A fi sau a nu fi : iat-ntrebarea,

E oare mai de laud s suferi

n sinea ta, sgeile i pratia
Norocului vrjma, sau mai degrab
S te-narmezi n faa unei mri
De zbucium i prin lupt s-o rpui ?
S mori, s dormi... nimic mai mult. S tii
C printr-un somn poi pune-odat capt
Durerii sufleteti i-attor chinuri
Ce-s partea crnii, iat o-ncheiere
Spre care nzuim. S mori, s dormi ;
S dormi poate visnd ? Aici st totul.
Ce vise-n somnul morii poi visa
Cnd am scpat vremelnicei strnsori ?
E tocmai ce ne-ndeamn-a pregeta,
i-aici se afl i acea-ndoial
Ce d restritii-o via att de lung.
O, cine-ar mai rbda dispreul, biciul
Acestor vremi i-obida asupririi,
Jignirea-adus numelui de om,
Durerea dragostei ne'mprtite,
Trufia dregtorilor, dreptatea
Zbavnic, btaia din picior
Pe care vrednicia rbdtoare
O tot ndur de la nedestoinici,
Cnd linitea i-ar cpta-o singur
C-un vrf de jungher.
Cine-ar sta s-i duc
Povara vieii-n geamt i sudori,
De n-ar fi spaima de ceva de-apoi,
De rmul netiut de unde nimeni
N-a mai venit i care ne-ngrozete
Fcndu-ne mai lesne s-ndurm
Urgiile de-aici, dect s tindem
Spre altele pe care nu le tim.
i cugetul ne schimb-n biei miei,
nct firescul chip al hotrrii
Sub raza slab-a gndului plete,
i-avnturile cele mai mree
Sub semnu-acesta se abat din drum
i pier ca fapt.