Vous êtes sur la page 1sur 72

fus'-;

a
d)
a
a
t:
a
a
-a
-
"E
a
'l
a
-
CAMELIA MUHA ELENA MOCANU
i '
a
H$hH*E$
crestin-ortodoxd
,
CAIET PENTRU ELEVI
CLASA a IV-a
Editura Sf. Mina
Acest caiet preia qi dezvoltd,conform
cerinlelor noii prograrne
qcolare,
at6t conlinutul
manualului
(aprobat
de M'Ed'c'-grin
lrdinulnr.3463-12006),
cdt qi cei al auxiliarulu
i(avizatde
Direclia
Generald
pentru
invrfdmdntul
preuniversitar
din cadrul M.Ed.c, cu nr. 3 t7 5g/2001).
Referenfi
de specialitate:
Lector
Univ. Dr.
pr.
Alexandrel
Barnea
Prof. Gr.I Teodorapliesu
Tehnoredactare
compu terizatl:
Andreea
Dimitriu
Descrierea
CIp a Bibliotecii
Nafionale
a Rominiei
MUHA,
CAMELIA
Re_USie creptin-ortodoxl
: caiet pentru
elevi : clasa a
IY-a lCamelia
Muha, Elena Mocanu.' _
lagi : Editura Sf. Mina,
2009
rsBN 978_606_80
7 8_04_5
I. Mocanu. Elena
28(07s.33)
Editura
Sf. Mina*
Telefon:
02322229
1 0, 033240 | 3 | 5
Telefon/fax
: 02322339
19
E-mail:esm@rediturasfmina.ro,edsfmina@yahoo.com
Web : www. edifu rasfmina.ro
Adresd de corespondenJd:
Op 1. Cp 130, Iagi, Romdnia
*
Editurd acreditatd
de consiliul
Nafional
al cercetSrii
$tiinfifice
din invdfdmantul
superior.
Copynght
@ Editura Sf. Mina
Nicio parte
a acestei lucrdri
nu poate fi reprodusd
in niciun
mod, frrd acordul
scris. dat in
prealabil
de Editura Sf. Mina.
t. DESPRE
CREDTNTA
CRE$T|NA
1. Cu Dumnezeu
i a i nce.pl t
de an gc01ar...,....,..,...,..
3
3. Cum ne pdstrdm
sufl etul curat....,...............
n. MoDELE uE Cnrur-r'rlXirwliHiui
iisiAffiNi
8
1. Profetul 1|i e......
2. Prof et ut D; i ; i .
"""""". ' . . ' . . . '
10
nr. usu$ unlsroi,
outrlruitiu'siorrrr
"'..'
13
1. Intrarea Domnului in lerusalirir.
2. Ci nacea oe i ai na
""""' .' .'
16
3.
i at i mi dDomnurui . , . . . . . . . . . . , . . , . . . . : . . : : . . . . . ,
"".
. . 1e
4, i nvi erea oornur. . t i . . . ,
. . . . . . . : . : . . . : : . . . . . : . . : . . . : . : : . . , . .
"""""""""' . "" 22
5, Cum saroatorim
inviereta Dr;;;t;i..............'.'
,'
2e
g
liryg
Hnstoise
airiior],iirrffi......,
.......,. ....,...., ....,.. .,..
".."'
34
T. i nal f ar di ; d
. . .
. . . . . . . . . . .
"
""""""""""" 35
lv. luBtRiA
ruinutrnrezEu
pRlN poRUNciLE
#Li'
""..37
1. Decal ogul
- general i t dl j r. . , , . . . . . . . . . ,
. . , . . . . . . . . , . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
41
2. Decatogut-
datori i te
|ri g
q. Dumnezeu
...........44
3. Decatogut
- datoriite tafa Oe aproapete...
.. .... .... ..... ... .'...'. .... . ..' .' ..' .' .' .' .'..' ... 4t
4. Marea poruncd
a i ubi ri i ..........,.........,......
.'
v. sFtNIll, iRtcTiNitcopuloR
"""""'
50
i l l tti i Apostol i ,Peku
qi Pavel
,..,....,...,......,...s4
2, St6ntul l oan l acob Rom6nul .......
...... .... . . .
Eval udri . . . -, . . . ---- . . . . . . . """'
"""""""""""" 58
Naeterea o;r;;i l i ....,....
..:....,......
..,.,.
63
.. 68
CUPRINS
{u SnmfisefiH,tn tncaput dffi &n
Sfi#ler
of6r*
h e-a th,,tat ailnot.* ctr?,,ual U**"J
' f r f f
1*""*rZ . eM* rd,/nat
/
. /
d,a.a,/ alm.{m,torr0rc.
:Qme*erzru.q"fu c,h,utreepha&tt*.tqf ?/ekfu.elaaq,q,.lV.=-nV*rm{t.
*lb;. n fronk fi**"tdd. V" owutonrtz n ha.o,mth
ar l d' / / a
e; a/k /tt-rni
n?,maannk
r ,qfx
/trl"*'%t-*,**4 dno kate kot"rrt/e
y'.e
cate k-o-, uzx,ch,tiryo aananhi
f
I
, - ' . , . . . , . . . . . ". ' - . ! . .
t
i
""- "' "- t "
I
@a*n-t*neut0mvl*rc.*2,u^o*fu.n**
-':g*a.re."a-"*l,e*'..e,'.g'?n..wlta.m-.enz=',*-,I,{/nmk'-.4*.."'iei-k4'xe4e.0"d((,
ef*tb,errenfu cd u uai a0nJrrt k n/. td ne rytta,(iq/. enhr<,uruL.'
/ ' o( / l . d/
,,A**
**/o ?**{r"t", {x4r4t, /* ,r"ruzlV;*n hr,{ehlxlu,"tn u'lu.aodla.te, cTaral*"
I,
a-
- -
j
*/e&!rczep&zem*unr<fp.t"t-e-".sar&rsf(l#K*k.rpsmee,*.fn&n"d&p.efn*!.
.....
"---"1-'
Ontvz, kale, /n-o /r*. ui /ttix,tno /rn4,{tna:/e A7* i rt /ourro ,-;* a%, * th^'h,'
"o
' / ' f / ! cf f
i
"ztrt/
xl
luhn / frhan*, /ri+
,a,roh%+',
f*.,h/"*,
rr-.",;k,
'
en c.a,r"e hdz,rn, rt
"/tt
.rr lzuzuqe, nru/,hrnl;h e7*, fun*.4zhh'/4h'v
"rnykiln
lt;"" y ulV/t'"rr" to4z,te
:
cd,rte
/a/d,
lfu,in,h
!,
"l,r,oa/*/t
nrrJ/4.4t. ?.Aa
//t""-""
fufue,rywewws
K ?.
fuK-wfiee
&m4re /Mfu!Ka&s-"{*
" "","
gT.nzwA
&yr/- A* s!4(!.- K!!{m"* ?eM w tKK?l s,- fulM
:
,tqr,erm,e,a.
?n
.:
( V R7r n l / ' t ( -
' f " r /
u,e,u,t, na.at//r.e. c,a. d,e vLa{,Jtn/lon nat'. td aYe hae,a"nui4amal V)n"oa,k rSa4"*"h O%i*ert u-ec,i.
' r / /
i
q{roi*."
--.
i -"-
G
: ", . . . . . ' . . . . . i ; i i i i . ; f i ; 1. g. ] : ] : : : : : l ' i : : . . : : : . . , .
De la pagina
69 decup eaz6' petalele.
colorea zd*le,iar
in mijlocul
fiecdreia
scrie numele
tdu. Ddruiegte-le
apoi colegilor
tdi' Lipegte petaleie
primite
a" ru
"or.gii;ip.
spaliile
libere ale florii tale.
N.
.
i'"
"C
-o
$
.4;e'
$t"
, ntt'
^4V'
r\90)'
.
:
!
a-,.
,
'4'
1/?n
tstz*
- 4/c>,
t/Pt$7t
atct,
LIPE$TE
AICr.l
LPESTE
AICI!
, r l l
LIPF-STE
tt'" ''
. ilc\'
. {P'
L\?' *
"t.
_$"
.4v .\
ott"
"!tt ly
sc
vt
r
YO
YA
k2-
. \5)
^. . r
Al Cl '
LIPEtr
t
LIPESTE
Alct'
LIPESTE
AICI!
LIPE\?E
aTcTI
{roe'r^
-,4
4/C{,
{zp^
"{Za.
a
-
-
'{/c2'
'tAa'^
'ra
1
"'a.
%
-tn
' - J "\'
*Y N ;
qr
AEVYA
.ta r-l
$- HHE
\ s1t r t cr
\ s
>.
D'evfl:1 erestfln urmetndlu-L
pe
Hrfls'tos[
Cum &wenLm crsstLrzL
Iisus este Prietenul copiilor.
$tim^
aceasta din
Sfdnta Evanghelie. Deseori, parinlii care Il ascultau pe
Iisus inso{ili de copiii lor, ii duceau pe micufi la El pentru
ca si-$i pund mAinile peste ei qi sd-i binecuvinteze. De
teamd sd nu-L oboseasc[ pe MAntuitorul, ucenicii ii
indepdrtau. insi Iisus ii mustra, spun6ndu-Ie
,,Ldsali
copiii sd vind la Mine qi nu-i opr1i, cdci impdrdyia lui
Dumnezeu este a unore ca aceStia
"
(Luca 18, 16).
Iisus este
Si
Prietenul tdu.De la El ai aflat qi vei afla
lucruri care nu
{i
le-ar fi spus nimeni niciodatS. El te poate
ajuta sd inJelegi sensul vielii tale aici pe pdm0nt, dar qi
dincolo, in Impdrd{ia Sa.
Dacd gi tu vrei sd fii prieten cu Iisus, trebuie sd-L
cunoqti. Ca si-L cunoqti trebuie sd faci ca qi copiii din
Sfdnta Evanghelie : sd te duci la El, sd trdieqti impreun[ cu
El, si ceri ca binecuvAntarea Sa sd vind asupra ta. Cum
poli sd faci toate acestea? Citind dir!_Wlgfpfinlurfl
Biserica Sa
Si
fn inima to,irpdrti$fduje_"UJluru!
Si
SqUgekIW. Ai sb descoperi astfel, cd IisUg._lU r5lq4!ruai
Pr1eteltyl,clSilnydtdtord .
-
In
Jara
Sfdntd, acolo unde a trdit Iisus in timpul vie{ii Sale pdmdntegti, tofi il numeau Rabi, adicd
tigglAlgIU!. Vorbind simplu, pe in{elesul tuturor, folosind istorioare gi exemple din viala de zi cu zi, Iisus
invdla mul{imile pretutindeni pe unde trecea: in templu, in sinagogi, in mijlocul naturii sau pe malul m6rii.
Astfel le-a descoperit oamenilor taine pe care mintea lor nu ar fi putut sd le inleleagd. La fel
!i-a
descoperit gi ili va descoperi gi
lie
multe lucruri dacd-Lurmezi, a$a cum L*au urmat ucenicii Sdi, care pe
l6ngd faptul cd L-au ascultat qi I-au cunoscut invd\dtura. au pus in practicd tot ceea ce au invdtat de la El.
i
dsveuind Jratele
S 6u, e q[ cre
S
tin, cdci a fi
.
cf e
$
tin
Wg/gtgJ-d.a
J firtld luffiri rt o s,
a -lsy:pgls-bjls. a -JjruitulisJs, oJp@n-gry di(Ttiid&r, o .
$i
daca-I ceri, chiar El te ajutd sd-Lurmezi qi si devii fratele Siu, invitAndu-te in familia
Srgafg*este
.e*i;gdEa
lar casd po{i face aceaita trebuie sd fii botez at.Botentl este semnul care arat[ c-6-".ltii6$g1[lgut
lUiDwur.ezeu+iftate-al lui Hri stgs.-
,'
- este un singur Dumnezeu in Trei Persoane: Dumnezeu Tatdl,Dumnezeu Fiul, Dumnezeu Sfdntul Duh;
- trebuie s6-Liubegtipe Dumnezeumaipresus de orice;
- trebuie s54i iubeqti chiar gi duqmanii;
- trebuie sd te rogi aqa cum te -ainv6\atBl in rugiciunea
,,Tatdl
nostru";
i - biserica este Casa lui Dumnezeu;
i +*oL"i o oX i o. i "+i
^o ^oi ^f l - 1. i
?- o, '
i.
- trebuie sd-i aju{i pe cei afla{i in suferinld", cdciinfalalui Dumne zeuto\i sunt egali.
pfulutrelUJ, votbmdsAEl care este permanent prezent ln
Domnul nostru Iisus Hristos doregte ca toli oaqg11rjglg cJ_e;!ini. De aceea, el a trimis pe apostolii Sai
in lume, spunAndu-le: Mergeli in toatd tumeaTiiAs1frH;mgheha-la toatdfiptura. Cel ceva crede
Si
seva
boteza sevamdntui ...
l.Iatd,cdteva din tainele pe care
!i
le-a descoperit Dumnezeu:
Scrie qi alte taine pe carc crezicd
!i
le-a descoperit Dumnezeu de-a lungul timpului.
i
"
Dupd ce naqtere a ta a fost inregistratd
la Primdrie,
devenind astfel cetd{ean
al
qariitale,
Rom6nia,
naqul tdu te-a dus la Bisericd pentru
ca nag tereatasd
fie inregistratd
in marea familie a lui Dumnezeu gi
si devii
,,cet6{ean"
(membru)ai
bisericii.
Dacd,la
Primdrie ult ;,i t'r:tit, t:l**litr::,lt
fr*;:,,:,{rr,;,;
l;i, fiind nevoie doar de un act eliberat
de la spitalul
unde te-ai ndscut pentru
a
{i
se elibera certificatui
de nastere,laBisericd
i:"1ir i.!*i.ri;:.r;1i-i:i
rjr.ij;rfjr.;
.ri,:i
pentru
a primi
certificatul
de botez.
&e#i/ca*d
ote |ud"Z
In urma angajamentelor
pe care
Ji
le-ai luat in fala lui Dumnezeu gi
a cufunddrii in apa sfinfitd, in
numele
Sfintei Treimi,
ai devenit
CRE$TIN,
FIU Ai LUI DUMNEZETJ,FRATE
AL LUI HRISTOS
$I
MEMBRUALBISERICII.
ratd,cdtevadintre
promisiunile
pe
care le-ai fdcut labotez:
Pdrintele
aintrebat:
Te lepezi
de satana?
Nasii uu rdspuns
tn local tdu:
re-airepddatdesatana?
I
M:,X"t$ff;T:1h",".
TeunegticuHristos?
--|
fvfa""erc
cu Hristos.
Te-auunitcuHristos?
-t
Vt_u-.rnitcuHristos.
gi
crezi Lui?
-f
CrJ r"i, ;;;il_pdrat
si
Dumnezeu.
Re?noieqte
angajamentele
pe
care le-ai
frcut labotez,
ar[tdnd ce ai fbcut gi
ce po{i
face, practic,
pentru
a
fi
le indeplini.
Mi lepdd de satana atunci c6nd
M-am lepddat
de satana pentru
cd
Md unesc cu Hristos atunci c6nd
M-am unit cu Hristos pentru ci
CredLui deoarece
ll. Citegte cu atenfie textele gi formuleazd invdfdturile:
t:;,
$-s intdmplat ca la botezul creqtin ortodox al unui copil sdfie defald
Si
un om care nu era de acord cu ceea ce se
intdmpla in bisericd. Apropiindu-se de tatdl noului botezat, omul l-a intrebat:
- Spune-mi, cum poli sdfaci asta unui copil aSa mic? De ce nu-i respecli libertatea? Dacd atunci cdnd va creSte
marevafi impotriva la ceea ce aliJdcutvoi, astdzi?
Cu multd seriozitate, tatdl i-a rdspuns, intrebdnduJ:
- Dumneata ai copii acasd?
Binein|eles, amtreicopiiacasd, darniciunulnuebotezat, ardspuns
,,strdinul".
- Dar spune-mi, i-ai hrdnit cdnd erau mici?
- Ce tntrebare-i asta? i\i bali
joc
de mine?
-
$i
le-ai dat carne din prima zi de viald?
- Desigur cd nu, au mdncat lapte, ca toli copiii. Dar tot nu inleleg rostul intrebdrii tale.
- Pdi, de ce n-ai a$teptat sd creascd mari, ca sd-i intrebi: dacd vor sdfie hrdnili ...
;i
ce vor sd primeascd ca
hrand. . .
I-ai hrdnit pentru cd
Stiai
cdJdrd mdncare nu pot creSte, le-ai dat lapte pentru cd
Stiai
ce este cel mai bun pentru
vdrsta lor.. . Vezi, aSa
Si
noi, creStinii,
Stim
exact ce este cel mai bun pentru copiii noqtri ca sd creascd qi sd se
dezvolte....
in\elegdnd tdlcul vorbelor tatdlui, omul a plecat capul ruSinat,
Jdgdduindu-Si
cd se va gdndi
foarte
bine la
aceastd disculie.
t3
Se zice cd un copil tl ajuta pe tatdl sdu la impachetatul unor ldzi cu bunuri
Si
apoi era pus sd le transporte la
oarecare distanld, unde le depozita. Cineva cqre trecea pe acolo, ii zise copilului:
,,Nu
crezi cd e prea grea lada
aceasta?
"
Copilul rdspunse:
,,Tata Stie
cdtpot eu duce
Si
numdincarcdmaimult. Doarmd iubeqte!".
(Antonie Pldmddeald, Tdlcuri noi la texte vechi, p. 351)
'''
Un tatd pleacd impreund cu copilul sdu sd se plimbe spre pddure. TTec pe sub un mdr
Si
copilul cere:
,,
Tatd, dd-mi
Si
mie Ltn mdr
"
.
$i
tatdl culege un mdr
Si
i-l dd. Merg mai departe
Si
copilul vede ofloarefrumoasd .
$i
spune:
,,
Tatd,
vreau
Si
eu una dinflorile acelea".
$i
tatdl rupe ofloare
Si
i-o dd. Mai incolo copilul vede un tufiS cufructe roSii,
foarteatrdgdtoareSicere:,,Tatd,dd-misimiedinfructeleacelearoSii".$itatdltirdspunde:,,Nu,acesteanupotsd
li
le dau".
$i
copilul incepe sd pldngdfiindcdfructele roSii eraufrumoase
Si
le bdnuia gustoase.
$i
pl6nge. Nu
in|elege de ce pdna acum i s-au dat de toate, dar aceste
fructe
roSii i se refuzd. Se intoarce acasd nemullumit
Si
intristat. Tatdl nu i-a explicat de ce nu i-a satisficut dorinla. Era prea mic ca sd intreleagd. Poate vafi incercat, dar
copilul n-a inleles
Si
a mers mai departe, dorindu-Sifructele roSii aSa cum erau, pentru cd eraufrumoase.
Tatdl nu-i ddduse acelefructe, pentru cd erau otrdvitoare, ceea ce copilul nu
Stia,
nici nu inlelegea, no(iunea
fiindu-i
incd necunos cutd.
(Antonie Pldmddeal6, Tdlcuri noi la texte vechi, p. 312)
:] Enumerd cdteva activitdli la care poJi participa in calitate de creStin,membru al Bisericii.
NOTITE
SH me ferflm de
pdeate8
cum
we. pdst
rilm snrfilret
&L crrr{nt
Maria este fericitS. Are o cSmaqd albd, nou nouJ[. I-a fbcut-o cadou mamasa.
O va purta
duminicd
l t .
l a Dl serl ca.
Este duminicd
diminea{a. Maria se imbracd cu o fustiJd care se potrivegte
foarte bine cu albul
cdmdqii celeinoi.
Grdbit6, porneqte
spre bisericd. Mama abia apucd sd strige de la geam:
- Maria, ai grijd,
a plouat
afard. E murt noroi.
-Sa
nu aruneii r
^
Marian-abd"gat
in seamd vorbele mamei. Pe drum a alunecat
si
a cdzut?n noroi. Fafa, mAinile,
fusti{a qi cdmdqu{a cea noud s-au murddrit.
S-a intors acasi ruqinatd gi
supdratd...
In fiecare duminicd
dupS-amia zd,Maria,impreund
cutoatdfamilia,merge
invizitd,la bunici. Acolo,
cel mai mult ii place
sd rdsfoiascd
albumul
de iotografii albunicului gi
sd-"i pund acestuia tot felul de
intreb dri de spre mom ente I e frum o as e imortalizate
?rip oze.
Astini a aflat un lucru cate i-a dat de gAndit.
Cerdndu-i amdnunte bunicului cu privire
la momentul
cdnd afost boteza td,, iatdce i-a spus acesta:
-r
'abotez
ai primit
o cdmdquld nou6. Ea este albd qi
curatd. Aceasti cdmagd este haina sufletului t6u.
Ea trebuie pdstratd,mer,eu
curatd,.Faptele
rele,pdcat i., o murddresc a$a cum
!i-ai
murddrit tu cdm6gu{a
azidiminealacdnd,grdbitd,nu
ai ascultat-o pe mama...
'
---'
1. La ce crezi cd,s-a gandit
Maria dup 6 ce aaflat vorbele bunicului?
$ . Citeqte cu atenlie textul de mai
jos qi formule azdinvd\dttra,precizdnd cum pot fi smulse pdcatele din
sufletul omului.
La ora de religie, Pdrintele Mihai afost intrebat de copii desprefelul in care pot scdpa de pdcate
Si
de obiceiuri rele. in loc de rdspuns, pdrintele a ieSit cu ei pe terenul de tdngd
Scoald Si
l-a trimis pe
Codrin sd smulgd o buruiand, ceea ce acestaJdcuJkrd greutate, numai cu o mdnd.
Apoi, ceva mai incolo, i-a ardtat o altd buruiand, cerdndu-i sd o smulgd qi pe aceasta. Codrin a
smuls-o cu oarecare greutate, pundnd amdndoudmdinile.
Pentru a treia buruiand, mult mai mare, Codrin l-a chemat in ajutor pe Marius
Si,
cu multd trudd, au
smuls-o amdndoi.
in
ffirSit,
pdrintele Mihai le-a ardtatun scaieteviguros
Si
i-a cerut lui Codrin sd-l smulgd. I-auvenit
in ajutor toli colegii, dar degeaba, scaietele nu apututfi dezrdddcinat.
Atunci, pdrintele le-azis elevilor sdi:
- Iubilii mei copii, ceea ce ali vdzut petrecdndu-se cu diferite buruieni, tot aSa se petrece
Si
cu
pdcatele qi cu obiceiurile cele rele. La inceput, cdnd nu sunt bine inrdddcinate, le smulgifoarte uSor.
Dar dacdle lasi sdisi addnceascdrdddcinile, pundnd deplind stdpdnirepe sufletul omului, atunci este
aproape cu neputinla sd le mai inldturi. (dupdLeon Magdan)
j.
Anahzdnd cu aten{ie versurile poeziei, identificS:
:r, situaliile in care sufletul unui creqtin se poate murdiri.
r,: modalitS{i prin care un creqtin iqi poate pdstra sufletul curat in situaliile pe care le-ai identificat la
punctul a).
