Studiu de pia

Cltori poteniali Rezultatele chestionarului 250 de persoane din Suedia au rspuns la chestionarul care este aici ataat, n scopul obinerii de rspunsuri reprezentative din punct de vedere statistic, pentru a acoperi piaa suedez. Persoanele au fost alese aleatoriu, din toat ara i fac parte din categorii de vrst diferite, ncepnd cu 15 ani, conform statisticilor cu privire la populaie. ntrebrile de la 1 la 6 sunt pentru toate persoanele, indiferent dac au vizitat sau nu Romnia. 1. Sex Rspuns din parte a 43 % brbai i 57 % femei 2. Vrst Distribuirea pe categorii de vrst este urmtoarea: 15-24 ani 17 % 25-34 ani 17 % 35-44 ani 17 % 45-54 ani 21 % 55-64 ani 21 % 65- ani 7% 3. Experiena privind cltoriile Multe dintre persoane au o experien destul de mare. Ele cltoresc: De multe ori pe an Cel puino dat pe an O dat la fiecare an/trei ani Rar/ niciodat 4. Modul de deplasare Muli cltori au o experien amestecat, uneori au cltorit cu un operator de charter, alteori pe cont propriu. Prefer: Operator de charter Cltorii pe cont propriu 43 % 57 % 31 % 36 % 23 % 10 %

5. Rezervarea locurilor pentru cltorie Rezervarea locurilor pentru cltorie variaz de la un moment la altul; cu toate acestea prefer: Rezervare la agentul de turism Via Internet la agentul de turism Via Internet direct la productor 47 % 33 % 21 %

6. Cei care au vizitat Romnia nainte Cei mai muli nu au vizitat nc Romnia. Au vizitat Romnia 5% Nu au vizitat Romnia 95 % Dup aceast ntrebare am divizat grupul pentru dou chestionare diferite, innd cont dac ai vizitat sau nu Romnia. Cei care nu au vizitat nainte Romnia 7. Rude/prieteni care au vizitat Romnia Au rude/prieteni care au vizitat Romnia Nu au rude/prieteni care au vizitat Romnia 42 % 58 %

Comentarii: O parte destul de mare au rude/prieteni care au vizitat Romnia. Acest lucru nseamn c muli dintre ei dein informaii despre aceast ar i i-au format preri despre ea. 8. Preri despre Romnia din partea rudelor/ prietenilor care au vizitat Romnia Cele mai multe pozitive Neutre Cele mai multe negative 73 % 23 % 4%

Comentarii: Cele 73 % pozitive trebuie nelese ca un numr foarte mare n acest tip de studiu. Doar 4% au o prere negativ - acesta este un numr foarte mic n acest tip de studiu de pia.

9. Cltorii cu nsoitori Cltoresc singuri Cltoresc mpreun cu soul/soia Cltoresc cu familia i copii Cltoresc cu alt grup de persoane 8% 49 % 28 % 15 %

Comentarii: Cei mai muli cltoresc cu familia sau cu o parte din familie, cel mai des cu soia/soul. 10. Modalitatea de cazare Hotel Apartament Pensiune Acas la rude Comentarii: Marea majoritate st la hotel. 11. Cunotine/informaii despre Romnia Cunotine suficiente Cunotine puine Fr cunotine 0% 42 % 58 % 66 % 23 % 4% 7%

Comentarii: Aceste este desigur cel mai slab punct pe piaa turist, n ceea ce privete Romnia ca destinaie. Cunotinele despre Romnia pe piaa suedez sunt extrem de puine fie nu exist, fie sunt insuficiente. 12. Ai luat vreodat n considerare Romnia ca destinaie pentru o cltorie de vacan? Da Nu 34 % 66 %

Comentarii: O treime din persoanele care nu au vizitat Romnia, au luat de fapt in considerare o vizit n Romnia. Aceasta nseamn c Romnia exist pe hart atunci cnd suedezii i fac planuri de vacan un mare potenial pentru viitor.

13. Cu ce alt destinaie ai compara Romnia? n principal, rile menionate sunt: - Bulgaria - Turcia - Grecia 14. Data viitoare cnd v planificai vacana, vei lua n considerare Romnia ca posibil alternativ? Da ntr-o anumit msur Nu 38 % 30 % 32 %

Comentarii Situaia este mai degrab pozitiv, 40% lund n considerare Romnia ca alternativ de vacan. 15. Dac ai rspund da la ntrebarea de mai sus, care este motivaia cea mai puternic n a alege Romnia? Nivelul preurilor, litoralul &plaja i experienele sunt cele mai des ntlnite rspunsuri. 16. Care este prerea dumneavoastr despre potenialul Romniei ca destinaie turistic pentru suedezi, n viitor? Foarte bun Destul de bun Ezitant Destul de slab Slab 8% 49 % 34 % 8% 2%

Comentarii: Exist o atitudine destul de pozitiv fa de potenialul romnesc pentru piaa suedez n viitor. n ciuda lipsei de cunotine, exist a o anume ncredere n Romnia ca destinaie turistic.

17. Care este prerea dumneavoastr despre poziia Romniei, ca destinaie turistic, n comparaie cu alte ri? Foarte bun Destul de bun Neutr Destul de slab Slab 2% 30 % 47 % 19 % 2%

Comentarii: Nu exist o imagine clar, dar cel puin este mai degrab pozitiv dect negativ. 18. Comparnd impresia dumneavoastr despre Romnia de astzi cu imaginea ei din trecut, n ce msur credei c s-a schimbat aceast impresie? Este cu siguran mai bun/pozitiv Mai pozitiv Nici o schimbare Mai slab/negativ 9% 42 % 49 % 2%

Comentarii: Mai mult de jumtate au o prere pozitiv despre Romnia n comparaie cu imaginea ei din trecut. Acest lucru trebuie privit ca o schimbare de succes a imaginii rii. 19. Care este, dup prerea dumneavoastr, punctul forte cel mai important al Romniei, ca destinaie turistic? Litoral & plaj la Marea Neagr Natura/aventura Cultura/istoria Facilitile din staiunile balneare Tururile de orae Plcerea/restaurantele Cumprturile 40 % 9% 28 13 % 0% 2% 8%

Comentarii: Litoralul &plaja la Marea Neagr este desigur dominant, este una din puinele destinaii n Romnia pe care populaia suedez o cunoate. Este de asemenea interesant c un numr destul de mare de persoane au menionat cultura/istoria i facilitile din staiunile balneare.

20. Care este prerea dumneavoastr n ceea ce privete nivelul preurilor n Romnia comparat cu situaia din Suedia? Mult mai sczut, ca 40 % Mai sczut, ca 20 % Cumva mai sczut Aproape la fel Mai mare 19 % 56 % 19 % 6% 0%

Comentarii: Este evident c impresia dominant este c n Romnia nivelul preurilor este mult mai sczut dect n Suedia. Bine neles, nu exist o prere foarte precis n ceea ce privete diferena de nivel ntre cele dou ri. 21. Cnd comparai Romnia cu alte destinaii poteniale din Europa ct de important este nivelul preurilor pentru a lua o decizie? Foarte important Destul de important Nu chiar att de important Nu este important deloc 23 % 49 % 24 % 4%

Comentarii: Aproape trei din patru consider nivelul preurilor ca fiind destul sau foarte important pentru a lua o decizie. 22. Atunci cnd alegei destinaia pentru vacan, ct de important este sigurana? ( sigurana n caz de furt, acte criminale, terorism, etc.)? Foarte important Destul de important Nu chiar att de important Nu este important deloc 59 % 32 % 9% 0%

Comentarii: Cele mai multe persoane consider sigurana ca fiind foarte sau destul de important. Aceast problem influeneaz evident decizia de a alege o anume destinaie.

23. Care este prerea dumneavoastr despre sigurana n Romnia n comparaie cu situaia din Suedia? Mult mai nesigur Cumva mai nesigur Aproape aceeai situaie Mai puin nesigur 9% 59 % 32 % 0%

Comentarii: Se pare c exist o prere destul de frecvent conform creia Romnia ar fi cumva mai nesigur dect Suedia. 24. Ce credei despre standardele locurilor de cazare ( hoteluri/apartamente/ pensiuni/ moteluri) din Romnia n comparaie cu cererile turitilor suedezi? Foarte bune Bune Neutre Destul de slabe Inferioare 0% 32 % 49 % 17 % 2%

Comentarii: Impresia n ceea ce privete standardele locurilor de cazare este mai degrab pozitiv. Mai puin de 2% cred c standardele sunt mai slabe dect se solicit. 25. Credei c vei vizita Romnia n urmtorii 5 ani? Da, cu siguran Foarte posibil Probabil M ndoiesc Nu 2% 17 % 38 % 36 % 7%

Comentarii: O mare parte, 57 %,iau n considerare posibilitatea de a vizita Romnia n ultimii 5 ani. Acest lucru trebuie neles ca prezentnd o situaie foarte bun, dovedete c Romnia are mare potenial pe piaa suedez.

26. Este Romnia deja o alternativ de vacan pentru sezonul de var din 2006? Da Probabil Nu 6% 9% 85 %

Comentarii: Procentul celor care chiar intenioneaz s mearg n Romnia n acest an este mic. Pe termen scurt, potenialul este limitat n comparaie cu o perspectiv pe cinci ani. 27. Pentru a consolida poziia Romniei ca destinaie atractiv pentru suedezi, ce anume trebuie s fie mbuntit? Standardele hotelurilor/apartamentelor/pensiunilor Standardele restaurantelor/barurilor Calitatea serviciilor/atitudinea Experienele, cultura/muzeele etc Cumprturile Marketing 42 % 17 % 8% 11 % 9% 13 %

Comentarii: Standardul locurilor de cazare este de cea mia mare importan. Trebuie s se in cont de acest lucru pentru a atrage vizitatori din Suedia este importat s se ofere un standard nalt n ceea ce privete hotelurile.

ntrebri deschise 28. Descriei Romnia ntr-un singur cuvnt primul cuvnt la care v gndii, primul cuvnt pe care l asociai cu Romnia: Rspunsuri: (exemple) poporul, preuri sczute, simplu, dictatur ndelungat, mizerie, srcie, mahalale, foamete, Ceauescu, natur, interesant, Europa de Est, vechi, Transilvania, cultur, folclor, ieftin, plictisitor, Dracula, faciliti din staiunile balneare, necunoscut, srac, stat estic, ar n curs de dezvoltare, romantic, copii orfani, natur splendid, cultur bogat, ar interesant, distracie, mister, litoralul Mrii Negre, natura slbatic. Comentarii:

Aceasta este o selecie reprezentativ de cuvinte menionate spontan. Exprima att prejudiciile negativ cu privire al Romnia, ct i cele cteva informaii despre natur i cultur i curiozitatea /interesul pentru Romnia. 29. Care credei c este punctul forte numrul unu al Romniei ca destinaie pentru suedezi- ntr-o singur propoziie. Rspunsuri: (exemple) Marea Neagr, bi n mare, plaje bune, preuri mici, valoarea banilor, preuri sczute la buturi i mncare, istoria, diferit, natura slbatic, oameni drgui, preuri competitive, cost sczut al traiului, cultura, serviciile, misterul, frumos, vreme bun, soare i plaj, cultur interesant, facilitile din staiunile balneare, natura unic i cultura, folclorul. Comentarii: Aceasta este o selecie reprezentativ de puncte forte menionate spontan. Preurile sczute par a fi dominante dar i plaja i soarele, natura i cultura sunt adesea menionate ca motive pentru a vizita Romnia.

