Amfibia ( din greac- dou viei) este o clas de animale ovipare i poichiloterme, de

dimensiuni diferite. Acestea au fost printre primele animale, ce au cucerit uscatul, aprnd
cu aproximativ 350 milioane ani n urm.
!in punct de vedere sistematic, clasa amfi"ieni se mparte n # ordine$
Caudata - amfi"ieni cu coad
- cuprinde specii ca tritonul obinuit, salamandra cu pete etc
i
ordinul Ecaudata - amfi"ieni fr coad.
- fac parte "roatele rioase, "roatele adevrate.
Istoria
%e la sfritul devonianului n apele dulci apar primii amfi"ieni - ihtiostega (Iphthyostega).
&le au constituit adevrate forme de trecere de la crosopterigieni la amfi"ieni.
Morfologie extern
salamandr
%ielea amfi"iilor este su"ire, lipsit de pilo'iti, "ogat vasculari'at, delicat i conine
muli pori, ce particip la respiraie. (espiraia prin piele la amfi"ii este foarte important,
unele specii, precum salamandr, depin'nd aproape exclusiv de acest mod de respiraie.
%ielea amfi"iilor are foarte multe glande, ce secret mucus. )chii amfi"iilor sunt mari i sunt
dispui lateral, pentru a mri cmpul vi'ual i pentru a se feri de prdtori.
Sistemul nervos
*istemul nervos este mai de'voltat dect la peti.
&ncefalul la amfi"ieni + pre'int emisfere cere"rale mai "ine individuali'ate, iar tu"erculii
"igemeni au tendina s se dedu"le'e. &pifi'a este de'voltata la anure, la mormolocii
acestora pre'entndu-se su" forma unei ve'icule situate deasupra craniului, su" piele.
Sistemul circulator
,nima este alctuit din trei camere, din dou atrii i un ventricul. -a formele inferioare
(apode i caudate) atriul stng i cel drept nu sunt complet separate. -a ecaudate atriile sunt
complet separate, dar la toi amfi"ienii am"ele atrii comunic cu ventriculul ntr-un orificiu
comun.
Sistemul digestiv
-a amfi"ieni aparatul "ucal este repre'entat prin orificiul "ucal i cavitatea "ucal mare n
care se afl lim"a, forma creia difer de la specie la specie. -a toi amfi"ienii lim"a este
lipicioas i a.ut la prinderea pr'ii. %arada este prins anume cu partea anterioar al
lim"ii. /n cavitatea "ucal se deschid ductele glandelor salivare. !inii la amfi"ieni sunt
mruni sau lipsesc. !inii sunt dispui pe maxilarele superioare, pe vomer, la unele specii i
pe mandi"ul. !in cavitatea "ucal hrana trece n esofagul scurt ce se deschide ntr-un
stomac mic, unde se diger parial. *istemul digestiv al amfi"ienilor se deose"ete de cel al
petilor prin$
apariia lim"ii0
apariia glandelor salivare0
diferenierea intestinului n intestin gros i su"ire0
diferenierea duodenului.
Hrnirea
1roatele se hrnesc cu pr'i i mictoare, de o"icei insecte. 2rimea pr'ii depinde de
mrimea "roatei i a gurii sale. 1roasca-"ou african mnnc aproape orice poate nghii,
inclusiv erpi veninoi, miriapode uriae, scorpioni i chiar alte "roate-"ou. !up ce i-a
locali'at prada, "roasca se ntoarce spre ea, se npustete asupra ei, i o prinde cu vrful
lim"ii lipicioase. ,nsecta nu este mucat sau mestecat, ci nghiit de vie. 3nd "roasca i
nghite prada, ochii si mari clipesc i co"oar spre cavitatea "ucala, a.ungnd la
mpingerea hranei pe gt n .os.
Reproducere i dezvoltare
(eproducerea amfi"iilor este sexuat i se petrece n mediul acvatic. 4ecundaia este
extern. !in ou ies larve "ranhiate denumite popular mormoloci. Acetia au coad i au
respiraie "ranhial.!e'voltarea se face prin metamorfo'a ou-mormoloc-adult.*unt doua
sexe.
Amfibieni
3lasa Amphi"ia (Amfi"ienii), cunoscuta popular ca "roaste, cuprinde verte"rate, cu tegumentul golas, rar cu
sol'i fini, ascunsi n tegument (forme care nu sunt n tara noastra).
1roastele propriu-'ise au corpul scurt si ndesat, mem"rele posterioare mai lungi si n general proprii pentru
sarit. %ielea are rol n respiratie si rol n protectie prin secretia veninului mucos cu efect toxic sau iritant.
&piderma are glande mucose care mentin umiditatea tegumentului si-l face lunecos, precum si glande
seroase (pe partea dorsala a corpului) ce secreta produse caustice, iritante. *u" tegument, "roastele au
saci lifatici si lacune ce dau o mare mo"ilitate pielii.
*unetele, care se pot produce chiar si n apa, sunt executate numai de masculi, aerul respirat, care face sa
vi"re'e coardele vocale, este ntarit de sacii vocali interni ascunsi su" piele0 sacii pot forma umflaturi la
coltul gurii sau pot fi externi, fara deschidere externa, formati doar prin su"tierea pielii.

