CHARLES DICKENS

NOTE DIN AMERICA

CUPRINS:
Plecarea 27
Traversarea oceanului 38
De la Worcester la New York: 7
New York !"
P#ila$el%#ia &i te'ni(a ei "3
Was#in)ton **+
De la Cincinnati la ,ouisville %e un va%or- &i $e la ,ouisville la St. ,ouis %e un
altul *37
Sclavia *3
Cuv/nt $e 0nc#eiere *77
Ta1el 1io1i1lio)ra2ic *8"
3%recieri critice *"3
Te'e *"8
P,4C3R43.
Nu voi uita nicio$at5 ui'irea 'ai 'ult co'ic5 $ec/t serioas5 cu care- 0n
$i'inea(a 6ilei $e 3 ianuarie *8+2- a' $esc#is u&a &i 'i7a' v/r/t ca%ul 0n 8ca1ina $e
lu9: $e %e 1or$ul %ac#e1otului ;ritanici- cu o $e%lasare $e una 'ie $ou5 sute $e tone
av/n$ $estina(ia <ali2a9 &i ;oston &i $uc/n$ cu sine curierul3 'a=est5(ii sale.
>a%tul c5 aceast5 ca1in5 $e lu9 2usese re6ervat5 s%ecial %entru 8$o'nul C#arles
Dickens &i $oa'n5: reie&ea at/t $e li'%e$e- 0nc/t %/n5 &i 'intea 'ea 0ns%5i'/ntat5
i61uti s5 %ricea%5 ? $u%5 1ile(elul %rins cu un ac $e %la%u'a su1(ire ca 2oaia $e cea%5- ce
aco%erea o saltea tot at/t $e su1(ire- 0ntins5 ca un %lasture %e o lavi(5 %e care nu %rea
ve$ea' cu' s7ar 2i %utut coco(a cineva. 3ceasta s5 2i 2ost oare ca1ina $e lu9 0n =urul
c5reia s7au 0nv/rtit 6i &i noa%te- $e 'ai 1ine $e %atru luni $e 6ile- $iscu(iile $oa'nei &i
$o'nului C#arles Dickens@ 3sta s5 2i 2ost 'ult visata c5'5ru(5 inti'5 $es%re care
$o'nul C#arles Dickens- cre6/n$ cu t5rie 0n %revi6iunile sale- %re6isese c5 va con(ine
'5car o cana%elu(5- &i $es%re care $oa'na sa- cu un 'o$est- $ar 'inunat si'( al
%ro%or(iilor- s%usese $in ca%ul locului c5 nu va %utea cu%rin$e 'ai 'ult $e $ou5 cu2ere-
0n vreun col( 'ai ascuns %rivirilor ? cu2ere care- constata' acu'- nu %uteau 2i trecute
%rin u&5- &i cu at/t 'ai %u(in 0n)#esuite 0n ca1in5- a&a cu' nu %o(i v/r0 o )ira25 0ntr7un
)#iveci $e 2lori@
3ceast5 cu&c5 $e nelocuit- cu totul $e%ri'ant5 &i %ro2un$ a1sur$5- nu avea nici 0n
clin nici 0n '/nec5 cu acele alcovuri si'%le &i $r5)u(e- ca s5 nu s%une' s%len$i$e- Ao%ere
ale unei '/ini $e artistB $e %e lito)ra2ia 1ine l5cuit5 ce at/rna 0n 1iroul a)en(iei $e voia=
$in ,on$ra. Sau- %e scurt- aceast5 ca1in5 $e lu9- nu %utea 2i altceva $ec/t o )lu'5 1un5 a
c5%itanului- n5scocit5 &i tra$us5 0n 2a%t nu'ai &i nu'ai %entru a te 1ucura 'ai 'ult $e o
a$ev5rat5 ca1in5 $e lu9 ce avea s5 (i se arate nu'ai$ec/t. Iat5 %ro1le'ele %e care-
'5rturisesc- %entru 'o'ent- nu le %utea' $e6le)a- oric/t 'i7a& 2i 2r5'/ntat 'intea. C7
a' a&e6at %e una $intre cele $ou5 stin)#ii $e cote(- a2late 0n ca1in5- uit/n$u7'5 cu o
%rivire li%sit5 $e orice e9%resie la cei c/(iva %rieteni ce urcaser5 %e 1or$ o $at5 cu noi &i
care acu' 0&i r5suceau ca%etele 0n 2el &i c#i%- c5ut/n$ s5 &i le v/re %e u&i(5.
C#iar $ac5 a' 2i 2ost cei 'ai o%ti'i&ti oa'eni $e %e %5'/nt- lovitura 6$rav5n5 %e
care o %ri'ise' 0nainte $e a co1or0 su1 %unte ar 2i %utut s5 ne %re)5teasc5 %entru altele &i
'ai rele- ce aveau s5 cur)5.
3rtistul ? %lin $e 2ante6ie ? $e care %o'enea' 'ai sus 0n25(i&ase- 0n a'intita
ca%o$o%er5- o 0nc5%ere cu o %ers%ectiv5 a%roa%e nes2/r&it5- 'o1ilat5- cu' ar s%une
$o'nul Ro1ins +- 0ntr7un stil $e o s%len$oare 'ai 'ult $ec/t oriental5- &i %lin5 A$ar nu
su%5r5torB $e )ru%uri $e $oa'ne &i $o'ni- e9tre' $e voio&i &i 1ine $is%u&i. Dnainte $e a
co1or0 0n %/ntecele vasului- trecuser5' $e %e %unte 0ntr7o 0nc5%ere lun)5 &i 0n)ust5- care
a$ucea $estul $e 1ine cu un uria& sicriu %rev56ut cu 2erestre laterale- la ca%5t cu o 1iat5
so15 la care 0&i 0nc5l6eau '/inile trei sau %atru c#elneri re1e)i(i $e 2ri)- iar %e 2iecare
latur5- %e toat5 a'e(itoarea ei lun)i'e- se a2la c/te o 'as5 c/t o 6i $e %ost. Deasu%ra
2iec5rei 'ese- 2i9at $e tavanul scun$- se a2la c/te un $ula% 651relit- %lin cu %a#are &i
solni(e- care a'intea- $e%ri'ant- $e '5ri a)itate &i $e vre'e rea.
Desi)ur- n7a' a%ucat s5 v5$ ni'ic $in %re6entarea i$eal5 a acestei ca'ere care-
%/n5 atunci- '5. Dnc/ntase at/t $e 'ult- $ar a' o1servat c5- %5trun6/n$ 0n ca1in5- unul
$intre %rietenii no&tri care se ocu%ase $e 2or'alit5(ile 0n le)5tur5 cu %lecarea noastr5 s7a
0n)5l1enit $eo$at5 &i s7a tras 0na%oi- i61in$u7se $e %rietenul $in s%atele s5u &i e9cla'/n$
cu vocea su)ru'at5:
Eu ne%utin(5F 49clusF Asau ca' a&a cevaB.