;"De eSti creStin, darpevecin ;"De eSti creStin, dar nu munceqti 3.De eSti creEtin, darminli
Sifuri,
Tu nu-l ajuli
Si
nu-l cinsteSti Ci munca altuia rdvneSti, Spui vorbe rele
Si
injuri
SaupebogatilpizmuieSti Biserica o ocoleSti, Saubduturao-ndrdgeSti
$ipesdracnu-lmiluieSti,
De suflet nu te ingrijeSti
$iindesfrdumereutrdieSti,
CreStinzadarnictenumeSti. CreStin zadarnic te numeSti. CreStinzadarnictenumeSti.
d.De eSti creStin, dar prigoneqti, s.De eSti creStin cu-adevdrat,
in nedreptate tu trdieSti, Desparte-te de-al tdu pdcat,
Cu rdutatea te mdndreSti, Cu Duhul Sfdnt sd vieluieSti,
Pe oameni tu ii invrdjbeqti, Cu lumea-n pace sd trdie$ti,
CreStin zadarnic te numeSti.
^ti-atunci
creqtin tu te numeSti.
(de Sanda Neagu)
::. Iustin a implinit qapte ani. De acum nu se mai poate impdrtdgi dacd nu se spovedegte.
Voind sd-l invele ce trebuie sd facd atunci cdnd se vaaflainfa\apdrintelui, la spovedanie, iatd ce i-au
spus prietenii lui:
*
Nu am putut sd-i spun pdrintelui toate pdcatele, cdci mi-afost ruSine.
@)4mpl6ns
pentru cdmi-am dat seama cdt de tare L-am supdratpe Dumnezeu.
*
Degeabam-am spovedit, n-am cum sdnumai bdrfesc.
*Amrds
ln hohote cdndi-am spus pdrintelui cepdcate amJkcuL
SAmfostfoarte
sincer cdci Dumnezeu
Stiefoarte
bine ce pdcate amJdcut.
.
Am dat v in a p e s or a me a p entru to at e p dc at el e p e c are I e- am
JdcuL
u'
M-am imbrdcatfoarte elegant cdnd m-am dus la spovedit.
A invdfat Iustin ceva de la prietenii sdi? Ajuta-l qi tu pe Iustin.
NOTITE
Awdmd eredflm$d putermfled,
sd me rug6m [ufl DumnlLe&eu,
Mafleflfl Dommutruf,
gfl
rtu,turor
sfflmrfiflflorU
{Frafatnl
Shs
De- a l unsul
timpului,
mul{i oarieni
din poporul
ales s-au
i nde pd, r t at
de l a
adevdrata
credin{6 in
Dumnezeu.
I mi t and
popoarele
vecine, ei au
inceput
si se inchine la
idoli. Idolatria
a fost
inso{iti qi
de inmullkea
celorlalte pdcate.
Ca sd ocroteascd
poporul
Sdu, care avea o
mi si une
sf 6nt d,
Dumnezeu
a ales din
r dndur i l e
acest ui a
q"q
m e n i___cr_e4tn.g-t
sS:,
ciuraJa$r,$
Lkpll,sergse""
v e*S"J-AS-q
d
__t.-u
tu
r e
r
cuvAntul
$ivoia
SQ.
Acegti oameni s-au
numi t pr of el i
sau
prooroci.
Ca oameni aleSi,
profelii
auprimit de la DumnezeudWi
de
ryinUn!,
Prinprofe{iile qi
minunile f6cute, ei convingeaupop;rut
0. gtijuffiir;
peflnanentd
a lui Dumnezeu faJa de el.
Profe{ii cei mai importanfi ai vechiului Testament au fost:
![oi;e,
ttlS_XE!:Si,
Isaia, Ieremia, Ieze_chiel
Si
Daniel.
sfa
a pe
pdm6nt
a Domnului nostru Iisus Hriitos.
peia'tunci
Ioffiea pestE
.rn.i urt
rege.rdu qi
nelegiuit, p9-!uglg.a@q.Regele
qi mul{i dintreiupugii
sri se
tggl
l. Dumnezeu
l-a tiimis pe
pro fetul Ilie la re geiEi-spuna
cE, din pricin"a pdc atelor lui q i ale p op orutui,
mul{i aninu are simai caddpepdmdntniciroud,
niciploaie.
Aga s-a qi intamplat. gi
s-a fbcut foamete mare in
fafi.
in timpul
acesta, profetul
llie a trdit aqa cum ii poruncise
Dumnezeu:
ascuns leigdt
un pdrau, pe muntele carmel, nu departe de r6u1 Iordan. Acolo, corbiiii
aduceau de mancare in fiecare zi:pdineqi carne. Apd avea dinpdidu. c6nd
acesta a secat, Dumnezeu l-a trimis pe Ilie in casa unei vdduve care era
foarte sdraci. Aceasta avea un fiu. Femeia, milostivd, ascultdnd
rugdmintea profetului,
care i-a cerut de m6ncare, i-a pregdtit
o turtd din
ultimele sale rezerve de hrand: o m6nd de fbind qi
un piJoe
ulei.
pentru
ascultarea qi
ddrnicia ei, Dumnezeu i-a inmulJit uleiul qi fdina pdnd a
incetat seceta. cand fiul femeii a murit de o boald grea, Ilie s-a rugat la
D. umnezeu gi
copilul ainviat.Ydz?ndaceastd
minune, femeia a intreles cd
Ilie este trimisul lui Dumne zeuincasa ei.
idolatrie
- inchinare la zei,
la idoli ficu{i de mdna
omului
a prooroci,
a profeli
- a
vesti cele viitoare, care
urmeazd, sd se intdmple
proorocie, profetrie
-
eveniment viitor vestit
de profe{i
hram
- nume protector (de
sirbitoare cregtind sau
sfAnt) dat unei biserici
creqtine; sdrbdtoare de
cinstire a evenimentului
sfhnt sau a sfAntului
protector
al unei Biserici
Dupd o vreme, profetul Ilie a primit poruncd de la Dumnezeu, sd se ducd iardqi la Ahab. Cum l-a
vdzut,regelei-aspus:
,,PentrLtcerdzvrdteStipoporul?
TueStiacelacareaadusfoameteaaceasta!".
Rdspunzdnd acuzatlllor, profetul i-a zis:
,,Nu
sltnt vinovat eu, ci tu, care superi pe Dumnezeu,
fiindcd
te inchini lui Baal. Ca sd-tri dovedesc cd Baal nu e Dumnezeul cel adevdrat, adund tot poporul
Si
cheamd acolo
Si
pe slujitorii cei mincinoSi ai lui Baal !
".
Ahab a fbcut dupd cum i s-a cerut.
intorcdndu-se cdtre poporul venit la porunca regelui, Profetul Ilie a zis:
,,Pentru
ce v-ali lepddat voi
de Dumnezeul Cel adevdrat
Si
slujitri lui Baal? Ca sd vedeli cd Baal, cdruia vd tnchinatri,nu are nici o
putere, aduceli doi boi. Pe unul sd-l injunghie slujitorii voStri
Si
sdJ aducd
jerffi
lui Baal; iar pe altul il
voi aduce eu
jerffi
Dumnezeului Celui adevdrat. Dar
foc
sd nu punem jertfei,
ci sd ne rugdm
fiecare
Dumnezeului cdruia ne inchindm, ce sd ne trimitd Elfocul de care ayem nevoie. Atunci se va vedea Care e
Dumnezeul cel adevdret!". To{i aufostde acordgi aufbcuta$acumle-acerutprofetul.
Slujitorii lui Baal au inceput si se roage idolului, ca sd le trimitd foc. Dar s-au rugat in zadal de
dimineald p dnd la amiazd, c ici
j
ertfa nu s - a aprins.
Cdtre seard, profetul Ilie a poruncit sd se facd un altar din pietre. El a pus boul injunghiat pe altar, a
turnat apd multd peste
jertf6 gi apoi a inceput sd se roage cu glas tare lui Dumnezeu. Deodatd a picat foc din
cer. Focul a mistuit intr-o clipd
jertfa,
altarul qi apa. Astfel, poporul s-a incredinlat cine este Dumnezeul
C e 1 adevdr at gi, cdzdnd cu fala la pdmdnt,s
- a inc hinat Lui.
Prin puterea credinlei gi a rugdciunilor sale, prorocul Ilie a readus credin{a adevdratd, in mijlocul
poporului ales. La sfdrqitul vie{ii, printr-o minune, Dumnezeu l-a ridicat pe Ilie cu trupul la cer. Pentru
credinJa gi faptele sale, Biserica noastrd il cinsteqte pe marele prooroc in fiecare an, pe 20 iulie. in semn de
respect, mul{i credinciogi ii poartd numele qi multe biserici au hramul Sfdntul Prooroc llie.
,tffi,,,
1. Rdspunde la urmdtoarele intrebdri :
- Cine au fostprofelii?
- Care a fost rolul lor in perioada Vechiului Testament?
- Cine a aj utat profe{ii s6- gi implineascd misiunea?
- Cu ce daruri i-abinecuv6ntatDumnezeupe profefi?
2. Observd ilustraliile care insolesc textul lecliei. Tu qi colegii tdi adresafi-vd reciproc intrebiri, in aga
fel incdt sdprezentali in ordine logicd cdtmaimulte informaJii despre profetul Ilie.
3.PrecizeazdporuncadinDecalogincSlcatdderege qidepoporulales,princonstruireastatuiiluiBaal.
4. Argumenteazd,necesitateapedepsirii aspre aregelui qi apoporului de cdtre Dumnezeu.
5. Citegte cu aten{ie fragmentele de rugbciuni de mai
jos qi identificd:
a) insugirile profetului Ilie;
b) invalaturi pentru sufletul
$i
a plecat llie
Si
aJdcut dupd cuvdntul Domnului; s-a dus gi a
$ezut
la pardul Cherit, care
este in
fala
lordanului. (Sffinta Scripturd)
$i
sufldnd de trei ori peste copil, a strigat cdtre Domnul
Si
a zis:
,,Doamne,
Dumnezeul meu, std'
se intoarcd sufletul acestui copil in el! (SfAnta Scripturd)
&:r;r':f::;x!;
:fir:;';:;':
,:r,::;i::;';l?;#;:lii
cdrre ilie
'n
anut at,reitea
zicdnd
lar Ilie s-a dus la rege
si
i-a zis;
,,lvu eu sunt ce'l ce aduc nenorociri peste
Israel;
ci ru
si
casa
tcttdlui
tdu, pentru
cd ari pdrdsit
poruncire
Do*,nurui
..:';"
'
(Sf6nta
Scriptura)
stdpdne
Doamne,
Dumnezeul
nostru,
care ai ascultat pe llie ksviteanul
pentru
dragostea
cea
pe care o avea catre Tine
si
ai poruncit
sd se opreascd pioaia
ce se tr.imetei pdmdntulii
ta irei'e,
apoi iardsi, prin
rugdciunea
lui, ai ddruit ptoiie
aducitoare
de roadit,
ddruieste
mostenirii
Tale
pl oai e
l i ni Sti td... (
Mol i tfel ni c fraorr...re r{;n DA, )..:^r^
^t-.:7
: t t (
Molitfelnic,
fragmente
din Rdnduiala
slujbei
'la
vreme
de seceta)
"'Ilie
prin
cuvdnt
a oprit ploaia pe pdmd(
yi
d1ry
you
prin
cuvant-a pogordt-o
din cer
pentru
aceea
te rugdm: pentru
rugdciunile
aceluia,
Milostiie,
triimite din'cei ploarn
'o*6nrrrur...
( Molitfelnic,
fragment
din Rdnduiata
siujbei io rr"li"
i" secetdy
4' Enumerd
modalitS{i
prin
care creqtinii
il cinstesc astdzi pe profetul
Ilie.
i
'
Sub indrumarea
profesorului
de religie,
organizeazS
cu colegii t5i un dialog cu tema: Idotii
lumii de
azi
si
influen{a
!9r
-Tsurra
copiilor.
in discu"lia voastrd
aveli In vedere gi
mijloacele
de inl6turare
a
dependenJei
de idolipe
care le are laindemdnaun.r.qti"
adevdrat.
'l
in zilele
noastre
mai vin asupra
oamenilor
seceti sau alte nenorociri?
Exemplificd
cu realitdfi
cart
mai recente.
De ce crezi cd,se iniAmpll
toate acestea?
-
:i
'Prezintd'modalitafi prin
care Biserica
noastrd qi
credincioqii
ei cer lui Dumnezeu
sd inceteze
secera,
inundafiile
sau alte nenorociri.
;:+jtit=:::*Jt:i
' ' *' -..r .,,,.
In ultima parte
a vielii sare pdmdntesti,
sftntur lrie a cdrdtorit prin
Canaan
tnsolit deucenicii
sdi.
Stiind
cd Domnul
uoieqte sd-r ridice
de pe pdmdnt,
Itie
si-a
ruat rdmas
bun
de la c,ei ce-l insoleau.
insd Elisei,
cel mai ir"din"ior'dintre
ucenicii
sdi, nu a
vrut sd se despartd
de d6nsul.
Aiungdnd
la rdul lordan
si
vrdnd sd treacd
dincolo,
Sftntut Ilie a lovit cu
mantia sa apele, care imediat
s-au strdns
la dreapta
si
la stinga.
C6nd atu ajuns
pe
celdlalt
maL s-a p.ornit
o-furtund puternicd
sr
a ipdrut un car cu cai defoc,
despdrlindu-i
unul d9 al1ut. sfdnuf
tti" ,-o ,irot i car
si
a dispdrut
intr_un
vdrtej in tnaltul
cerului.
Mantia
lui a rdmas
la Elisei,
si
odata ,,
"o,
puterea
de
afaceminuni.
.---' '
r'
(dupdMicaBiblie)
- CEl
Statornflefla tm eredfln$d pfl fapteile bune sumft e6fl care due spre
fmpdrd$fla ilufl Dummeseu0
9lroletuL Snnisl
Cdderea poporul ales in pdcate mari s-a repetat de mai multe ori in
istoria sa. Acest fapl a fdcut ca Dumnezeu sd ingdduie duqmanilor lui
Israel ienii.sd cucereascd
lara
gi sd ia mulfi oameni in robie.
;
regele Babilonului, a poruncit ca cei mai frumogi
tineri evrei sd-i fie aduqi, spre a-i sluji la curte.
Printre tinerii ale$i se aflau
$i
patmprieteni:
Paniel,
Anania,Az4lia. qi
\qq4gl.{cegtia
invd{aserd sd scrie qi s[ vorbeascd in limba poporului
babilonian. To{i iubeau mai mult Legea Dumnezeului Celui adevdral
Care afbcut cerul qi pdmdntul, decdt rangurile gi cdqtigurile de moment ce
li se promiteau la curtea regelui. Astfel, ei au dovedit cd iubesc
ryL,qi
mult
postul*$i
lusdciunea
curatd decdt mdncSrurile gi bdutura de la masa
regelui. Pentru aceasta, Dumnezeu le-a dat qtiinld, pricepere, inlelepciune
qi frumusele multmai multb decdt adat celorlal{itineri de la curte.
LuminatfiinddeDumnezeu, iun
yis-pggre acesta l-a avut gi nu-l in{elegea. Afl6.nd tAlcuirea visului sdu,
regele a cdzut in genunchi inaintea tdndrului Daniel, i s-a inchinat qi a
spus:
,,
Cu adevdrat cd Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor qi
regilor, Descoperitorul tainelor cdci tu ai putut sd descoperi aceastd
taind". Dupi aceastd intdmplare, Daniel a fost pus guvernator peste
B abilon gi cdpetenie peste inleleplii B abilonului.
Prietenii lui Daniel au trecut gi ei prin diferite incercdri, dar au ales sd
fi,e aruncati in nacar
h!4q1
eUplo-ragrlrs, decdt sd se inchine unor idoli
babilonieni gi sI se lepede de credinla pdrinlilor lor. Nu au pdlit insd
nimic, pentru cd Dumnezeul1'--a trimis rl4 inggltq_drltalgi acesta a
transformatfi erbinlealacuptoruETntinsinlr-6-t{"i,oui"binef bcdtoare.
Afldndu-i nevdtdmali, regele a dat slavd Dumnezeului Celui adevdrat
Cdruia I se inchinau cei trei tineri.
Unui att r.g. uieu;;i;;;t;t,@_ipaniel i-a tarcuit scrierea ce
apdruse pe un perete in timpul unui mare banchet. Daniel i-a tAlcuit
regelui Belga{or hotirArea lui Dumnezeu de a-i inceta domnia pentru
nelegiuirea pe care o frcuse, bdnd vin din vasele sfinte luate de la templul
di n l erusal i m.
,-_
Murind Belgalor, la conducerea Babilonului a venit regeleQ-qrius;
Pentru cd Daniel era deosebit de inlelept qi drept in tot ceea ce fEt-ea,
regele a vrut sd-l numeascd mai mare peste toli slujitorii de la curtea sa.
Auzind dorin{a regelui, aceaqtiaaudevenit invidiogi gi au inceput sd caute
motive mincinoase pentru a opri numirea in funclie a lui Daniel.
Pentru cd nu-i gdseau nici un motiv, s-au gdndit s6-l prindd cu o
pricind in ceea ce priveqte credin{a lui. De aceea, l-au determinat pe rege
sd dea o poruncd prin care supuqii sd i se inchine timp de o 1un6, numai lui.
Aqa cum iqi imaginaserd duqmanii lui Daniel, acesta a continuat sd se
inchine lui Dumnezev,pe ascuns. Afo stvdzutde acegtia qi pdr6t. Cu toate
cdregele il iubea, ngliel a fost anUq4lfqgroapa cu lei.
Dumnezeu u uo"rt gr@Arffis un inger care alegat
gura leilor.Ydzdndminunea, regele a poruncit sd fie respectat Dumnezeul
lui Daniel. Convins de Daniel cd i@trtgy@"
regele i-a condamnat pe slujitorii vicleni care-l inqelau cu o credinld
mincino as d, iar D aniel a di strus statui a cu c are era inqelat pop orul.
Tinerii in cuotorul cu
a tdlcui - a descifra, a
explica ceva ascuns;
a traduce
Apoi, plin
de credin{d qi
curaj, rraniel
a
u-c-Lg=qn-l-qlcul@a-ie
inchinau
babilonienii.
Biruind
viclenia duqmanilor
sdi, a ardtatcd Dumnezeut
caruia liiIuft$d.l
.rt$umnezeul
cel viu gi
atotputernic,
care a fdcut cerul gi p[mdntul,
ocrotitorul
sdu, ajutorul sdu nebiruit.
MareleprofetDaniel
a@4Lg_q14..+l
.
prin
viaJa gi
activitatea
sa in Babilon,Orof.
o,
dtnAttcu"rat
qi la rdspdndirea.r.dirt.i
h Drffi.n,*
qlg4qt
numit qi
pr&&!!opg!!ebL-
Biserica
Ortodoxd il sdrbdtoreqte pe profetul
Daniel in fiecare un, in
"i,rAdg
1Z_49!9T_!!!:
' "i q :
1' Ajuta-l pe profetul
Daniel
sd iasd din groapa
cu lei. inconjoard
dintre cele trei variante
ale fiecdrei
afirma[ii,p
e c ea c ore cti.
2' Coloreazd'numaichenarele
ce conJin cuvinte care exprimd insugirile profetului
Daniel.
3' Se poate
afirma cd profetul
Daniel
este un model de credinla qi
de mdrturisire a lui Dumnezeu in fa{a
celor care nu cred in El? Argume nteazd.
h----e]
@
b'Ari4
@
\
\
fti."-J
l.r*p6t"tl
l"trt*rl
@
Evreii au fostpedepsili
de Dumnezeu pen
gregelile lor gi au ajuns robi in (a. Egipt,
Babilon. c. Palestina).
!'C"
ce personalitate
biblicd a VechiuluiTestament
(despre
care a\iinvd[atin
anii trecufi) se aseamdnd
Daniel? De ce? ce deosebiri existd intre cele doud perso nutitegz
.f" Citeqte cu atenlie intdmpldrile de mai
jos.
Gdseqte versetul din SfAnta Scripturi potrivit pentru fiecare
situalie (ce-l face pe fiecare copil s5 rdmdnd ca qi profetul Daniel, statornic). Scrie numSrul textului din
dreapta,pe textul corespunzdtor din stAnga.
Vlad
9i
Ovidiu lipsesc mereu de la gcoald. De
fiecare dat[ ei cautd cdte o cale de a face rost de
bani pentru a-qi cumpdra diverse lucruri gi
pentru a se distra. Doamnei invd{dtoare gi
pdrinJilor le spun tot felul de minciuni pentru
a-gi ascunde adevdratel e l or preocupdri .
Ieri, mi-au propus sd merg cu ei la cinema sd
vedem un film de ac{iune. Ascultdndu-i, m-am
gdndit pu{in, apoi le-am spus cd nu-i pot insoJi.
( )
Mama ne-a lSsat mie qi fra{ilor mei o
ciocolatd. Cdnd am primit-o, un gdnd mi-a
venit in minte:
,,aq
putea mdnca singur o
jumdtate
de ciocolatd, iar cealaltd
jumitate
ag
putea sd o impart cu fralii mai mici". Deqi
puteam sd ascult de acest g6nd, totuqi nu am
fdcut-o pentru cd ...
3, ,,Ioate imi sunt
ingaduite, dar nu
toate imi sunt de
folos.
"
(l
Corinteni 6, 12)
1. ,,Copii, ascultali de
pdrinfii vogtri in
Domnul, d aceasta
este cu dreptate."
(Efeseni
6, 1)
2. ,,Nu
vd ldsafi
inselati. Tovarasiile
rele stricd obiceiurile
bune. "
(l
Corinteni 15, 55)
Fiind dumintcd, tata, mama gi fratele meu, au
plecat dis-de-dimineal6 la slujbd.
Pentru cd aseard m-am intors foarte tdrziu din
excursie, ei au pus ceasul sd sune ceva mai tdrziu,
astfel incAt sd md odihnesc pulin mai mult qi totugi sd
ajung la Sf[nta Liturghie. Cdnd a sunat ceasul, mi-a
trecut prin minte c5 aq putea sd mai dorm pu{in. Am
alungat insd repede acest gdnd: m-am dat jos din pat
gi m-am pregdtit si merg la biserici, acest lucru
fiindu-micelmaifolositor.
O
4. ,,Nu
gtifi, oare, c,A
nedrepfii nu vor
mogteni impdralia lui
Dumnezel ?"
(l
Cori nteni 6, 9)
T,"Organrzeazd.impreun[ cu colegii tdi o disculie in care sirdspunde{i laurmStoarele intrebdri:
a) - Credinla in Dumnezeu depinde de vdrsta omului?
b) - Numai oamenii invdrstd sunt credincioqi?
c) - Toli oamenii bdtrdni sunt credinciogi?
d) - Copiii, tinerii gi vArstnicii pe care ii cunoqti sunt credinciogi?
e) - Dupd ce poli si i{i dai seama cd un om este credincios?
f) - Care insugiri sufletegti ale lui Ilie qi Daniel i-au f6cut pe aceqtia pldculi in fa{a lui Dumnezeu?
g) - Egti mul;umit de modul in care itiard\i credinfa, prin fapte plScute lui Dumnezeu,infafa colegilor,
pdrin{ilor, profesorilor?
Mihai mi indeamnd sd intru in locul unde este apa
mai adAncd pentru ca sd md inveJe si inot.
Auzi ndu-I. tata i mi spune:
- Andrei, tu nu vezi ci Mihai e mai mic decit tine qi
de-abia poate si inoate doi, trei metri? Te rog,
ascult6-md! JoacS-te aici, in apa micd de la mal, qi-1i
promit cd peste cdteva minute vin l6ngi tine sd te
ajut sdinveli sdinoJi.