30. Care credei c este punctul slab numrul unu al Romniei ca destinaie pentru suedezi- ntr-o singur propoziie. Rspunsuri: (exemple) necunoscut, lipsa de informaii, standarde sczute, nu foarte atractiv, standarde mai sczute dect n restul Europei, srcia, destinaie necunoscut, nesigur, calitate inferioar a serviciilor, nc destul de multe din Europa de est, nc vzut ca o ar n curs de dezvoltare, riscant. Comentarii: Se vorbete mult despre standardele sczute, srcia, etc., i de asemenea despre prejudiciile negative ale vechii dictaturi. Lipsa de informaii/cunotine este i ea menionat ca punct slab important. 31. Ce tip de informaii ai dori s deinei pentru a v hotr s alegei Romnia ca destinaie pentru vacana dumneavoastr- pe scurt: Rspunsuri: (exemple) mai multe informaii despre hoteluri, facilitile din staiunile balneare, restaurante, informaii generale despre ar, despre dezvoltarea din ultimii 10 ani, despre siguran, litoral, locuri interesant de vizitat, natura, natura slbatic, cultur, informaii despre preuri, imagini i filme informative, informaii despre mediul nconjurtor, curenie, distanele de Romnia, activiti, experiene, standardul de trai, cumprturi, etc.

Comentarii: Este o mare nevoie de informaii, de multe informaii despre multe aspecte diferite. Exist o cerere puternic i autentic de informaii i cunotine. Acest lucru dovedete c tot ce se cunoate despre Romnia n Suedia este la un nivel foarte sczut. 32. Cum credei c ar putea Biroul Naional de Turism din Romnia cu sediul n Stockholm s satisfac nevoia de cunotine din Suedia pe scurt: Rspunsuri: (exemple) brouri cu informaii disponibile n multe locuri din toat ara, reclame n ziare, reviste i la televizor, introducerea de informaii despre Romnia n programele de cltorii la televizor precum Nr och Fjrran i Packat och Klart, brour cu informaii trimis tuturor familiilor din Suedia, reclam pe Internet, informaii la ageniile de voiaj, articole documentare despre Romnia n ziarele suedeze, invitarea jurnalitilor suedezi s viziteze Romnia, etc. Comentarii: Suedezilor chiar le-ar plcea s tie mai multe i s aib acces la informaii mult mai uor. Drept cele mai bune metode de informare, ei menioneaz televizorul, editorialele i revistele de cltorii i din ziare.

Cei care au vizitat Romnia nainte 7.De cte ori ai vizitat Romnia? O dat De cteva ori 8. Avei rude n Romnia? Nu Da 100 % 0% 75 % 25 %

9. Cnd ai vizitat ultima dat Romnia, cum ai cltorit ? Charter Pe cont propriu 17 % 83 %

10. Cnd ai vizitat ultima dat Romnia, cu cine ai cltorit? Singur Cu soia/soul Cu familia Cu rudele Cu alt grup 33 % 33 % 17 % 17 % 0%

11. Cnd ai vizitat ultima dat Romnia, ct de mult ai rmas acolo? 1-3 zile 4-7 zile 8-14 zile 15-21 zile 21 + zile 50 % 50 % 0% 0% 0%

12. Unde ai stat cnd ai vizitat Romnia ultima dat? Hotel Apartament Pensiune/Motel La rude/prieteni 58 % 0% 42 % 0%

13. Care a fost motivul pentru care ai vizitat Romnia ultima dat? Ca turist Afaceri/ conferint /tur de studii Vizit la rude/prieteni 58 % 42 % 0%

14. Ce valoare ai acorda ultimei dumneavoastr vizite n Romnia, n general? Foarte bun Bun Destul de bun Neutr Destul de nesatisfctoare Nesatisfctoare 17 % 42 % 17 % 8% 17 % 0%

Comentarii: Valoarea dat de persoanele care au vizitat Romnia este mare. Trei din patru au dat i valoare destul de bun, bun sau foarte bun ceea ce este foarte bine ntr-un astfel de studiu privind destinaiile 15. innd cont de ateptrile dumneavoastr anterioare vizitei, ai putea spune c Romnia vi le-a satisfcut? De, complet Parial Deloc 42 % 58 % 0%

Comentarii: Chiar i aceasta este o apreciere mai bun dect de obicei n acest tip de studii. Desigur, i n acest caz depinde care au fost ateptrile nainte de vizit. 16. Care este prerea dumneavoastr n ceea ce privete potenialul Romniei ca destinaie important pentru piaa suedez n viitor? Foarte bun Destul de bun Ezitant Destul de nesatisfctoare Nesatisfctoare 42 % 58 % 0% 0% 0%

Comentarii: O apreciere extrem de bun a potenialului Romniei pe viitor, pe piaa suedez.

17. Ce credei despre abilitatea Romniei de a concura cu alte destinaii din Europa, pe piaa suedez? Foarte bun Destul de bun Neutr Destul de nesatisfctoare Nesatisfctoare 17 % 8% 25 % 17 % 33 %

Comentarii: Acesta nu este deloc un rspuns la fel de pozitiv ca la ntrebarea 16. Sunt evident contieni de competiia strns din Europa. A se observa de

asemenea c acest rspuns vizeaz situaia de astzi n timp ce rspunsul la ntrebarea 16 se orienteaz spre viitor. 18. Comparnd impresia/prerea dumneavoastr despre Romnia ca destinaie actual cu impresia despre vechea Romnia cum s-a schimbat ea? Cu siguran este mult mai bun Mai bun Aproape la fel Mai negativ 17 % 66 % 17 % 0%

Comentarii: O afirmaie foarte pozitiv. Mai mult de 80% au o impresie mai bun astzi. 19. Care credei c este punctul forte numrul unu al Romniei ca destinaie turistic pe piaa suedez- un argument? Litoralul Mrii Negre Natura/aventura Cultura/istoria Facilitile din staiunile balneare Tururile de orae Plcere/restaurante/baruri Cumprturi, etc 42 % 17 % 25 % 0% 0% 8% 8%

Comentarii: Litoralul mpreun cu natura i cultura sunt privite ca cele mai bune argumente pentru a vizita Romnia.

20. Care este impresia dumneavoastr despre nivelul preurilor din Romnia comparat cu cel din Suedia? Foarte sczut, ca 40% Mult mai sczut, ca 20 % Cumva mai sczut Aproape de fel Mai mare Comentarii: 75 % 8% 17 % 0% 0%

Trei din patru consider c nivelul preurilor este foarte sczut i toi sunt de acord c preurile sunt mai mici dect n Suedia. 21. Comparnd Romnia cu alte destinaii poteniale din Europa ct de important este nivelul preurilor pentru a lua o decizie cu privire la vacan? Foarte important Destul de important Nu chiar att de important Nu este important deloc Comentarii: Nivelul preurilor este evident de mare importan. 22. Cnd v hotri la o destinaie de vacan, ct de important este sigurana? Foarte important Destul de important Nu chiar att de important Nu este important deloc 42 % 17 % 42 % 0% 58 % 42 % 0% 0%

Comentarii: Mai mult de jumtate consider c sigurana este foarte important sau destul de important pentru a lua o decizie. 23. Care este impresia dumneavoastr despre sigurana n Romnia comparat cu situaia din Suedia? Mult mai nesigur Cumva mai nesigur La fel ca n Suedia Mai puin nesigur 17 % 25 % 58 % 0%

Comentarii Majoritatea consider c sigurana n Romni este la fel ca n Suedia, restul privesc Romnia ca pe o destinaie cumva sau mult mai nesigur.

25. Care este prerea dumneavoastr despre standardele locurilor de cazare ( hoteluri, apartamente, pensiuni, moteluri) din Romnia comparate cu cererile turitilor suedezi? Foarte bun Bun Neutr Destul de nesatisfctoare Nesatisfctoare Comentarii: Nu este o imagine foarte clar, preri mprite. 25. Care este impresia dumneavoastr despre standardele transporturilor interne din Romnia (avioane, trenuri, autocare) comparate cu cererile turitilor suedezi? Foarte bune Bune Neutre Destul de nesatisfctoare Nesatisfctoare Comentarii: Nu foarte pozitiv. Pot indic c exist o problem. 26. Credei c vei vizita iar Romnia n urmtorii cinci ani ? Da, cu siguran Da, foarte probabil Probabil Ezit Nu 25 % 58 % 17 % 0% 0% 0% 0% 75 % 8% 17 % 0% 42 % 33 % 25 % 0%

Comentarii: Extrem de pozitiv- probabil toi se vor ntoarce iar n Romnia n urmtorii cinci ani. 27. Ai recomanda celor mai buni prieteni s viziteze Romnia n vacan? Da, cu siguran Poate Ezit 58 % 25 % 17 %

Nu, cu siguran

0%

Comentarii: De asemenea foarte pozitiv. Marea majoritate ar recomanda celor mai buni prieteni s mearg n Romnia n vacan. 28. Pentru a consolida poziia Romniei ca destinaie atractiv pentru suedezi, ce anume trebuie mbuntit, alegei o alternativ: Standarde hoteluri /apartamente/pensiuni/moteluri Standarde restaurante/baruri Calitatea serviciilor i atitudinea Experienele (cultura, muzee, etc) Cumprturi 33 % 33 % 17 % 8% 8%

Comentarii: Standardele n hoteluri, restaurante etc, mpreun cu aceast calitate a serviciilor par a fi cele mai importante mbuntiri ce trebuie aduse. ntrebri deschise 28. Descriei Romnia ntr-u singur cuvnt- primul cuvnt care v vine n minte, pe care l asociai prima dat cu aceast ar: Rspunsuri (exemple) Dracula, frumos, vechi, soare i plaj, oameni plcui, cultur bogat, natur splendid. Comentarii: n general, asocieri pozitive, mult mai pozitive n comparaie cu cele ale persoanelor care nu au vizitat Romnia. 29. Care credei c este punctul forte numrul unu al Romniei ca destinaie turistic pe piaa suedez ntr-o propoziie: Rspunsuri (exemple) plaj pe litoralul Mrii Negre, natura, cultura. Comentarii: Litoralul Mrii Negre domin n toate rspunsurile.