Dar $u%5 un e2ort su%rao'enesc- &i7a 'ai venit %u(in 0n 2ire &i- tu&in$ $e vreo
$ou5 ori ca s+G&i $rea)5 )lasul- a stri)at uit/n$u7se 0n acela&i 7Ti'% %rin 0nc5%ere ? cu un
6/'1et lu)u1ru %e care7* a' %arc5 &i acu' 0naintea oc#ilor:
<eiF 15iete- nu cu'va asta e su2ra)eria cea 'ic5 - nuHi a&a@
Preve$ea' cu to(ii care va 2i r5s%unsul: &tia' %rin ce c#inuri trecea a'icul nostru.
Ne vor1ise at/ta $es%re-. Salon:F 0l cucerise i$ealul %ictural $e %e recla'a a)en(iei $e
voia= &iI se nutrise 'ult5 vre'e cu elJ 1a c#iar ne $5$use a 0n(ele)e c5 %entru a7(i 2ace o
i$ee e9act5 $es%re acea 0nc5%ere- tre1uia s5 0n'ul(e&ti cu &a%te $i'ensiunile &i 'o1ilierul
unui salon o1i&nuit- ceea ce tot nu te7ar 2i. 3%ro%iat %rea 'ult $e realitate. C/n$ 0ns5-
$re%t r5s%uns- c#elnerul recunoscu a$ev5rul- cru$ul a$ev5r- 6ic/n$:
3cesta este salonul- $o'nuleF Prietenul nostru se cl5tin5 %ur &i si'%lu su1 e2ectul
loviturii.
Prietenii a%ro%ia(i- care- $es%5r(in$u7se %este c/teva cli%e- vor %une 0ntre ei
2or'i$a1ila 1arier5 a unui noian $e a%e v/n6olite $e v/nturi- se 2eresc ca vreun nor- sau
'5car u'1ra trec5toare a vreunei cli%e $e $e6a'5)ire sau ne'ul(u'ire s5 0ntunece
cu'va scurtul r5)a6 $e %l5cut5 tov5r5&ie $e care 'ai au %arte. Ka'enii a2la(i 0ntr7o ast2el
$e situa(ie trec 0n c#i% 2iresc $e la ase'enea %ri'e sur%ri6e- la #o#ote $e r/s s5n5tosJ &i
%ot s5 '5rturisesc c5 eu unul- coco(at 'ai $e%arte %e stin)#ia 'ai sus a'intit5- a' r/s $in
toat5 ini'a- %/n5 ce sirena vasului a sunat $in nou. 3st2el- 0n 'ai %u(in $e $ou5 'inute-
$u%5 ce a' $at %entru 0nt/ia oar5 cu oc#ii $e ca1ina noastr5- a' c56ut $e acor$. Dn
unani'itate- c5 res%ectiva ca1in5 $e lu9 era cea 'ai %l5cut5 &i 'ai #a6lie n5scocire cu
%utin(5J &i c5- $ac5 ar 2i 2ost '5car cu o &c#ioa%5 'ai 'are- s7ar 2i a=uns la o situa(ie cu
totul $e6a)rea1il5 &i $e%lora1il5. Li ast2el st/n$: lucrurile &i tot $e'onstr/n$ c5 e %osi1il
A(in/n$ u&a 0ntre$esc#is5 &i strecur/n$u7te %rin $esc#i65tur5 ca un &ar%e- ca s5 %o(i intra
sau ie&iB s5 0nca%5 0n o$aie %/n5 &i %atru in&i $eo$at5- &i tot s%un/n$ &i s%un/n$ ce %lin5
$e aer era- cu toate c5 ne a2la' 0nc5 0n $ocuri- &i ce oc#i 2ru'os $e )ea' avea ? ar 2i
%utut r5'/ne $esc#is toat5 6iua A$ac5 vre'ea ar 2i 0n)5$uitB- &i ce #u1lou 'are avea-
a&e6at c#iar $easu%ra o)lin6ii ? o a$ev5rat5 %l5cere s5 te 15r1iere&ti A$ac5 vasul nu s7ar 2i
le)5nat %rea tareB- a' a=uns- 0n cele $in ur'5- la conclu6ia unani'5 c5 era 'ai $e)ra15
s%a(ioas5 $ec/t ne0nc5%5toare: $e&i eu cre$ cu t5rie c5 25c/n$ a1strac(ie $e cele $ou5
%aturi a&e6ate- unul %este altul A$e&i nu'ai co&ciu)ele 'ai %ot %re6enta ase'enea re$use
$i'ensiuniB ca1ina nu era 'ai 'are $ec/t cu%eurile acelea cu %ortiere la s%ate ce7&i
arunc5 %asa)erii a2ar5- 0n stra$5- ca %e ni&te saci cu c5r1uni.
Du%5 ce a' sta1ilit acest lucru s%re $e%lina satis2ac(ie a tuturor %5r(ilor- interesate
&i neinteresate- ne7a' str/ns 0n =urul 2ocului $in ca1ina $oa'nelor ? nu'ai $in $orin(a $e
a ve$ea cu' arat5. 4ra ca' 0ntunecoas5- $e 1un5 sea'5J $ar cineva a s%us: 8;ine0n(eles
c5 va 2i lu'inoas5- 0n lar):- %5rere %e care to(i ne7a' 0nsu&it7o- r5s%un6/n$ ca ni&te
ecouri: 8;ine0n(eles- 1ine 0n(eles:J $e&i ar 2i e9tre' $e )reu s5 s%un ce ne 25cea s5 cre$e'
una ca asta. D'i a'intesc $e ase'enea c5- $u%5 ce a' )5sit &i e%ui6at 0nc5 un su1iect $e
consolare- $atorat 0'%re=ur5rii c5 aceast5 ca1in5 a $oa'nelor era al5turi $e ca1ina
noastr5- &i c5 ne era oric/n$ la 0n$e'/n5 s5 st5' acolo- &i $u%5 ce a' r5'as o cli%5
t5cu(i- cu o1ra=ii s%ri=ini(i 0n %al'e &i uit/n$u7ne la 2oc- cineva- $in )ru%ul nostru s%use-
cu aerul sole'n ai7unuia care a 25cut o $esco%erire:
Ce 1un tre1uie s5 2ie aici vinul 2iert cu 'iro$eniiF
3sta ne7a i'%resionat )ro6av $e %l5cut %e to(iJ ca &i c/n$ ca1inele ar 2i con(inut
0ntr70nsele cine &tie ce 'iro$enie care ar $a 2ierturii o $es5v/r&ire cu ne%utin(5 $e atins- 0n
orice alt5 %arte a )lo1ului.