In momentul cdnd tata s-a indreptat spre mine,
Mihai a inceput sd jipe, speriat:
- Aj ut or ! . . .
Tata a inotat p6ni la locul unde se aflaAndrei, l-a
luatinbrale gi l-a scos lamal.
Ce bine ci am ascultat de sfatul tatei. altfel. ci
qtie ce-ag fr pututp6!i...
trmtrdrfrfl Dommuilufltm
fferusailflm
este
prflfleJ
de sildvfl
t ail ilumflfl
pfl
Dummrmneseu
adiewdrat.
futrer*&
krnnuh*l
tn Seru"wllnr
Intr-o zi de sdmbdtd,, cu
o sdptdmdnd
i nai nte de
Pagtile
evreilor, Iisus se afla
cu Apostolii
Sdi in Betania,
in casa lui Lazdr pe care, cu
pulin
timp in urmd, il inviase
dinmorfi.
Auzind
cd este acolo,
mul {i me
mare de i udei
veniserd
si-L int6lneascd pe
Iisus gi
sd-l vadd peLazdr
cel
inviat.
DuminicS,
a doua zi, Iisus ceru la doi dintre apostolii Sii sd-i aducd
unmdnz
de asin. Dupd ce I-au adus asinul, Apostolii gi-au
agternut pe el
hainele lor, iar Iisus a incdlecat gi, inconjurat
de aceqtia gi
de
-.r4i-.
Astfel, gi
cregtinii de astdziintAmpind pe Iisus la fel ca mullimea din
cetatea Ierusalimului
de altddatd, cu ramuri inveruite gi inflorite. Astfel,
toli credinciogii
sunt chema{i sd devin6, prin
viala qi prin faptele lor, ca
niqte flori cu bund mireasmd qi ca niqte ramuri
-...u
inverzite care nu
sunt atinse de ofilirea gi
uscdciune a pe care le produce
sdvdrqirea
pdcatelor.
Sdrbdtorindu-se
intotdeauna la inceputul primdverii,
cand natura
intreagd
revine la viald, vorbind, prin frumuseJea
ei despre puterea,
dragostea qi
bundtatea lui Dumnezeu, sWut
in
t i
- Ce sdrbdtoreau iudeii la
Paqti?
- Unde obisnuiau iudeii sd
la aceastd sdrbdtoare
Ierusalimul tn zilele
rat,
mare de popoq
apornit spre Ierusalim.
- - .
4-
lsus ca pe un I cu
De
??""?,
cdnd a ajuns la porfile
cetd{ii, mulJime mare de barbafi gi femei,
bdtrdni, tineri qi copii I-au ieqit in intdmpinare, purtdnd
in maini ramuri
verzi.Aqternandu-qi
hainele pe
unde trecea El, tofi strigau:
,,
osana, Fiul
lui David; bine este cuvdntat Cel cevine intrunumelebomnului!
osana
intru cei de slrs !
".
Fariseii,
arhiereii qi
cirturarii care-L urau pe Iisus erau supdrali de
cele ce vedeau qi auzeau.
$i
apropiindu-se
de El, I-au zis:
,,invitrdtoiule,
ceartd-li
ucenicii!". Dar lisus, voind sd le arate cd adevrrul nu poate fi
ascuns sau
{inut
sub tdcere
,
tdspunzdndu-le,
le-a spus:
,,Zic
voud; dacd
a-ces.tia vor tdcea, pietrele
vor striga!
".
Auzindrdspunsul,
ei s-au umplut
de gi
mai multd uri qi s-au hotdr6t sd-L omoare pe Iiius.
Crestinii
i sdrbdtoresc I
nului in lerusalim in
uminic5. Atunci
sunt aduse la bisericd ramuri de salcie inverzite qi infloG
care se
sfin{esc prin
stropire cu agheasmd qi se impart tuturor credincioqilor
diminea{a,
inainte de inceperea Sfintei Liturghii. Credincioqii le vorJine
in m6ini pe tot parcursul
Sfintei Liturghii, i.ar la sfhrqitul siujbei le vor
duce acasd qi, fbcdnd coronitre, le vorpune la icoane.
cdrturar
- invd[al
iseu
- membru al unei
grupdri religioase
din
vremea lui Iisus
- curmal, arbore care
creqte numai in
1drile
calde
iudeu
- evreu
Osana
- exclama{ie de
preamdrire
a lui Dumnezeu;
laudd, slavd
Pastile eweilor
-
sdrbdtoare
dedicatd
trecerii iudeilor din robia
egipteand la libertate
Ierusal
1.
)
Descrie icoana Intrdrii Domnului in lerusalim.
Unegte cuvintele cu explica{iile acestora.
curmal, arbore care cregte numai in
J5rile
calde
exclama{ie de preamdrire a lui Dumnezeu; laud5, slavd
membru al unei grupdri religioase din vremea lui Iisus
3.Prezintdmotivele care au fbcut si creascd invidia qi ura cdrturarilor gi fariseilor fa!6 de lisus.
4. Descrie cum a avutloc Intrarea Domnului in lerusalim,ardtdnd:
a) timpul intrdrii Mdntuitorului in Ierusalim;
b) modalitatea intrdrii Sale;
c) atitudineamanifestati de mullimea de oameni.
5. Transcrie din textul lec{iei cuvintele rostite de mullimea care L-a intdmpinat pe Iisus cu bucurie, la
Intr are a S a in I eru s al im . Memor eazdace ste cuvinte.
L,Creazdo scurtd compunere, cAtevaversuri sauun desenin care sd descrii frumuseleazlleide Florii din
parohiata.
2. ParticipdlaPelerinajul de Florii organtzat de Biserica dinparohiata qi la slujba dinziuamarii sdrbdtori.
Impodobeqte icoanele de acas6, pun0nd pe acestea coronile impletite din ramurile sfinfite, primite la
Bisericd. ,$
i .
r,i;lii I
,
.Cdntd
impreund
cu profesorul
de religie qi colegii tdi Colindul de Florii.
Colind de Florii
Azi cu to{i sdprdznuim
PeDumnezeusd-Lmdrim
Hristos vine -ncetinel
Sprepatimd caunmiel
O, minune, o minune!
Pruncii cu stdlpdri in mdnd,
Cdntd cutoli impreund:
Osana dintru-ndltrime
Cd Hristos impdrat vine.
O, minLtne, o minune!
Azi intrd-n lerusalim
Cdlarepemdnz asin
Depopor e asteptat
Ca un mare impdrat.
O, minune, o minune!
Lapoartd e-ntdmpinat,
Tbtri Osana l-au cdntat,
Osana dintru-ndllime
Cd Hristos impd,rat vine.
O,mi nune. omi nune!
(din
crealiapopulard)
Ram finic
SI
pfundb.lnviere.
,*,_
l
in
lerusal
I ncep6ndcuSear adumi ni ci i Fl or i i l or ( qi p6n6i nVi ner eaMar e) , i sc
t . . 1
dot at t l n nf - ' r h^
^^- ^ ^^^: - ^L^- ^ - - - - -
: , 1
',
rn ziua de Florii sunt sdrb[torili toli creqtinii care poartd nume de flori.
Un posibil
dialog... despre impiratul picii
A inceput ora d.e
ry,ligie.
Ochii copiilor stau alintili spre profesor intrebdrile curg una dupd alta.
- Iatd, copii, aici Il vedem pe Mdntuitorul
lisus Hristos intrdnd in cetatea lerusalimului-cdlare
pe un
mdnz de asind.
- Domnule profeso4
dar de ce Mdntuitorul
Hristos n-a intrat in lerusalim cdlare pe un cal, doar caii
eraumaiprelioSi
decdt asinii, nu7
- A;a e, intr-adevdr caii erau animalele
oamenilor bogali
Si
erau
folosili
mai ales de luptdtori in
vreme de rdzboi.
-
$i
asinul nu erafolosit la rdzboi?
- Asinul, un animal pasnic
Si
ascultdto4 erafolosit pe timp de pace la lucrdrile de pe ldngd casele
oamenilor sdraci.
- Dar oamenii L-au intdmpinat pe Iisus ca pe un om bogat, ca pe un impdrat, nu? De ce El a ales un
mdnz de asindpentru
acestmoment?
- Pentru cd lisus a intrat tn lerusalim
ca un impdrat al pdcii, iar asinul era tocmai un semn al pdcii,
al ascultdrii
Si
al smereniei.
- Cefel depace a adus Iisus in lerusalim?...
cd doar acolo nu erardzboi...
- Iisus aducea pace sufletelor
Si
bucurie inimilor celor ce-L iubeau
si
ascultau de cuvintele Lui.
NOTITE
Prfln Sfdnfta fmpdrt6qamfle fil
prflmflm
Trn nofl
pe
Tmnsugfl
JNfidmtuflftorul Hrf,sftos.
f,trm f,ffiffi d#
rilnln#
@,
dupd,Intrarea Domnului in lerusalim,arhiereii
qi bdtrAnii
poporului iudeu s-au adunat acasS la arhiereulCaiafagi s-au sfituit si-L
omoare pe Iisus. Dar nu qtiau unde s6-L caute ca sd-L prindS. Nu au fbcut
un efort prea mare cdci Iuda, unul dintre cei doisprezece Apostoli ai
Mdntuitorului, s-a dus pe ascuns la ei qi i-a intrebat:
,,Ce
voili sd-mi dali
Si
eu it voi da in mdinile voastre? Iar ei i-au dat treizeci de arginli"
(Sfdnta scripturd). Astfel, Iuda a devenit trSd[torul Mdntuitorului.
{Toil seara, Iisus S-a aqezal cu toJi Apostolii Sdi ca si mindnce
impreund ultima Cind de P as ti, numitd'
Si
C ina c e a de Taind'
Iar pe cAnd mAncau ei, Iisus a luat pdinea qi, binecuvdntAnd, a frdnt-o
gi a dat-o ucenicilor, zicdnd
,,Lua.lt,
mdncali. Acesta este T?upul Meu
care se dd penfta voi. Aceasta sd
faceli
spre pomenirea mea.". Apoi,
ludnd paharul qi mulfumind, le-a"dat lor, zicdnd:
,,Beli'dintm
acesta to{fu
cd acesta este Sdngele Man, al Legii celei noi, care pentru mulli se varsd
spre iertarea pdcatelor".
$i
toli apostolii au luat
9i
au mdncat dinpdinea
pe care a frAnt-o Iisus qi aubdutvindinpaharul pe care il ddduse 1or.
Dupd aceea,Iisus s-a tulburat cu duhul qi a zis cdtre ucenicii Sdi:
,,Adevdrat,
adevdrat zic voud cd unul dintre voi Md va vinde
". Ucenicii
se uitau nedumerili unii la al1ii, intrebdndu-se despre cine vorbeqte. Iisus
a mai spus
,,Acela
este, cdruia Eu, tntingdnd bucdtrica de pdine, i-o voi
da".
$i
intinzdnd bucSfica, i-a dat-o lui Iuda, care, ludnd-o, a ieqit
numaidecdt afard.Dar nimeni din cei care erau la masi n-a inleles atunci
vorbele lui Iisus.
Iisus era trist. Privindu-qiApostolii cu duioqie,le-amai spus:
,,Voi
to{i vd veli lepada de Mine in noaptea aceasta..." Petru ins[ L-a
contrazis, spundndu-I cd el nu se va lepdda niciodatS, chiar de ar fi si
moard impreund cu El. Dar Iisus i-azis:
,,Adevdrat
zic
lie,
cd in noaptea
aceasta mai inainte de a cdnta cocoSul, de trei ori te vei lepdda de
Mi ne".
Dupd aceea,Iisus impreund cu apostolii S[i au mers intr-o grddind
numit5 Ghetsimani.
$i
era noaPte...
*
Hristos le-a poruncit Apostolilor Sdi gi urmagilor lor s6 fac5 qi ei,
spre pomenirea Sa, ceea ce a fbcut EIla Cina cea de Taind.
De aceea. in Biserica Ortodoxd, Cina cea de Taind se innoieqte
9i
se
trdiegte la fiecare Sfdnt6 Liturghie. La rugdciunea preotului qi a intregii
Biserici, Duhul Sfhnt se pogoard gi prefacepdinea givinul de pe masa
Sfhntului Altax in Trupul gi Sdngele lui Hristos. Apoi preotul, frdngAnd
pAinea sfinlitd, se impdrt6$e$te cu Trupul qi Sdngele Domnului. Dupd
aceea ii cheamd gi pe credinciogi sd se impdrtdgeascd.
Creqtinii se pregStesc din timp pentru impdrtdqirea cu Trupul
9i
SAngele lui Hristos: se roagd,
lin
post, fac numai fapte bune
9i
igi
mirturisesc pdcatele.
PrinSfdnta impdrtdSanie,creqtiwl se unegte cu Iisus Hristos.
Trddarea lui Iuda
Cina cea de Taind
ilor
1. Citegte cu atenlie textul lecJiei qi precizeaz\, in ordine, evenimentele petrecute
dupd Intrarea
Domnului nostru Iisus Hristos in lerus alim.
$i
cdnd afost ceasul, S*a asezat la masd,
Si
apostolii impreund cu El.
S-a sculat de la Cind,...
Si,
ludnd un
Stergar,
S-a incins cu el. Dupd aceea, a turnat apd in
vasul- de spdlat
si
a inceput sd spele picioarele ucenicilor qi sd le
steargd
cu
Stergarul
ci care
era incins. A venit deci la Simon Petru. Acesta l-a zis;
,,Doamne, oare Tu sa-mi speli mie
picioarele?
...
"
(Sfdnta
Scriprurd)
I
...Iar pe cdnd mdncau ei, Iisus, ludnd pdine
Si
binecuvdntdnd, afrdnt
Si,
ddnd ucenicilo7 a
zis:
,,Lua{i, mdnca\i, acesta este trupul Meu iare se dd pentru ioi; oiuorta sd
faceli
spre
pomenirea Mea."
^
Si
l udnd paharul pi mul l umi nd, l e-a dat , zi cand;
, , Bel i di nt ru acest a t ot i ,
Cd ac-esta este Sdngele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulyi se varsir spre iertaiea
pdcalelor.
"
_
t1
pe-cdnd
mancau, Iisus a zis:
,,Adevdrat
grdiescvoud,
cd unul dintre voi Mdvavinde.
|7r^9i
au^fnleput sd se intrebe, unul pe altul, cine dintre ei arfi acela, care avea sd
facd
aceasta?
"
(Sfrnta
Scripturd)
2. citind cu aten{ie fragmentele
urmdtoare, rdspunde cerin{elor:
a) Identificd trei evenimente importante relatate in text.
b) Precizeazd, ziua in care au avut loc evenimentele menfionate in text.
c) De ce ctezi cd s-a mirat atdt de mult Sfhntul Apostol Petru de gestul lui Iisus de a spdla picioarele
Apostolilor Sii?
d) Tu ce ai fr spus / cum ai fi reac{ionatinfa\aMAntuitorului,
dacd ai fi fost in locullui
petru?
3. Privegte desenul! Ce reprezintd el?
Desenul reprezintd, sfAntul Potir cu Este infr{igat astfel pentru cd
acolo se afld Iisus Hristos intreg care ni Se ddruieqte de bundvoie cu Trupul qi
Sdngele Sdu in chipul
si
al .........
4. Iisus gtia
cd in noaptea ce avea sd urmeze dupd, Cina cea de Taind toli Apostolii se
vor lepdda de El. Referindu-se la doi dintre Apostoli, Iisus spune:
a)
,,Acela
este, cdruia Eu, intingdnd bucd{ica de pAine, i-o voi da',.
b)
,,Adevdrat
zic
Jie,
cd in noaptea aceasta mai inainte de a cdnta cocogul, de trei ori
te vei lepdda de Mine".
La ci ne se r ef er d I i sus? a) . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . b)
1, Comenteazd rdspunsurile la urmltoarele intrebdri :
- Te surprinde trddarea Mdntuitorului de cbtre luda? De ce?
- Ce a dovedit Iisus Hristos prin faptul clnu a spus numele trdd5torului?
w
Ceinvdtrdturimorale se desprind din comentariile tale
si
ale colegilor?
J
-
incercuieqte obiectele pe care le folosegte p[rintele atunci c6nd te imp[rldqeqti.
;!. Discuti cu colegii tdi urmdtoarele aspecte:
*s
momentul din slujbd dupd care ur-rneazdSfdnta Impdrtdqanie;
*
ce fac cei care se imp6rtSgesc, in momentul rostirii rugdciunii de dinainte de SfAnta Impdrtdganie;
* in ce ordine merg creqtinii sd primeasci Sfdnta impdrtdqanie;
s
cum trebuie s5 procedeze creqtinii c6nd ajung in fa\a Pdrintelui ce
line
in mdinile sale Sfdntul
Potir;
s
ce fac cregtinii dupaprimirea Sfintei Impdrtdganii.
,,1,
Cite$te cu atenJie textele urmdtoare qi formule azdinvdtdturile
potrivite:
,,Cred,
Doamne
Si
mdrturisesc, cd Tu eSti cu adevdrat Hristos, Fiul lui Dumnezeu celui viu, Care ai
venit in lume sd mdntuieSti pe cei pdcdtoqi, dintre care cel dintdi sunt eu. Incd cred cd acesta este InsuSi
preacurat Trupul Tdu
Si
acesta este insuqi scump Sdngele Tdu. Deci, md rog
fie:
miluieSte-md
Si-mi
iartd greSelile mele, cele de voie
Si
celefird de voie, cele cu cuvdntul sau cLt lucrul, cele cu
Stiinld
qi cu
neStiinld
Si
md invredniceSte,
Jdrd
de osdndd sd md tmpdrtdsesc cu preacuratele Tale Taine, spre
tritorio pAcatulor
Si
spre viatra de veci. Amin.
"
(Rugdciune din rdnduiala Sfintei impirtaqanii)
,,Sd
auzim dar, ce amfost invrednicili! Sd auzim
Si
sd ne cutremurdm! Ne-a dat sd ne sdturdm cu
Sfdntul Lui Trup.t S-a dat pe El insuSi Jerffi! Ce cuvdnt de apdrare mai avem cdnd,
fiind
hrdni(i aSa,
pdcdtuint atdta. Taina aceosta a Sfintei impdrtdsanii ne porunceSte sdfim totdeauna curali, nu numai
dejafSirdpire, dar chiar de ceamaimicd duSmdnie. CdciTaind apdcii este Taina aceasta.
lt{u era de argint masa aceea de la Cina cea de Taind, nici nu era de aur potirul din care a dat Hristos
ucenicilor Sdngele Sdu. Dar toate erau de prel, toate infricoSdtoare, pentru cd erau pline de Duhul
Sfdnt".
(Sfdntul Ioan Gurd deAur)
Unimpdrat erapemoarte
Si
acerut sdvindunadin slugi
Si
sd-iscrietestamentul.
- Dar de ce nu cereli, impdrate, sdvind preotulT a intrebat unul din sluiitori.
- Nu, sd vind scribul, a insistat impdratul. Cu ultima suflare a mai putut rosti doar cuvintele:
,,Las
toate averile mele...
"
,' Si
a murit.
Nedumerili, slujitorii s-au intrebat: Cui a ldsat impdratul averea sa? Dar un copil, mirdndu-se de
atitudinea slujitorilor, a intrebat: Care avere? Pdcatele sale? Dar cui ti trebuie o a$a avere?
IatdcelasdmoStenire cei carenuvor sd seimpdrtdseascdnicimdcarpepatul
demoarte!
sl3q$s
*tff''*
$
A
ffi
ffi
S64 flerttdm
pe
eefl ee me fae rdu,
preenum
Mdmftuflftomufl
fl-a
flerrtat pe
eefr ee L-au rdstflgmflt,[
?rttimills
funrnului.-
|pe
ce au ajuns in Grddina Ghetsimani, Iisus i-a luat cu Sine pe trei dintre
ucenicii Sdi qi
le-a cerut sd se roage gi
sd privegheze
impreund
cu El.
Depdrtandu-se
pufin, Iisus a cdzut cu fa[alapdmdnt gi
a io..put sd Se roage,
zicdnd:
,,Pdrintele Meu, de este cu putin1d,
tieacd de la Mine-paharul
aceia'!
ins d nu precum
voiesc Eu, ci precui Tu voieS ti
"
.
Ydzand cd ucenicii Sdi dormeau, Iisus a inceput iardqi sd Se roage, qi mai
stdruitor,
spundnd aceleagi cuvinte. Sudoarea LuiJ-a ficut ca niqte plcituri
de
sdnge care picurau pe pdmdnt gi era in chin de moarte pentru
cd vedea patimile
pe care trebuia sd le indure. un inger din cer I s-aardtatitunci gi il intarea.
Dupi ce a rostit rug[ciunea de trei ori, a venit laApostoiii
Sdi gi le-a spus:
,,Dormili de acum
si
vd odihnili! Iatd, s-a apropiat ceisul
si
Fiut omutuiiafi
dqt iy mdinile pdcdtoqilor.
sculali-vd sd mergem! Iatd q-a
apropiat qi cel ce M-a
vdndut".
$i
pe cdnd vorbe aBl, a sosit Iuda impreund in mullime multd, cu sdbii gi
cu
ciomege.
Apropiindu-se, Iuda L-a sdrutat pe Iisus, cdci vdnzdtorul le-a dal lor
semn, zicdnd
,,Cel
pe care-Lvoi sdruta eu, Acela este: puneli
mdnape El". cei
ce veniserd acolo cu Iuda L-auprins gi L-au legat.
. _ {cesta
n-a-opus rezistenfd qi
a cerut ca Apostolii Sii sd fie ldsa{i sd plece.
Insd Petru, unul dintre Apostoli, a scos sabia gi
a lovit pe o slugd a arhiereului,
tdindu-i urechea dreaptd. Iisus a vindecat pe loc urechea slugii gi i-a zis tui
petru:
,jntoarce sabia ta
-la
locul ei, cd toli cei ce scot sabia, de sabie vor
p i eri..." (Sfdnta
S cripturd).
Fdcdndu-li-se
frici, Apostolii au fugit cu tolii din locul acela.
Bdtut gi
batjocorit, bunul qi
blindul Iisus a fost dus mai intAi laAnna, socrul
lui Caiafa, care era arhiereul iudeilor in acel at. Iar Anna L-a trimis lesat la
Caiafa.
noaptea aceea, in curtea arhiereului Caiafaa inceput
judecarea
lui Iisus.
Arhiereii
9i
bdtrdnii gtiau insd cd nu-I puteau gdsi lui Iisui niii o vind. De aceea
au pldtit
martori mincinogi sd vorbeascd impotriva Lui, ca sd-L poatd omori. Dar
Iisus ticea gi nu zicea nimic impotriva celoi care spuneau minciuni despre El.
. !-ry
lovit cu palmele, L-au bdtut cu pumnii gi,
scuipindu-L in oiraz,r-al
zis in batjocutd:
,,Prooroceste-ne, Hristoase, cine este cel ce k-a lovit".
Pe baza mdrturiilor mincinoase, Iisus Hristos a fost apoi condamnat la
moartepentrublasfemie,
deoarece a spus cdEl esteFiul luiDumnezeu.
Petru, ucenicul lui Iisus, a venit pe ascuns in curtea lui caiafa qi
a v6zut
toate cele ce I se intAmplaserd Invdldtorului
sdu. Fiind intrebat dacd, nu este
cumva dintre ucenicii lui Iisus, el a rdspuns in doud rdnduri:
,,Nu-L
cunosc pe
omul acestal". Pufin maitdrziu, a fost intrebat din nou gi
petru
a inceput a se
blestemaqiasejura:
,,Nu-Lcunoscpeomulacesta!".