30. Care credei c este punctul cel mai slab al Romniei ca destinaie turistic pe piaa suedez - ntr-o singur propoziie: Rspunsuri (exemple) infrastructura, drumurile, transportul intern, standardele nesatisfctoare n hoteluri i restaurante. 30. Ce credei c ar trebui Biroul Naional de Turism din Stockholm s pun n eviden n mod deosebit pentru a atrage ct mai multe persoane din Suedia s viziteze Romnia pe scurt: Rspunsuri (exemple) dezvolte imaginea Romniei, aceasta nu nseamn numai litoral, oferii mai multe alternative, mai multe informaii generale despre ar. 31. Cum credei c poate Biroul Naional de Turism din Stockholm s satisfac n cel mai bun mod nevoia de informaii din Suedia pe scurt: Rspunsuri (exemple) mai mult marketing, articole n ziare, reclame la televizor, n reviste de cltorii i ziare, materiale informative distribuite familiilor din toat Suedia.

Comparaii
Comparaii ale prerilor persoanelor care au vizitat Romnia i ale celor care nu au vizitat-o. n continuare comparm rspunsurile date la unele din ntrebrile din chestionar. Care este prerea dumneavoastr despre potenialul Romniei ca destinaie turistic important pe piaa suedez, n viitor? Foarte bun Destul de bun Ezit Destul de nesatisfctoare Nesatisfctoare Au vizitat Romnia 42 % 58 % 0% 0% 0% Nu au vizitat Romnia 8% 49 % 34 % 8% 2%

Comentarii: Persoanele care au vizitat Romnia au o prere mult mai bun despre potenialul Romniei ca destinaie turistic pentru viitor. Ei au experimentat personal Romnia i acest lucru duce n mod evident la o prere mult mai bun. Ce credei despre poziia Romniei, ca destinaie turistic pentru suedezi, n concuren cu alte destinaii n Europa? Foarte bun Destul de bun Neutr Destul de nesatisfctoare Nesatisfctoare Comentarii: O imagine diferit i mult mai complicat. Persoanele care au vizitat Romnia nu cred c situaie competitiv de astzi este la fel de bun ca i potenialul pentru viitor. Au vizitat Romnia 17 % 8% 25 % 33 % 17 % Nu au vizitat Romnia 2% 30 % 47 % 19 % 2%

Comparnd impresia/prerea dumneavoastr despre Romnia de astzi ca destinaie cu imaginea vechii Romnii, cum s-a schimbat aceasta? Cu siguran mai bun mai bun Aproape la fel Mai puin bun Au vizitat Romnia Nu au vizitat Romnia 17 % 9% 66 % 42 % 17 % 49 % 0% 2%

Comentarii: O diferen uimitoare. Persoanele care au vizitat Romnia au o impresie mult mai bun despre schimbarea imaginii acestei ri. Persoanele care viziteaz Romnia par a fi cel mai important factor de marketing pentru aceast destinaie. Care credei c este punctul forte numrul unu al Romniei ca destinaie turistic pe piaa suedez - alegei un argument? Litoralul Mrii Negre Natura/aventura Cultura/istoria Facilitile din staiunile balneare Tururile din orae Plcere /restaurante/baruri Cumprturi etc. Au vizitat Romnia 42 % 17 % 25 % 0% 0% 8% 8% Nu au vizitat Romnia 40 % 9% 28 % 13 % 0% 2% 8%

Comentarii: O imagine aproape similar, nu sunt diferene majore. Cu toate acestea, persoanele care au vizitat Romnia sunt mai interesai de natur/aventur i mai puin de facilitile din staiunile balneare. Care este prerea dumneavoastr despre nivelul preurilor din Romnia comparat cu cel din Suedia? Au vizitat Romnia Nu au vizitat Romnia Foarte sczut, ca 40% 75 % 19 % Mult mai sczut, ca 20 % 8% 56 % Cumva mai sczut 17 % 19 % Aproape la fel 0% 6% Mai mare 0% 0% Comentarii: Persoanele care au vizitat Romnia sunt contiente de faptul c preurile din Romnia sunt foarte sczute sau mult mai sczute fa de cele din Suedia.

Comparnd Romnia cu alt destinaie potenial din Europa - ct de important este nivelul preurilor pentru a lua o decizie? Foarte important Destul de important Nu chiar att de important Nu este important deloc Au vizitat Romnia 58 % 42 % 0% 0% Nu au vizitat Romnia 23 % 47 % 23 % 4%

Comentarii: Este interesant de observat c persoanele care chiar au vizitat Romnia pun mai mare accent pe nivelul preurilor dect celelalte. Atunci cnd v hotri la o destinai de vacan, ct de important este siguran? Au vizitat Romnia Nu au vizitat Romnia Foarte important 42 % 59 % Destul de important 17 % 32 % Nu chiar att de important 42 % 9% Nu este important deloc 0% 0% Comentarii: Persoanele care au vizitat Romnia pun mai puin accentul pe siguran dect restul. Care este prerea dumneavoastr despre sigurana n Romnia n comparaie cu situaia din Suedia? Mult mai nesigur Cumva mai nesigur Aceeai situaie Mai puin nesigur Au vizitat Romnia 8% 33 % 58 % 0% Nu au vizitat Romnia 9% 59 % 32 % 0%

Comentarii: Persoanele care au vizitat Romnia au o prere mult mai bun despre sigurana n Romnia n comparaie cu cele care nu au vizitat-o nc. Aproape 6+% din persoanele care au vizitat Romnia cred c aceast ar este la fel de sigur ca i Suedia.

Care este prerea dumneavoastr despre standardele locurilor de cazare (hoteluri /apartamente/pensiuni/ moteluri) din Romnia n comparaie cu cererile turitilor suedezi? Foarte bun Bun Neutr Destul de nesatisfctoare Nesatisfctoare Au vizitat Romnia 0% 42 % 33 % 25 % 0% Nu au vizitat Romnia 0% 32 % 49 % 17 % 2%

Comentarii: Nu exist nicio diferen semnificativ ntre preri. A se observa c nimeni nu calific standardele ca fiind foarte bune.

Care este prerea dumneavoastr despre potenialul Romniei ca destinaie important pentru piaa suedez, n viitor?
60 50 40 30 20 10 0 Foarte bun Bun Ezitant Inferior Mult inferior Au vizitat Romania Nu au vizitat Romania

Ce credei despre poziia Romniei fa de alte destinaii europene pentru turitii din Suedia?
50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0
Foarte bun Bun Neutr Inferioar Mult inferioar

Au vizitat Romnia Nu au vizitat Romnia

Comparnd prerea/impresia dumneavoastr despre Romnia de astzi, ca destinaie turistic, cu imaginea veche a Romniei, n ce mod s-a schimbat aceasta?
70 60 50
40 30 Au vizitat Romnia Nu au vizitat Romnia

20 10 0
Este sigur mai bine Mai bine Aproape la fel Mai puin bine

Care credei c este punctul forte cel mai important al Romniei ca destinaie turistic?

45 40 35 30 25 20 15 10 5 0
Litoral & plaj Natura Cultura Staiunile Tur de ora Plcere Cumprturi blaneare

Au vizitat Romnia Nu au vizitat Romnia

Care este prerea dumneavoastr despre nivelul preurilor din Romnia comparat cu cel din Suedia?
80 70 60 50 40 30 20 10 0
Foarte sczut Mult mai sczut Cumva mai sczut Aproape la fel

Au vizitat Romania Nu au vizitat Romnia

Comparnd Romnia cu o alt destinaie potenial din Europa pentru vacan, ct de important este nivelul preurilor pentru a lua o decizie?
60 50 40 30 20 10 0
Foarte important Destul de important Nu chiar att de important Nu este important deloc

Au vizitat Romnia Nu au vizitat Romnia

Cnd v hotri la o destinaie anume pentru vacan, ct de important este sigurana?

60 50 40 30 20 10 0
Foarte important Destul de important

Au vizitat Romnia Nu au vizitat Romania

Nu chiar att de important

Nu este important deloc

Ce credei despre sigurana din Romnia comparat cu cea din Suedia?