5umarul de oua depuse varia'a de la 600 la 70000-7#000, cu dimensiuni de 7-8 mm. )uale au un colorit
specific, negru sau cafeniu-opac la polul germinativ si al" gal"ui la polul vitelin. /n uter, ele sunt nvelite ntr-
o mem"rana foarte su"tire0 depuse n apa, mem"rana se umfla, oul atingand 3-6 mm, uneori 70 mm si se
aglutinea'a n mase compacte, plutitoare, prinse de plantele acvatice sau pur si simplu ca'ute pe fundul
apei. !upa cateva 'ile sau saptamani, n raport cu temperatura apei, em"rionul se eli"erea'a din capsula si
trece prin fa'ele larvare specifice.
1roastele se hranesc cu insecte, viermi, moluste. 1roastele adulte sunt carnivore si mananca aproape orice
este mai mic decat ele, inclusiv insecte, viermi si chiar alte "roaste.
3ea mai mare "roasca este numita foarte potrivit - "roasca 9oliath (3onraua goliath) din 3amerun. Atinge
aproape 30 cm si cantareste chiar si 3,3 :g.
3ea mai mica "roasca este "roasca de Aur (%s;llophr;ne !idact;la) din 1ra'ilia. Aceasta creste numai
pana la <,= mm.

Broasca Albastr - Tinctorius Azureus
) treime din cele >.000 de specii de amfi"ieni ale planetei risc s dispar pn n #0=0,
averti'ea' un nou studiu.
5umeroase specii de "roa?te, "roa?te-rioase, tritoni ?i salamandre se afl n pragul
extinc@iei, urmnd s dispar mai repede dect se credea pn acum.
3ercettorii au descoperit c 'onele cele mai "ogate n "iodiversitate sunt totodat ?i cele
mai expuse la cei doi factori de risc care provoac extinc@ia speciilor de amfi"ieni$ ncl'irea
glo"al ?i distrugerea ha"itatelor n care aceste animale triesc.
AAm anali'at cele trei mari pericole la care sunt vulnera"ile speciile de amfi"ieni -
schim"rile climatice, distrugerea ha"itatelor ?i "olile fungice - ?i am evaluat gradul de risc la
nivel glo"al. Am descoperit c nu exist un loc pe Berra n care amfi"ienii s nu fie expu?i
pericolului. 3ele trei amenin@ri se ntind pe ntreg glo"ul, efectul lor fiind mai puternic exact
n 'onele unde se afl mai multe speciiA, a explicat profesorul 3arsten (ah"e: de la
Cniversitatea din 3openhaga, conductorul studiului.
AAnali'a noastr arat c procesul de extinc@ie a speciilor de amfi"ieni va pre'enta o
accelerare n urmtoarele deceniiA, a adugat profesorul.
Amfi"ienii sunt extrem de vulnera"ili la activit@ile umane, deoarece necesit simultan
ha"itate acvatice ?i terestre pentru a supravie@ui, iar pielea lor poroas a"soar"e foarte u?or
su"stan@ele poluante deversate de oameni n mediul nco.urtor.
%rofesorul Bim Dallida;, un specialist n amfi"ieni de la )pen Cniversit; care nu a luat parte
la studiu, a comentat re'ultatele nregistrate$ A!in punctul meu de vedere, ceea ce se
o"serv n rndul amfi"ienilor indic o pro"lem mult mai mare$ deteriorarea la nivel glo"al a
ha"itatelor de ap dulce. (apoartele recente indic faptul c "iodiversitatea la nivel glo"al
scade mult mai repede n 'onele de ap dulce dect n oricare alt ha"itat, situa@ia fiind mai
grav chiar ?i dect cea nregistrat n recifele de corali sau n pdurile tropicaleA.
Cn alt expert n amfi"ieni, !r. Eonathan 1aillie, a adugat$ AAmfi"ienii sunt mult mai sensi"ili
dect alte specii la factori precum ncl'irea glo"al ?i poluarea, iar dispari@ia lor repre'int
un semnal de alarm. !ac amfi"ienii dispar, ei vor fi urma@i cu siguran@ de alte speciiA.
9errothorax pulcherrimus, o specie de amfi"ian care a trait in urma cu #70 milioane de ani
poate fi declarat, in opinia "iologilor de la Darvard, creatura cu cea mai neo"isnuita
deschidere a gurii din regnul animal, anunta agentia de presa (euters.
3ontemporan cu primii dino'auri, 9errothorax pulcherrimus nu isi deschidea gura prin
co"orarea mandi"ulei, asa cum se intampla in ca'ul tuturor verte"ratelor, ci isi ridica
maxilarul pana in 'ona cefei pentru a putea prinde si inghiti eventuala prada.
F%utem afirma ca acest animal este cea mai urata creatura care a existat vreodata.
!eschiderea gurii sale se aseamana foarte mult cu ridicarea capacului unei cutii. %ur si
simplu, nu iti poti imagina cum ar fi sa iti misti capul in acest mod pentru a inghiti de fiecare
data. &xista pesti si salamandre care inca mai deschid gura in acest fel, dar nu avem
cunostinta de niciun animal care sa poata face acest lucruG, afirma 4arish Een:ins, unul
dintre cercetatorii Cniversitatii Darvard.
9errothorax masura 7 metru lungime si avea corpul acoperit de o platosa sol'oasa extreme
de dura, asta ca un raspuns la uriasele reptile carnivore alaturi de care traia la sfarsitul
Briasicului. )amenii de stiinta presupun ca acesta traia in medii semiacvatice, asta datorita
corpului aplati'at, a modului neo"isnuit de hranire dar si a "ranhiilor de'voltate de acesta in
paralel cu plamanii. 3el mai pro"a"il, amfi"ianul preistoric isi pandea prada, formata din
pesti si vietati de mici dimensiuni, prin'and-o in uriasa deschidere a gurii.
9errothorax pulcherrimus a disparut in urma cu circa #00 de milioane de ani in timpul 2arii
&xtinctii a Hietii de la finalul Briasicului, eveniment care a dus la disparitia amfi"ienilor uriasi
si la aparitia dino'aurilor ca specii dominante pe Berra.