$iindatdacdntatcocogul!
Atunci gi-a
adus aminte Petru de cuvdntul pe care i-l spusese Iisus la Cina cei de
fai n
g&&qind afard, a p l6ns cu amar.
Mnerildimineafa L-au dus pe Iisus la
pilat,
guvernatorul
roman din vremea
aceea,pentru
a primi aprobarea ca si-L rdstigneascd.
Dezbrdcdndu-L
de hainele Lui, I-au pus o hlamiddrogie. Apoi, impletind o
cununi de spini, I-au pus-o pe cap qi in mdna dreaptd I-au pus o trestie.
$i
ingenunchind
inaintea Lui, il scuipau gi-L
bdteau cu trestia peste
cap, zic6ndu-i:
,,Bucltrd-te, regele iudeilor!
".
Pilat a incercat si-L elibereze pentru cd a vdzut cd este nevinovilt, dar de
teama mullimilor L-a dat pe Iisus in mdinile lor. Iar ej, dezbrdcandu-L
de
hlamida roqie, L-au imbrdcat in hainele Lui gi, punindu-L
sn-$i ducd crucea, au
pornit
spre dealul Golgota, ca s6-Lrdstigneasci.
Batjocorit,
bdtut gi schingiuit, Iisus igi purta
cruce a greapedealul
Golgota.
Aldturi de El mai mergeau doi talhari care urmau si fie rdstigniJi pJntru
fErddelesile
1or.
- A
*sugerdm
parcurgerea
lecliei in 2 ore.
Domnului
De teami ca sd nu moard inainte de a-L rdstigni, iudeii l-au silit pe Simon
Cirinrul, un trecitor care se intorcea de la
{arin6,
ca s6-I duc[ crucea Lui.
in urmd venea Fecioara Maria gi mullime multd de bdrbali gi femei care il
plAngeau. Atunci Iisus S-a intors spre ele qi le-a adresat cuvinte de mdngdiere.
Cdnd au ajuns la locul rdstignirii, L-au dezbrdcatde haine. Apoi L-au intins pe
cruce, bitdndu-I in mAini qi in picioare cuie mari. Iar la st6nga gi la dreapta Sa au
rdstignitpe cei doi tdlhari.
Din ordinul lui Pilat, deasupra crucii lui Iisus au pus o inscripJie pe care era
scris :,,
-Iiszs
N az ar ine anul, re ge I e iudeil o r
"
.
Dupd aceea solda{ii care L-au rdstignit, ludnd hainele lui Iisus, le-au ?mpdrfit
intre ei. Iar pentru cdmag{ care nu avea nici o cusdturd, cdci erafesutd in intregime
de sus pdndjos, au aruncat sorfi.
De pe cruce, Iisus privea cu mil[ qi iertare spre duqmanii Sdi qi Se ruga pentru
ei, zicdnd:
,,
Pdrinte, iatd-le lor cd nu
Stiu
cefac !
"
Trecitorii, ?mpreund cu arhiereii, cdrturarii, betranii qi soldalii, Il huleau qi-L
batjocoreau. Chiar qi tdlharul rdstignit in stdnga Sa Ii adresa vorbe de huld. Dar
tAlharul din dreapta,vdzdndcd Iisus suferea chinurile crucii qi murea nevinovat, I-a
sptJs'.
,,
PomeneSte-md, Doamne, cdnd voi veni tn Impdrdtrio Ta
"
.Iar Iisus i-a zis lui:
,,Adevdrat
grdiesc
lie,
astdziveifi cu Mine in rai".
Datorit[ suferinlelor cumplite indurate pe cdldura dogoritoare din miezul zilei,
lui Iisus I s-a ficut sete gi azis:
,,tr[i-e
sete!".Atunci, unul dintre solda{i, punAnd un
burete in vdrful unei trestii, l-a inmuiat in oJet gi l-a dat sd bea. Iar dupl ce a gustat
din o!et, Iisus a spus:
,,
SdvdrSitu-s-a!
"
Pe la ora trei dupd amiazd,Iisus a strigat din nou, cu glas
lnare,
gi a zis:
,,Pdrinte,
in mdinile Thle incredinlez Duhul Meu!"
$i
a murit. In clipa aceea,
catapeteasma templului s-a sfbqiat in doud, pimAntul s-a cutremurat gi pietrele s-au
despicat. Mormintele s-au deschis qi multe trupuri ale sfintilor adormili au inviat.
Iar sutagul qi cei care Ilpizeaupe Iisus, vdzindtoate cele intdmplate, s-auinfricogat
qi au spus:
,,Cu
adevdrat Fiul lui Dumnezeu eraAcesta!"
IntrucAt a doua zi era simb6td qi iudeii iqi sdrbdtoreau Paqtile, trupurile celor
rdstignifi trebuiau luate de pe cruce qi inmormintate inainte de apusul soarelui.
Unul dintre ostagi, venind la Iisus, I-a impuns coasta cu sulila gi, curgAnd s6nge qi
apd. s-a convins cd era mort.
Iosif gi Nicodim, doi prieteni apropiaji ai lui Iisus, cu permisiunea lui Pilat, au
luat trupul Sdu de pe cruce qi infiqurindu-L intr-un giulgiu curat, L-au uns cu
miresme qi L-au pus ?ntr-un mormdnt nou, sdpat in piatr6. Iar la uqa mormdntului au
prdvdlit o piatrd mare.
Ldngb morm dnt aurdrnas Maica Domnului qi celelalte femei, care plAngeau.
Adouazi, arhiereii gi fariseii aupus soldali casdpdzeascdmorm0ntul lui Iisus
gi au pecetluit piatra de la ugd, de team[ ca sd nu-I fure Apostolii trupul.
Cregtinii ortodocgi cinstesc Patimile, Moartea qi Ingroparea Domnului in
fiecare an,inziuade vineri din Sdptdm6na Patimilor, numitd qil4nerea Mare.Prrn
post gi rug[ciune ei igi rdstignesc pornirile gi faptele cele rele, se strbduiesc sd dea
morfii pe omul cel vechi al p[catului din viafa lor qi sd lnvie impreund cu F{ristos ?n
oameni buni gi pldcu{i lui Dumnezeu.
In aceastd zi, dtpd amiazd, tn toate bisericile ortodoxe se sdvdrgegte Slujba
Punerii Domnului in mormdn4 iar seara se slujeste Prohodul Domnului.In timpul
acestei slujbe, credincioqii inconjoari biserica purtdnd ?n mAini lumdndri aprinse gi
Sfdntul Epitaf. Acesta este o bucati depdnzi,din mitase sau in, avAnd pe ea pictatd
sau brodatd icoana Punerii in mormdnt a Domnului nostru lisus Hristos .
arhiereu - mai mare peste
preo{i
blasfemie - insultd,
batjocorire a numelui
lui Dumnezeu; huld,
def6imare
gtulgiu
-
bucatl de pdnzd
care acoperd (inveleqte)
trupul mortului
guvernator - conducdfor
al unui
finut,
al unei
trdri
patimd - aici suferinld
mare. durere. chin
?::l'i;ili;!:)
1. Citeqte intrebdrile
$i
scrierdspunsurile
in locurile indicate.
CE L.ARUGA'T
PE DUMNEZF'A?
CE LE-A CERUT
CELOR CARE ERAU
CU EL?
CINE AU VENIT SA-I
PRTNDA?
,,Pdrintele
Meu, de este
cu putinld, treacd de la
Minepaharul acesta!
Insd nu precum voiesc
Eu, ci precum Tu voieSti.
"
2. Sublinia zd, v arianta corectd :
a) l n tl mp ce l rsus se ruga, uceni ci i :
ocdntau;
dormeau;
e
se rugau;
b) Sudoarea Lui era din picdturi
de:
uaqd;
orou5;
osdnge;
c) Iisus a rostit rugdciunea cdtre Dumnezeu:
^
ao
datd,;
ode
doud ori;
o
de trei ori;
d) Ingerul Domnului I s-a ardtat lui Iisus si:
aii
vorbea'
ail
mAng6ia;
o
il intdrea;
e) Cuvdntul,,pahar"
folosit ?n rugiciune inseamnd:
obucurie;
oobiect
in care se pune
apd;
apatimile
ce avea si le indure Iisus.
3. Completeazd,, identificdnd
corect numele.
a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
: . . . : . . . . . . . . .
s- a bucur at de cAqt i gul dobAndi t .
(cine?)
b. .................;.....::.....
a fost l egat qi j udecat
i n curte Ia Cai afa.
(ctne ()
4. Comple teazd cu informaf iile corecte :
Bdtut qi batjocorit, Iisus a fost dus mai intdi la ..., iar acesta L-a trimis legat la
....................... . in curtea arhiereului Caiafa, a inceput lui Iisus
care nu avea rucl o vin[. De aceea arhiereii au pldtit mincinogi sd
vorbeascd i mpotri va Lui . Pe baza mdrturi i l or acestora, Ii sus a fost condamnat Ia
Vineri dimineafa, Iisus a fost dus la ...., guvernatorul
roman din vremea aceea,pentru aprimi aprobarea de a-L
5. Care au fost patimile indurate de Iisus? Completeazd:
L- au. . . . . . . .
de haine
L-au
L-au
cu palmele
I - au pus o . . . . . . . . . . . . . .
de spini pe cap
in mAna dreaptd l-au pus o
6. in drumul Sdu spre Golgota, Iisus nu a fost singur. Completeazd spa[iile liniate:
7. Aflatpe cruce, in timp ce privea spre dugmanii Sdi qi Se ruga pentru ei, de cdteva ori Iisus a fost auzit
vorbind.
De ce a spus?
o
,,Pdrinte,
iartd-le lor cd nu
Stiu
ce
fac!"
a
,,SdvdrSitu-s-a!"
Cui a spus?
a
,,Adevdrat
grdiesc
lie,
astdzi vei
fi
cu mine in rai.
"
a
,,Mi-e
sete!"
Cind a spus?
6
,,Pdrinte,
in mdinile Tale incredinlez Duhul Meu!"
Catapeteasma
s-a
- __,
: t - - - - - ==- - - ' -
'/
pimantur
s-a
)
,.7
-. -"""""""""""' )
Multe trupuri ale sfinfilor
3dormifi
-/
9' Citeqte, completeazd'qiargumenteazdacfiunile
surprinse in textul urm6tor:
Pentru
cd a doua zi iudeii sdrbdtoreau
tuupurile celorrdstignili
trebuiau
luate de
pe ............
.. . Pentru
a se conv.inge
cd lisus este ..........
un sotdit L' _a impuns cu sulitra
Si i ndat d
q
cLr s
. .
S,
. . . . . . . . . . .
Doi pri eteni
ai l ui l i sus, ...............
cruce, L-au i ffi surat i ntr-un ...........
5ft """"""' au l uat Trupul de pe
i nt r - un. . ' . ' . . . ' ' - . . . ' . nou. La, , ; ; ; ; ' ; ; ; a, i , i . , . t ! , #a! , 1i , f ". . . . ' . ' . . . . . . . ' . . . . .
mormdnt aurdmas
qi
celeialte
carepldngeau.
Adouazi , ar hi er ei i aupus
. . . sdpdzeascdmor mdnt ul si or . . . . . . . . . . . . . . . _. . . .
pi atra
de teamd ca ............
...... sd nu
_Ifure
truput.
10' Prin cuvintele rostite
cdnd era pe
Cruce, Iisus devine pentru
oameni un model al tuturor virfu{ilor.
citegte qi
completeazd
dupdmodelul
dat, cuvirtulile potrivite.
11' Coloreazd'
doar casetele in care sunt scrise cuvinte sau expresii ce denumesc trdiri, atitudini creqtine
sau evenimente
din vinerea
patimilor.Explici
alegerile fbcute.
Posr
$i rugdciune
I
iartd-le lor cd ni ,Femeie, iutd
Jiut
tdi.
Fiule, iutd mama ta',
uTatd,
tn mhinile Tule
,,Astdzi
vei
ji
cu mine
,rDoamne, nu voia Mea.
ci a Ta sd Se
facd!,'
jertfr
meditafie
es
:9
'
hrand
I
dans
qibucurie
\
12. Citegte verbele qi expresiile de mai
jos gi rezolvd urmdtoarele cerin{ele.
au pldnuit, a trddat, S-a rugat, L-au batjocorit, a spdlat picioarele ucenicilo4 a intemeiat Sfdnta
impdrtdsanie, L-au bdtut, a iertat pe rdstignitori, a suferit, L-au arestat, a murit, L-au ingropat
a) Aqazdin ordine cronologicd evenimentele denumite de aceste cuvinte gi expresii.
b) AlStura fiecdrei ac{iuni subiectul potrivit ( persoana /persoane) qi alcdtuieqte comunicdri.
c) Recitegte comunicdrile in ordinea cronologicd a evenimentelor prezentale gi spune ce ai realizat I
alcdtuit astfel.
! " Cei care au fost adugi sd vorbeascd impotriva lui Iisus erau martori mincinogi.
$tiind
ce s-a intdmplat din cauzaaceasta, rispunde prin Da sau Nu la intrebdri. Argument eazdapoi, oral'
a) Este necesar sd spunemmereu adevSrul?
b)Este normal sd tdcempentru a fi pedepsit altcineva? .............
c) Este corect sdacuzdmpe cinevape nedrept?
d) Copiii auvoie sd spundminciuni?
2. Identificdnd persoanele care au fost alSturi de MAntuitorul in timpul patimilor Sale, precizeazd:
i : Cine a fost de acord cu rdstignirea M6ntuitorului?
i:l Ce putem invdla din comportamentul acestorpersoane?
:1,. ,,:i Descrie cum S-a comportat Iisus in timpulp atimilor SaIe.
.:: : Ce ne inva{5 Mdntuitorul prin comportamentul Lui din timpulpatimilor Sale?
,i,
Povestegte o intdmplare in care cineva qi-a manifestat dragostea fa{d de tine, chiar dacd, a ar,rrt de suferit
din aceastd cauzd. Cum i-ai rdspldtit sacrificiul?
5. Priveqte
imaginea
aldturatd qi
realizeazd, pe o foaie de desen,
drumul crucii stribdtut
de M6ntuitoru1.
Folosegte-te
de imaginile
ce
le pofi
decupa delapaginaT l.
. '
- t l
;
o La trei sute de ani dupd moartea Domnului Iisus Hristos, S/6nta Elena, mama impdratului
Constantin,
si-a
propus
sd gdseascd
la Ierusalim
crucea pe care afosirdstignit
Mdntuitorul.
Cdutarea a
fost foarte
greQ,
deoareci locul
fusese
acoperit cu pdmdnt.
Dip,i un-tiilp, au desc:opirit
trei cruci.
Dumnezeu
avrut ca in acel moment sd treacd_pe orolo un convoi de oameni^care
duceai sd ingroape un
om' Au atins de el, pe rdnd, cele trei cruci. ig
qtingeree cu una dintre ele, mortul a inviat. Aceea era
Crucea Domnului!
Pe locul unde a descoperit
SftntfCruce, impdrdteasa
Elena a construit o bisericd.
o in cetatea Beirut trQt-a un crestin ce avea in casd o icoand mare
sifrumoasd,
pe care era pictat
chipul
D omnului no s tru lisus Hris to s.
^
Duyd-un
tim-p, crestinul
avdndut casa unui pdgdn, iar el, mutdndu-se,
si-a
luat
si
lucrurile ce Ie avea
in casd, dar a ldsat icoana Domnului, gdndind;-fr
cd poate
vederea aceiei icoane va trece qi pagynul
ta
creStinism.
Prin purtarea
de grua
a lui Dum,nezeu, pdgdnul
nu a observat icoana Domnului.
Odatd, invitdnd
qcesta
in casa sa niste.prietSni
acestia l-au tntiebat cum de
{ine
tr roii-iurruri crestine. Fiind amelit de
bduturd, pdgdnul
s-aiuratfald
de piietenii
sdi cd el nici n-a ibservat piezeintra
icoanei tn casa lui.
Atunci prietenii
aceluipqgdryi-au
cerut sd le dovedeascdfoptutLd
d ru a trecut la credinla crestind,
ci a rdmas tn credinla pdrinlilor
lor. Pdgdnul
a luat icoana Domnului, a sic:os-o afard, t" iijiir"l adundrii
de pdgdni
c.e seJdc.us.e acolo
^si
a spus :
l,
Precum am auzit cd demult iisus a
fost
"bitj;";r;;:
;;; sdfacem
si
noi icoanei acesteia'-'.
$i
au inceput toli sd scuipe icoana
si
sd batd cnipu1j;tri tui Iisus Hrisios.
Unul dintre
pdgdni a zis:
,,Am
auzit cd Iisus Hristoi afost rdstignit pi temn, deci sdfacem
si
noi tot
asa icoanei Lui". Ludnd cuie, le-au bdtut ei in locul unde erau pictale
mdinile
st
ptriooriir-
iii
si,
pundnd
intr-o trestie un burete imbibat in olet, l-au lipit pe chtpul pictaf ,i
iiii
rii*nului.
Dupd aceasta, au adus
-o
ylild
si
au spus unuia- sdior"orrifn
coasta Domnului pictatd
in icoand.
Cum a lovit acela cu suli\a in icoana'Domiului,
indatd a curs sdnge
si
ap6 4" o, iipi"i ii-iirrt"o
un
yas
ce-l aveau la indemdnd.
$i
s-aJdcutfricd
mare peste
toli cei ce-au vdzut aceastd minune stdvitd.
.
AuJdcyt e-i sfat, asa:
,,
Sd aducem nlsy orbi
1i
schiopi si
indrdcili
si
sd-i ungem pe ei cu sdngele acesta;
de sevorvindeca
toli, vom crede in Cet rdstignit.
).
r
Aducdnd ei bolnavi.si-indrdcili
acolo, ingdndu-i cu sdngele curs din icoana Domnului,
repede s-au
vindecat acestia, curdtrindu-se
si
luilndu-qi
viidecarea doritd.
Vdzdnd atdtea minuni ce s-au lucrat de Dumnezeu acolo, in atdt de pulin
timp, toli pdgdnii
au crezut tn
Domnul
nostru lis.us Hristgl
si
asezdndu-se.
lt
genunchi
inaintea icianei Domnului,
toli strigau cu
lacrimiinochi:,,slavdfie,Hristoise,FiulluiDuilnezeu,cdfaciniiteiiiunicaacestealpiimeste-nepe
noi cei ce cddem acum la Tine, stdpdne, cu lacrimi de credintrS !
"
.
.Toli
qcestipdgdnj au mers
la
epis.copul
cre;tin din cetate
si,
mdrturisindu-si
credinla lor dob1nditd
prin acele minuni vdzute
Si
trdite,
Si-ai
cerut'iertare pentru-p,dcatele
lor. Apoi au cerut sd primeascd
botezul creStin.
Atunci
yaftcut mare bucurie in cetatea Beirut, atdt pentru
cei ce-si primiserd
vindecare de bolite
grele
ce ii chinuiau,
dar mai
gl.es
pe1lr4pd_gQnilcari
ou oltto rot"o ipi ili*rur"ut
Cel adevdrat, Izvorul
fericiriivesnice.
(dqiaVieliie
S."fin1ilor)
I
I
- t
nnvflemea Dommufiufl mostru frflsus Hrflstos este eea mafl mare mflnune[ 1
$nulefade B{}ffirur*ful
Dupd moarlea pe Cruce qi punerea trupului Sdu
in mormdnt, Domnul nostru Iisus Hristos S-a cobordt
sufletul la iad qi, sfbrdmdndu-i incuietorile, a biruit
moartea qi a eliberat pe Adam qi pe Eva, impreund cu
tof i dreE[!!]egh
$lui
Te stament.
DUqiry4
in cea de a treia zi delapunerea Sa
in mormdnt. in rev[rsatul zorilor, s-a fbcut cutremur
imare. Iisus inviase gi ieqise din mormdnt. Iar ingerul
Domnului, cobor0nd din cer, a pr6v5lit pi atra de la uqa
mormdntului qi a gezut deasupra ei.
$i
infbliqarea lui
era ca fulgerul qi ?mbrdcdmintea luialbdcazdpada.
De frica lui, cei care il pdzeaus-au cutremurat
gi s-au fbcut ca morfi.
In aceeaqi zi, dis-de-diminea\d, Maria
Magdalena impreund cu alte femei credincioase au
venit la mormdnt cu miresme, ca s6-I ungd trupul lui
Iisus, cum era obiceiul la iudei. Pe drum, ele se intrebau cine le va prdvdli piatra de
la mormdnt, pentru cd era foarte mare. CAnd au ajuns acolo
,
piatra fiind rdsturnatb,
au intrat ?n mormdnt gi au vdzutun t6ndr imbrdcat in veqmdnt alb, care le-a spus:
,,Nu
vd inspdimdntali! Cdutali pe Iisus Nazarineanul cel rdstignit? A inviat! Nu
este aici. Iatd locul unde a
fost
pus ".
$i
le-a trimis ca si spunl despre acestea
ucenicilor Sdi.
Maria Magdalena aalergatla Petru qi la Ioan, ucenicii lui Iisus qi le-a spus:
,,Au
luat pe Domnul din mormdnt
Si
nu
Stiu
unde L-au pus ".
$i
venind ei in grabd,
au gdsit in mormdnt doar giulgiurile qi mahrama cu care fusese infiqurat trupul lui
Iisus.
in urma 1or, Maria Magdalena s-a reintors la mormdnt qi s-a intdlnit cu Iisus
cel inviat. int6mpindnd qi pe celelalte femei mironosi{e, Iisus le-a zis:
,,Nu
vd
temeli! Duceli-vd
Si
vestili
fralilor
Mei ca sd meargd in Galileea qi acolo Md vor
vedea
".
Iar ele au ficut precum le poruncise Domnul.
Soldalii care au stat de pazdla mormdnt au alergat degrabd in cetate gi au
relalat arhiereilor cele ce se intdmplaserS. Iar aceEtia le-au dat bani mulli gi le-au
poruncit:
,,Spuneli
cd ucenicii Lui, venind noaptea, L-au
furat,
pe cdnd noi
dormeam".Iar ei,ludnd arginfii, au f6cut precum au fost invd{ali.
$i
s-a rdspdndit
cuvdntul acesta intre iudei pdnd in ziitra de azi.
Dupd aceea, Iisus S-a ar[tat de mai multe ori Apostolilor Sdi qi altora dintre
cei care if cunoscuserd gi i-a incredinlat de invierea gi dumnezeirea Sa. Astfel,
v estea i nv i erii D omnului s - a r[sp dndit in Ierus alim qi pe ste tot p 6mintul.
tnvierea Domnului se sirbdtoreqte in f,recare an la o sdpt[mdna dupd Florii.
Aceastd s drb dto ar e se mai num eqte
Si
Sfi nt e I e P a
S
t i .
in noaptea de inviere creqtinii vin la bisericd. Fiecare credincios poartd in
mdni o lumdnare, pe care o va aprinde din luminape aare preotul o va aduce de pe
masa Sf0ntului Altar. Aceastd lum6nare este simbolul Invierii, al biruinlei vielii
asupra morlii
Si
a luminii lui Hristos asupra intunericului pdcatului.
