Polieuct $I9-$I& 6asile I $I&-$I$ Antonie al Ill-lea $I$-$$% Nicolae al II-lea

6acanta ti"! de & HA ani $$8-$$C Sisinie %99%-%9%$ Serg+ie al II-lea %9%$-%9#' Eustatiu %9#'-%9&( AleAei Studitul %9&(-%9'C 4i+ail I Cerularie %9'$-%98( Constantin al Ill-lea %98&-%9I' loan al 6:I-lea %9I'-%9C% Cos"a I

%I8

%9C%-%9C& Eustratie >aridas %9C&-%%%% Nicolae al Ill-lea >ra""aticos %%%%-%%(& loan al I5-lea Aga!etos %%(&-%%&( Leon St7!es %%&(-%%&8 4i+ail al II-lea @ur?uas %%&8-%%&I Cos"a al II-lea Atticus %%&I-%%'% Nicolae al I6-lea 4uzalon %%'%-%%'# Teodot al II-lea %%'(-%%'& Neofit I %%'(-%%'& Teodot al II-lea %%'&-%%'I Constantin al I6-lea %%'I-%%I9 Luca C+r7so.ergis %%I9-%%IC 4i+ail al Ill-lea Anc+ialos %%IC-%%I$ :ariton Eugeniotis %%I$-%%C( Teodosie %%C(-%%C8 6asile al II-lea Ca"ateros %%C8-%%C$ Niceta al II-lea 4untanes %%C$ /ositei de Ierusali" %%C$-%%$% Leontiu T+eoto?ites

%%$%-%%$C >+eorg+e al II-lea 5ifilinos %%$C-%#98 loan al 5-lea Ca"ateros %#9C-%#%& 4i+ail al I6-lea %#%&-%#%8 Teodor al II-lea %#%8 4aAi" al II-lea %#%I-%### 4anuil I %###-%#&9 >+er"an al II-lea %#&9 4etodiu %#&&-%#'& 4anuil al II-lea %#''-%#'$ Arsenie Autoreianos %#89 Nic+ifor al II-lea

%#8%-%#8' %#8'-%#88 %#88-%#I' %#I'-%#C# %#C#-%#C( %#C(-%#C$ %#C$-%#$( %#$&-%(9( %(9(-%(9$ %(%9-%(%& %(%'-%(%$ %(#9-%(#% %(##-%((# %((&-%(&I %(&I-%('9 %('9-%('( %('(-%('' %(''-%(8( %(8&-%(I8 %(I8-%(I$ %(I$-%(CC

Arsenie Autoreianos >+er"an al Ill-lea Iosif I loan al II-lea Be??os Iosif I >rigorie al Ill-lea Atanasie I loan al 5:-lea Atanasie I Nifon I loan al 5:I-lea >+erasi" I Isaia loan al 5l6-lea Isidor I Calist I ;ilotei @o??inos Calist I ;ilotei @o??inos 4acarie I Nil

%(C$-%($9 Antonie al I6-lea %($9-%($% 4acarie I %($%-%($I Antonie al I6-lea %($I Calist al II-lea %($I-%&%9 4atei I %&%9-%&%8 Euti"ie al II-lea %&%8-%&($ Iosif al II-lea %&&9-%&&( 4itrofan al II-lea %&&(-%&'( >rigorie al Ill-lea

Lista !a!ilor

(%%-(%& 4iltiade (%&-((' Sil.estru I ((8 4arcu ((I-('# Iulius I ('#-(88 Liberiu ('#-(8' ;eliA al II-lea - anti!a!a (88-(C& /a"as I (88-(8I Ursin - anti!a!a (C&-($$ Siricius ($$-&9% Anastasie I &9%-&%I Inocentiu I &%I-&%C Zosi"a &%C-&## Bonifaciu I &%C-&%$ Eulalius - anti!a!a

&##-&(# &(#-&&9 &&9-&8% &8%-&8C &8C-&C( &C(-&$# &$#-&$8 &$8-&$C &$C-'%I &$C-'9% '%&-'#( '#(-'#8 '#8-'(9 '(9-'(#

Celestin I SiAt al Ill-lea Leon I eel 4are Ilarie Si"!liciu ;eliA al Ill-lea >+elasie I Anastasie al II-lea S7"ac laurentiu - anti!a!a :or"isdas loan I ;eliA al I6-lea Bonifaciu al II-lea