60 50 40 30 20 10 0
Mult mai nesigur Mai nesigur

Au vizitat Romnia Nu au vizitat Romania

Aceeai situaie

Mai puin nesigur

Care este prerea dumneavoastr despre standardele din hoteluri, apartamente, pensiuni, etc, din Romnia, n comparaie cu cererile turitilor suedezi?
50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0
Foarte bune

Au vizitat Romnia Nu au vizitat Romania

Destul Neutre de bune

Destul de nesatisfctoare

Nesatisfctoare

Operatori turistici pentru Romania Apollo

Sveavgen 155, 11346 Stockholm Telefon : 08/ 6738400 Email: info@apollo.se Contact: Peter Wetterstrand, Director Vnzri Apollo vinde excursii pe litoralul Mrii Negre, n Romnia. n timpul anului 2005, au vndut aproximativ 6000 de excursii, iar anul trecut aproape acelai numr. Ei privesc Romnia - ca relativ necunoscut pe piaa suedez, - ca aproape la fel ca restul Europei n ceea ce privete sigurana, - ca aproape la fel ca restul Europei n ceea ce privete problemele legale, birocraia, sistemele i regulile pentru industria turismului. Cu toate acestea Romnia poate n mod normal s rezolve problemele pe care le are. Prerea lor este c cel mai important lucru care ntrete poziia Romniei pe piata suedez este mbuntirea standardelor la hoteluri, calitatea serviciilor n restaurante i serviciile comerciale/cumprturi. Apollo crede c ei au cunotine puine despre Romnia i c au nevoie neaprat de informaii despre aceast ar ca destinaie turistic. Ei menioneaz necesitatea ca personalul lor s efectueze vizite n Romnia. Ei cunosc n principal litoralul Mrii Negre. Ei consider poziia Romniei pe piaa suedez este slab i cred c potenialul ei pentru viitor este mai mare. Ei prefer vara (iunie-august) pentru c l consider cel mai bun sezon. Apollo privete - nivelul preurilor i plajele frumoase ca fiind cele mai importante puncte forte ale Romniei - Calitatea serviciilor, standardele hotelurilor i serviciile din restaurante ca fiind cele mai slabe puncte. Excursiile organizate de Apollo sunt destinate toate pentru Mamaia, pe litoralul Mrii Negre. ei vor continua s vnd excursii n Romnia i n viitor, chiar pe termen lung. Nu au n plan s i extind programul cu privire la Romnia. Ei privesc nivelul preurilor i valoarea banilor n Romnia ca fiind bune, dar avertizeaz cu privire la mririle de preuri i/sau taxe la hoteluri. Ei cred c nivelul preurilor trebuie pstrat pentru a reui s menin partea de pia pe care o domin, din turismul internaional. n principal i folosesc propriul personal i propriile persoane de contact din Romnia ca surs de informare/cunotine despre Romnia ca destinaie. Ei cred c

logotipul " Romnia- Pur i simplu surprinztoare" este bun, dar nu folositor pentru marketingul lor. Companiei Apollo i-ar plcea cu siguran s participe la un tur de studiu n Romnia, dac s-ar organiza un astfel de tur. ntrebri deschise: Asociere cu numele Romnia excursii pe litoral la preuri sczute. Punctul forte numrul unu al Romniei, zboruri de scurt durat= cost mic Punctul slab numrul unu al Romniei, banii nu au destul valoare din cauza standardelor inferioare de la hoteluri. Prioriti pentru Biroul Naional Romn de Turism din Stockholm: organizarea de tururi de studiu n Romnia pentru personalul din vnzri i pentru jurnaliti, ncercarea de a opri creterea preurilor i de a crea o mentalitate n Romnia orientat spre infrastructur.

Fritidsresor
Sder Mlarstrand 27, 11785 Stockholm Telefon : 08/ 7207200 Email: info@fritidsresor.se Contact: Jan Knutola, Director vnzri Fritidsresor vinde excursii pe litoralul Mrii Negre n Romnia. n timpul anului 2005 au vndut aproximativ 8500 de excursii, ceea ce reprezint o mrire fa de anul trecut. Ei privesc Romnia - ca relativ necunoscut pe piaa suedez, - ca aproape la fel ca restul Europei n ceea ce privete sigurana, - ca destul de srac n ceea ce privete problemele legale, birocraia, sisteme i reguli pentru industria turismului. Cu toate acestea, agentul lor n Romnia poate rezolva aceste probleme n mod normal. Prerea lor este c cel mai important lucru care ntrete poziia Romniei pe piaa suedez este mbuntirea standardelor la hoteluri, transportului intern i serviciile comerciale/cumprturi. Ei subliniaz standardele n hoteluri ca fiind cea mai important problem.. Fritidsresor crede c ei au cunotine destul de bune despre Romnia i c au nc nevoie neaprat de informaii despre aceast ar ca destinaie turistic. Ei cunosc n principal litoralul Mrii Negre. Ei consider poziia Romniei pe piaa suedez este slab i cred c potenialul ei pentru viitor este mai mare, dac nivelul preurilor ar putea fi pstrat aproape ca cel actual. Ei prefer vara (iunie-iulie) pentru c l consider cel mai bun sezon. Menioneaz c august este lun moart.

Fritidsresor consider - natura, activitile/experienele i nivelul preurilor ca fiind cele mai importante puncte forte ale Romniei - calitatea serviciilor i standardele hotelurilor ca fiind punctele cele slabe principale. Excursiile organizate de Fritidsresor sunt mai nti de toate destinate litoralului Mrii Negre. Ei vor continua s vnd excursii n Romnia i n viitor, chiar pe termen lung. Ei nu plnuiesc s i extind programul pentru Romnia. . Ei consider nivelul preurilor i valoarea banilor n Romnia ca fiind n general bune, dar cred c preurile de la hoteluri sunt deja prea mare comparate cu standardele lor.

n principal folosesc propriul lor personal i propriile lor peroane de contact din Romnia ca surs pentru informare/ cunotine despre Romnia ca destinaie. Ei cred c logotipul Romnia- Pur si simplu surprinztoare este bun. Companiei Fritidsresor i-ar plcea s participe la un studiu in Romnia, dac s-ar putea organiza un astfel de tur. ntrebri deschise: Asocieri cu numele Romnia; excursii la preuri mici Punctul forte cel mai important al Romniei: zboruri de scurt durat Punctul cel mai slab al Romniei: servicii hoteliere nesatisfctoare la preuri mult prea mari Prioriti pentru Biroul Naional de Turism al Romniei cu sediul n Stockholm: organizeaz tururi de studii i excursii pentru jurnaliti, imaginea Romniei n presa din Suedia trebuie s fie mbuntit, accent pus pe instruire a personalului i hoteluri de calitate n Romnia.

Gillstad Resor AB
Skogvaktarevgen 13, 53153 Lidkping Telefon: 0771/ 450300 Email: info@gillstadresor.se Contact: Eva Sundberg, Director Gillstad Resor organizeaz i vinde excursii cu autocarul n cteva ri din Europa. Ei cred c exist un interes relativ limitat al suedezilor n a vizita noile ri membre/candidate ale Uniunii Europene Ei consider Romnia - ca relativ necunoscut pe piaa suedez, - ca aproape la fel ca restul Europei n ceea ce privete sigurana. Ei consider c cel mai important lucru pentru a consolida poziia Romniei pe piaa suedez se realizeaz prin mediatizarea unei imagini pozitive n Suedia. Cred de asemenea c este important s amelioreze infrastructura/ transportul intern din Romnia. condiiile din hoteluri i

Gillstad Resor cred c au cunotine puine despre Romnia ca destinaie turistic i c probabil au nevoie de mai multe informaii despre aceast ar. Dein informaii n principal despre litoralul Mrii Negre i despre Transilvania. Consider poziia Romniei pe piaa suedez ca fiind foarte slab i cred c potenialul acesteia pentru viitor este de bun augur. Gillstad Resor consider: - cultura/tradiia i nivelul preurilor ca fiind cele mai importante puncte forte ale Romniei. - standardele hoteliere i imaginea negativ a Romniei n Suedia ca fiind punctul slab principal. Gillstad Resor ezit pentru moment s vnd excursii n Romnia. n prezent nu au resursele i timpul necesar pentru a-i extinde programul cu privire la Romnia. Consider ca fiind acceptabile nivelul preurilor i valoarea banilor n Romnia. Cred c logotipul Romnia- Pur i simplu surprinztoare" este bun. Ar aprecia pe viitor crearea unei legturi cu Biroul Naional de Turism din Romnia cu sediul n Stockholm pentru a obine mai multe informaii despre aceast ar ca destinaie turistic. Gillstad Resor sunt interesai s participe la un tur de studiu n Romnia, n cazul n care s-ar organiza un astfel de tur.

ntrebri deschise: Asociere cu numele Romnia: vampiri! Punctul forte cel mai important: o nou destinaie Punctul cel mai slab: imaginea negativ n media Prioriti pentru Biroul Naional de Turism din Romnia cu sediul n Stockholm: ncercarea de a influena media din Suedia, organizarea de tururi de studii pentru jurnaliti i ageniile de voiaj.

Hst & Sportresor AB

Norrgrden 2078, 76010 Bergshamra Telefon: 0176/ 261534 Email: info@hastsportresor.se Contact: Anders Zimdahl, Director Administrativ Hst & Sportresor vinde excursii n Romnia concentrndu-se asupra echitaiei i a naturii. Ei cred c n Suedia exist un mare interes pentru a vizita rile noi membre/candidate ale Uniunii Europene. Ei consider Romnia - ca relativ necunoscut pe piaa suedez, - ca fiind destul de nesigur. Prerea lor este c cel mai important lucru pentru a consolida poziia Romniei pe piaa suedez se realizeaz prin influenarea i mbuntirea imaginii Romniei n media suedez, prin convingerea a ct mai muli operatori de turism/ageni de turism s vnd excursii n Romnia ca destinaie turistic i s mreasc numrul de reclame n ziarele suedeze/la televiziune cu privire la Romnia ca destinaie turistic. Ei cred de asemenea c este important s mbunteasc transportul n Romnia ( zboruri directe ntre Suedia i Romnia). Hst & Sportresor cred c au cunotine srace despre Romnia n general, dar c dein informaii complete n nia lor special, adic n ceea ce privete echitaie. Probabil ar avea nevoie de i mai multe informaii despre Romnia. Ei cunosc mai ales Bucureti, litoralul Mrii Negre, Carpaii i Transilvania. Consider poziia Romniei pe piaa suedez ca fiind foarte slab i cred c potenialul rii pentru viitor este de bun augur. Hst & Sportresor privesc - natura i nivelul preurilor ca fiind cele mai importante puncte forte ale Romniei - Prejudecile i zvonurile despre Romnia n Suedia ( copii orfani) Srcie, etc.) ca fiind cele mai importante puncte slabe. Excursiiel organizate de Hst & Sportresor sunt orientate n speciale spre echitaie. Compania va continua s vnd excursii n Romnia pe viitor, chiar pe termen lung. Au luat n considerare extinderea programului lor n ceea ce privete natura, regiunile rurale i ecoturismul. Consider nivelul preurilor i valoarea banilor din Romnia ca fiind bune. Ei cred c logotipul Romnia -Pur i simplu surprinztoare este bun i intenioneaz pe viitor s intre n contact cu Biroul Naional de Turism din Romnia

cu sediul n Stockholm, pentru a obine ct mai multe informaii despre Romnia ca destinaie turistic. Hst & Sportresor ar fi interesat s participe la un tur de studii n Romnia, n cazul n care un astfel de tur s-ar organiza.

ntrebri deschise: Asociere cu numele Romnia: natura fantastic Punctul forte cel mai important: natura i nivelul preurilor Punctul cel mai slab: prejudecile Prioriti pentru Biroul Naional de Turism din Romnia cu sediul n Stockholm: organizarea de vizite n Romnia pentru jurnalitii suedezi n scopul influenrii imaginii generale a Romniei n Suedia.