DupI tradilie, in familiile cregtine se mdn0ncd la Pagti carne de miel gi se
ciocnesc oud roqii. Mielul simbolizeazdpe Mdntuitorul nostru lisus Hristos, care S-a
jerffit pentru pdcatele lumii
Si
a murit ca un miel nevinovat. Oudle simbolizeazd
mormdntul purtdtor de viald al Domnului nostru Iisus Hristo,s', care s-a deschis la
invierea,sa din morfi. De aceea, cdnd se sparg oudle prin ciocnire, cregtinii'spun:
,,Hristos a inviat! Adevdrat a inviat!".Iar culoarea roqie simbolizeazd Sdngele
Domnului care s-a scurspe cruce pentrumdntuirea lumii.
Timp de patruzeci de zrle, incepAnd cu noaptea Invierii, creqtinii ortodocqi se
vor salutain orice imprejurare, zicAndunii cdtre al{ii:
,,Hristos
ainviat!".
Invierea Domnului este cea mai mare sdrb[toare cre$tind.
mironositd
-
femeie
credincioasS, smerit[,
care trebuia sd ungd cu
mir trupul Mdntuitorului
1. Pe piatra
desenatd vei gdsi cuvintele
care lipsesc din propoziliile
de
in propozilii.
a' S-a coborat din cer, a ridicat piatra
de la u$a mormAntului.
a rdsturnat-o lapimAnt gi a gezut
deasupra ei.
El este
b. tn timp ce pdzeaumormAntul,
de fricb, au cdzutla
p[mdnt
ca morli. Ei sunt
c. Au mers la mormdnt ca sd-I ung[ lui Iisus trupul cu
miresme. Ele sunt
d. I-a vestit cI Iisus a inviat qi le-a poruncit
sb duci
aceastd veste ucenicilor Sdi. El este....
e. S-a ardtat Mariei Magdalena gi celorlalte femei qi le_a
spus:
,,Bucura!i-v5!". El este
f. S-au dus la arhierei qi le-au relatat tot ce s-a
intdmplat. Ei sunt
g. Le-au dat bani soldalilor
ca si spun6 cd, pe c6nd
dormeau, Apostolii au venit qi au furat trupul lui Iisus.
mai
jos.
Scrie-le la locul potrivit
Ei sunt
2. Completeazd
spaJiile punctate
dupd modelul de la caseta numdrul
,,Nu
vi inspiimAntafi!
Ciutafi pe Iisus
Nazarineanul cel ristignit?
Ainviat! Nu este aici. Iati
locul unde a fost pus.' ,
,,Nu
vi temeti! Duce(i-vi
qi vestifi fralilor Mei ca
si meargi in Galileea, qi
acolo Mi vor vedea".
3. ExplicS de ce dugmanii lui Iisus au ?ncercat si opreascd vestirea invierii Domnului nostru lisus Hristos.
4. Completeazd spaliile hniate_, cu informatiile corespunzdtoare.
a) Femeile mironosife, impreunl cu Maica
Domnului, L-au urmat gi au rlmas mereu
lingi Domnul nostru Iisus Hristos cffnd:
\ \
\ \
\ \
au mers
b) Femeile mironosi(e, dffnd dovadi de
devotament
qi curaj, sunt primele care:
/ /
auvdnfi s-au intdlnit cu au vestit
5. De ce
qezi
c[ Domnul Iisus Hristos li S-a ardtat mai int6i femeilor mironosile, iar nu Apostolilor?
Troparul invierii
Hristos a fnviat din morli,
Cu moartea pe moarte cdlcdnd,
$i
celor din morminte
Viald ddruindu-le!
" Cu ajutorul profesorului de religie, organiza[i o disculie referitoare la diferenlele care apar in ceea ce
priveqte data sdrbdtoririi Pagtelui in lumea creqtind gi la obiceiurile de Pagti existente in diferite zote ale
{5rii
noastre.
3. Amenaj eazdinclasd impreund cu colegii tbi qi sub indrumarea profesorului de religie, o expozilie cu
lucrdri fdcute de tine
Ei
colegii tdi, cu titlul :
,,sdrbdtorim
Invierea Domnului !" .
f:1t:1i1.:i::
..1*p.tlere
cu.titlutl:
,,Sdrbdtoarea
invier"ii Domnutui infomilia mea".in cuprins
,rr"rrrrnni
cum te pregdteqti
tu gi familia ta pentru
intdmpinarea
celei mai mari sdrbdtori a
giseriiii
Ortodoxe:
Invierea Domnului.
NOTITE
4. Coloreazd saupicteazd imaginea urmdtoare.
f,um
s,rbfrt*l
r*w Snryisrsn
1ffisnil?nuflmt
o Citind cu aten{ie textele de mai
jos,
vorbeEte cu colegii tdi despre felul cum se pregdtesc
creqtinii pentru
Invierea Domnului, precum qi despre modalitalile
de sirbdtorire-ale
acesteia.
I
'
Duminicd' este marea sdrbdtoare a invierii Domnului nostru lisus Hristos. in casa noastrd pluteste
in
aer apropierea
acestui eveniment minunat. Mama nu mai dovedeSte cu treburile casei. Eu
Sifritrti
mei am
primit
sarcini u$oare. Am.ficut ordine in dulapuri, am aspirat
si
am
stersfiecare
obiect
sifiicare
coltrisor
din camerele noastre.
Pe rdnd,
fiec%re
dintre noi o ajutd pe
mama
Si
la treburile din bucdtdrie. Nici atunci c6nd au venit in
vizitd rudele noastre din Ardeal nu afost atdta pregdtire
in casd.
Acum e altceva: de Pasti il asteptdm pe Hritoisd ne lumineze sufletele
si
casa cu bucuria invierii Sale.
2
'
impreund
cu tatdl miu, astizi'am pregdtit
oudle roqii pentru f asti. Mai intdi le-am degresat, apoi le-am
pus lafiert. Dupd ce aufiert mai multe minute, le-am ldsat sd se"rdceascd
si
cdnd eyeau o temperaturd
potrivitd
le-am pus in vasul cu vopsea pregdtit
de tata.
Eu le-am scos de acglo
si,
asafrumos
colorate, le-am pus unul cdte unul la uscat pe o bucatd de sticld,
avdnd mare grijd sd nu le sparg.
3' Incepdnd
de astdzi, odatd cu serbarea Intrdrii Domnului in lerusalim am intrat in ultima zi
Si
cea mai
importantd perioadd
a Postului Mare.-incepdnd
cu aceastd seard vom merge cu toatdfamilia
ia slujbete
speciale, numite Denii. Un
fior
de neliniste imi incearcd sufletul. Stujbd iupd slujbd., toatd Sdptdmdna
Patimilor.vafi
o reamintire
Si
o retrdire a noastrd ca martori ai momentetor leitfei Uantuitorului,^
Morlii
si
Ingropdrii Sale.
In tot acest timp, pas cupQS, o bucurie tainicd isivaface loc in sufletele noastre. Credinla invierii mult-
asteptate va deveni tot mai puternicd,
ajungdnd sd explodeze in cdnturea
si
mdrturia tuturor creStinilor;
,,Hristosainviat!".Laaceastdmdrturisire,-totUniveisulvardspunde,,,Ai"|dro,
"i"ril"rt;. 4' Cosulelul cu pascd,
oud roqii, lumdndri
si
alte darurt speiial pregdtite
de mama, asteapta pe masd.
I''loi, desi e aproape miezul noplii, imbrdcali
curat
si
cu o bucurie'deiestdvitit
in inimiie
si
pe chfpurtte
noastre, asteptdm ldngd uEd sd iesim cu tolii din casd
si
sd ajungem mai repede la stujba invierii.
Am pornit.
Grupuri, grupuri,
copii, pdrinli,
bunici, tafel di pregdtitri
ca
si
noi, avdnd in m6ini coqulele
acoperite cu
stergare
albe, merg in liniste pe strdzile cartierulii nostru, indreptdndu-se
spre biseriid. Cu
tolii ne gdndim
lafaptul cd acum, la sfdrsitul Postului Mare, dupd ce ne-am spovedit, o*pii*it irdemnul qi
binecuvdntarea pdrintelui
duhovnic spre a primi in timpul slujbei din oruorth noapti
ffiita
impdrtdsanii.
-
Dupd Stuiba invierii, peste cdteva ore, eceestd mare de oameni se
ya
risipi in sens invers, cdtre casele
lo4 purtdnd
in mdini lumdndrile
aprinse, cdntdnd intr-un singur glas:
,,Hristos
a inviat!'1.'
Sdrbdtoor"o
Sfintelor P asti vafi incepuL
Sub indrumarea profesorului
de religie,
alcdtuiegte impreund cu colegii tdi un plan
de s6rb6torire a
invierii Domnuluiiniamilie,
care sd fie pi-dcut
rui Dumnezeu.
Pe strada noastrd, la numdrul 9, intr-o casd bdtrdneascd micd, ce e parcd gata sd se prdbuseascd,
std
familia
Sdrdceanu.
Doamna Elena Sdrdceanu
nu mai conteneqte cu treaba din zori
si
pdna-n
noapte. Are
sapte
copii qi
a
rdmas vdduvd de tdydrd isi creste copiii cum poate qi
cdstigd pulinii
ei Ooni lucrdnd ba la o vicind, ba la alta,
fiind fo
art e h arni c d
S
i p ri c eput d.
Copiii ei suntfoarte credincioSi
Si
nu lipsesc nicioadd de la slujbele bisericii.
Infiecare
an, de Pasti, eu impreund cu mamafacem cdteva poLhryrl,
si
mergem in vizitd la doamna Elena.
Anul acesta mama le-a cumpdrat cdte ceva de imbrdcatfiecdrui
ciptt
si
doamnei, iar in co a pus oud
rosii, pascd,
cozonac
si
alte bundtd\i. Pentrufiecare
membru atfomiliei iste pregdtit un cadou.
Sd nu credeli cd suntem singurii care-i vizitdm. Nu...l Sunt
si
attrt veciit cire lefac daruri acestor copii
sdraci
si
orfani. Preotul vine
si
le aduce tot ce crede sfinlia sa cd este de trebuinldLa sdrbdtoarea Sfintelor
PaSti sd lumineze sufletele acestor copii sdrmani
Pentru cd stdm aSa d aproape de casafamiliei
Sdrdceanu, noi ajungem primii infiecare an cu darurile
noastre. Fara aceastd vizitd pe care le-o
facem
cu toatd dragostea
si ftrdlanecele
invierii ce le cdntdm
impreund, cred cd bucuria sdrbdtorii arfi pentru
noi cu mult mai micd.
'
${"sus !}trlstos
ww*ntffi
denffi fu.rr*mrm
Pe cdnd se intorceau femeile
mironosile ?n grabd de la morm6nt, Iisus
li S-a afrtat gi le-a zis:
,,Bucurali-vd!"
(Sfrnta Scripturd). Atunci ele, pline de
emofie, s-au apropiat de Iisus, au cuprins
picioarele Lui gi I S-au inchinat.
Mdntuitorul S-a ardtat gi Mariei Magdalena,aturcrc6nd aceasta, gdsind
mormAntul go1, pl6ngea, crezdnd cd ctneva a
furat Trupul. Iisus a intrebat-o
,,Femeie,
de ce
pldngi? Pe cine cauli?
"(Sfdnta
Scripturd). Pe
moment, Maria Magdalena nu L-a recunoscut.
Ea a crezut cd este grddinarul gi l-a rugat s6-i
spund unde L-a pus pe Iisus. Atunci Iisus a
strigat-o pe nume:
,,Marial.",
iar ea L-a
recunoscut indatd gi I S-a inchinat. Apoi, a
plecat in grabd sd vesteascdApostolilor cd L-a
vdzutpeDomnul inviat gi cdAcesta i-avorbit.
Tot in Duminica Invierii, seara, cdnd
Toma era plecat,
MAntuitorul a
venit in mijloculApostolilor, intrAnd la ei prin
uqile incuiate gi le-a zis:
,,Pece
voud!"(Sf0nta
Scripturd). Le-aardtatm6inile gi coasta Sa care
purtau urmele rinilor. Apostolii s-au bucurat
multcdndL-avvdzut.
Mdntuitorul S-a aritat din nouApostolilor,
a opta zi dupd invierea Sa, c0nd era prezent qi
Toma. Acesta nu a crentt nimic din cele auzite
despre inviere. Iisus le-a adresat din nou salutul:
,,Pace
voud!"(Sfhnta Scriptura). Apoi, l-a
invitat pe Toma sd se convingd de prezen\a Lui reali, prin atingerea locului
rinilor din m0inile Sale qi din coasta Sa.
DupS ce s-a convins cd Cel atins este Iisus, Toma I s-a inchinat
spundndu-I:
,,Domnul
meu gi Dumnezeul meu!"(Sfdnta Scripturdj.
Mdntuitorul i-a spus atunci:
,,PentrLt
cd M-aivdzut ai crezut. Fericili cei ce
n-auvdzut
Si
au crezul/
"(Sf6nta
Scripturd).
Mdntuitorul S-a mai ardtatApostolilor
qi la Marea Tiberiadei. Aici, i-a
ajutatsdpescuiascd dinbel$ug
$i
am6ncat cu ei.
Sfrntul Apostol Pavel ne spune ci Domnul nostru Iisus Hristos, Cel
inviat atreiazi dinmorm6nt, S-a ardtat qi unei mullimi de peste cinci sute de
oameni.
Aritdrile Domnului nostru Iisus Hristos, dupd invierea Sa din morfi, au
intdrit qimai mult convingereacdEl este cuadeviratFiul lui Dumnezeu.
,Ferflefl$fl
eef, ce m-au wdsut
#fi
eu 6reeuft[,'
(Sfdmta
Serflpturd]
Iisus se aratd mronos4e
Iisus se arati
ucenicilor Luca si C
: , r, 1
. r' i --
- -
; i ,
-
: -
' .1,,.-^' ' ...
in drum spre Emaus
Doi dintre ucenicii Domnului,
Luca pi Cleopa, mergeau in
Duminicalnvierii spre EmaL6, nLt
departe de lerusalim. Yorbeau
tntre ei despre Invierea Domnului.
Pe cdnd vorbeau, Iisus insuSi S-a
apropiat de ei, fnsolindu-i. Dar
ochii lor erau
,,linuli"
ca sd nu-L
recunoascd.
Ca orice cdldtor obisnuit, care
nu ar
Sti
nimic, Iisus i-a intrebat pe
cei doi despre ce vorbesc. AceStia
I-au rdspuns:
,,Cele
despre lisus
Nazarinearutl ...
".
Cdnd s-au apropiat de Emaus,
cei doi L-au rugat pe lisus sd
rdmdnd cu ei.
$i
Domnul a intrat
Si
a stat impreund cu ei la masd. A
luat pdinea, a binecuvdntat
Si,
frdngdnd,
le-a dat
si
lor Abia
atunci li s-au deschis ochii
Si
L-au
cunoscut. Dar El S-a
fdcut
nevdzut.
Mirdndu-se, ucenicii
Si-au
amintit cd pe drum au simlit ceva
deosebit in suflete ...
$i-au
spus:
,,Oare,
nu ardea in noi inima
noastrd, cdnd ne vorbea pe cale
Si
cdnd ne tdlcuia Scripturile?
".
S-au intors in grabd la
I er usal i m qi au povest i t
Ap o s to lil or c ele intdmp late.
(dupd Sfhnta Scriptrxd)
I
. : : .
1' a) citegte
cuvintele
pe
care
Mdntuitorul
le-a
adresat
femeilor
qi
Apostolilor,
in mom
entul
ardtdrilor
Sa'
r
' i
oupa
lnvlere.
b) Ce sentimente
transmit
aceste
cuvinte?
mtfffili:T3ff.;:"ttl
liniat
w!""!!y
"^setele
care intregesc
in mod corect
informa{ia
din
soldafilor
lui
Moise
4. De ce S-a ardtatMdnhritorur
mai multor
oameni
dupd invierea
Sa?
5' a) Discutd
cu colegii
tdi,
sub indrumarea
profesorului
de religie,
infelesul
cuvintelor
adresate
X*'*l:*:1f.1:i9]tlui-roma
:
,iericiyi cei i n-auvdzut
si
au *ezur,.
:l:';f
{"."::;:li,u,ro_u
3.4] Care
sunt lucrurile
sau eveni
de
'61
\'<rre
su'r luorurlle
sau eventmentele
asupra
cdtoraai
cele mai mari i"Ooi"riZ
h} c6nd
apar indoieli
legate
o. ...aitrp
ta, cum rea c[ionezl?
3. C oment
eazd,
urmdto
arele
afi rmatii
:
*] Este normal
sdai
pg:l:ti
cu privire
la existenfa
lui Dumn
ezev.
fuj Atunci
cand
ai indoieli
in ceea
ce priveqte
;rffir.
r" oumnezeu,
Acesta
se supdrd pe
tine. *] Preotul
nu are niciodatd
indoieli
legate
de
"r.oirrfup.
care o m.rturiseqte.
dlDacd
indoiara
nu este risipitd
ra timp,
ea se transforma
in necredin!6.
3" Alcdtuieqte'
pand
la sfhrqitul
anului qcolar,
un portofol.iu
9u
titlul
,,sfintele
pasti,
la rom6ni,,,
care
sd
cuprindS:
'fiqe
cu citate
despre
inviereu
Do'mnilui;
art,i.c9.r1
d"rpr"ffitru pagti
din reviste
,
ziare;
i:v':;:;:;;*r;;;:t:;*i;'r"*;;;';;:;;';;di1ii
de si;;'t;
i;stitarcmani;
rcoo:n",
desene
Gflmstfrrea erof[or este m dovadd a flubflrflfl de
gard qfl o dathorfle a
Biserica construit6 pe
ii Domnului 1a cer
-
promisiune
galileeni
-
locuitori din
1inutul
Galileea
fflecdrufl Gr@stflm.
Sn*t{arun Ln fsr
Timp depatruzeci de zile de la
Sfintele Pagti, Iisus S-a ardtat de
mai multe ori Apostolilor Sdi gi,
vorbind cu ei fa\6 cdtre fald, i-a
convins de realitatea Invierii Sale
din morfi. Vorbindu-le din nou
despre ImpdrS{ia lui Dumnezeu
Iisus le-a poruncit sd meargd in
toatd, lumea ca s6-i inve{e pe
oameni despre aceasta qi
ca sd-i
boteze in numele Tatdlui qi al
SfdntuluiDuh.
inainte de a se despdrfi de
Apostolii S5i, Mdntuitorul le-a
figaduit c6 le va trimite pe Sfdntul
Duh, Care, venind asupra 1or, le va
da putere ca sd fie martorii Invierii
Lui pdnd la marginile pimdntului.
-
In cea de-a patruzecea zi dela
Invierea Sa, Iisus i-a dus pe
Apostoli pe Muntele Mislinilor, in
afara Ierusalimului gi, ridic6ndu- gi
mdinile, i-a binecuvdntat. Apoi S-
a despdrfit de ei qi S-a tndllat la
cer, unde a qeztt de-a dreapta lui
Dumnezeu. Iarun nor luminos L-a
luat de la ochii 1or.
in timp ce Apostolii priveau inci spre cer, doi ingeri imbrdcaJi in haine
albe au venit l6nga ei
qi le-au zis
,,Bdrbali
galileeni, de ce stali privind la
cer? Acest Iisus care S-a indltrat la cer, astfel va
Si
veni, precum L-ali vdzut
mergdnd le cer".
Intorcdndu-se la Ierusalim, Apostolii stdteau in toatd vremea in
templu, liudAnd qi binecuvAntAnd pe Dumnezeu.
Indltrarea la cer a Domnului nostru Iisus Hristos
Le,sdrb[toresje-in
fiecare an?n zi dejoi.la ze rt.
P;inpuferea
Si
lttc
ntin
pomenesc pe toli eroii
$i
martirii neamnlrri
care qi-au daI viata pentru
libertate gi dreptate, pentru apdrarca qi intregire a\drii gi pentru credin{d gi
neam.
Creqtinii cu viald curatd qi sfdntd, care au murit cu credinfa in inviere
qi mdrfurisindu-Lpe Dumnezeu,rrrLmor, ci rdmdn veqnic vii. La moartea
trupului, sufletele lor se inal{d la ceruri, in Casa lui Dumnezeu, gi aqteaptd
ziua c dnd to ate trupurile vor invia.
In aceastd zi, Biserica OrtodoxS face parastase sau alte slujbe de
pomenire qi se roagd, pentru iertarca neamului, zicdnd:
,,VeSnicd
pomenire".
bisericd, in mijlocul
qi
in yiata gelor_gs:!
iubesc
rcwil:; ;;---".r,--ffiffi
1. Completeazd spaliile punctate
din interiorul verigilor:
a. Dupi lnvierea Sa din
morfi, Iisus S-a ardtat
Apostolilortimp de ...
b. Iisus le-a vorbit
Apostolilor despre
Impdrdfia lui ...
c. Iisus le-a poruncit
Apostolilor s6-i bo
pe oameni in numele
d. Iisus le-a promis
Apostolilor cd le
va trimite ...
e. In cea de-a
Iisus i-abinecuvAn
peApostoli
9i
S-a
i n61{atl a...
f. indllarea la Cer
a Domnului se
sdrbdtoregte la
patruzeci
de zile dupd Paqti,
i n zi de ...
patruzecea.
^\
zi delalnvierea Sa
2. Citeqte cu aten{ie fragmentele scripturistice
urmdtoare gi preci zeazd:
'
a) momentul biblic descris;
b) porunca datd apostolilor;
c) binecuvdntarealputerea primitd
de cei ce
vor crede; pedeapsa pentru cei necredinciogi.
{)
starea sufleteascd a apostolilor dupd
Indllarea Domnului la cer.
$i
le'a
zis: Mergeli in toatd lumea
Si
propovdduitri
Evangheliu la toutdJfrptura. imi velifi Mie
murtori tn Ierusalim
Si
tn toatd ludeea gi
tn Samuria qi pdnd la murgineu pdmdntului.
Cel ce va crede
Si
se va boteza se va mdntui; iur cel ce na va crede se vA osdndi.
Iur celol ce vor crede, le vor urma uceste semne: tn numele Meu, demoni vor izgoni, in limbi noi
uor grd!-
$.erpi
vor lua in mdnd
Si
chiar ceva ddtdtor de mourte de vor beu nu-i vaidtd*a, peste cei
bolnuvi tSi vor pune mdinile
Si
se vorface sdndtoEi.
-
$i
i'u dus ufard pdnd spre Betaniu
Si,
ridicdnda-gi mdinile, i-a binecuvdntat.
$i
pe cdnd ti
binecuvdnta, S-a despdrlit de ei
Si
S-u tndtlut la cen
rar ei, tnchindndu-se Lui, s-au tntors in Ierusalim cu bucurie mure.
$i
erau tn toatd vremea tn templu, Idaddnd
Si
binecuvAnfind pe Dumnezea.
3. In ce fel este prezent Hristos astdziin lume?
4. Cite$e textul troparului indl\drii Domnului la Cer.Explicd motivul pentru care s-au bucuratApostolii.
Indllatu-Te-ai tntru slavd, Hristoase Dumnezeul nostru, bucurie
ficdnd
ucenicilor cu
Jdgdduintra
Sfdntului Duh, incredinlindu-se ei prin binecuvdntare cd Tu eSti Fiul lui Dumnezeu, Izbdvitoiullumii.