%II

'(9 /ioscur - anti!a!a '((-'(' loan al II-lea '('-'(8 Aga!et '(8-'(I Sil.er

'(I-''' 6igiliu ''8-'8% Pelagiu I '8%-'I& loan al Ill-lea 'I'-'I$ Benedict I 'I$-'$9 Pelagiu al II-lea '$9-89& >rigorie I eel 4are 89&-898 Sabinian 89I Bonifaciu al Ill-lea 89C-8%' Bonifaciu al I6-lea 8%'-8%C Adeodat 8%$-8#' Bonifaciu al 6-lea 8#'-8(C :onorius I 6acanta e!isco!ala 8&9 Se.erin 8&9-8&# loan al I6-lea 8&#-8&$ Teodor I 8&$-8'' 4artin I 8'&-8'I Eugeniu I 8'I-8I# 6italian 8I#-8I8 Adeodat al II-lea 8I8-8IC /onus 8IC-8C% Agaton 8C#-8C( Leon al II-lea 8C&-8C' Benedict al II-lea 8C'-8C8 loan al 6-lea 8C8-8CI Conon 8CI Teodor - anti!a!a 8CI Pascal - anti!a!a 8CI-I9% Serg+ie I9%-I9' loan al 6l-lea I9'-I9I loan al 6:-lea

I9C Sisinus I9C-I%' Constantin I%'-I(% >rigorie al II-lea I(%-I&% >rigorie al Ill-lea I&%-I'# Za+aria I'# Btefan al II-lea - anti!a!a I'#-I'I Stefan al Ill-lea I'I-I8I Pa.el I I8I-I8$ Constantin - anti!a!a I8C ;ili! - anti!a!a I8C-II# Stefan al I6-lea II#-I$' Adrian I I$'-C%( Leon al Ill-lea C%8-C%I Stefan al 6-lea

C%I-C#& Pascal I C#&-C#I Eugen al II-lea C#I 6alentin C#I-C&& >rigorie al I6-lea C&& loan - anti!a!a C&&-C&I Serg+ie al II-lea C&I-C'' Leon al I6-lea C''-CC9 Anastasie - anti!a!a C''-C'C Benedict al Ill-lea C'C-C8I Nicolae I C8I-CI# Adrian al II-lea CI#-CC# loan al 6:I-lea CC#-CC& 4arin I CC&-CC' Adrian al Ill-lea CC'-C$% Stefan al 6l-lea C$%-C$8 ;or"osus C$8 Bonifaciu al 6l-lea C$8-C$I Stefan al 6:-lea C$I Ro"an C$I Teodor al II-lea C$C-$99 loan al I5-lea $99-$9( Benedict al I6-lea $9( Leon al 6-lea $9(-$9& C+ristofor - anti!a!a $9&-$%% Serg+ie al Ill-lea $%%-$%( Anastasie al Ill-lea

$%(-$%& Landon $%&-$#C loan al 5-lea $#C Leon al 6l-lea $#C-$(% Stefan al 6:I-lea $(%-$(' loan al 5l-lea $(8-$($ Leon al 6:-lea $($-$&# Stefan al I5-lea $&#-$&8 4arin al II-lea $&8-$'' Aga!it al II-lea $''-$8& loan al 5:-lea $8(-$8' Leon al 6:I-lea $8&-$88 Benedict al 6-lea $8'-$I# loan al 5:I-lea $I(-$I& Benedict al 6l-lea $I& Bonifaciu 6II - anti!a!a $I&-$C( Benedict al 6:-lea $C(-$C& loan al 5l6-lea $C'-$$8 loan al 56-lea $$8-$$$ >rigorie al 6-lea $$I-$$C loan 56I- anti!a!a $$$-%99( Sil.estru al II-lea %99( loan al 56II-lea %99&-%99$ loan al 56III-lea

%IC

%99$-%9%# Serg+ie al I6-lea %9%#-%9#& Benedict al 6:I-lea %9%# >rigorie - anti!a!a %9#&-%9(# loan al 5l5-lea %9(#-%9&& Benedict al I5-lea %9&' Sil.estru al Ill-lea %9&' Benedict al I5-lea %9&'-%9&8 >rigorie al I6-lea %9&8-%9&I Cle"ent al II-lea %9&I-%9&C Benedict al I5-lea %9&C /a"as al II-lea %9&$-%9'& Leon al I5-lea %9''-%9'I 6ictor al II-lea %9'I-%9'C Stefan al I5-lea %9'C-%989 Benedict al 5-lea %9'$-%98% Nicolae al II-lea