3%oi- 2e'eia $e serviciu- 2oarte ocu%at5 s5 scoat5 cear&a2uri &i 2e(e $e 'as5 curate
$in 0nse&i %/ntecele cana%elelor- &i $in ni&te $ul5%ioare n56$r5vane Acu un 'ecanis' at/t
$e in)enios- 0nc/t te a%uca $urerea $e ca% c/n$ le ve$eai cu' se $esc#i$ unul $u%5 altulB
te a'e(ea cu activitatea ei care te 25cea s5 consta(i 0n %er'anen(5 c5 2iecare un)#er &i
2iecare 'o1il5 'ai era &i altceva $ec/t ceea ce ar5ta s5 2ie- &i c5 era $oar o curs5 &i o
&arlatanie &i o taini(5- al c5ror rost '5rturisit era $e 2a%t cel 'ai %u(in 2olositor.
Du'ne6eu s7o 1inecuv/nte6e %e 2e'eia aceea r/e serviciu %entru cucernic
'incinoasa ei relatare cIes%re c5l5toriile care au loc 0n ianuarieF Du'ne6eu s7o
1inecuv/nte6e %entru at/t $e a'5nun(ita rea'intire a travers5rii $e anul trecut- c/n$
ni'eni nu a avut r5u $e 'are- &i toat5 lu'ea a $ansat $e $i'inea(a %/n57n noa%te: 8K
a$ev5rat5 %etrecere $e $ou5s%re6ece 6ile- o c5l5torie $e %l5cere &i #u6ur:. De toate
2ericirile s5 ai15 %arte- %entru 2a(a ei $esc#is5 &i %l5cutu7i )rai sco(ian- care tre6ea 0n
tovar5&a 'ea $e c5l5torie a'intiri $e acas5J &i %entru vre'ea 1un5 &i vinturiie %rielnice
%e care le %revestea Atoate $e7a7n$oaselea- alt2el nu 'i7ar 2i nici %e =u'5tate a&a $e
$ra)5BJ &i %entru 'iile $e ni'icuri %line $e tact 2e'inin- %rin care- 25r5 s5 le 0'1ine
'e&te&u)it 0ntr7un tot- ci %las/n$u7le c/n$ tre1uia &i un$e tre1uia- ne7a ar5tat ritos c5 toate
tinerele 'a'e $e %e un 'al al 3tlanticului erau la $oi %a&i $e co%ila&ii lor l5sa(i %e 'alul
cel5laltJ &i c5 ce:a ce neini(ia(ilor le %5rea o c5l5torie serioas5- era- M %entru cei care
0'%5rt5&iser5 taina- o a$ev5rat5 $istrac(ie s5 tot c/n(i &i s5 c#iuiF U&oar5 s57i 2ie ini'a &i
1ucuro&i $e7a %ururi s57i 2ie oc#ii ei veseli.
Ca1ina $e lu9 crescuse %arc5 0n $i'ensiuni- 1a c#iar $evenise $eo$at5 a&a $e
'are- c5 0nce%user5' s5 15)5' $e sea'5 c5 are &i o 2ereastr5 cu $esc#i$ere 0n a2ar5- %rin
care se %utea a$'ira 'area. 3&a c5 ne7a' 0ntors $in nou %e %unte 2oarte 1ine $is%u&i.
3ici $o'nea o at/t $e 2e1ril5 at'os2er5 $e activitate &i %re)5tiri- c5 %arc5 0(i si'(eai
%ulsul iu(in$u7se &i s/n)ele aler)/n$ %rin vine cu o s%orit5 vioiciune 0n acea $i'inea(5
senin5 &i )eroas5. Cor51ii lunecau ele)ant 0n sus &i 0n =os %e 2luviu- iar 15rcu(ele se
61en)uiau Nie a%5J )ru%uri $e oa'eni &e$eau $e7a lun)ul c#eiului- #ol1/n$u7se- cu un 2el
$e 0nc/ntare a )roa6ei la renu'itul vas ra%i$ a'erican. Un )ru% $e oa'eni 8urcau
la%tele:- sau cu alte cuvinte suiau vaca %e 1or$- 0n ti'% ce al(ii 0nc5rcau %/n5 la re2u6
r5citoarele cu %rovi6ii %roas%ete: ca'e t5iac5- le)u'e- %urcei $e7la%te 15i5iori- ca%ete $e
vi(el cu 6ecile- carne $e vac5- $e vi(el- $e %orc- &i %5s5ri cu ne'iluita. 3l(ii r5suceau
o$)oane &i inn)#ii $e c/l(iJ c/(iva co1orau 1aloturi )rele 0n cal5. Ca%ul o2i(erului conta1il
? cu o e9%resie $e total5 %er%le9itate ? a1ia se 65rea $in 'i=locul 'al$5rului i'ens $e
1a)a=e ale %asa)erilor. P5rea c5 toat5 lu'ea- &i 2iecare 0n %arte- nu se )/n$ea la ni'eni &i
la ni'ic altceva $ec/t la %re)5tirile acestui i'%resionant voia=. Soarele scli%itor &i rece.
3erul tare al $i'ine(ii- a%a un$uit5 $e #ul5- %un(ile aco%erite cu o %o=)#i(5 ai15 &i su1(ire
$e )#ea(5 care trosnea ascu(it &i voios su1 %asul cel 'ai u&or- totul era 'inunat. Li c/n$-
$in rtou %e (5r'- ne 0ntoarser5' %rivirea &i v56ur5' sus %e catar) nu'ele vasului alc5tuit
$in ste)ule(e colorate- &i al5turi 2lutur/n$ 2ru'osul stea) a'erican cu $un)i &i stele ?
$ru'ul $e trei 'ii re 'ile &i 'ai 1ine ce ne a&te%ta &i- 'ai 'ult $ec/t orice- %ers%ectiva
a1sen(ei $e &ase luni 0nc#eiate nu. Ni se 'ai %5rur5 lucruri $e'ne $e luat 0n sea'5- &i 0n
'intea 'ea '5 &i ve$ea' 0ntors iar5&i acas5 0n %lin5 %ri'5var5- %e acela&i Co1ur) Dock
$in ,iver%ool.
Nu '7a' in2or'at %rintre cuno&tin(ele 'ele $in lu'ea 'e$ical5 $ac5 su%a $e
(estoas5 &i %unciui rece- vinul $e R#in &i $e C#a'%a)ne- cel ro&u- &i toate celelalte
in)re$iente incluse $e o1icei 0n cantit5(i neli'itate la o 'as5 1un5 ? 'ai ales atunci c/n$
ale)erea e l5sat5 %e sea'a $es5v/r&itului 'eu %rieten- $o'nul RaaleO $e la <otel 3$el%#i
? erau calculate &i %entru a su%orta o c5l5torie %e 'areJ sau $ac5 o si'%l5 costi(5 $e 'iel
cu un %a#ar $ou5 $e Peres nu s7ar 2i $ove$it 'ai %u(in tur1ulente 0n sto'acul c5l5torului
%e 'are. Du%5 %5rerea 'ea- ori %roce$e6i cu %ru$en(5- ori 25r5- 0n a=unul %lec5rii %e
'are- totu'a eJ &i- vor1a ceea- tot acolo a=un)i.