"
3" Sub indrumarea profesorului
de religie, fon.n4i echipe de 3-4 elevi. Alegefi, fiecare echipd, o zond
geograficd
a RomAniei pe care sd o reprezentafi. in cadrul fiecdrei grupe
infSnnati-tt
d;p;;'faptele
de
eroism prin
care s-a remarcat unul dintre eroii sau martirii neamului EinLonurespectivd.
Realiza{i afiqe cu
un titlu sugestiv, i1
gare
sd prezentali
cdt mai multe aspe_cte legate de eroii aleqi: piJii,
,ompuneri,
ilustralii diverse (tablouri,
icoane, statui sau monumente inchinate"acestora,
vederi cu loca1talite
legate de
viaJa
9i
activitatealor,
desene realizatede voi, fotografii
cu depuneri
de coroane lamonumentele
inchinate
lor etc.),fragmente
din rugdciunile de la Sfdnta Li/urghie
in ciare sunt pomenili
toli eroii saufragmente
din
a'.
Ce crezicd s-ar fi intdmplat dacd Domnul Iisus Hristos S-ar fi indl{at la cer imediat dupd inviere?
acatistele inchinate lor, dacd,aceqtia sunt sfin{i.
3" comemoreazd, eroii neamului,
organizdndimpreund
cu profesorul
de religie qi
colegii tdi, o acfiune de cinstire a acestora ia cel mai
apropiat monument inchinat lor. Realizali un plan dupd care se va
desfbqura aceastd activitate.
filottumonto l;whlnntB
et oal,st nag,mt iltrt
Mausoleul de la Mdrdsesti
Imnul eroilor
de I. Dormidont
Presdrali pe-a lor morminte
Ridica{i pe piramida
pe
copii la s6nul vostru
Ale laurilor foi
Nemuririi faima ror
ehntali-i
cu-acest cant
Spre a fi mai dulce somnul
Scrili in clrfile de aur
povestindu_le
cu fal6
Fericililoreroi
Cdntecul nemuritor
Al eroilor av6nt
Dezvelili tot adevdrul
$i
le spune{i tuturor
Cum muri rd, fr a[lino gtri
Pentruneam gi
lara
lor
$ipe
sacrelemorminte
Pune{i lacrime qi
flori
Spre a fi mai dulce somnul
Miilorde luptdtori.
Sfflntul Constantin BrAncoveanu,
erou martir al neamului romsnesc
Binecredinciosul
Voievod
si ffint
martir Constantin Brdncoveanu s-o ndscut in anul 1654 din
pdrinli de neam vechi domnesc, creStini ortodocSi.
Rdmas orfan de tatd incd din
fragedd
pruncie, afost crescut
Si
educat de unchiul sdu, marele
inv dtrat al ac el or vrem u ri, s t o I n i c u I C ons t antin C antacuz ino.
Harnic, ascultdtor
Si
iubitor de cele sfinte, tdniirul Constantin a inmultrit cu rdbdare
Si
sdrguinld
multele daruri cu care
fusese
inzestrat de Dumnezeu.
in anul I688, pentru deosebitele sale calitiitri, lavdrsta de 34 de ani, vrednicul Constantin
primeSte scaunul de domnie al
farii
RomdneSti
Si
este uns Domn de cdtre mitropolitul Teodosie, spre a
conduce cu vrednicie, inlelepciune qi pricepere poporul.
Urmdnd neclintit pilda inaintasilor sdi care qi-au pus toatd nddejdea in ajutorul lui Dumnezeu,
evlaviosul Domn Constantin iSi incepe domnia pundnd temelie mdndstirii Hurezi d.in Oltenia.
in toatd perioada celor opriopn 25 d; ani de domnie, binecredinciosul Voievod a construit
multe alte biserici
Si
mdndstiri. Purtarea lui de grijd nu s-a indreptat numai spre
fara
Romdneascd ci,
deopotrivit,
Si
cdtre romdnii din Moldova
Ei
din Transilvania.
Tuturor celor care erau in lipsuri
Si
suferinle el le intindea o mdnd de ajutor
Si
mdngdiere. Multe
daruri
Ei
aiutoare aufost trimise de cdtre el
Si
creEtinilor de alte neamuri care se aflau in iari lipsuri
Si
groaznice prigoane, fn alte
ydri
indepdrtate.
Ros de invidie
si
de rdutate, sultanul turc Ahmed al III-lea a trimis multrime mere de oqti la
Bucuresti, i1t Saptdmdna Patimilor a anului I7 I4, care l-au luat pe Domnul romdn cufii
si
ginerii lui qi
i-au dus la Inalta Poartii.
Dupd cdteva luni de cumplite chinuri, la data de I5 august 1714, cdnd creStinii sdrbdtoreau
Adormirea Muicii Domnului qi in ziua cdnd Constantin Brdncoveanu implinea tocmai vdrsta de 60 de
ani, afost hotdrdtd uciderea lor prin titierea capului cu sabia in marea cetate Constantinopol.
Ca
Si
martirii primelor veacuri crestine, acest Domnitor a
fost
adus cu
fiii
sdi: Constantin,
$tefan,
Radu
si
Matei
si
cu sfetnicul lanache spre a
fi
chinuili
si
uciqi in prezenla unei multrimi de
oameni anume chematd acolo ca sdpriveascit.
inainte de a
fi
omordtri, ,ulo, condamnali li s-a mai dat o ultimd
sansd.
Binecredinciosului
Voievod i s-a propus sd se lepede de Hristos
Si
de legea creStineascd, pentru afi ldsali sd trdiascd atdt
el cdt
sifiii
siti. Domnul romdninsdnu se leapddd de Hristos, nu-Sivinde sufletut
Si
credinla, cipreferit
sd moard decdt sit-Si pdrdseascd legea creqtind strdmoSeascd.
Cei treifii mai mari sunt luali atunci, pe ritnd, qi infala tatdlui indurerat li se taie capetele.
Istoria veche spune cd Matei,
fiul
cel mai mic, care era incd un copil, vdzdnd moartea crudd
si
groaznicd a
fralilor
sdi, s-a apropiat pldngdnd
de tatdl sdu
;i
l-a rugat sd-i dea voie sd se lepede de
Hristos
Si
sit-Si schimbe credinla ca sd scape cuviald. Sfdntut Constantin l-a intdrit insd qi
i-a dat curaj
ca sd rdmdnd neclintit pdnd la moarte in credinla ln Hristos, Care a invins moartea prin invierea Sa
din morli,
Si
in mdrturisirea legii sfinte a striimoqilor sdi.
Caldul l-a luat atunci pe copil,
Si
cu asculisul sabiei i-a curmatfirul vielii sale pdmdnteSti.
La
ffirSit,
Sfdntul Constantin, cu demnitate, credinld
Si
curaj de domn romdn
Si
creStin, s-a
apropiat
Si
el de locul martirajului, ddndu-Si sufletul in mdna lui Dumnezeu prin lovitura de sabie a
cdtaului. impreund cufamilia domneascd ajost martirizat qi sfetnicul lanache.
Trupurile sfinlilor martiri romdni au
fost
apoi aruncate in mare. Creqtinii evlavioqi din
Constantinopol le-au cules apoi pefuriq
Si
in mare taind qi cu evlavie le-au ingropat intr-o bisericit.
Osemintele SJhntului Voievod
Si
martir Constantin Brdncoveanu au
fost
aduse mai tdrziu in
lara si
fnmormdntate in biserica Sfdntul Gheorghe lr{ou din Bucuresti.
Sfinlii Brdncoveni strdlucesc in cetele sfinlitor lui Dumnezeu din ceruri
Si
se roagd neincetat
pentru
lara si
neamul lor, ca
Si
pentru lumea intreagd. Ei ne sunt sprijin
Si
ajutor in rugdciune
Si
in
strddaniile noastre de apropiere de Dumnezeu
Si
pilda vie de statornicie
Si
curaj in mdrturisirea
credinteicre;tine.
Prdznuirea Sfinlilor Brdncoveni
Ei
a sfetnicului lanache se
face
in
fiecare
an in ziua de I6
august.
(Preot Dr. Ioan Sauca
,
Manual de Religie clasa a IV-a,Ed. Didacticd gi Pedagogic[, Bucureqti, 1995)
Prfln respectarea
p@trunefrilor
dflwflmne, nne ardtdm dragosftea
fa$6 de DmmmeueuB
$ucnkryul
-
gpnmralitui+i
Dumnezeu i-a cdlduzit qi ii cSlduzeqte pe to{i oamenii din toate
timpurile gi din toate locurile spre infbptuirea binelui gi ocolirea rdului.
De aceea, Dumnezeu le-adatoamenilorporunci, prin aleqii Sdi.
Astfel, dup[ ieqirea poporului evreu din Egipt, Moise, chemat de
Dumnezeu pe Muntele Sinai, a primit de la El zece porunci pentru a le
duce poporului Sdu. Acestea au fost scrise de
Insugi Dumnezeu p! doud table de piatr6, numite
,,Tablele
Legii". In acest mod Dumnezeu a
transmis oamenilor cum trebuie sd se comporte
invra\d,, astfel incdt sd fie pldculi Lui.
,,Tablele
Legii" erau pdstrate de evrei cu
mare sfinJenie intr-o ladd dreptunghiulard,
confec{ionatd din lemn de salc6m qi
din aur,
numitd ChivotulLesii.
Cele zece porunci sunt cunoscute gi cu numele Decalogul.
Primele patru porunci precizeazd" datoriile oamenilorfald de Dumnezeu.
Urmdtoarele gase porunci aratl, datoriile qi modul corect de comportare
fald
de semeni.
Degi au trecut aproape 3500 de ani de cAnd Dumnezev le-a dat
oamenilor aceste zece porunci, ele au r6mas drept regtili de urmat pentru
toli oamenii, din toate timpurile gi din toate locurile.
Insi Dumnezeu nu ii obliga pe oameni sd respecte cele zece
porunci, caci El r-ainzestratpe acegtia cu libertatea de a alege intre bine
Si rdu.
Dar cei care il iubesc pe Dumnezeu respectd gi poruncile Sale gi
astfel vor fi rdspl5tili atdtin via{a de aici de pe pdm6nt,
cdt qi in via{a
viitoare.
Decalogul reprezintd.
pentru cregtini o veche qi
pr eJi oasd comoar d de
invdfdturi morale.
Chivotul Lesii
a cdlduzi - a indruma; a
invdfa; aconduce.
deca - denumi r ea
numdr ul ur zece. i n
limba greacd.
poruncd - (aici) ordin dat
de Dumn ezeu ce
t r ebui e r espe ct at ;
reguld.
sem.en - aproapele cuiva.
l. Scrie cuvinte care au inleles asemdndtor pentru: poruncd, a indruma.
2. Completeazd, spa{iile libere cu informa{ia corespunzdtoare:
Dumnezeu a transmis oamenilor prin alesul Sdu, proorocul ............., care se afla pe
muntele ....... un numdr de .............. porunci. Acestea sunt cunoscute gi cu numele
,Ele
au fost scrise pe doud table din .., eare se mai numesc
Primele patru porunci precizeazd datoriile oamenilor fald de ........., iar
urmdtoarele gase porunci precizeazd"datoriile
fafa de
obligatorii pentru toli oamenii care doresc sd ajungd
$" Citeqte textul de maijos, apoi formuleazd,invdfdturapotrivitd.
Lumea din sat era sdtuld de reguli. Totul era prescris
;
cdnd era trezirea, cdnd trebuia sd se meargd
la serviciu. Pentru elevi era prescris cdnd incepe
Scoala,
cd trebuie sd aiba asupra lor o batista
Si
sd-Si
spele acasd dinlii. Existau reguli de circulalie, reguli de cdntat la pian.
Erau intr-adevdr multe prescrieri
Si
oamenii au hotdrdt ca de azi inainte sd nu maifie aceste reguli.
Pdreafrumos.
$coala, fireSte,
era goald pentru cd toli copiii au mers la scdldat; lumea a scos mesele in stradd,
cdci acolo bdtea soarele; tinerii au deschis la maximum casetofoanele
Si
le-au tdsat sdfunclioneze zi
Si
noapte. Cdnd George a ieSit din apd, nu
Si-a
mai gdsit pantalonii. I-a luat Bogdan.
,,NLt
mai sunt regLrli",
strigd el
Sifugi
de acolo. Elena o gdsi in camera sa pe micula Maria de la etajul al treilea. Tbcmai voia sd-i
strice pdpu$a.
,,Cefaci aici?
"
,,Ir{u
mai sunt reguli", spuse micula, lud pdpuSa qifusi din camerd.
,,Am
fost
la qcoald",
spLtse Marian.
,,Sd
nu md minli!", strigd tatdl.
,,Nu
mai sunt reguli. Deci nu am minlit".
Cdnd oamenii voiau sd doarmd nu puteau din cauza muzicii gdtdgioase. Multri nu mai gdseau banii la
locul lo4 copiii dormeau unde apucau; masinile claxonau pe stradd
Jdrd
rost.
,,(Jnde-mi
sunt copiii?
Unde-mi sunt banii? Unde e politria? "
Dar la numdrut de tetefon at potitriei nimeni nu ridica receptorul.
Caci dacd nu mai existau reguli, nu mai e nevoie nici de cineva care sd-i apere.
insd in acea noapte au inceput sd sune clopotele bisericii. Lumea s-a adunat, iar unul a spus :
,,A$e
nusemaipoatetrdi".
,,NLt,
a$anumaiputemtrdi",
auspus
Siceilaltri. ,,Netrebuiereguli", strigaunul.
,,De,
vrem din nou reguli", eu strigat cu tolii.
Au inceput sdfacd din nou reguli. Copiii sd asculte de pdrinli. Pdrinlii sd-si iubeascd copiii. Nu e
voie ca oamenii sdfacd rdu unul altuia. Nu e voie sd sefure. Trebuie sd se spund adevdrul.
,,Vrem
aceste
reguli
",
spLtserd cu tolii
Si
au mers linistili la casele lor. (dupd Daniel Ciobanu, S atul
fird
reguli)
X" Sub indrumarea profesorului de religie, organizeazi impreund cu colegii tdi, o discufie cu tema:
Urmdrile respectdrii/nerespectdrii
legilor (regulilor) de cdtre oameni. in demersul vostru folositi-vd
si
de
imaginileurmitoare:
3. Lucrali in echip6! Stabildi 3-4 reguli de comportare civtlizatS pe care s5le respectali in clasa voastrd.
Afiqali-le in clasS!
:.t1,r,,1r
t..,1;1..i1,t .,1 " '
,
Pe cine iubesc?
Md fntrebi ca sd-yi dau seama
Pe cineiubesc eu?
Petatasi pemama,
Pefrali
Si
sttrioare,
Pe-aproapele meu, care
E bun la Dumnezeu.
Ei md iubesc pe mine
51,
pentru cd-mi vrequ bine,
Ii voi i ubi mereu.
de George Coqbuc
Md-ntrebi, de-li
Stiu
rdspunde
Pe cine iubesc eu?
Nu-Lvdd; nu
Stiu
nici unde
Sta El
;
dar eu din suJlet,
Din inima mea toatd,
Iubescpe Dumnezeu.
Caci
Si
El mdiubeSte,
De rele mdfereSte,
$i-mi
ddputeri mereu.
''Nofl
flubf,m pe
Dumme&eu, fflflmded @X ne-a flubfft een dflmftdfl"*
(Sfdnta
Scrflpfturd)
tles{frlryul
*
dntsrlils
f"fo
ds Snrnri&sffi
Primele patru porunci ale Decalogului ne precizeazd, cumtrebuie
sd-L cinstim pe Dumn ezev.
| . Eu sunt D omnul Dumnezeul tdu, s d nu ai altri dumnez ei afard de Mine.
Porunca aceasta ne aratd cd existd un singur Dumnezeu. Acesta
este Creatorul lumii. Numai pe El trebuie sd-L cinstim. Cinstirea lui
Dumnezeu se face prin credin{6, ascultare gi iubire.
2. sdnu4ifaci chip cioplit
siniciunfel
de asemdnare avreunui lucru, sd
nu te tnchini lor nici s d le sluj eSti.
Prin aceastd poruncd este intdritd cinstirea Dumnezeului cel
adevdrat. Este opritd inchinarea la idoli. in vechime, unii oameni care nu
Il cunogteau pe Dumnezeu se inchinau la soare, la lund, la stele, la munli
sau la animale. Allii igi inchipuiau dumnezei cdrora le ridicau statui pe
care le cinsteau. Credeau cd aceste statui sunt cu adevdratdumnezeii lor
salvatori.
Astdzi, pu{ini oameni mai cred in idolii din trecut, cdci au apdrut
idolinoi: banul, moda, alcoolul, violen{a etc.
Cregtinii iqi aratd cinstea, credinla gi dragostea lor fa{a de
Dumnezeu qi prin cinstirea icoanelor. Dar icoanele nu sunt idoli, pentru ci
nu reprezintd imagini false, ci persoane sfinte care au trrit pe pdmant
alSturi de oameni. Prin ufinare, creqtinii nu cinstesc lemnul icoanei, ci
persoanele sfinte infb{iqate pe acestea.
3 . Sd nu iei numele Domnului Dumnezeului tdu fn deSert.
Porunca ne indeamn5 la folosirea cuviincioasd a numelui lui
Dumnezeu
,
interzicdndu-ne necinstirea numelui Acestuia prin: injurdfuri,
blesteme, incdlcdri ale legdmintelor fdcute fa[d de El. De asemenea,
necinstirea obiectelor sfinte este un pdc atmare. Trebuie sd vorbim despre
Dumnezeu, despre persoanele sfinte gi despre obiectele sfinte, cu evlavie
gi respect.
4. Adu4i aminte de ziua odihnei, ca sd o sfinleSti.
Porunca ne spune cdziua de odihnd sdptdmanald trebuie dedicatd
lui Dumnezeu. Pentru cd Domnul nostru Iisus Hristos a inviat in zi de
duminicd, aceastd zi a devenit pentru creqtini ziua de cinstire a lui
Dumnezeu.
Prin implinirea primelor patru porunci creqtinii i1i aratd
dragostea
Si
recunoStinlafald de Dumnezeu.
ffiiq$lirlrl -,.'::l$;lf$sw
Decalogul a fostpentru
poporul lui Dumnezeu
,,cdlduzd
spre Hristos" .
i\:
cdlduzd- indrumdtor.
idol - chip. statuie ce
reprezintd un dumnezeu
fals, inchipuit qi cinstit de
unii oameni; (az|) fiinld,
ac{iune sau lucru care
devi ne obi ect ul unei
pldceri exagerate.
$ir;g%liJl.-T#.$i]jrftlji1I?iNi*uil.ffi......i..:..1........l..:.....
1. Scrie invdldtura morald care se desprinde din fiecare poruncd.
A. Dstoriile
fald
de Dumnezeu
2. Memoreazdprimele patru porunci aIe Decalogului.
i. Cum Ii po{i sluji lui Dumnezeu in Bisericd? Dar acasd? Dar cdnd eqti cu prietenii?
f , Spune in ce moduri este luat in desertnumele lui Dumnezeu,
de cdtre unii oameni.
:6,' Precizeazd care dintre ac{iunile oamenilor enumerate mai
jos
sunt pldcute lui Dumnezeu, in zi de
duminicd. Argumenteazd. Enumerd qi altele.
* ,
Identificd poruncile
divine incdlcatelrespectate in situa{iile de maijos.
a) Est e dumi ni cd
di mi nea\ d, . Vi ct or ,
impreund cu fratele sdu,
se i ndreaptd cu pa$i
grdbili
spre bisericd. in
acel aqi t i mp, Sor i n
impreund cu prietenii
sdi
joacdfotbal
pe terenul din
spatele blocului.
.
a spdla
.
acdlca
.
a merge la bisericd
.
a scrie
.
aface curdJenie
.
ainvS{a
o
a coase
.
aseruga
.
afepara
b) De cdnd a devenit
patron,
tatdl lui Mihai nu a
mai trecut pragul
bisericii.
Zi qi noapte se ingrijeqte
doar sd adune cdt mai
multdavere.
B. invdldturi morale
1. Eu sunt Domnul Dumnezeul
tdu, s5 nu ai altri dumnezei afard
de Mine.
2. S[ nu-{i faci chip cioplit
9i
nici un fel de asemdnare a
vreunui lucru, si nu te inchini
lor, nici sd le slujeqti.
3. Sd nu iei numele Domnului
Dumnezeului tdu in deqert.
4. Adu{i aminte de ziua
odihnei, ca sd o sfin{egti.
c) In timp ce Moise era
plecat pe muntele Sinai
pent r u a vor bi cu
Dumnezeu, evr ei i au
strAns aur gi au fbcut din el
un vi l el cdr ui a i se
i nchi nau ca unui
dumnezeu adevdrat.
d) Dan
9i
Alin sunt colegi.
Cdnd vin la gcoald ei trec pe
I6ngd o troi{a. In timp ce
Alin iqi face cuviincios
semnul Sfintei Cruci, Dan
rAde
$i-l
imitd pe Alin,
strimbdndu-se.
$. Priveqte cu atenlie ilustraliile. DAnd nume personajel or, realizeazd, scurte povestiri care si ilustreze
respectarea / nerespectarea primelor patru porunci date de Dumnezeu oamenilor.
S. Care dintre primele patru poruncr ale Decalogului
[i
se par mai greu de indeplinit? Argumenteazd.
NOTTTE
*Numafl
eflnetgfl flubegfte aproapeile f[ flubegte
pe
Dumm,eseu.*
(Sfdmtba
Serflpftur6)
Decu,Lqul drrtnrtLLe
f"tr
dp,oprffrqLe
Partea a doua a Decalogului cuprinde datoriile pe care le avem
fald
de aproapele nostru.
5 . CinsteSte pe tatdl tdu
Si
pe mama ta.
Suntem datori sd ne cinstim pirin{ii care, prin darul lui
Dumnezeu, ne-au adus pe lume qi ne poarti de grijd. Dumnezeu ii
binecuvinteazd,pe cei care igi cinstesc pdrin{ii.
6. Sdnuucizi.
Datoria noastrd este sd iubim qi sd ocrotim viafa, darul cel mai de
pre! pe care ni l-a dat Dumn ezeu.Nu avem dreptul sd lu[m viaJa nim6nui,
indiferent ce rdu ne-a frcut. Doar Dumnezeu poate hotdri cdnd va sosi
ceasul mo4i i fi ecdrui a.
7. Sdnufiidesfrdnat.
Aceastd poruncd opreqte vie{uirea impreunr a unui birbat cu o
femeie, fdrd sd fie cununafi. Dumnezeu doreqte ca aceqtia, dacd se
iub e s c, sd intemei eze o familie prin Sfdn t a Thin a a C ununi ei.
8. Sdnufuri.
Porunca ne indeamnd sd ne folosim de lucrurile noastre qi
s6 nu
luim ce nu ne aparfine. De lucrurile altuia ne putem folosi doar cu
acordul acelei persoane. Dumnezeu il vede intotdeauna pe ho!.
9 . Sd nu mdrturiseSti strdmb impotriva aproapelui tdu.
Minciuna qi mai ales mdrturia mincinoasd impotriva aproaperui
sunt interzise. oamenii sunt datori sd spund adevdrul in orice
imprejurare, sd nu acvze frrd dovezi adevdrate, sd nu vorbeascd pe alJii
de rdu.
I0 . Sd nu doreSti nimic din cdte are apro apele tdu.