%98%-%9I( AleAandru al II-lea %98%-%9I# :onorius al II-lea - anti!a!a %9I(-%9C' >rigorie al 6:-lea %9C&-%%99 Cle"ent allll-lea - anti!a!a %9C8-%9CI 6ictor al Ill-lea %9CC-%9$$ Urban al II-lea %9$$-%%%C Pascal al II-lea %%99-%%9# Teodoric - anti!a!a %%9# Albert - anti!a!a %%9' Sil.estru al I6-lea - anti!a!a %%%C-%%%$ >+elasie al II-lea %%%C-%%#% >rigorie al 6:I-lea - anti!a!a %%%$-%%#& CaliAtal II-lea %%#&-%%(9 :onorius al Ill-lea %%#& Celestin al II-lea - anti!a!a %%(9-%%&( Inocentiu al II-lea %%(9-%%(C Anaclet al II-lea - anti!a!a %%(C 6ictor al I6-lea - anti!a!a % %&(-% %&& Celestin al II-lea %%&&-%%&' Lucius al II-lea %%&'-%%'( Eugeniu al Ill-lea %%'(-%%'& Anastasiu al I6-lea %%'&-%%'$ Adrian al I6-lea %%'$-%%C% AleAandru al Ill-lea %%'$-%%8& 6ictor al I6-lea %%8&-%%8C Pascal allll-lea - anti!a!a %%8C-%%IC CaliAt allll-lea - anti!a!a %%I$-%%C9 Inocentiu allll-lea - anti!a!a %%C%-%%C' Lucius al Ill-lea %%C'-%%CI Urban al Ill-lea

%%CI >rigorie al6III-lea %%CI-%%$% Cle"ent al Ill-lea %%$%-%%$C Celestin al Ill-lea

%%$C-%#%8 Inocentiu al Ill-lea %#%8-%##I :onorius al I6-lea %##I-%#&% >rigorie al I5-lea %#&% Celestin al I6-lea 6acanta e!isco!ala %#&(-%#'& Inocentiu al I6-lea %#'&-%#8% AleAandru al I6-lea %#8%-%#8& Urban al I6-lea %#8'-%#8C Cle"ent al I6-lea 6acanta e!isco!ala %#I%-%#I8 >rigorie al 5-lea %#I8 Inocentiu al 6-lea %#I8 Adrian al 6-lea %#I8-%#II loan al 55I-lea %#II-%#C9 Nicolae al Ill-lea %#C%-%#C' 4artin al I6-lea %#C'-%#CI :onoriu al I6-lea %#CC-%#$# Nicolae al I6-lea %#$& Celestin al 6-lea 6acanta e!isco!ala %#$&-%(9( Bonifaciu al 6:I-lea %(9(-%(9& Benedict al 5l-lea %(9'-%(%& Cle"ent al 6-lea 6acanta e!isco!ala %(%8-%((& loan al 55II-lea %(#C-%((9 Nicolae 6- anti!a!a %((&-%(&# Benedict al 5:-lea %(&#-%('# Cle"ent al 6l-lea %('#-%(8# Inocentiu al 6l-lea %(8#-%(I9 Urban al 6-lea %(I9-%(IC >rigorie al 5l-lea %(IC-%(C$ Urban al 6l-lea %(IC-%($& Cle"ent 6II- anti!) %(C$-%&9& Bonifaciu al I5-lea %($&-%&#( Benedict 5III- anti! %&9&-%&98 Inocentiu al 6:-lea %&98-%&%' >rigorie al 5:-lea %&9$-%&%9 AleAandru 6- anti!) %&%9-%&%' loan al 55III-lea 6acanta e!isco!ala %&%I-%&(% 4artin al 6-lea %&#(-%&#$ Cle"ent 6III- anti!) %&#& Benedict 5I6 - anti!a!a %&(%-%&&I Eugen al I6-lea %&($-%&&$ ;eliA 6- anti!a!a %&&I-%&'' Nicolae al 6-lea

%I$

Abre.ieri

AAR4SI - Analele Acade"iei Ro"dne) 4e"oriile Sectiunii Istorice BC4I - Buletinul Co"isiei 4onu"entelor Istorice >B - >lasul Bisericii ;:/R - ;ontes :istoriae /aco-Ro"anae >CS -/ie >riec+isc+en C+ristlic+en Sc+rifsteller DTS - Dournal of T+eological Studies 4A - 4itro!olia Ardealului 4O - 4itro!olia Olteniei N:E - Nou.elle :istoire de I HEglise PSB - Pdrinti si Scriitori Bisericesti REB - Re.ue des etudes b7zantine RI - Re.ista istoricd RN - Re.ue du Nord SCI6 - Studii si cercetdri de istorie .ec+e SCI6A - Studii si cercetdri de istorie .ec+e si ar+eologie ST - Studii Teologice

%C9