Q Note $in 3'erica.
Kricu' 0ns5- &tiu c5 'asa $in 6iua aceea a 2ost 25r5 $iscu(ie ? %er2ect5J a cu%rins
toate $elicatesele %e care le7a' in$icat &i 0nc5 'ulte altele &i a' onorat7o a&a cu' se
cuvenea. Li 'ai. Ltiu c5- %rintr7o tacit5 0n(ele)ere- evita' cu to(ii orice alu6ie la 6iua $e
'/ine: cu' se 0nt/'%l5 %ro1a1il 0n rela(iile $intre un te'nicer $elicat &i un $e(inut %rea
si'(itor care va 2i s%/n6urat 0n $i'inea(a ur'5toareJ alt'interi- lucrurile au 'ers 1ine &i-
0n )eneral- era' $estul $e 1ine $is%u&i.
C/n$ veni $i'inea(a ? $i'inea(a aceea ? &i ne 0nt/lnir5' la 'icul $e=un- era
curios s5 ve6i cu' c5uta' s5 evit5' orice %au65 0n conversa(ie &i ce )ro6av $e vesel era
2iecareJ $ar veselia 2or(at5 a )ru%ului nostru se'5na tot at/t cu reala sa stare $e s%irit-
cu' se'5na la )ust 'a65rea $e ser5- $e cinci )uinee ! s2ertul- cu aceea crescut5 su1 cerul
li1er- sc5l$at5 0n rou5- 0n aerul &i 0n %loaia cerului.
Cu c/t ne a%ro%ia' 0ns5 $e ora unu ? ora suirii %e 1or$ ? aceast5 veselie %5lea
tre%tat- 0n ciu$a tuturor e2orturilor contrarii- %/n5 c/n$- la ur'a ur'elor- c#estiunea
$evenin$ cu totul $is%erat5- renun(ar5' la orice %re25c5torie. Dnce%ur5' s5 ne 0ntre15'
$esc#is: un$e vo' 2i '/ine &i %oi'/ine la aceea&i or5- &i a&a 'ai $e%arteJ &i7i 0nc5rcar5'
%e cei care aveau s5 se re0ntoarc5 noa%tea 0n ora& cu 2el $e 2el $e 'esa=e ce tre1uiau s5
a=un)5 acas5- sau aiurea- 25r5 )re&- 0n cel 'ai scurt ti'% %osi1il $e la sosirea trenului 0n
)ara 4uston SRuare. Li- 0n ase'enea 'o'ente- at/tea co'isioane &i co'%li'ente 0(i vin
0n 'inte- 0nc/t 'ai era' 0nc5 ocu%a(i cu aceast5 trea15 c/n$ ne %o'enir5' $eo$at5
a'esteca(i 0ntr7o 0nv5l'5&eal5 $e %asa)eri &i a'ici ai %asa)erilor- &i 1a)a=e ale
%asa)erilor- to(i &i toate claie %este )r5'a$5 %e %untea unui 'ic va%ora& cu a1uri- I ce7&i
croia- )/2/in$ &i s2or5in$- $ru' s%re va%orul care ie&ise $u%5 a'ia6a trecut5 $in $oc &i
sta(iona acu' ancorat- %e 2luviu.
,at57*F To(i oc#ii se 0n$rea%t5 s%re vasul ce a1ia se $istin)ea %rin cea(a tot 'ai
$eas5 a acelei $u%57a'ie6e $e iarn5J to(i ar5tau cu 'ina 0n aceea&i $irec(ie &i $e
%retutin$eni se au6eau 'ur'ure $e a$'ira(ie &i interes: 8Sai- ce 2ru'os arat5F: 8C/t e $e
ele)antF: C#iar &i $o'nul in$i2erent- cu %5l5ria %e o urec#e &i cu '/inile 0n 1u6unare-
care se'5nase 0n =uru7i at/ta consolare c/n$ 0ntre1ase %e cineva ? c5sc/n$ %lictisit ? $ac5
&i el 8trece $incolo** ? ca &i c/n$ ar 2i 2ost vor1a $e un 1ac $e r/n$ ? %/n5 c#iar &i el
1inevoi s57&i arunce oc#ii s%re va%or &i s5 $ea $in ca% ca &i cu' ar s%une: 8Ce7i $re%t. Li
%ici 0n(ele%tul lor$ ;urlei)# 7 nu s%unea at/t $e 'ult %rin cele1ra7i cl5tinare $in ca%- ca
acest $o'n i'%ortant &i in$i2erent- care 'ai trecuse oceanul A$u%5 cu' a2laser5 to(i cei
$e %e 1or$- nu &tiu 0n ce 2elB $e treis%re6ece ori 25r5 un sin)ur acci$entF
Cai este un %asa)er 2oarte 0n2o2olit- care &i7a atras i'e$iat aversiunea &i ciu$a
celor %re6en(i- 2iin$ %e $at5 ni'icit &i 6$ro1it 'oralice&te- %entru c5 a 0ncercat s5 se
interese6e- cu ti'i$itate- ca' c/t5 vre'e trecuse $e c/n$ se scu2un$ase 1ietul
8Pre&e$inte:8. St5 %ro(5%it c#iar lin)5 $o'nul cel in$i2erent &i 6ice ? cu un va) 6/'1et ?
c5 s%er5 c5 acesta7i un va%or 2oarte soli$J la care- ti%ul- in$i2erent- %rivin$ 0nt/i (int5 0n
oc#ii interlocutorului &i a%oi un$eva- 0n )ol- r5s%un$e nea&te%tat &i co1itor c5 8ar tre1ui s5
2ie:. Du%5 care- %resti)iul ti%ului in$i2erent $eca$e consi$era1il 0n oc#ii celor $e 2a(5- iar
%asa)erii ? cu %riviri s2i $5toare ? 0&i &o%tesc unul altuia c5 o'ul e un '5)ar- un
i'%ostor- &i c5 e li'%e$e c5 #a1ar n7are $e aceste lucruri.