Dumnezeu ii inva{d pe oameni sd se mulfumeascd fi ecare cu rodul
muncii lui qi sd nu fie invidio$i pe cei care au mai multe bunuri.
Dumnezeu arc grljd,sd ne de a atdt cdtavem nevo ie.
implinind aceste
$ase
porunci, ii ardtdm lui Dumnezeu
cdt de
mult respectdm sfoturile Sale
si
cdt de mult fl iubim pe aproapele nostru .
Faptele bune nu mor
niciodatd.
cununie - cds5torie
religioasS.
desfr 6nat - destrdbdlat,
necumpdtat.
mdrturie mincinoasd -
afirmaJie mincinoasd; a
nu spune tot ce gtie.
a mdrturisi - a aftma; a
declara.
a rdvni - (aici) a dori s5-9i
insugeascd un lucru
strdin.
t rl l : i l : 1: . : , . : : '
l:l:
:
.
1. Rdspunde la urmdtoarele intrebdri:
- De ce Dumnezeu ne porunceqte caprima datorie faldde aproapele nostru sd fie cinstireapdrinlilor?
- Cine are putere asupra vielii qi a morfii? Argumenteazd,.
- Ce ii determind pe unii oameni sd incalce porunca a qasea?
- Ce inlelegi prin desfrAnare?
2. Explic5 ce este minciuna / furtul/ invidia.
3. Scrie c6te o invd{dturi morald pentru fiecare poruncd.
B. invdldturi morule
3. Memoreazdultimile qase porunci ale Decalogului.
9 . Menlion eazd, alte acf iuni prin c are le ard\i pdrin(ilor tdi c 5 ii cinste gti.
- ii respecfi;
- te rogi pentru ei;
- leurmezi exemplul;
*" Privind cu atenlie imaginile de maijos, identificd:
.
faptele surprinse;
.
legdtura existentdintre faptele surprinse in imagini;
.
situalii cdnd fapte asemdnitoare celor din imagini au fost descoperite. Care au fost urmdrile? Ce
soluJii crezi cd, sunt potrivite pentru indreptarea situaliilor p rezentate de tine?
A. Dutoriile
fatrd
de uproupele nostru
5. Cinstegte pe tatdl tiu gi pe
mamata.
6. Sd nu ucizl
7. Sd nu fii desfrdnat.
8. Sd nu furi.
9. Si nu mdrturisegti strdmb
impotriva aproapelui tdu.
10. Se nu doreqti nimic din
cdte are aproapele tdu.
3. Care dintre datoriilefald de aproapelelisepar mai greu de indeplinit? De ce?
S" Privegte cu aten{ie ilustra{iile! Ddnd nume personajel or, realizeazi scurte povestiri care sd ilustreze
respectarea / nerespectarea ultimilor
$ase
porunci date de Dumnezeu oamenilor.
S. Intocmegte un
jurnal
despre faptele tale. Scrie ce porunci
ai respectat lnu ai respectat qi identific[
consecinlele lor pozitive I tegative asupra ta gi asupra celor din
jurul
tdu.
NOTITE
@ammemflfl sumft datorfi sE eread6sm Dumneseu, sd I sefrnchflme.
s6-l respee te numetre
6i
s6-l eirxsteasad aiua.
Oamenii sunt daEonl sd isi einsteaseE pdrflntifl,
sE nu fie
violegti, sE imtenmeieze, fam:ltii erestineo ba rd firre, JA *u
mflmtd, sd mu ffle flmvfldflogfl.
rlf4+*+r*n,
W{l;;Jt#,ri
{r lublfhL
Domnul nostru Iisus Hristos a fost intrebat de un invi{dtor care
este cea mai mare poruncd datd de Dumnezeu. La aceastd intrebare El a
rdspuns cd toate poruncile Decalogului pot fi cuprinse intr-o singuri gi
mare poruncd: Iubegte-L pe Dumnezeu din toatil inima
$i
pe
aproapele ca pe tineinsufi!
Noi, creqtinii, il iubim pe Dumnezeu pentru cd El este Creatorul
gi Binefrcdtorul nostru qi pentru cd El ne-a iubit mai intdi pe noi. il iubim
pe aproapele nostru, cdci toli suntem fii ai aceluiaqi Tatd ceresc, creali
dupi chipul Siu. Pe aproapele nostru trebuie s5-1 iubim ca pe noi ingine.
cumpdtare - m[surd in
toate.
a spori - aface sd creasc5, a
semdri.
toleranld - ingdduin!5,
indulgenfi.
virtute - insugire pozitivd, a
sufletului omenesc.
Igbirea cregtind nu se dovedeqte prin vo
. Aceastd iubire
aduce oamenilor multe roade: liniste sufleteascd, pace qi inlelegere,
rdbdare, iertare, blindeye, toleranld, cumpdtare.
Iubirea creqtind este o virhrte de mare pre{ qi de aceea trebuie sd o
sporim. Dar cum putem face aceasta? Gdndindu-ne ci Dumne zeu atdt de
mult a iubit lumea incdt pe singurut S[u Fiu L-a
jertfitpentru
noi, sd ne
strdduim sd-I rbspundem gi noi prin fapte de iubire: sd cunoastem cdt mai
ine invdtdtura crestind si sd o
Numai implinind toate acestea, putem deveni fii vrednici ai lui
Dumnezeu qi primim de la El pace sufleteascd gi bucurie.
Numai prin credinld qi
fhpte
bune putem dovedi
ca Il iubim pe Dumnezeu qi
tr
.itsi;,r.#{ '
;.,9:"' !,*i:.", i.t^.*-.. r".
:
1' Citeqte fragmentul dtn Sfdnta Scripturd de la inceputul lecliei gi spune cum trebuie sd-L iubegti pe
Dumnezeu qi cum trebuie s6-1 iubeqti pe aproapele tdu.
2. Rdspunde la urmdtoarele intrebiri :
- De ce trebuie s6-L iubeqti pe Dumn ezeu?
- Ce inseamnd"
,,a
te iubi pe tine tnsuli,,?
- De ce este important s5-1 iubegti pe aproapele tdu aga cum te iubegti pe tine?
- Care suntroadele iubirii cregtine?
- care sunt mijloacele prin care poli spori iubirea cregtind?
&
"
Bareazd, casetele care, prin informafia 1or, nu completeazd
corect afirma[ia inceputd in mijlocul
schemelor.
inv6{ bine gi
iau note mari.
ii ascult pe pdrinfi.
md duc duminica
numai la
ioacd.
merg la bisericd.
4
vorbesc urAt.
?i mulfumesc
pentru ajutor.
nu ma rog.
__-+
md mdndresc cu
faptele mele.
ii fac rdu.
il ajut.
'L.Prczintd
cdte o int6mplare in care mareaporuncd a iubirii a fost / nu a fost
au fost consecinfele.
vorbesc urdt cu el.
implinitd. Menlionea zd" carc
3" Discutd cu colegii
iubirea fa{5 de:
.
Dumnezeu;
.pdrin{i;
.bunici;
tdi despre modalitdlile prin care vi puteli
arita
.
unvecinbitrdn;
.
un coleg ignorat de ceilal1i;
.unomnevoi a$.
vorbesc ur6t
despre el.
4' Numeroteazd'imaginile
dupd succesiunea
lor fireascd. Scrie cate un scurt text pentru fiecare eveniment
ilustrat in imagini, prin care sd ari{i cum igi maniferta p.rron alele dragostea
fald
de Dumnezeu
si
dr a go s t e a
fatr
d de ap ro ap el e.
@
5," Lucrafi in echipd un
,,Proiect
de slujire a lui Dumnezeu
si
a aproapelui".
.
Formali doud echipe.
.
Confeclionali o cruce mare de carton qi afiqa{i-o pe perete.
'
Fiecare echipd propune acliuni concrete care pot dovedi implinirea
poruncii
de a-L iubi pe Dumnezeu, respectiv, pe aproapele.
.
Scrie{i fiecare idee pe cAte o fdgie de h6rtie.
'
Lipi{i fdqiile de hartie care se referd la dragoste a fa\d de Dumne zev, pe
partea
verticalS a crucii, iar cele care se referd la iubirea aproapelui, pe
partea orizontald,.
'
Ldsa{i lucrarea mai mult timp pe un perete gi amintiJi-le mereu colegilor cd
trebuie s5-L iubeascd pe Dumnezeu qi pe aproapele.
Qsoiut
dr iluifuc a lui
Ouruwrua pi a apraapdui
Impreund cufamilia sa, Adrian a plecat iytr-o
Tard
indepdrtatd. Pdrinlii credeau cd acolo pot sd ducd o viald
mai uSoarii. Dar tatdl n-a gdsit de lucru multd vreme. Iar mama a cdzut bolnavd la pat. Ajuiseserd intr-o mare
sdrdcie.
Adrian vedea bine cd toate lipsesc in casd
Si
suferea mult de asta, dar ce puteaface?
Tbt gdndindu-se la sdrdcia din casd, ii trecu prin minte un gdnd.
$i-a
adus aminte cd la
Scoala
din Romdnia
profesorul
de religie le spusese cd, sus, in Cer copiii au un Prieten bun
Si
puternic.
$i
ludnd stiloul, ii scrise rdndurile de mai
jos:
,,
Scumpul meu Iisus, Te-am rugat de multe ori, dar md gdndesc
cd poate nu m-ai auzit de la aSa mare distanld.
De aceea itri scriu o scrisoare. Vara asta am strdbittut Oceanut cel mire
Si
de atunci mama afoit tot bolnavd. Nu
vrei Tu sd-i trimili ceva care s-o vindece?
Scumpul meu Iisus, dd-i
Si
tatei ceva de lucru, ca sd poatd sd ne cumpere haine
Si
ceva de mdncare!
$i,
dacd
vrei,
Jd-
o rep ede cd mi- e
frig S
i
fo
ame !
Noi locum in strada I 3 5 bis
,
la.. .
Adri anM. "
Citi scrisoarea
si
scrise pe plic;
,,
Lui lisus din Cer
"
.
$i
dddufuga s-o pund el, cu mdna lui, la poStd.
Funclionara de la poStd, care alegea scrisorile, era o
femeie
tare credincioasd; cdzdndu-t in mAnd aceastd
scrisoare rdmase miratd de adresa ei. O deschise
Si
o citi. Ochii i se umplurd de lacrimi
Si-Si
zise:
,,Credinla
copilului nu vafi inS elatd
"
A doua zi, la bisericd, dupd sluibd, povesti intdmplarea cdtorva prieteni,
care, miscali de cele scrise de Adrian,
ii venird in aiutor,
fiecare
cu ce putu,
Si-i
trimiserit o cutie, in care au pus haine pentiu toatdfamilia, medicamente
p entru mame, aliment e
Si
b ani.
Ldditrd era insolitd de o scrisoare a
funclionarei
cdtre Adrian, prin care li spunea cd scrisoarea lui cdzuse in
mdinile unor oameni care Il iubesc pe Dumnezeu
Si
cd aceqtia ii trimiteau, in nimele lui Dumnezey, o ldditrd plind
de bundtdtri.
Mare lefu bucuria tuturor cdnd au defficut cutia
Si
au gdsit atdtea lucruri bune.
Iatd cum Dumnezeu, prin acei oameni credincioSi, a avut grijit de Adrian
Si
de
familia
lui.
Liuda{i pe Dumnezeu
de George Cogbuc
Doamne, Tu eSti
fericirea
Tuturor pe- aces t p dmdnt
;
Numai singur Tu eSti
ffint,
Tu eSti pacea
Si
iubirea.
Primdvara toatdfirea
Tu o-mbraci cu altveSmdnt;
Tu daivialdpepdmdnt,
Ca sd-Ti laude mdrirea.
Tu eSti negreqita cale,
Doqmne, noi Te lduddm
$iporuncile-fiurmdm
Dupd scrisul legii Tale!
NOTITE
Sd rugdm pe
Sfflm$flfl Apostoflfl Petru gfl Pavefl sd m,e ajute s6 fflmr
pfl r,lofl mflsflomarfl afl [ufl ilflsus Hrflsibos"
A-$arnpe *$try,**w,$&
{Patru
$t
{Par"ruL
Sfin{ii Apostoli Petru
9i
Pavel au vesti t cuvdntul
Evangheliei la multe popoare,
aducdnd numerogi oameni la
credinla creqtind.
Sff,ntul Apostol Petru
s- a ndscut i n l ocal i t at ea
Betsaida, din
tinutul
Galileii.
El era fiul lui Iona qi fratele
Sfdntului Andrei. Petru a
primit la nagtere numele de
Simon.
Simon a fost pescar.
Aceast d i ndel et ni ci r e l - a
invd\at s5 infrunte cu mult
curaj valurile mdrii gi sd
munceascd din greu.
Dupi i nt 6l ni r ea cu
Hr i st os, Si mon a pdr [ si t
indeletnicirea de pescar qi a
devenit unul dintre ucenicii
apropia{i ai lui Iisus, aldturi de
fratele s[u. Simon I-a mdrhrrisit Acestuia cd,EI este
,,Hristosul, Fiul lui
Dumnezeu celui viu"(sfdnta Scripturi). Pentru credin{a sa puternicd,
Mdntuitorul i-a schimbat numele in Petru.
Petru L-a urmat indeaproape pe Iisus, fiind de faldIa evenimente
importante din viaJa pdmdnteascd a Domnului: a fost martor la prima
minune sbvdrqitd de Iisus in Cana Galileii, aparticipat la invierea fiicei
lui Iair, a fost aldturi de Iisus la rusdciunea din Grddina Ghetsimani.
Petru il iubea mult pe Iisus"gi a spus, de mai multe ori, cd gi-ar da
viala pentru El. Mdntuitorul i-a proorocit insd lui Petru cd se va lepdda de
El. Astfel, in noaptea prinderii gi judecdrii
lui Iisus, Petru a mdrturisit de
trei ori in fala duqmanilor Domnului cd nu-L cunoaqte pe Acesta. Mai
tdrziu,Petru
,,a
pldns cu amar" pentru grege ala sa,iar Iisus L-aiertat.
Din clipa aceea, Petru a dovedit cd este un adevdrat Apostol al lui
Iisus: a vestit SfAnta Evanghelie la multe popoare; a botezat mulli
oameni; a s[v6rgit Sfhnta Taind a Preoliei, l5s6nd in cetSlile prin care a
trecut episcopi gi preo{i; a fdcut multe minuni; a scris epistole cregtinilor,
indrumdndu-i pe calea cea dreaptd,.
^
Sfhrgitul vielii l-a gisitpe SfdntulApostol Petru la Roma. Pentru cd
Il mdrturisea pe Hristos, dugmanii Acestuia l-au condamnat la moarte
prin rdstignire. Considerdndu-se nevrednic a fi r[stignit in acelaqi fel ca
Mdntuitorul, SfdntulApostol Petru a cerut si fie rdstignit cu capul in
jos.
Astfel, inziuade29 iunie aanului 67, sufletuI SfhntuluiApostolPetru s-a
inblJatlacer.
inta lui Petru
SfAntul Apostol Pavel a
fost un cetilean roman, de
neam evreu. El s-a ndscut in
localitatea Tars, din Cilicia
(localitate
aflatd astdzi in
Turcia). La nagtere a primit
numele Saul. Provenind dintr-o
familie aleas6, Saul a fost
trimis sd studieze la Ierusalim,
sub indrumarea marelui invdlat
al timpului, Gamaliel.
In vremea aceea, in
I er usal i m gi i n cet Sl i l e
dimprejur, Sfin{ii Apostoli
r dspdndi ser d i nv6{dt ur a
cr eqt i nd. Consi der dnd cd
Legea Veche este in pericol,
Saul, apdr[tor al acesteia, a
pornit prigoana
impotriva
creqtinilor din Ierusalim qi
din
imprejurimi. El intra in casele
cregtinilor qi
ludnd cu forfa
bdrba{ii gi femeile, ii duceain temni{e.
Auzind Saul cd in oragul Damasc existd cregtini, a pornit intr-acolo
pentru a-i prinde qi a-i aduce la Ierusalim. in timp ce cdldtorea, s-a petrecut
insi o minune, care i-a schimbat viata
,,o
lumind din cer, ca defulgea l-a
tnvdluit deodatd.
$i,
cdzdnd la pdmdnt, a auzit un glas, zicdndu-i: Saule,
Saule, de ce Md prigoneSti ? Iar el a^zis: Cine eSti, Doamne?
$i
Domnul a
zis: Eu sunt lisus, pe Care tu Il prigoneSti...
$i
el, tremurdnd
Si
inspdimdntat
fiind,
a zis: Doamne, ce voieSti sd
fac?
Iar Domnul i-a zis:
Ridicd-te, intrd in cetate
Si li
seva spune
c e tre b ui e s d
fa
c i." (Sfdnta S cripturd).
Rdmas fbri vedere qi profund tulburat
gi schimbat sufleteqte, Saul a fost dus de
cdtre inso{itorii sdi la Damasc. Aici a cerut
sd fie botezat creqtin de preotul Anania.
Apoi, i s-a redat vederea.
Dupd ce a devenit creqtin, Saul a
cdldtorit in multe
\dri
ca sd le vesteascd gi
altora despre Iisus. Intr-una din cSlStoriile
sale, el a primit numele Pavel. in cetS{ile pe
care le-a vizilat. el a intemeiat Biserici
cregtine, lds6nd preoJi gi episcopi care sd
sluj easci acolo. A indrumat via\acregtinilor
trimi{6ndu-1e, atunci cAnd nu mai era ldngd
ei, scrisori de mAngdiere qi de intdrire in
credinld. Din Sf6nta Scripturd afldm cd Sfbntul Apostol Pavel a fdcut trei
cilStorii misionare mai importante qi ci a scris paisprezece
epistole
adresate atdt Bisericilor pe care le-a intemeiat, cdt qi
unor ucenici. in
misiunea sa de neobosit vestitor al invdl5turii lisate de Iisus Hristos a fost
umilit, chinuit gi intemni{at. Sfhrgitul vie{ii l-aaflatla Roma. Aici, in ziuade
29 iunie,i s-atdiat capul.
Biserica Ortodoxd ii sdrbdtoreqte pe Sfin{ii Apostoli Petru qi Pavel in
fi ecare an, in ziua de 29 iunie.
ruinele uneia dintre
inchisorile in care a stat
Sfdntul Apostol Pavel
caseti in care se pdstreaz[ o
pdrticicd din moagtele
Sfbntului Apostol Pavel
wis-***-=w
activitaternistonard
acJiune de rdspdndiie a
inva{aturii cregtine
misionar
-persoand
trimisd sd rdspdndeascd
invd{itura creqtind
prigo and
-
urmdrire aprigd
impotriva cuivapentru
a-i face rdu; asuprire,
persecu{ie
:
i'",
tt:",t.i'
i:1"a,
1 . C omp I e teazd,sp a{i i le lini ate cu informalii le c ore sp unzdto arc.
2. Discutd cu colegii tii despre asemdndrile qi deosebirile existente intre cele doiApostoli.
3. Anahzeazd
harta de mai
jos
cu aj ut or ul
profesorului gi
scrie in spa{iile
punctate numele
fdrilorprin
carea
trecut Sf. Ap.
Pavel i n
cdldtoriile sale
misionare.
a rrer raverne
q.Forul
lri Apiu
a Puteoli
::
lfALlA
a Regio
t,crLra
.;i
Stacura a
GRECIA
Coilnt
.i
MALTA I",
:41Y!ii:
4,'r
' 1'1":l
,,-
.
.,r:.j!
A&"4
-
?r i m! . nl nr or i e a Sf . Aposr ol pavel
@ A doua cl l r t ot i e a Sf . Aposr ol pavel
h A t r ei a cdl ar or i e a Sf . Aposr ol l avel
;rf-.' iii... cilfioiia sf. Aposlol
pavol
la Rona
Sfffntul Apostol
Pavel
Sfflntul Apostol
Petru
Wa{a inainte de a-L
intdlni pe Iisus
Hristos
imprejurarea in care
L-a cunoscut pe lisus
Hristos
Actititatea desJdquratd
dupd Pogordrea
Duhului SJdnt
Data sdrbdtoririi
: : : , : . : :
a, .
. : . .
aa. . . r t r . : . ' ' . I
. . I .
Pe vremea Sfdntului Apostol Petru, trdia o tdndrdfoarte credincioasd, milostivd, harnicd
Si
iscusitit, numitd
Tavita.
La un moment dat, Tavita s-a imbolndvit
Si
a murit. Acest eveniment a intristat mult pe creStinii locului care,
auzind cd Sfdntul Petru se aflir chiar atunci in cetate, au trimis cloi bdrbali sd-l cheme.
Sfdntul Apostol Petru a venit
Si
a intrat in camera in care zdceafata. A ingenunchiat
Si
s-a rugat lui Dumnezeu.
Apoi, azis: "Tavita,
scoald-te!"
Spre uimirea tuturor, tdndra a tnviat, iar Sfdntul Petru a incredinlat-o celor dragi. Mulli din cei care cru vdzut
minunea au crezut in Hristos
Si
au primit botezul creStin.
'
Afldndu-se in inchisoare, Sfdntul Apostol Pavel a inceput la miezul noplii sd inat1e rugdciuni cdtre Dumnezeu.
Imediat s-a
/dcut
un cutremur mare care a deschis toate uSile inchisorii, iar lanlurilu i-ou defficut. infricoSat,
temnicerul a vrut sd se sinucidd. Credea cd cei inchisi au
fugit.
Atunci Sfdntut Apostol Pavet i-a oprit,
incredinldndu-l cd nimeni nu a plecat.
In urma acestei minuni, temnicerul a inceput sit creadd in puterea lui Hristos
Si
s-a botezat.
(din minunile sdvdrgite de Sfin{ii Apostoli
petru
qi
pavel)
N. Viala Sfinlilor Apostoli Petru qi Pavel ne indeamnd sd-L iubim pe Domnul nostru Iisus Hristos
Si
sd
facem
cunoscutdinvdtrdtura Sa tuturor celor dinjurul nostru.
Spune in ce fel poli deveni qi tu mic misionar la bisericd, acasd",la gcoald.
?. Redacteazdunscurttextprincare
sdardji cumiipoli cinstipe SfinliiApostoliPetru qiPavel.
at*
"*t
fu
'%;"no;r-
@r.k/orn,
ary"fu ettl*,'kL
?.n*
a"
?",.t
/"e/rre'x,rLld ca4.nu4?/rr/nea
lr; att*"/c,u, taa.ta
/,4-.-"/t
/rrt"A...
ary"fr/'- arq"tk/
,.747\
V'e./rtt rfire,zt7tld, una,
lndLn:la
u' rct'/rtzrett, rur
*tl*td, lm.tzenta,{'
urlr;rno, y'"oo
"or*
r*o./
A
uohd in C/n/atcz.ha /u,t
Uo-** t"t"a
eyrt.ht- 64-'h/
,a-7\
Y'a,?te,/
/u/dr.enrzr,udro{zr./nt,cror-e
/ ' . t '
^
t
""4t
-r
tntve m.o7r.cu,(m.cl
g. a.c/eu/rc, Onrre ey,art",n,
a.r,
it/ire, lnf,r.e
dnfd.
/,'Va
/
U"rr"Z
g"ar*rl-/
'%a"""r-;
t@"a./-"*
'%"""a""
.
Coloreaz[imaginea.