KA Resor
Svampvgen 5, 76163 Norrtlje Telefon: 0770/ 751700 Email: info@karesor.se Contact: Katarina Jansson, Director KA Resor vinde mai ales excursii organizate n funcie de cererea clienilor. n Romnia ei vnd excursii care vizeaz sporturile de iarn, tururile n ora, cltorii dus -ntors orientate spre cultur, natur i regiunile rurale. Ei privesc Romnia - ca relativ necunoscut pe piaa suedez, cele mai multe informaii sunt despre litoralul Mrii Negre. - ca aproape restul Europei n ceea ce privete sigurana, - ca aproape restul Europei n ceea ce privete probleme juridice, sistemele i regulile aplicate n cadrul industriei turismului. Prerea lor este c cel mai important lucru pentru a consolida poziia Romniei pe piaa suedez este de a obine zboruri la preuri mici spre Romnia. n prezent biletul de zbor este prea scump din lipsa legturilor directe la preuri mai mici. KA Resor cred c au cunotine foarte bune despre Romnia dar ar dori s dein i mai multe informaii despre Romnia ca destinaie. Ei au informaii despre Bucureti, litoralul Mrii Negre, Carpai, Transilvania i Timioara. Consider c poziia Romniei pe piaa suedez ca fiind foarte slab i cred c potenialul pe viitor este mult mai puternic, dac exist un bun marketing. Ei cred c toate anotimpurile se potrivesc pentru a vinde excursii n Suedia. KA Resor consider cultur/tradiiile, activitile/experienele i nivelul preurilor ca fiind cele mai importante puncte forte ale Romniei. calitatea serviciilor i transportul ntre Suedia i Romnia ca fiind punctele slabe cele mai importante Excursiile organizate de KA Resor sunt destinate litoralului Mrii Negre i Transilvaniei. Vor continua n a vinde excursii spre Romnia cel puin pentru urmtorii doi ani. Intenioneaz s i extind programul i cu ecoturism. Consider c nivelul preurilor i valoare banilor n Romnia sunt bune. n principal folosesc Biroul Naional de Turism din Romnia cu sediul n Stockholm i propriile persoane de contact ca surs pentru a obine informaii despre Romnia ca

destinaie turistic. Cred c logotipul Romnia -Pur i simplu surprinztoare" este foarte bun i de spirit. KA Resor ar aprecia o participare ntr-un tur de studii n Romnia n cazul n care s-ar organiza unul.

ntrebri deschise: Asociere cu numele Romnia: natura fantastic i tratamente/servicii adecvate Punctul forte cel mai important: natura i cultura Punctul cel mai slab: trecutul istoric ca stat est european Prioriti pentru Biroul Naional de Turism din Romnia cu sediul n Stockholm: ncercarea continu de a influena ageniile de turism, operatorii de turism, mijloacele de informare din Suedia i compania de aviaie romn.

Natur Resor Annelie Utter AB

PL 1130, Fagaredsliden 2, 43741 Lindome Telefon : 031/ 990191 Email: annelie.utter@naturresor.com Contact: Lillemor Utter, Director Natur Resor vinde excursii orientate spre natura slbatic. Cred c exist un interes limitat n Suedia n ceea ce privete vizitarea noilor ri membre/candidate ale Uniunii Europene. Consider Romnia: - ca relativ necunoscut pe piaa suedez, - ca aproape la fel ca restul Europei n ceea ce privete sigurana. Prerea lor este c cel mai important lucru pentru a consolida poziia Romniei pe piaa suedez este de a dezvolta informaiile generale despre Romnia. Este nevoie n acest caz de documentare i articole despre Romnia n mass media suedez. Cred de asemenea c este important s mbunteasc calitatea transporturilor spre Romnia ( zboruri directe ntre Suedia i Romnia). Natur Resor cred c dein informaii puine despre Romnia ca destinaie turistic i au cu siguran nevoie de mai multe. Nu cunosc destinaii n Romnia. Consider c poziia Romniei pe piaa suedez este slab i cred c potenialul pentru viitor este mai mare. Natur Resor consider - natura, natura slbatic/animalele slbatice ca cele mai importante puncte tari ale Romniei, - transportul spre Romnia i transportul din intriorul Romniei ca principalele puncte slabe. Natur Resor ar putea fi interesai de Romnia dac s-ar concentra pe nia lor -natura i animalele, zona rural i ecoturismul. Ei consider nivelul preurilor i valoarea banilor ca bune. Nu au nici o opinie despre logotipul Romnia -Pur i simplu surprinztoare . Indiscutabil ar dori s realizeze contacte cu Oficiul Naional Romn de Turism din Stockholm pentru a obine mai multe informaii despre Romnia ca destinaie turistic. Natur Resor ar dori cu siguran s participe la un tur de studiu n Romnia i i vor face timp pentru el, dac s-ar organiza un asemenea tur.

Intrebri deschise : Asocieri cu numele Romnia; mizeria din perioada dictaturii comuniste, Punctul forte al Romniei; natura i animalele Punctul cel mai slab al Romniei; lipsa de cunoatere/informaie Prioriti pentru Oficiul Naional de Turism dn Stockholm; mai mut informaie, vizitarea ageniilor de turism, mai multe publicaii n limba suedez.

Pronavia AB
Amiralsgatan 42, 21127 Malm Phone: 040/ 235008 Email: pronavia.ab@telia.com Contact: Vasile Gamalan, Managing Director Pronavia vinde excursii n staiuni balneo-climaterice, tururi de ora, excursii n circuit concentrate pe natur, cultur i zone rurale precum i excursii de afaceri. Pe perioada anului 2005 au vndut cca 700 de excursii n Romnia, o descretere comparativ cu anul precedent. Ei privesc Romnia - ca aproximativ necunoscut pe piaa suedez, - ca aproape la fel ca restul Europei n ceeea ce privete sigurana, - ca slab n ceea ceprivete problemele juridice, birocraia, sistemul de reguli aplicate n industria turismului. Au avut mai multe probleme. Opinia lor este c ceea ce ar ntri cel mai mult poziia Romniei pe piaa suedez este mbuntirea sistemului de regului pentru clieni, asigurrilei, serviciile financiare etc, standardele pentru hoteluri, transportul intern i seviciile comerciale. Pronavia cred c au foarte bune cunostine despre Romnia dar c probabil au nevoie de mai mult informaie/cunotine despre Romnia ca destinaie turistic . Cunosc n principal Bucureii, Litoralul Mrii Negre, munii Carpai i Transilvania. Ei privesc poziia Romniei pe piaa suedez ca slab i cred c potenialul pentru un viitor optimist este mai puternic. Ei cred c toate anotimpurile sunt adecvate pentru a vinde excursii n Romnia. Pronavia privesc - natura, cultura/tradiiile i tururile de ora/ mersul la cumprturi ca cale mai importante puncte tari pentru Romnia, - calitatea slab a serviciilor, standardele hotelurilor i transportul intern ca principalele puncte slabe. Excursiile Pronavia sunt cu destinaiile Bucureti, Litoralul mrii Negre, munii Carpai, Transilvania, Timioara, Bucovina i Delta Dunrii. Ei vor continua s vnd excursii n Romnia n viitor chiar i pe termen lung. Fac proiecte pentru extinderea programului n Romnia cu multe noi programe, cum ar fi safari ( animale de prad i obsrvare de psri ), cure helio-marine, sporturi de iarn, cure balneo-climaterice, aventur/natur/ecoturism i turism cultural. Privesc nivelul preurilor i valoarea banilor n Romnia ca bune n ceea ce privete transportul intern i cultura, ca acceptabil n ceea ce privete restaurantele i cumprturile dar slab cnd este vorba despre hoteluri.

Folosesc propriile contacte n Romnia, internetul, Oficiul Naional Romn de Turism din Stockholm, presa scris i saloanele turistice drept surse de informaie/cunotine despre romnia ca destinaie. Cred c logotipul Romnia -Pur i simplu surprinztoare este bun dar c nu l-au mai vzut anterior. Pronavia ar putea fi doritoare s participe la un tur de studiu n Romnia, dac s-ar organiza un asemenea tur. Intrebri deschise: Asocieri cu numele Romnia; fr garanie Punctul forte pentru Romnia; romnii pot face mult mai mult dar trebuie s se trezeasc, altfel sunt multe alte destinaii n Europa. Punctul cel mai slab pentru Romnia; foart slaba calitate a serviciilor i foarte slabe prioriti de marketing ale Serviciului Naional Romn de Turism din Stockholm; operatorii de turism i ageniile de turism dau mai multe informaii despre Romnia ca destinaie turistic, stimuleaz agenii de vnzri ca vnzarea de excursii pentru Romnia s fie prioritar.

Scandorama
Box 4048, 20311 Malm Phone: 040/6000104 Email: info@scandorama.se Contact: Karin Andersson, Manager Scandorama vinde excursii n circuit n Romnia. Pe perioada anului 2005 au vndut cca 250 de excursii, cam la fel ca n anul precedent. Ei privesc Romnia - ca relativ necunoscut pe piaa suedez, - ca mai degrab nesigur ca destinaie, - ca aproape la fel ca restul prii de est a Europei n ceea ce privete problemele juridice, birocraia, sistemul de reguli aplicaten industria turismului. Opinia lor este c cel mai important lucru pentru a ntrii poziia Romniei pe piaa din Suedia este mbuntirea calitii hotelurilor i mbuntirea calitii serviciilor n restaurante. Cred c sunt prea puine hoteluri i prea mici n afara oraelor mari. Scandorama cred c au cunotine destul de bune despre Romnia dar le-ar plcea s aibe mai multe informaii i cunotine. Cunosc cel mai bine oraul Bucureti i Transilvania. Consider poziia Romniei pe piaa suedez ca slab i cred c potenialul pentru viitor este mult mai puternic. Cred c primvara i vara sunt cele mai bune anotimpurii pentru vnzarea de excursii n Romnia pe piaa suedez. Scandorama consider - natura, cultura/tradiiile i nivelul preurilor ca cele mai importante puncte tari pentru Romnia, - sigurana i standardele hoteliere ca pe cele mai importante puncte slabe. Excursiile n circuit Scandorama au n principal destinaia Transilvania. Pe moment au anulat Romnia din programele lor pentru 2006 din cauza prea puinelor rezervri. Privesc nivelul preurilor i valoarea banilor ca bune. Folosesc internetul i Oficiul naional Romn de Turism din Stockholm ca sursele lor principale de informare/cunotine despre Romnia. Cred c logotipul Romnia -Pur i simplu surprinztoare este bun. Scandorama ar dori s participe la un tur de studiu n Romnia dac ar fi organizat un asemenea tur. Intrebri deschise : - Asocieri cu cuvntul Romnia; Europa de est

- Punctul forte pentru Romnia; provocatoare - Punctul cel mai slab; infrastuctura, - Prioritile pentru Oficiul Naional Romn de Turism din Stockholm; un seviciu de marketing mai dezvoltat i mai abil, mai multe informaii generale despre Romnia pentru c n Suedia cunotinee despre Romnia sunt foarte slabe.