Dar a=un)e' re%e$e %e 1or$ul vasului- al c5rui co& enor'- ele culoare ro&ie-
scoate 2u' cu ne'iluita. D/n$ o %ro'i(5toare $ova$5 a inten(iilor sale serioase. Cu2ere-
)ea'antane- vali6e &i cutii sunt trecute $J n 'in5 0n '/n5 &i s5ltate %e 1or$ cu 'are
)ra15. K2i(erii- ele)ant 0'1r5ca(istau 0n ca%ul sc5rii- a=ut/n$ %asa)erii s5 se suie &i
6oriri$u i %e 'atro6i. Dn cinci 'inute- 'icul va%ora& cu a1uri e co'%let )ol &i vasul e
ase$iat cie aceast5 ulti'5 0nc5rc5tur5 $e oa'eni care %e $at5 inva$ea65 lotul 1uiOcrn$u7
se %rin 2iecare col(i&orJ roin$ %e su1 %unte- Ao1or/n$ $e7a val'a cu %ro%riile lor 1a)a=e &i
%r7uc'n$u7se %este 1aiele altoraJ cui15ri ** cu7se con2orta1il %rin c altora- &i cro in$ o
#ara1a1ur5 $e ne$escris atunci c/n$ $5$eau s5 ias5- c56nin$ u7se- ca ni&te a%uca(i-: 5
$esc#i$5 toate u&ile 0nc#ise &i 0n)r5'5$in$u7sc s5 treac5 %rin tot 2elul $e locuri 0n2un$ate-
%e un$e nu7i nici o trecereJ tri'i(/n$ ana%o$a oa'enii $e serviciu- cu %5rul lor cre(-
0ncolo &i 0ncoace %e %un(ile r/eoiile $e 1ri65- $u%5 tre1uri $e ne0n(eles- cu ne%utin(5 cIe
e9ecutatJ &i- %e scurt- cre/n$ o 65%/caaii ne'ai%o'enita. In 'i=locul acestui v/r2ce=- ti%ul
i'%asi1il- care %are s5 nu ai15 nici un 2el $e 1a)a=e ? &i nici un %rieten '5car ? se
%reu'1l5 a)ale %e %untea $e sus- %u25in$ cal' $intr7un tra1ucJ &i cu' aerul s5u
ne%5s5tor 0l ri$ic5 $in nou 0n sti'a acelora care au r5)a6ul s57i ur'5reasc5 'i&c5rile- $e
2iecare $at5 c/n$ se uit5 0n sus s%re catar)uri- sau 0n =os s%re %un(i- sau 0ntr7o %arte- to(i se
iau $u%5 el- ca &i cu' s7ar 0ntre1a $ac5 nu cu'va a o1servat ceva neo1i&nuit- &i s%er/n$
c5- 0n ca6 a2ir'ativ- va avea 1un5tatea s57i anun(e.
Dar ce se ve$e@ Lalu%a c5%itanuluiF Li iat57* &i %e c5%itan 0n %ersoan5. Pe le)ea
'ea- 65u- era c#iar o'ul care tre1uiaF Un o'ule( s%rinten- 1ine 25cutJ o 2a(5 ro&covan5
care %arc5 te 0n$ea'n5 s57i &i rin)i $eo$at5 a''$ou5 '/inileJ &i ni&te oc#i cinsu(i-
al1a&tri- 0n care 0(i iace %l5cere s5 te o)lin$e&ti. 8Tra)e clo%otulF: Din)- $in)- $in). C#iar
&i clo%otul e )r51it. 83cu'- %e (5r' ? cine se 0ntoarce %e uscat@: 8Du'nealor- $in
%5cate:. 3u %lecat &i nici nu &i7au luat '5car r5'as 1un. 3#- iat57i- 2ac se'ne s%re noi
$in va%ora&. 8,a reve$ereF ,a reve$ereF: De trei ori- ei nou5J 0nc5 $e trei ori- noi c5tre eiJ
0nc5 $e trei- ei c5tre noi: &i au $is%5rut.
S5 2aci naveta- 0ncolo &i 0ncoace- $e o sut5 $o oriF 3ceast5 a&te%tare %entru ulti'ii
saci cu scrisori e 'ai ne%l5cut5 ca orice. Dac5 a' 2i %utut %orni 0n 'i=locul acc7stor
'ani2esta(ii- a' 2i avut o %lecare triu'2al5J $ar s5 6aci aici 0nc5 $ou5 ceasuri &i 'ai 1ine-
0n %/cla u'e$5- s5 nu 2ii nici acas5- nici %a $ru'- asta te cu2un$5 tre%tat 0n cea 'ai
su'1r5 %lictiseal5 &i %roast5 $is%o6i(ie. Un %unct 0n cea(5- 0n s2/r&it. 4ste &alu%a %e care o
a&te%t5'F C5%itanul a%are %e %untea $e co'an$5- cu %/lnia $e vor1itJ o2i(erii trec la
%osturiJ toii oa'enii sunt )ataJ s%eran(ele a'or(ite ale %asa)erilor re0nvie- 1uc5tarii se
o%resc $in 0n$eletnicirile lor savuroase &i scot ca%ete curioase %rin oc#iurile $e )ea'.
Lalu%a a1or$ea65 vasuiJ sacii sunt tra&i sus &i arunca(i $eoca'$at5 %e %unte %a un$e se
ni'ere&te. Dnc5 trei acla'a(ii- &i7n ti'% ce %ri'a ne 'ai r5sun5 0n urec#i- vasul tresalt5 ca
un )i)ant care toc'ai %ri'e&te su2larea vie(iiJ cele $ou5 ro(i 'ari" se rosto)olesc cu
2urie- %entru %ri'a $at5- &i no1iiul vas- cu v/ntul &i curen(ii 0iTI%in)in$u7* $in s%ate-
$es%ic5 '/n$ru a%a 0ns%u'at5.
TR3S4RS3R43 KC43NU,UI.
3' '/ncat cu to(ii 0'%reun5 0n 6iua aceeaJ &i era' o societate $estul $e
i'%resionant5J nu 'ai %u(in $e o%t6eci &i &ase $e %ersoane. Sasul 2iin$ intrat a$/nc 0n
a%5- %lin cu' era cu co'1usti1il &i cu at/(ia %asa)eri %e 1or$- iar vre'ea 2iin$ 1un5- a1ia
se si'(ea 1alansarea- a&a c5 nici n7a%ucar5' s5 ter'in5' 1ine 'asa- &i %/n5 &i cei 'ai
ne0ncre65tori %asa)eri %rinseser5 un 'are cura=J iar cei care $i'inea(a- la universala
0ntre1are: 83i r5u $e 'are@: r5s%unseser5 %rintr7o ne)a(ie cate)oric5- re%licau acu' sau
%e un ton in$i2erent: 83F nici 'ai 'ult nici 'ai %u(in $ec/t oricare altulI*T- sau 25r5 $e
nici o consi$era(ie $e or$in 'oral r5s%un$eau se'e(: 8NuF8 1a 0nc5 &i cu un 2el $e iritare-
%arc5 vr/n$ s5 'ai a$au)e: 83& vrea s5 &tiu- $o'nule- ce7ai v56ut- ro)u7te- anu'e Ia
'ine- $e7'i %ui 0ntre1area astaF:
Cu tot acest aer $e cura= &i 0ncre$ere- n7a' %utut s5 nu 1a) $e sea'5 c5 $oar
%u(ini 'ai r5'0neau s57&i 1ea vinulJ &i c5 toat5 lu'ea era cu%rins5 $e o $ra)oste
neo1i&nuit5 $e aer li1erJ &i c5 locurile %re2erate &i cele 'ai r/vnite erau cele $e %e l/n)5
u&5. ,a ceai- $e ase'enea- venir5 'ult 'ai %u(ini $ec/t 2useser5 la 'as5J &i w#ist * se
=uca 'ai %u(in $ec/t era $e a&te%tat. Totu&i- 0n a2ar5 $e o $oa'n5 care se retr5sese cu
oarecare )ra15 $e la 'as5- 0n$at5 $u%5 ce a 2ost servit5 cu o %ul%5 $e 'iel )ras- $e toat5
2ru'use(ea &i cu ni&te ca%ere 2oarte ver6i- nu se iviser5 alte victi'eJ iar %li'1area &i
2u'atul &i 15utura $e coniac 0n$oit cu a%5. Cereu 0ns5 0n aer li1er- continuaser5
nestin)#erit- %/n5 %e la vreo uns%re6ece c/n$ 8stin)erea** Anici un 'arinar- c#iar $ac5 nu
ar avea $ec/t &a%te ore vec#i'e- nu (i7ar vor1i $es%re 'ersul la culcareB $eveni cuv/ntul
$e or$ine. K lini&te )rea se a&ternu 0n locul 1oc5nitului nes2/r&it al tocurilor %e sc/n$ura
%un(ilor- &i 0ntrea)a 0nc5rc5tur5 o'eneasc5 se str/nse $e$esu1t- 0n a2ar5 $e c/(iva #oinari
care- ca &i 'ine- 3e te'eau s5 co1oare 0n ca1inele lor.