@
Sf. Ioan Iacob
inJirtnerie
- loc unde sunt
ingrijitri bolnavii, care
funcJioneazd de obicei,
pe ldngd unit5li militare
regiment
- unitate mllitard,
schit - mdndstire micd
(situatd de obicei intr-un
loc izolat) sau agezdmAnt
monahal care se afld sub
conducerea unei
mndndstiri
Sftintul"
Soan Sacob lRomdnul
Sfdntul Ioan Iacob Romdnul s-a ndscut in ziua de 23 iulie 1913,
din pirinfi credinciogi, Maxim qi Ecaterina, in localitateacrdrniceni (pe
malul Prutului), aflatd, astdzi in
judeful
Botogani. La botez a pririit
numele de Ilie, cdci s-a ndscut in preajma sdrbdtorii Sfhntului Ilie
Tesviteanul.
copilul Ilie a rdmas orfan de mic, cici ambii pdrin{i au murit:
mama lacdtevazlle
de la nagterea sa, iar tatdl sdu inrdzboi,numdrdndu-
se astfel printre
eroii cdzuli pentru intregirea neamului. in aceste
condilii, Ilie a fost crescut de bunica lui, care l-a ingrijit ca o adevdratd
mamd, deprinzandu-l de mic cu rugdciunea, postul, cercetarea bisericii
gi respectarea rdnduielilor creqtinegti, sidindu-i astfel in suflet drasostea
deDumnezeu.
Murindu-i qi bunica, a fost luat in grija unui unchi al sdu, care s-a
ocupat ca nepotul lui sd invele carte.
Dragostea
de Dumnezeul-a determinat si se ducd la mdndstirea
NeamJ. Avea pe atunci 20 de ani. Nu dupi mult timp, a fost chemat in
armatd", acolo primind misiunea de a ingriji bolnavii din infirmeria
regimentului.
Dupd aceea, s-a reintors la mdndstirea Neam{, unde, la
g
aprilie I936,a devenit cilugdr, primindnumele
Ioan.
Fiind dornic de o via{i de rugdciune gi nevoin!6, tdndrul cdlugdr
s-a indreptat spre
Jara
Sfdntd. Ajuns acolo, dupd ce s-a inchinat la toite
locurile sfinte,s-aretras intr-opeqterddinpusti-e,
dupdcare aintratintr-o
mdndstire, sfdntul sava cel sfinlit. Aici, a inceput sd fie prefuit pentru
via{a sa aleasd de rugdciune gi de priveghere. De aceea, Sfantol iou, u
fost fdcut preot qi numit conducitor al unui schit romdnesc de la Iordan.
Aici, vreme de cinci ani, aslujit mereu sfdnta Liturghie,a spovedit gi a
impirtdqit pe credinciogi, adresdndu-le cuvinte de m6nsdibre
duhovniceascd.
Dupd un timp, dornic de o via{6 de rugdciune gi meditaJie, s-a
retras in mdndstirea
sfantul Gheorghe Hozevitul, o vech e a$ezarc
monahald de pe valea pdrdului Hozeva, in preajma cdruia a trdit
odinioard Sfbntul Prooroc llie.
Pe l6ngd mdndstire, erau mai multe pegteri sdpate in st6nci, in care
au petrecut in post gi rugdciune multri cdlugdri romdni. intr-o astfel de
pegterS, ce purta hramul Sfdnta Ana, a petrecut Sfhntul Ioan restul vie{ii
sale. Aici se odihnea pe o scdndurd, se NEd, medita sau scria po"rii,
fbd-*g
frigul nop{ii qi argila din timpur zilei, foamea, setea, bbala gi
luptAnd cu ispitele. cea mai mare parte a timpului gi-o petrecea in
rugiciune. Mdnca numai o dat6 pe zi gi se mulfumea doar cu3-4 ore de
somn. cdndnu se ruga, cdntaimne duhovniceqti gi compuneapoeziiprin
care ii indemnape cregtini sd aleagd caleace duce la sfinfenie
rn ziua de 5 august 1960 a adormit in Domnul, trecerca la cele
vegnice indurerdnd pe mul1i. Dupd2} de ani, c6nd conducerea mdndstirii
sftntul Gheorghe Hozevitul a deschis peqtera, tofi cei de fald l-au gdsit
pe Ioan parcd" dormind, trupul sdu fiind intreg, neatins de niii o
stricdciune. Cuviosul Ioan a fost mutat in biserica mdndstirii Sfdntul
Gheorghe Hozevitul, primind numele Hozevitul.
prin
fala raciei cu
cinstitele sale moagte se perindd zilnic pelerini, inchinAndu-se
$i
cerAnd
ajutor gi intdrire.
La20 iunie 1992 a fost trecut in rdndul sfinJilor.
pomenirea
lui se
face in ziua trecerii sale la Domnul, adicd la 5 ausust.
Aplicafie practici
l.Realizeazd propria ta cdrticicd. urmdnd indicaJiile.
a) Recunoagte momentele principale ale vielii Sf6ntului Ioan Iacob ilustrate in imagini.
b) Scrie pe spatele fiecdrei imagini, in spaJiile liniate, ideea sugeratd de aceasta.
c) Decupeazd, ftecarc imagine.
B<
dr
"":
d) Aqazdimaginile una sub cealaltd",in ordinea
i i
desfbqurdrii int6mpldrilor.
i i
i
e) capseaz' imaginile in locrnile marcate
i
W
goan gafrflty
1
i I
, a,
t
M l
j
1. Ori ce crea{i e arti sti cd ne
,,vorbeqte"
qi despre autorul ei.
Ci t i nd cu at en{i e poezi i l e
urmdtoare, scrise de Sfhntul Ioan
Iacob, spune ce ne dezvdluie
acestea despre sufletul robului lui
Dumnezeu,Ioan Iacob.
Preasfdntd Maicd
Si
Fecioard,
x
Nddejdea sufletului meu,
s
Tu eSti a meq mijlocitoare
La Milostivul Dumnezeu.
De n-ar avea in ceruri lumea
ft
Rudenie de pe pdmdnt,
&A'
Atunci arfi-puitie viaya,
Lu uSu milostivirii
Asemenea unui mormdnt!
De nu erai Tu, primdvard
3
A veacului inlelenit,
Ar
fi
rdmas de-a pururi iarna
$i
soarele n-arfi zdmbit.
De n-aifi revdrsat tu zorii
Peste pdmdntul adormit,
Atuncea umbra cea de moarte
Ar
f i
rdmas
f i rd
sf arSi t .
Iar astdzi, Preacuratd Maicd,
Cdnd toli ne-am abdtut la rdu,
De nu Te vei rugafierbinte,
Ne pdrdseSte Fiul Tdu!
di
Trimite semn de pocdinla
Poporului nedumerit
$i^add
iardqi la credin\d
Pe sufletul cel rdtdcit!
Dezleagd, Preacuratd Maicd,
{
Cdtusele celor robitri
$i
ddruieSte-le
ydbdare
Creq tinilor ndpds tuili !
In brulele pdrinteSti
Rdmas de mic orfan pe lume,
Ca un copil al nimdnui
Mi-am pus nddejdea mea spre Domnul
Cerdnd de-a pururi mila Lui.
Bunica, Dumnezeu s-o ierte,
Mi-a semdnat de timpuriu
in suflet tainele credinfei
$i
rodul l or md
f i ne
vi u.
O, scumpa mea bdtrdnd sfdntd,
Eu tot ce am ifi datoresc,
Cdci m-ai adus la cunoqtinJa
Pdrintelui celui ceresc.
,i;
,,Cdnd
tatdl meu, cum zice psalmul,
$i
maica mea m-au pdrdsit!",
Atunci Domnul cel din ceruri
La sAnul milei m-a primit.
Deci suflete al meu smerite,
inaripeazil-te mereu,
Prin ruga prea fierbinte
$i
dragoste spre Dumnezeu.
Privind in inimd cu mintea,
,
Sa cau{i t ai ni cul i zvor
Din care viaJa se adapd
Cu darul cel m6ntuitor.
U rmeazd calea mdntuirii,
;l Trdind in pace singurel
$i
toatd grija cea lumeascd
S-o lepezi astdzi pentru El.
=
.'.:
2.De ce crezi cd mulli oameni igi doresc sd"viziteze
fara
Sfhntd, iar unii cilugiri iqi doresc s5 r[mdnd
ac o 1o p entru to atd v ia\a?
3. Realizeazd,impreund cu colegii tdi, sub indrumarea profesorului de religie o cSlitorie
,,imaginard"
prin
tara
SfdntS. In demersul vostru pute{i folosi harta
fdrii
Sfinte, diapozitive, casete video, CD, planse,
i lu s t r al i i,
fo
t o gr afi i cu I o c uri rep rez ent ativ e din
f
ar a Sfdn t d e t c .
.[ast
d# ,ufilu{rrs
1. Realizeazd o compunere cu titlul Sunt un bun cre;tin (!)/(?), in care sd vorbeqti despre cum ili
indeplineqti misiunea de creqtin la qcoald, acasd,labisericS, cdndmergi lajoacd aldturide prieteni etc.
2. Anahzind mesajul p oezieiurmdtoare, scrie cum ili pdstrezi tu curate sufletul qi trupul tiu.
Mama mea m-a invdtrat
Sd vorbesc
frumos,
Sd md port mereu clffet,
Safiu cuviincios.
-
fine
minte,
fiul
meu,
Mi-a zis astdzi ea,
Se supdrd Dumnezeu
De nufaci aSa !
Ingerasul tdu, itri spun,
Este-ndepdrtat
De-ai ldsat lucrul cel bun
Pentru un pdcat.
Vorba
Si fapta
cea rea
De le-aifolosit,
Sufletul
Si
inima
fi
le-ai murddrit.
3.Formuleazd mesajul textului urmdtor:
in provincia chinezd Kiang-Nan, in vremurile mai vechi, era un obiceifrumos cere tncd
Si
azi este
respectat pe alocuri. Dacd cineva trecea la creStinism
Si
se boteza, acela primea un voal alb care era
asezat pe capul convertitului cdnd se boteza. Voalul era pdstrat cu sfinlenie toatd viala
Si
cdnd
convertitul murea, voalul de la botez, ii servea ca acoperitoare in sicriu. Voalul era semnul darului
primit la botez
Si
culoarea lui albd simboliza curdtrenia pe care creStinul era dator sd o pdstreze toatd
viala.
(Dr. Grigore Gh. Comga, O mie de pilde)
Test dneufil*rorn
1. Completeazd corect enunfurile de sub ilustralii.
completat corect, pe verticala A-B, vei descoperi
ilustrate.
Scrie aceleagi cuvinte
cine sunt oamenii care
in careul din mijloc.DacE ai
au luptat impotriva faptelor
1. Cei siraci nu mai suportau chinurile
asupnrl 1. l l urau pe ......
7. Unii iudecitori ascultau de marlorii
2. In loc si imparti dreptatea, nici
conducitorii nu erau la indl{imea
chemirii 1or, fiind adesea
5. Igi ingropa banii pentru ci era
impotriva milosteniei, fi ind
4. Il desconsidera pe aproapele sdu deci
siv6rqea pdcatul mdndriei sau al
2. Reconstituie numele unorprooroci din silabele date qi scrie-le pe spaliile punctate:
-'--___-
a
-...=-/
te
oan
-
t o
r Bo
, "i l
rut
6. Unii furau. deci erau
3. Unii oameni se inchinau la
a------.\--_-,--/
se
__
,ftt="
:r-ri\r::,:
=.i-r:jli:*::ry:$iiii=:-+#f
=
1. Oraq in care Iisus a fost primit ca un
Impdrat.
2. Iisus a venit cilare pe el in drumul Sdu din
Betania.
3. Aqa strigau cei care L-au int0mpinat pe
Ii sus.
4. Aqa se mai numegte sdrbdtoarea Intrdrii
Domnului tn lerusalim.
5. Ziua in care a fost trddat Iisus.
6.ilttddeazi pe lisus.
7. Numdrul lor este 30 qi pentru ei a fost
tridat Iisus.
8. A fost luat5 in Taini pentru ultima oard cu
ucenicii.
9. A fost binecuv6ntati qi fr6ntd de Iisus la
Cina cea de Taini.
10. A fost binecuvAntat in paharul pe care l-a
dat Iisus ucenicilor sd bea din el.
11. Ziin care avut loc Cina cea de Taini.
12.Dlpd, Cina cea de Tain[ Iisus a plecat in
aceastd gridinS, si se roage.
13. Cu El vorbea Iisus cdnd se rusa.
14. il int[rea pe Iisus c6nd se rugi.
15. La el a fost dus Iisus dupd ce a fost prins.
16. La el L-a trimis arhiereul iudeilor pe Iisus.
77.EiL-au condamnat la moarte.
18. La aceasta a fost condamnat lisus.
19. Pe baza acestor mdrturii a fost condamnat
Iisus.
20. Cdnd a cdntat cocoqul gi-a adus aminte cd
Iisus i-a spus ci se va lep[da de El.
21. Cu ea a fost imbrdcat Iisus dupi ce L-au
dezbrdcat de hainele Sale.
22. Deqi era din spini, I-a fost pusd pe cap, in
semn de batjocuri.
23.I-a fost pusd in mAnd in semn de
batjocur6.
24.La acest fel de moarte a fost condamnat
Ii sus.
25. Acdrat-o in spate qi a fost rdstignit pe ea.
26.I1ajutd, pe Iisus si care crucea.
27 . Dealul pe care a fost rdstignit Iisus.
28. Ord a dupS-amieziila care moare Iisus.
29. Zi in care moare Iisus.
30. Ei il dau
jos
de pe cruce pe Iisus.
31. In el este infEqurat trupul lui Iisus.
32.In el este ingropat Iisus.
33. S-a intdmplat cu Iisus a treia zi dupd,
punerea in morm6nt.
34. S-au dus la mormAnt si-i ungd trupul cu
miresme.
35. A dat la o parte piatra de morm6nt.
36. Aqa se numegte sirbdtoarea invierii
Domnului.
37.Marna sa, Fecioara ..., a fost tot timpul
aldturi de Iisus.
38.
$i
l or l i S-a ardtat Ii sus dupa i nvi ere.
39. Acolo S-a ?ndlfat Iisus la patruzeci de zile
dupd Inviere.
40. A fost trimis Apostolilor dupd inallarea la
cer(2 cuvi nte).
rtsst
dg s?t{r[nf,#,f*,
O
Completdnd rebusul, vei obJine pe orizontala
A-B cuvinte spuse de Domnul nostru Iisus
Hristos cdnd era rdstignit pe cruce.
rtffit
ds errg;bur#'re
1. Numeroteazd cele zece porunci in ordinea existentd pe Tablele Legii. Pune acelagi numdr in dreptul
explicaliilor corespun zdtoarc .
I
Sa nu iei numele Domnului
Dumnezeului tdu in desert.
Sd nu ucizi.
Sd nufuri.
Eu sunt Domnul Dumnezeul tdu. sd nu
ai altri dumnezei afard de Mine.
|l
S,t nufii desfrdnat.
Sd nu-lifaci chip cioplit
Si
nici unfel
de asemdnare a vreunui lucru, sd nu te
inchini lor nici sd le slujeSti.
Adu-li aminte ziua odihnei sd o
sfinleSti.
i_J
t-j
l
| ]Sd
nu doreqti nimic din cdte are
.---.1
qproapele
tau.
\ n.
JCinsteSte
pe tatdl tdu
Si
pe mama ta.
*J
Sd nu mdrt.uriseSti strdmb impotriva
aproapetut Mu.
-'r
;*J
t:
j
il
rl
.-J
il
*
'*J
*
'--i
i*-"i
[]
iJ
l;
n
ij
i l
n
*
i-]
J
2. Gdsegte fragmente din lecturile citite de tine in
care sunt incdlcate unele porunci.
impreuni cu colegii tdi organiza{i o discufie,
avdnd in vedere qi urmdtoarele intrebdri :
- Ce porunci au fostincdlcate?
- Persoanele care au inc5lcat poruncile, au fost
pedepsite? De ce?
- Cum pot fi indreptate pdcatele sdvdrgite de
acestepersoane?
- Voi cum a{i putea opri o persoand sd incalce
voia lui Dumn ezeu? Dali exemple.
3. Joc:
,,Eu
incep, tu continui . . . "
Tofi colegii imagina{i-v5 o poveste despre un
copil care obi gnuieqte sd nu iqi asculte pdrinlii.
.
Povestea sd o inceapd un elev qi sd fie
continuatd pe r6nd de ceilalli.
.
Fiecare elev s[ formuleze cdte un enunf prin
care sd arate urmdrile neascultdrii pdrinfilor in
familie, in grupul de prieteni gi la gcoald.
.
Da{i sfaturi acestui copil neascultdtor pentru
a-l alutas6-qi cinsteasci pdrin{ii.
i t
"e
nu doregti s6-{i insuqeqti ceea ce nu-{i
*
aparfine;
sd nu te inchini la stelele cerului;
sd participi duminica Ia Sfdnta Liturghie;
sd nu te porfi necuviincios in bisericd;
sd nu-i superi pe pdrinli gi sd-i asculfi;
sd nu primejduiegti viala cuiva;
si-{i inchini via{a lui Dumnezeu;
sd nu te inchini la lucruri fbcute de mAini
omenegti;
si nu vorbegti urdt despre Dumnezeu;
sd-L iubegti cel mai mult pe Dumnezeu;
si muncegti in timpul celor gase zile ale
sdptdmAnii gi sd sdrbdtoreqti ziua a qaptea ca zl
de odihnd inchinatd Domnului;
s6-i iubeqti qi sd-i asculli pe pdrinfi;
sd nu lagi pe cineva sd moard de foame;
sd nu te uitri la reviste qi filme necuviincioase;
sd nu iei nimic din ce nu este al tdu;
sd ai respectfald de trup;
s5 nu dai vina pe cineva pentru o faptd pe care
nu a frcut-o;
sI nu min{i;
sd inapoiezi ceea ce ai imprumutat;
s5-Ji recunoqti toate gregelile;
sd te rogi pentru parinlii tai;
sd recunoqti cd egti creqtin ortodox.
ffT?==='*".
?HE:.=':::'i::.=
rtusfi
d,g 0troil"il,tfrilrtr,
l. a)Precizeazdindiciile dupd care pot fi recunoscu{i sfin{ii din imaginile de mai
jos.
b) Scrie numele sfinlilor din aceste imagini.
c)Precizeazdzllele de prdznuire ale sfinlilor din imaginile urmdtoare.
INDICII:
NUME:
oern sAneAtoRtRtr: DATA SARBATORTRTT:
2. a) Inconjoard doar cuvintele care exprimd insugirile(virtulile)
sfinlilor recunosculi in imaginile de
mai sus:
n6dejdea
smerenie
cural
ur6
egoism
rdutate
cumptarea
dragosk
wednicie
bldnd{e
creffnla
nedreptate
ingamfare
drePt
ascultare mandria
laqitatna
b) Alcdtuiegte un scurt text prin care sd
justifici
prezen[avirtulilor
la sfinlii despre care ai inv5lat in
acest capitol.
3, Precizeazd modalitdli de cinstire ale sfinJilor despre care ai inv[lat in acest capitol.
@
furnruglr*i
ta trgt#,t*i{l srsFtlnd,.
l. Organizeazd"impreund
cu colegii tdi, sub indrumarea profesorului
de religie, o discuJie despre modul in
care creqtinii se pregdtesc pentru intdmpinarea sdrbdtor Ii Na;terii Domnului.
2. Otganizati-vdin_echipe.
Realiza{i in cadrul fiecdrei echipe afi;e care sd prezinte cdt mai multe aspecte
legate de modul sdrbdtoririiNa;terii Domnurui. Face{i o expozilie!
inainte de a incepe lucrul, luafi in disculie aspecte care sunt striine modului corect de a sdrbdtori
Na;terea Domnului (de exemplu: Spe.r sd
9d;tig
multri bani anul acesta la colindat; S-ar putea sd ajung
;i
pe la bisericd, cd doar n-am maifost de la Pa;ti pe acolo; in prima zi de Crdciun, voifi pe pdrtie de ti prlmo
ord a diminelii, doar e vacanld, nu-i a;a?; Abia a;tept sd vind Crdciunul, cdct voi *dnro pe sdturate o
mullime de bundtdtri etc.).
-
Prin sticla aproape inghelatd a
ferstrei,
vdd cum cad
fulgi
mari de zdpadd. Nori cenuqii plutesc
deasupra satului pregdtit de sdrbdtoare. Mirosul cartofilo, ,i t" ,o, orui in sobd se rdsp1nieste in
camera luminatd de limbile defoc ce
ldsnesc
dinjarul dogoritor.
Peste cdteva zile va
fi
Anul Nou . Atunci vor rdsina din nou clopoleii qi
frumoasele
urdturi ale
P_lltguSorului.
Dupd obicei, sdrbdtoritul
familiei
va
fi
atunci bunicul *ru, ," poartd numele Sfyntului
Vasile.
Din sertarul bibliotecii scot clopolelul care, dupd un an de aqteptare, umple camera cu clinchetul sdu
vesel.
- Cum e, Laurenliu,
{i-aipregdtiturdtura?
- Da, bunicule, de-abia astept sd merg cu pluguSorul.
- Ia, spune-mi, te rog,
Stii
tu ce este
,,pluguSorul" ?
-
$tiu,
bunicule, cum sd nu...! e poezia pe care o spun copiii de Anul Nou cdnd strigd veseli
,,Hddi!
Haddi ! . .. " Doar n-o sd-mi spui acum cd tu nu
Stii
ce esti?
-
$tiu, stiu,
cum sd nu7 Cdnd eram catine, mergeam cupluguqorul, dar atunci totul era... attfet.
- T^" rog, bunicule, povesteSte-mi...
cum era?
- In aiunul Anului Nou, ne imbrdcam toli in haine de sdrbdtoare
Si,
purtdnd in mdini zurgdtdi gdldgioSi,
buhaiul ce mugea din greu
si
bice care pocneau de se auzeau de la uniapdt la celdlalt al sitului, *"rgno*
de la o casd la alta, rostind urarea ce-o
stiam
de la pdrinlii nostri;
Ahooo!... Ahooo... ! Ci dinmun{iintunecoSi,
,,
S e ar e Sfantului Va s i I e
Fie-vdboieri de bine
Demultisor a-nserat
Darnoi amintdrziat
Deuratammai ura,
Dar ne temem c-om 'nopta
$i
nu suntem de p e- aco I ea,
Sd
fitri,
b oieri, s dndto
s
i,
Seara SfdntuluiVasile
Sdvdfie tot spre bine,
La multri ani cu sdndtate,
Sdvd dea Domnul de toate,
S-aibd
Si
plugarii parte !
Haddi ...! Hdddi ...!
Oprili, copii!"
-
$ivdprimeau
toli gospodarii?
-
- Daaa, taarefrumos mai era! Totri sdtenii ne primeau cu mare drag. Dupd ce treceam pe la toli oamenii
din sat, ne grdbeam sd aiungem acasd cdci, la miezul noplii, toatefimilttle din sat meigeau la bisericd,
pentru a-I mul\umi lui Dumnezeu pentru anul ce a trecut
Si
a primi binecuvdntarea pentri anut ce urma sd
vind. Astdzi numaivin cu tolii labisericd...
-
Dar tu de
faci
cu clopolelul acela? Ia spune-mi ce urdturd ai pregdtit tu pentru anul acesta? Hai sa
facem
o repetilie! Ce spui?
*
leclie din orele aflate la dispozipia profesorului
@
6BN 978.606-807E-04.5