Svenska Kulturresor
Box 177554, 20010 Malm Phone: 040/103570 Email: sv.kulturresor.ab@kulturresor.se Contact: Ingemar Ringkvist, Managing Director Svenska Kulturresor vinde turism cultural n Romnia (n principal n Bucureti pentru oper, concerte i art) i excursii n circuit pentru natur, cultur i istorie n Transilvania, Moldova i Delta Dunri. Pe perioada anului 2005 au vndut cca 150 de excursii, cam acelai numr ca n anul precedent. Consider Romnia - ca aproape total necunoscut pe piaa suedez, - ca aproape la fel ca restul Europei privind sigurana, - ca aproape la fel ca restul Europei n ceea ce privete problemele juridice, birocraia, sistemul de reguli aplicat n industria de turism, Prerea lor este c cel mai important lucru pentru ntrirea poziiei Romniei pe piaa suedez este mbuntirea transportului spre Romnia (zboruri directe Stockholm Bucurei) precum i a transportului intern i a infrastructurii din Romnia. Svenska Kulturresor crede c au bune cunostine despre Romnia dar ar vrea foarte mult s aib mai mult informaie/cunotine despre noi destinaii n Romnia pentru a dezvolta mai mult programele. Totui, cunosc mult despre destinaiile cele mai populare din Romnia, cum ar fi Litoralul Mrii Negre, oraul Bucureti, Transilvania i munii Carpai. Privesc poziia Romniei pe piaa suedez ca slab i cred c potenialul pentru viitor este mult mai puternic. Praga a fost semnalat ca un bun exemplu cu mare popularitate pe piaa suediez oraul Bucureti are acelai potenial. Prefer primvara (mai-iunie) i toamna (august-septembrie) ca cele mai bune anotimpuri. Svenska Kulturresor consider - natura, cultura/tradiile i calitatea serviciilor ca cele mai importante puncte tari pentru Romnia, - standardele hoteliere i transportul intern/infrastructura ca cele mai importante puncte slabe. Tururile de ora Svenska Kulturresor sunt pentru Bucureti iar excursiile n destinaia Transilvania, Moldova i Delta Dunrii. Au decis s-i continue de excursii n Romnia pentru viitorul apropiat i chiar i pe termen idei/planuri pentru dezvoltarea programului pentru Romnia de a include Timioara i de a extinde programele cultural/istorice. circuit au vnzrile lung. Au regiunea

Privesc nivelul preurilor i valoarea banilor n Romnia ca foarte bune dar se ngrijoreaz n ceeea ce privete creterea preurilor camerelor de hotel. Menioneaz Ungaria ca un exemplu unde preurile au crescut prea mult i prea repede, avnd ca rezultat pierderea segmentului de pia.

Folosesc n principal Oficiul Naional Romn de Turism din Stockholm i contactele private din Romnia pentru informaii/cunotine despre Romnia. Subliniaz nevoia mai multor publicaii in limba suedez despre Romnia ca destinaie turistic. Cred c logotipul Romnia -Pur i simplu surprinztoare este foarte bun. Svenska Kulturresor ar vrea foarte mult s participe la un tur de studiu n Romnia dac s-ar organiza un asemenea tur. Totui, ei ar prefera un tur mai personalizat. Intrebri deschise: - Asociere cu cuvntul Romnia; fantastic - punctul forte pentru Romnia ; natura, cultura, muzica i tradiiile - Romania number one weak point; lack of information/knowledge, - Prioritile pentru Oficiul National Romn de Turism din Stockholm; tururi de studiu, tururi media Mai multe publicaii in limba suedez, ghizi vorbitori de limb scandinav n Romnia, accesul la mai multe fotografii i filme despre Romnia, publicitate mpreun cu ageni/operatori de tur, acces din timp la repertorii /programe pentru expoziii, concerte, reprezentaii de oper, etc ( cu 6 luni nainte!).

Temaresor
Sder Mlarstrand 27, 11785 Stockholm Phone: 08/ 7207200 Email: info@temaresor.se Contact: Ronny Bjrk, Jan Knutola, Sales Managers Temaresor vinde excursii n circuit cu autocarul, cu concentrare pe cultur, natur i istorie. Pe perioada anului 2005 au vndut cca 500 excursii n Romnia, aproximativ acelai numr ca i anul precedent. Consider Romnia - ca aproximativ necunoscut pe piaa suedez, - ca aproape la fel ca restul Europei n ceea ce privete sigurana, - ca aproape la fel ca restul Europei n ceea ce privete problemele juridice,birocraia, sistemul de reguli aplicate n industria turismului. Prerea lor este c cel mai important pentru a ntrii poziia Romniei pe piaa suedez este mbuntirea infrastructurii i a transportului intern. Temaresor cred c au cunotine destul de bune despre Romnia dar c probabil au nevoie de mai mult informaie/cunotine despre Romnia ca destinaie. Cunosc n principal oraul Bucureti, Transilvania i litoralul Mrii Negre. Privesc poziia Romniei pe piaa suedez ca slab i cred c potenialul pentru viitor este mai puternic. Prefer toamna i primvara ca cele mai bune anotimpuri. Temaresor consider - natura, cultura/tradiiile, ndeletnicirile i miestriile ca cele mai importante puncte forte pentru Romnia, - calitatea slab a serviciilor i transportul intern ca principalele puncte slabe. Excursiile Temaresor au ca destinaie Transilvania, munii Carpai i Delta Dunrii. Vor continua s vnd excursii n Romnia i n viitor chiar i pe termen lung. Pe moment nu au n plan s extind programul pentru Romnia. Dac o vor face va fi n primul rnd pentru turismul cultural. Consider nivelul de preuri i valoarea banilor n Romnia ca bune. Folosesc n principal propriile contacte din Romnia ca surse de informaie/cunotine despre Romnia ca destinaie. Cred c logotipul Romnia Pur i simplu surprinztoare este bun. Temaresor ar dori cu siguran s participe la un tur de studiu n Romnia, dac ar fi organizat un asemenea tur. Intrebri deschise: Asociere cu cuvntul Romania; Dracula, Transilvania i experiene captivante, Punctul numrul unu forte pentru Romnia ; experiene neobinuite, natura i cultura Punctul cel mai slab pentru Romnia ; infrastructura

Prioritile pentru Oficiul National Romn de Turism din Stockholm; organizarea de tururi de studiu pentru Romania pentru agenii de vnzri i pentru jurnaliti, mai mult marketing (n presa scris).

Transylvanien Resor
Tegelbruksgatan 6, 34131 Ljungby Phone: 037/ 284466 Email: transsylvanien.resor@telia.com Contact: Zoltan Soos, Managing Director Transylvanien Resor vinde excursii n Romnia cu concentrare pe natur, zona rural, cultur i aventur. Pe perioada anului 2005 au vndut cca 400 de excursii, mai mult dect n anul precedent. Privesc Romnia - ca relativ necunoscut pe piaa suedez, - ca aproape la fel ca restul Europei n ceea ce privete sigurana, - ca mai degrab srac n ceea ce privete problemele juridice, birocraia, sistemul de reguli aplicat n industria turismului, Prerea lor este c cel mai iimportant pentru ntrirea poziiei Romniei pe piaa suedez este mbuntirea sistemului de reguli pentru clieni, asigurrile i altele legate de problemele juridice. Transylvanien Resor cred c au cunotine foarte bune despre Romnia i nu au nevoie de mai multe informaii/cunotine. Cunosc n primul rnd Transilvania. Privesc poziia Romniei pe piaa suedez ca slab i cred c potenialul pentru viitor este mai puternic. Prefer toamna i primvara ca cele mai bune anotimpuri. seasons. Transylvania Resor consider - ospitalitatea, natura i cultura/traditiile ca cele mai importante puncte forte pentru Romnia, - calitatea serviciilor, standardele hoteliere i transportul intern ca principalele puncte slabe. Excursiile Transylvania Resor au desigur destinaia Transilvania. Vor continua s vnd excursii n Romania n viitor, chiar i pe termen lung. Proiecteaz s i extind programul cu excursii n natur n Delta Dunrii. Consider nivelul preurilor n Romnia este foarte bun, cu o excepie preurile hotelurilor n Bucureti, care sunt prea ridicate n comparaie cu standarele. In principal folosesc propriile contacte din Romania ca surse pentru informaie/cunotine despre Romnia ca destinaie. Cred c logotipul Romnia -Pur i simplu surprinztoare este bun. Transylvania Resor ar fi posibil sa-i plac s participe la un tur de studiu n Romnia, n funcie de destinaiile din Romnia ce ar fi vizitate. Intrbri deschise: Asociere cu cuvntul Romania; provocatoare

Punctul numrul unu forte pentru Romnia; natura Punctele cele mai slabe pentru Romnia; lipsa de cunoatere pe piaa suedez. Prioritile pentru Oficiul National Romn de Turism din Stockholm; mbuntirea imaginii generale a Romniei n ziarele i revistele din Suedia, mai multe resurse pentru marketing, mai mult publicitate la televiziune i n presa scris.