Unuia- neo1i&nuit cu ase'enea scene- aceast5 or5 t/r6ie %e 1or$ i se %are
i'%resionant5. C#iar 'ai t/r6iu ? c/n$ &i7a %ier$ut $in noutate ? acest ti'% al no%(ii a
continuat s5 ai15 %entru 'ine un iIar'ec $eose1it. Dntuneci'ea %rin care enor'a 'as5
nea)r5 0&i croie&te $ru'ul $irect &i si)urJ a%a ce 2rea'5t5- %e care o au6i 1ine- $ar %e care
a1ia o $eslu&e&tiJ $/ra lat5 &i scli%itoare ce se las5 0n ur'a va%oruluiJ oa'enii la %osturi-
scrut/n$ atent 0n noa%te- cu siluete ce a1ia s7ar $eslu&i %e 2on$ul 0ntunecat al cerului- $e
nu &i7ar %ro2ila u'1ra %e s%u6eala scli%itoare a stelelorJ c/r'aciul la roat5- cu ca$ranul
lu'inos 0n 2a(57i- unic %unct $e lu'in5 0n 1e6n5- lic5rin$ ca un lucru viu- 0n6estrat cu
0n(ele%ciune $ivin5J t/n)uirea v/ntului %rintre 'acarale- %ar/'e &i lan(uriJ lu'ina care
r561ate a2ar5 %rin 2iecare cr5%5tur5- un)#er sau )e'ule( $e %e %unte- ca &i cu' 0n vas ar
ar$e un 2oc ascuns- )ata s5 i61ucneasc5 %rin 2iecare $esc#i65tur5- s5l1atic- cu %uterea 25r5
stavil5 a 'or(ii &i $istru)erii. ,a 0nce%ut- &i c#iar c/n$ acest ti'% al no%(ii &i lucrurile
c5rora acesta le 0'%ru'ut5 o via(5 nou5- $evin ceva 2a'iliar- e )reu- st/n$ sin)ur &i
a$/ncit 0n )/n$uri- s5 $esco%eri %ro%or(ia a$ev5rat5 a 2or'elor &i a contururilor.
K1iectele 0&i sc#i'15 2a(a $u%5 ca%riciul 2ante6ieiJ ca%5t5 2or'e $e lucruri l5sate $e%arte
0n ur'5J iau as%ectul 1ine cunoscut al locurilor $ra)i- &i c#iar le %o%ulea65 cu u'1re.
Str56i- case.
K$5iJ c#i%uri at/t $e ase'5n5toare cu cele ale unor oa'eni cunoscu(i- c5 '5
0n2rico&au cu realitatea lor care 0ntrecea cu 'ult ? 'i se %5rea 'ie orice %utin(5 $e a7i
evoca %e cei a1sen(i- acu' se n5&teau su1it $in o1iecte a c5ror real5 0n25(i&are &i
0ntre1uin(are o cuno&tea' la 2el $e 1ine ca %ro%riile 'ele '/ini.
Dns5 cu aceast5 oca6ie- '/inile 'ele- &i %icioarele a&i=$erea- 0n)#e(/n$u7'i $e7a
1inelea- '5 tr5sei- %e la 'ie6ul no%(ii- $e$esu1t. Nu era con2orta1il acolo. 4ra )ro6av $e
stri'tJ &i era i'%osi1il s5 nu si'(i %re6en(a unui a'estec e9traor$inar $e 'irosuri
ciu$ate- ce nu se %oate 0nt/lni 0n ait5 %ar ,e $ec/t %e va%or- un 'iros a&a $o su1til- ce
%are/7(i %5trun$e %rin to(i %orii- a'estecat cu r/1u2neii $e cal5. Nevestele a $oi $intre
%asa)eri- una 2iin$ c#iar a 'ea- 65cea $e=a 0n c#inuri- $nr t5cute- %e cana%ea- iar
ca'erista uneia $in $oa'ne Atot a 'eaB era )#e' %e %o$ea- 1lesl: ? '/n$u7&i soarta &i
i61in$u7&i $e ni&te cutii r5t5cite ca%ul 0nc5rcat $e 1i)u$iuri. Cai 0nt/i- 2iece lucru 0&i
sc#i'1a %o6i(ia- 0nclin'$u7se neo1i&nuitJ ceea ce constituia o situa(ie- %rin ea 0ns5. Ui-
)reu $e su%ortat. ,5sase'- $e c/teva cli%e- u- a $esc#is5 %e un %lan u&or 0nclinat &i c/n$
'5 0ntorsei s7o 0nc#i$- o a2lai 0n slava cerului. 3%oi- 2iecare sc/n$ur5- 2iecare le'n
sc/r(/ia $e %arc5 vasul ar 2i 2ost 25cut $in nuieleJ &i acu'a trosneau toate cu' trosnesc 0n
2oc cr5cile uscate. Nu era $ec/t o solu(ie: s5 '5 culcJ $eci '5 $usei la culcare.
3%roa%e aceea&i %oveste &i 0n ur'5toarele $ou5 6ile- $e&i avea' un v/nt $estul $e
%rielnic &i ti'%ul se 'en(inea uscat. 3' citit 'ult 0n %at A$ar nici %/n5 a6i nu &tiu ceBJ
ie&ea' uneori- 15l515nin$u7'5- %e %unteJ 1ea' coniac rece cu un $e6)ust in$escri%ti1il
&i '5 0ne5%5(ina' s5 ron(5i %es'e(i tariJ nu era' 1olnav- $ar nici 'ult nu 'ai avea'.