Vingresor
Rlambsvgen 17, Box 70298, 10722 Stockholm Phone: 08/ 55513200 Email: info@vingresor.se Contact: Patrik Marklund, Manager Vingresor vinde excursii pe litoralul Mrii Negre din Romnia. Pe perioada anului 2005 au vndut cca 3000 de excursii, cam acelai numr cu n anul precedent. Consider Romnia - ca aproximativ necunoscut pe piaa suedez, - ca aproape la fel ca restul Europei n ceea ce privete sigurana, - ca aproape la fel ca restul Europein ceea ce privete problemele juridice, birocraia, sistemul de reguli aplicat n industria turismului. Oinia lor este c cel mai important pentru mbuntirea imaginii pe piaa suedez este mbuntirea standardelor hoteliere, transportul intern i serviciile comerciale/ cumprturi. Vingresor cred c au o slab cunoatere despre Romnia i ca au nevoie cu siguran de mai mult informaie/cunotine despre Romnia ca destinaie. Cunosc n principal litoralul Mrii Negre. Consider poziia Romniei pe piaa suedez ca slab i cred c potenialul pentru viitor este mai puternic. Prefer vara (iunie-august) ca cele mai bune anotimpuri. Vingresor consider - nivelul preurilor ca cel mai important punct forte pentru Romnia, - standardele hoteliere i procurarea cumprturilor ca principalele puncte slabe. Excursiile Vingresor au n principal destinaia Mamaia de pe litoralul mrii Negre. Vor continua s vnd excursii n Romnia n viitor, chiar i pe termen lung. Nu i propun s i extind programul n Romnia. Privesc nivelul de preuri i valoarea banilor ca foarte bune, dar se ateapt la creteri ale preurilor hotelurilor. Folosesc n principal propriul personal i propriile contacte din Romnia ca surse spentru informaie/cunotine despre Romnia ca destinaie. Cred c logotipul Romnia -Pur i simplu surprinztoare este bun. Vingresor ar fi posibil s i plac s participe la un tur de studiu n Romnia, dar prefer s organizeze ei nii aceste aciuni. Intrebri deschise: Asociere cu cuvntul Romnia; Europa de est Punctul forte numrul unu ; valuarea banilor Punctul cel mai slab; slabele standarde hoteliere Prioriti pentru Oficiul National Romn de Turism Office din Stockholm; crearea opiniei n Romnia pentru investiia n infrastructur i sectorul hotelier. Este nevoie

de mult mai multe hoteluri de standard nalt pe litoralul Mrii Negre. Competiia cu alte ri este foarte puternic i ar putea deveni i mai puternic n viitor. Pentru a pstra i crete poriunea de pia din interiorul pieei de turism maritim se cer investiii n noi faciliti de nalt calitate.

ret Om Resor AB
Box 15, Norrholmsvgen 258, 13221 Saltsj-Boo Phone: 08/ 7471820 Email: aretomresor@telia.com Contact: Torbjrn Svensson, Managing Director ret Om Resor vinde excursii n Romnia acoprind excursii pe litoral, excursii n staiunile balneo climaterice, tururi de ora, excursii n circuit, excursii de afaceri i tururi de studiu. Privesc Romnia - ca aproape necunoscut pe piaa suedez, - ca aproape la fel ca restul Europei n ceea ce privete sigurana, - ca mai degrab srac n ceea ce privete problemele juridice, birocraia, sistemul de reguli aplicat n industria turismului. Prerea lor este c cel mai important n ntrirea poziiei Romniei pe piaa din Suedia este mbuntirea standardelor hoteliere, transportul intern i dezvoltarea educaie/perfecionare pentru personalul din hoteluri i restaurante. ret Om Resor cred c au o foarte bun cunoatere despre Romnia i probabil nu au nevoie de mai mult informaie/cunotine despre Romnia ca destinaie. Cunosc n principal oraul Bucureti, litoralul Mrii Negre, Carpaii, Transilvania i Timioara. Consider poziia Romniei pe piaa suedez ca slab i cred c potenialul pentru viitor este mai puternic. Cred c cel mai bun anotimp pentru a vinde excursii cu destinaia Romnia n Suedia este vara. ret Om Resor consider - cultura/tradiiile, facilitile din staiunile balneo climaterice i nivelul preurilor ca cele mai importante puncte tari pentru Romnia, - calitatea serviciilor, transportul intern i standardele restaurantelor ca principalele puncte slabe. Excursiile ret Om Resor sunt nainte de toarte destinaii pentru litoralul Mrii Negre. Vor continua s vnd excursii n Romnia n viitor, chiar i pe termen lung. Ar putea s proiecteze extinderea programului cu excursi acoperind faciliti balneo -climaterice, natur/zon rural i turism istoric/cultural. Consider nivelul de preuri i valoarea banilor n Romnia ca foarte bun cnd este vorba despre cultur, ca bun cnd este vorba despre hoteluri i cumprturi i ca acceptabil cnd este vorba despre restaurante i transportul intern. Folosesc n principal Oficiul National Romn de Turism din Stockholm i propriile contacte din Romania ca surse pentu informaie/cunotine despre Romnia ca destinaie. Cred c logotipul Romnia -pur i simplu surprinztoare este foarte bun i spiritual, dar menioneaz i c logotipul poate fi riscant, deoarece creaz ateptri care nu pot fi ntlnite.

ret Om Resor ar dori cu siguran s participe la un tur de studiu n Romnia, dac s-ar organiza un astfel de tur. Intrebri deschise : Asociere cu cuvntul Romnia; compromis Punctil numrul unu forte pentru Romnia; preul total pentru sejur n Romnia Punctul cel mai slab; servicii indolente i nici un interes pentru a nva despre cerinele unei ere noi. Prioritile pentru Oficiul National Romn de Turism din Stockholm; oficialii romni s sprijine companile comerciale pe perioada decembrie-martie pentru a putea vinde pentru anotimpul verii.

ventyrsresor
Hornsgatan 10, 11726 Stockholm Phone: 08/55606910 Email: info@aventyrsresor.se Contact: Tomas Bergenfeldt, Chairman of the Board of Directors ventyrsresor ivinde aventur, natur i excursii n zona rural din Romnia. Pe perioada anului 2005 au vndut cca 50 de excursii, aproape acelai numr ca i n anul precedent. Consider Romnia - ca aproape necunoscut pe piaa suedez, - ca aproape la fel ca restul Europei n ceea ce privete sigurana, - ca aproape la fel ca restul Europei n ceea ce privete problemele juridice, birocraia, sistemul de reguli aplicat n industria de turism. Opinia lor este c cel mai important pentru ntrirea poziiei Romniei pe piaa suedez este mbuntirea transportului spre Romnia. Menioneaz lipsa zborurilor directe ca legtur direct important. ventyrsresor cred c au mai degrab bune cunotine despre Romnia dar ar dori mai mult informaie/cunotine despre Romnia ca destinaie. Cunosc cel mai mult Transilvania i munii Carpai. Consider poziia Romniei pe piaa suedez ca slab i cred c potenialul pentru viitor este mai puternic. Prefer anotimpul de var (iulie-august) ca cel mai bun. ventyrsresor consider - ospitalitatea, natura i nivelul preurilor ca cele mai importante puncte forte pentru Romnia, - transportul intern/infrastructura ca cel mai slab punct. Excursiile ventyrsresor sunt destinate ctre munii Carpai i Transilvania. Vor continua s vnd excursii n Romnia chiar i pe termen lung. Ar putea fi interesai sa-i extind programul, dar nu pentru moment. Cnd aceasta se va ntmpla ar vrea s se concentreze asupra aceluiai sortiment de produse, adic aventur-, natur- i excursii n zona rural, dar n mai multe destinaii de exemplu Delta Dunrii. Privesc nivelul de preuri i valoarea banilor n Romnia ca foarte bune. Folosesc n principal propriile contacte din Romnia ca surse pentru informaie/cunotine despre Romnia ca destinaie. Cred c logotipul Romnia -Pur i simplu surprinztoare este expresiv i bun. ventyrsresor ar dori s viziteze Romnia ntr-un tur de studiu, dar prefer s l fac prin organizare proprie.

Intrebri deschise:

- Asociere cu cuvntul Romnia; magnific -Punctul numrul unu forte pentru Romnia; natura nealterat, ecoturismul, animalele de prad. - Cel mai slab punct pentru Romnia; lipsa de informaie/cunotine pe piaa suedez - Prioritile pentru Oficiul National de Tourism din Stockholm; Sprijinirea jurnalitior s viziteze Romnia pentru a influena imaginea Romniei in presa suedez i revistele de turism.

REZUMAT SI CONCLUZII
Am efectuat un studiu de piata despre Romania ca destinatie turstica pe piata suedeza. Studiul contine atat calatorii potentiali cat si operatorii de turism/agentiile de voiaj din Suedia. Scopul este cel de a oferi o imagine a: Pozitia Romaniei ca destinatie turistica pentru turistii din Suedia Potentialul, pentru viitor, al Romaniei ca destinatie turistica pentru turistii din Suedia. Concluzii si propuneri pentru imbunatatiri CALATORII POTENTIALI Metoda Am intervievat 250 de persoane si acestea au raspuns la mai mult de 30 de intrebari diferite. Rezultatul interviurilor este prezentat in acest raport. Grupul de persoane a fost divizat in doua, continand persoanele care au vizitat Romania si cele care nu au vizitato pana acum. Chestionarele sunt adaptate la aceste doua situatii diferite. Obiceiurile de calatorie suedeze In Suedia este foarte popular sa se calatoreasca in alte tari/destinatii. In mod normal, suedezii sunt dornici sa viziteze noi destinatii si cauta experiente. Acest lucru inseamna ca Suedia este prima tara din Scandinavia care exploreaza noi destinatii si care viziteaza tari care nu sunt destinatii turisitice foarte comune, si viziteaza tari care nu sunt foarte comune pe piata turismului. Din aceasta cauza, Romania ar avea un mare potential de a deveni o destinatie importanta pentru turistii din Suedia. Dar de asemenea, acest lucru inseamna cereri complexe cand vine vorba de standardele hotelurilor, de calitatea serviciilor, etc. Suedezii sunt obisnuiti sa calatoresca, si pentru afaceri, si acest lucru inseamna ca sunt obisnuiti cu standarde inalte si se asteapta la calitate sueprioara si la o anumita "valoare a banilor", adica valoarea produsului livrat in comparatie cu pretul pe care trebuie sa il plateasca.