Di'inea(a celei $e7a treia 6ile. Sunt tre6it %e nea&te%tate $e un (i%5t $es%erat al
so(iei 'ele- care '5 0ntrea15 $ac5 nu sunte' 0n %ri'e=$ie. C5 ri$ic &i '5 uit 0n =ur. Cana
$e a%5 $5n(uia &i s5lta %rin ca1in5 ca un $el2inJ catra2usele noastre %luteau toate %e a%5-
a2ar5 $e %anto2ii 'ei care e&uaser5 %e o vali65- ca $ou5 &le%uri $e c5r1uni trase la 'ai
Deo$at5 0i v5$ c5 sar 0n aer &i iat5 c5 o)lin$a ? 0n(e%enit5 0n cuie %e un %erete ? virea65
1rusc &i a=un)e sus %e tavan 0n acela&i ti'% u. 3 $is%are cu totul- &i alta nou5 se casc5 0n
%o$ea. 8 3tunci 0nce% s57'i $au sea'a c5 salonul s7a 0ntors cu 2a(a 0n =as.
Dnainte $e a %utea 0ntre%rin$e ceva 0n le)5tur5 cu. Uceast/ nou5 stare $e lucruri-
vasul se 0n7 8 $rea%i5. Dar nici n7ai a%ucat 1ine s5 s%ui 8Slav5 ceruluiF: c5 iar 0nce%e s57&i
2ac5 $e ca%. N7a%uci s5 r5cne&ti c5 s7a 0ntors- &i $eo$at5 o ia ra6na- ca o 1iat5 vietate
0nne1unit5- &c#io%5t/n$ &i a1ia t0r/n$u7se %rin toate coclaurile &i #/rtoa%ele %osi1ile &i
%oticnin$u7se necontenit. Nici n7a%uci s5 te 0n)ro6e&ti $e cele ce se 0nt/'%la- c5 iat57*
s5rin$ $eo$at5 0n aer. Nici n7a %rins s5 2ac5 s5ritura c5 se &i %r51u&e&te 0n a$/ncuri &i 0nc5
'ai Inainte $e a ie&i $in nou la su%ra2a(5- se 'ai $5 o $at5 %este ca%. 31ia s7a %us %e
%icioare c5 se &i arunc5 0na%oi. Li a&a 'er)e 'ai $e%arte- cl5tin/n$u7se- ri$ic/n$u7se-
615t/n$u7se- s5rin$- $/n$u7se $e7a scu2un$i&ul- $5n(uin$- rosto)olin$u7se- le)5n/n$u7se
&i e9ecut/n$ aceste 'i&c5ri 2ie %e r/n$- 2ie toate $eo$at5 ? %/n5 c/n$ 0(i vine s5 urli-
cer/n$ 0n$urare.
Trece un 15iat $e serviciu- 2 ? ;5ieteF
Da- v5 ro)@F
Ce s7a 0nt/'%lat@ Cu' se c#ea'5 asta la voi@
Carea ca' %roast5- $o'nule- &i v/nt $in 2a(5F
S/nt $in 2a(5F Dnc#i%ui(i7v5 la %rora vasului- o 25%tur5 o'eneasc5- un 2el $e
Sa'son ** )i)antic- cit cincis%re6ece 'ii $e Sa'soni )i)antici ie&in$ $in 'are 0naintea
cor51iei &i o%intin$u7se s7o $ea 0n$5r5t- %ocnin$7o $re%t 0ntre oc#i $e c/te ori 0ncearc5 s5
0nainte6e un %as. Dnc#i%ui(i7v5 0ns5&i cora1ia- cu toate vinele u'2late- trosnin$ 0n2rico&at-
=urat5 s5 'ear)5 'ai $e%arte- ori s5 'oar5- 0nc#i%ui(i7v5 v/ntul care url5- 'area care
'u)e&te &i %loaia r5%5in$: tustrei coali6a(i- cu 2urie- + 0'%otriva vasului. I'a)ina(i7v5
cerul su'1ru &i s5l1atic- &i norii 0n 0n(ele)ere cu valurile- 2or'/n$ un alt ocean- 0n aer.
3$5u)a(i la toate acestea tro%5iturile $e %e %un(i &i cori$oareJ 6)o'otul I %a&ilor )r51i(iJ
r5cnetele r5)u&ite ale 'arinarilorJ )/l)/iala a%ei %rin )5urile $e scur)ere $in %ere(ii
vasului &i- %e $easu%ra- la intervale- tala6urile care '5tur5 %untea cu un 1u1uit %relun) &i
lu)u1ru- ase'enea tunetului au6it 0ntr7o 1olt5 ? iat5 ce este 8v/ntul $in 2a(5: al acestei
$i'ine(i $e ianuarie.
Nu 'ai vor1esc $e ceea ce s7ar %utea nu'i 6)o'otele $o'estice ale vasuluiJ $e
%il$5- 6)o'otul $e sticl5rie &i vesel5 s%art5- oa'eni $e serviciu c56/n$ $e7a 1er1eleacul-
tu'1ele 1utoaielor $es%rinse $in loc- &i 6ecile $e sticle $e 1ere 61ur/n$u7ne %e $easu%ra
ca%ului- &i (i%etele ascu(ite &i $e loc 0ncura=atoare- scoase- %rin $iversele ca1ine $e lu9 $e
cei &a%te6eci $e %asa)eri care nu 2use7 M ser5 0n stare s5 'ai vin5 la 'as5 $in cau6a r5ului
$e 'are. De asta nici nu 'ai vor1esc: c5ci $e&i- tot ascult/n$ acest concert a' 65cut ti'%
$e vreo = trei7%atru 6ile- nu cre$ s57l 2i ur'5rit 'ai 'ult I $e vreun s2ert $e 'inut- $u%5
care interval '5 culca' $in nou- su2erin$ $e un cu'%lit r5u $e 'are.
N7avea' r5u $e 'are- s5 2i' 1ine l5'uri(i- 0n 0n(elesul o1i&nuit al cuv/ntului: a&
2i $orit s5 a' a&a cevaJ ci 0ntr7o 2or'5 %e care n7a' 'ai v56ut7o &i $es%re care n7a' au6it
$e c/n$ sunt- $e&i 25r5 0n$oial5 ? tre1uie s5 2ie un lucru 2oarte o1i&nuit. V5cea' a&a- toat5
6iua- cu $es5v/r&ire a%atic &i rese'natJ nu si'(ea' nici o1oseal5- n7avea' nici o $orin(5
$e a '5 ri$ica sau $e a '5 vin$eca- sau $e a 'ai lua aerJ nici curio6itate- nici )ri=i- nici
re)rete- $e nici un 2elJ at/ta nu'ai I 0'i a$uc a'inte c5- 0n aceast5 total5 in$i2eren(5-
0ncerca' totu&i un 2el $e 1ucurie ascuns5- o veselie $ia1olic5 ? $ac5 ase'enea stare
letar)ic5 %oate 2i 0nno1ilat5 %rin aceast5 $enu'ire ? la )/n$ul c5 so(iei 'ele 0i era %rea
r5u ca s57'i 'ai %oat5 vor1i. Ni'ic nu '5 'ai %utea sur%rin$e. Dac5 0n str52ul)erarea
unei cli%ite $e $or $e acas5- 0ntruc#i%at5 0n e2e'era i'a)ine a 2actorului nostru %o&tal ?