Situatia actuala 95 % din persoanele care au raspuns la chestionar nu au vizitat Romania. Impresia/parerea pe care o au despre Romania poate fi descrisa pe scurt dupa cum urmeaza: Cunostinte putine, foarte putine sau inexistente despre Romania ca destinatie turistica. parare generala ca Romania este o tara saraca si cu un standard de trai scazut. Mijloacele media relateaza despre copii orfani si problemele la nivel de asistenta sociala; toate acestea au o influenta considerabila asupra imrpesiei generale despre Romania. Exista inca destule prejudeci ramase din timpul dictaturii comuniste. impresie ca Romania are plaje frumoase pe litoralul marii negre, o cultura bogata/folclor/istorie /o natura frumoasa si impresionanta/natura salbatica. parere pozitiva despre Romania ca destinatie turistica importanta in viitor. puternica impresie ca Romania are un nivel al preturilor mult mai scazut decat in Suedia cerere evidenta de standarde inalte/calitate in hoteluri/ restaurante/experiente, etc, din punctul de vedere al turismului. Opinii despre potentialul Romaniei in viitor Majoritatea persoanelor cred ca Romania are mult potential pe viitor din punctul de vedere al turismului, pentru turistii suedezi. Imaginea Romaniei este clar mai buna decat era inainte, un mare numar de persoane ar considera Romania drept o destinatie pentru excursiile pe care le vor intreprinde anii urmatori. Cu toate acestea, obstacolele principale sunt cunostintele putine despre Romania ca tara cunostinte putine despre hoteluri, experiente, drumuri, restaurante, etc. anume doza de scepticism cauzat de cunostintele insuficiente sau de lipsa de informatii. Exista inca o imagine a Romaniei ca fosta tara est europeana cu mizerie si saracie, cu un nivel de trai scazut si cu pretura mici. Dezvoltarea generala in timpul ultimilor 10-15 ani nu este cunoscuta de multe persoane. In domeniul turismului, cele mai cunoscute sunt litoralul Marii Negre si natura/cultura.
2

Imbunatatiri zone si propuneri O analiza a raspunsurlor date de potentialii calatori duce la urmatoarele idei de imbunatatire pe zone, si la urmatoarele propuneri:

Informatii si marketing. Pentru a crea o imagine clara a turismului romanesc trebuie depus un efort pe piata suedeza. Exista evident un potential mare pe piata suedeza pentru Romania ca destinati turistica importanta, dar este si o mare nevoie de informatii atat despre tara in general cat si despre ofertele de turism.

Reclame la televizor si in ziare, articole in revistele de calatorie, informatii tiparite in suedeza la care accesul este foarte usor. Informatii si marketing via internet, informatii la care accesul se face usor si repede.

Ofertele de turism. Marii si bine cunsocutii operatori de turism din Suedia (precum Vingresor, Fritidsresor, Apollo) au o influenta mare asupra alegerii de destinatii pentru marea majoritate a suedezilor. Daca acesti operatori de turism ar oferi calatorii in Romania, si nu numai pe litoralul marii negre, s-ar observa un efect clar pe piata. acest lucru ar influenta de asemenea si operatorii mai mici, mai specializati si agentiile de turism. Dezvoltarea produselor. Pentru a obtine o parte cat mai mare din piata turismului suedez si din cea a turismului europena integral, este clar nevoie de efectuarea unor imbunatatiri in ceea ce priveste produsele. Concluzia la care am ajuns in urma analizei este ca trebuie ameliorate standardele din hoteluri, serviciile si restaurantele. Proprietarii romani ai celor mai importante unitati din domeniul turismului romanesc ar trebui atentionati cu privire la parerile din acest studiu. Acest lucru le-ar oferi o imagine a cererilor suedezilor si cu siguranta si cateva idei despre imbunatatirile de pe piata care ar trebui sa creeze o oferta si constienta mai mare. Acest lucru ar trebui sa duca in final la mai multi vizitatori si la o mai mare profitabilitate a industriei turistice romanesti.

OPERATORII DE TURISM/ AGENTIILE DE VOIAJ Metoda De fapt- interviurile au fost effectuate cu persoane de la conducerea operatorilor de turism/agentiilor de voiaj care organizeaza/vand excursii in Romania pe piata suedeza. Am efectuat de asemenea interviuri cu unii dintre agenti care nu vand astfel de excursii pentru moment. Situatia actuala Agentiile care vand excursii in Romania pe piata suedeza actuala pot fi divizate in doua grupe separate. Marii operatori de turism, care in general organizeaza/vand excursii charter spre multe destinatii Operatorii de turism mici/agentiile, specializate pe o destinatie sau pe un anume segment social specific, adesea o nisa( natura, cultura, viata salbatica, etc). Marii operatori de turism au multe destinatii in programul lor si exista o competitie constanta si puternica intre destinatii in ceea ce priveste spatiul in programe si atentia in marketing. A ajunge in aceste programe inseamna o recunoastere importanta ca destinatie competitiva - o destinatie pe care poti conta. Este de interes vital pentru o destinatie sa fie remarcata in programele marilor operatori de turism. Marii operatori au o mare incredere in poporul suedez si cele mai multe persoane isi aleg calatoriile de vacanta din programele lor. Cei trei mari operatori de turism din Suedia (Vingresor, Fritidsresor, Apollo) au inclus toti Romania in programele lor dar se limiteaza la litoralul Marii Negre, iar spatiul in programele lor/marketing este destul de limitat in comparatie cu multe alte destinatii concurente ( Bulgaria, Grecia, Turcia, etc). Agentiile mai mici, mai specializate sunt de asemenea importante pe piata, dar volumul lor este de asemenea mult mai mic. Adesea ofera excursii organizate in functie de piata, concentrate pe natura/ecoturism/natura salbatica/ animale de prada sau cultura/istorie, adesea departe de cele mai populare destinatii. Ele sunt cele care ofera o imagine noua si incitanta a ceea ce poate oferi Romania vizitatorilor si pluralitatea experientelor pe care acestia le pot gasi in Romania. Aceste agentii mici au resurse foarte limitate pentru marketing si este important sa fie sustinute cu cooperare in marketing, acces la materiale informative, etc

Este importat sa se coopereze pe cat de strans posibil cu aceste doua categorii de agentii. Ele au scopuri diferite pe piata dar sunt suplimentare unele altora daca vor sa creeze o imagine a Romaniei pe piata. Parerea Operatorilor de turism/ agentiilor de voiaj in ceea ce priveste situatia actuala este ca: Exista foarte putine cunostinte generale in Suedia despre Romania si despre destinatiile din Romania. Exsita un numar de puncte slabe in ceea ce priveste standardele si calitatea in Romania comparate cu cererile clietilor suedezi, mai intai de toate acestia se plang de standardele hotelurilor si de serviciile oferite. Lipsa de zboruri directe din Suedia in Romania este un defect foarte important ce trebuie corectat pentru a creste numarul de vizitatori din Suedia. Parerea despre potentialul turistic romanesc pe viitor Toti operatorii de turism/agentiile de voiaj cred ca Romania are mare potential pe viitor ca destinatie turstica pe piata suedeza. Ei stiu ca suedezii sunt curiosi sa viziteze noi destinatii dar observa ca Romania nu a reusit inca sa se profileze ca destinatie noua, puternica pe piata suedeza. Ei cred ca obstacolele majore sunt: Lipsa de cunostinte/informatii despre Romania Puncte slabe in ceea ce priveste standardele, mai ales in hoteluri Unele agentii au spus ca nivelul preturilor de la hoteluri poate fi un factor de risc pentru viitor. Nivelul preturilor din hoteluri, mai ales in bucuresti si pe litoralul marii negre s-a marit mai mult decat ar fi motivat de standarde. Agentiile avertizeaza cu privire la consecintele acestui lucru atunci cand este vorba de competitia cu alte destinatii din europa. Nivelul scazut al preturilor in Romania este un punct foarte important in competitie si este important sa se pastreze avantajul oferit de acesta pentru a mari si mai mult numarul de vizitatori. Maririle de preturi sunt acceptabile numai daca se imbunatateste si standardul/ calitatea in mod corespunzator. In caz contrar, valoarea banilor va descreste pentru client, de asemenea si puterea competitionala pe piata. Parerea agentiilor este ca acesta este un risc considerabil pentru Romania ca destinatie.

Imbunatatiri zone si propuneri O analiza a interviurilor cu operatorii de turism/agentiile duce la urmaotarele ameliorari pe zone si la urmatoarle propuneri. Marketing si informatii Pentru a deveni o destinatie importanta pe piata suedeza, este necesar sa se incerce dezvoltarea cunostintelor despre Romania in Suedia. Acest lucru implica mai multe articole despre Romania in ziare, in programele de la televizor, documentare in reviste, etc. este posibil sa fie nevoie de o activitate cu publicul specifica pentru a satisface aceasta cerere. Exista de asemenea si o nevoie de mult mai multa reclama despre ceea ce poate oferi Romania in sectorul turistic si de materiale informative in limba suedeza distribuite pe scara larga. Cateva agentii ar dori o cooperare stransa cu biroul national de turism din Romania in scopul multiplicarii informatiilor si a reclamelor. Tururi de studiu pentru jurnalisti Cea mai buna metoda de a crea interes pentru Romania este de a stimula jurnalistii sa scrie articole despre tara. Invitati jurnalisti sa viziteze Romania, organizati tururi de studiu in Romania pentru jurnalistii de la revistele de calatorie, televiziune si ziare. Tururi de studii pentru personalul agentiilor Este important sa se dezvolte cunostintele despre Romania in cadrul operatorilor de turism/agentiilor, organizati tururi de studii in Romania pentru personalul de la agentii. Dezvoltarea produselor oferite Pentru a mari partea de piata suedeza, este important sa se dezvolte oferta conform cererilor, bazate pe interviuri. Pare necesar sa se verifice, mai nti, standardele hotelurilor, ale transportului intern si ale calitatii serviciilor, pentru a vedea ce poate fi ameliorat. Pentru a face acest lucru este important ca cei de la conducerea unitatilor celor mai importante din Romania sa fie informati despre rezultatul acestui studiu de piata. Pentru a obtine o reactie din partea pietei, cel mai bine este sa insistati asupra imbunatatirilor si sa influentati dezvoltarea produselor pentru viitor.

Instruirea personalului Un mesaj clar din partea intervievatilor este nevoia de instruire a personalului din cele mai importante unitati turistice ( hoteluri, restaurante, etc) din Romania. Atitudinea acestuia trebuie de asemenea sa satisfaca nevoile clientilor. Zboruri directe Lipsa de zboruri directe intre Suedia si Romania este un obstacol foarte important impotriva cresterii numarului de vizitatori din Suedia. Pe termen scurt, un zbor direct intre Stockholm si Bucuresti poate fi un instrument puternic care ca ajute substantial la marirea numarului de vizitatori. Toate eforturile ar trebui depuse pentru a convinge Tarom, Ryanair SAS sau alte societati de transport sa inceapa efectuarea de zboruri directe.