cu %elerina7i staco=ie &i cu clo%o(elul lui ? acesta 'i7ar 2i a%5rut 0n 2a(a oc#ilor- 0n aceast5
cu&c5- 6iua7n a'ia6a 'are- scu6/n$u7se c57i a&a $e 'urat $in cau6a $ru'ului %e valuri- &i
'i7ar 2i 0n'/nat o scrisoare cu o slov5 1inecuv/ntat5- sunt si)ur c5 nu '7ar 2i 'irat c/tu&i
$e %u(in: a& 2i 2ost c#iar %er2ect satis25cut. Dac5 Ne%tun 0n %ersoan5 ar 2i intrat 0n ca1in5
cu un rec#in %r5=it 0n2i%t 0n tri$ent- a& 2i socotit acest eveni'ent $re%t o 0nt/'%lare c/t se
%oate $e 2ireasc5.
U K $at5 ? o sin)ur5 $at5 '5 %o'enii %e %unte. Nu &tiu cu' a=unsese' sus- sau ce
'5 0n$e'nase s5 '5 $uc- $ar '7a' tre6it acoloJ &i 0nc5 0'1r5k cat $e sus %/n5 =os. Cu o
'anta lar)5 &i cu ni&te H ci6'e enor'e- 0n care n7ar 2i intrat nici un o' cu'inte- 0n #alul
$e sl51ire 0n care '5 a2la'. 4ra' acolo 0n %icioare- c/n$ $eo$at5- 0ntr7o scli%ire $e
luci$itate- )/n$urile 'i se 2i9ar5 %e ceva. Nu &tiu %e ce anu'e. Poate s5 2i 2ost &e2ul
ec#i%a=uluiJ sau %oate %o'%a $e %e %unteJ sau %oate vaca. Nu %ot s%une ca' c/t a' stat
acoloJ o 6i sau o '/nu(5. D'i a$uc a'inte c5 0ncerca' s5 '5 )/n$ese la ceva Ala orice $in
lu'ea asta lar)5- 25r5 %re2erin(eB- $ar 25r5 nici un re6ultat. Nu %utea' '5car s5 $eose1esc
cerul $e 'areJ c5ci ori6ontul %5rea 1eat &i 'i se 0nv/rtea ca tur1at 0naintea oc#ilor 0n toate
$irec(iile. C#iar 0n acea stare $e ne%utin(5 ? 0l recunoscui totu&i %e ti%ul in$i2erent st/n$
0n 2a(a 'ea: 0'1r5cat 'arin5re&te 0ntr7un costu' %5ros al1astru- cu o casc#et5 $e I
'u&a'a %e ca%. Dar era' %rea i'1ecili6at- $e&i &tia' cine e- ca s57l %ot se%ara $e
costu'ul s5uJ =: &i 0ncerca' s57l stri)- 0'i a$uc a'inte- ti'onier. Du%5 un interval $e
total5 incon&tien(5- a' $es7 * co%erit c5 %lecase- &i v56ui a%5r/n$ alt c#i% 0n locul lui.
P5rea c5 se cl5tina- &i un$uia $inaintea 'ea $e %arc5 l7a& 2i %rivit %rintr7o o)lin$5
'i&c5toareJ era c5%itanulJ &i7'i %5ru a&a $e nosti'5 2a(a lui- c5 0ncercai s5 6/'1esc.
Du%5 )esturi %5rea c5 'i se a$resea65 'ieJ $ar 0'i tre1ui 'ult ti'% %/n5 s57'i $au
sea'a c5 o'ul '5 0n$e'na s5 ies $in a%a 0n care intrase' %/n5 la )enunc#i- a&a 0'1r5cat
cu' era'. 3' 0ncercat s57i 'ul(u'esc- $ar n7a' reu&it. I61utea' nu'ai s57i 2ac se'n cu
'/na ar5t/n$ s%re ci6'e- sau 0n $irec(ia 0n care %resu%unea' c5 sunt ci6'ele &i s57i s%un
cu o voce %l/n)5toare: 8T5l%i $e %lut5F: oerc/n$ 0n acela&i ti'% ? $u%5 c/te 'i s7a
%ovestit ? s5 '5 a&e6 %e =os- 0n 15ltoac5. D/n$u7&i sea'a c5- era' cu totul ires%onsa1il &i
$eoca'$at5 n5uc- a avut o'enia s5 '5. Con$uc5 0na%oi su1 %unte.
3' r5'as acolo %/n5 '7a' 25cut 'ai 1ine: $e c/te ori 'i se $5$ea s5 '5n/nc
ceva- '5 cu%rini $ea o stare $e nelini&te 'ai rea $ec/t aceea care se %are c5 0i a%uc5 %e
0neca(ii c5rora li se a$'inistrea65 %roce$eul $e a$ucere la via(5. Unul $intre %asa)eri
avea o scrisoare $e reco'an$a(ie c5tre 'ine- $e la un %rieten co'un $in ,on$ra. Ci7a
tri'is7o 0n ca1in5 0nso(it5 $e o carte $e vi6ita c#iar 0n $i'inea(a cu 8v/ntul 0n 2a(5:. C7a
nec/iit 'ult5 vre'e )/n$ul c5 acest $o'n ar %utea 2i 1ine s5n5tos &i c5 '7o 2i a&te%t/n$
$e o sut5 $e ori %e 6i s57l vi6ite6 0n salon. Ci7* 0nc#i%uia' o 2i)ur5 $intre acelea t5iat- 0n
%iatr5 ? %e care n7o %o(i nu'i o' ? care te 0ntrea15- cu o 2a(5 ru'en5 $e s5n5laie. Li cu
vow %uternic5- ce7W 2i aia r5u $e '. T-. Li $ac57i 0ntr7a$ev5r a&a $e %5c5tos %e c/t se
s%une. 3cest )/n$ '5 tortura cu'%litJ &i nu cre$ c5 a' si'(it vreo$at5 o sa3 t: s2: c A.ie
sau o iX aaa 'are $ec/t atunci c/n$ a' au6it c5 $octorul vasului a tre1uit s5 a%lice %e
1urta acestui 6$rav5n $o'n o cata%las'5 cu 'u&tar. Sin$ecarea 'ea a 0nce%ut $in
'o'entul %ri'irii acestei ve&ti.I
>5r5 0n$oial5 c5 a' 2ost 0ntru aceasta a=utat &i $e o 2urtun5 care s7a st/rnit u&or
%ri7n a'ur) ? ca' a 6ecea 6i $e la %lecare ? &i care a (inut- cu o 2urie n. Seu cresc/n$5-
%/n5 $i'inea(a- a2ar5 $o vreun ceas 0nainte $e 'ie6ul no%(ii- c/n$ s7a 'ai %otolit. Cal'ul
ne2iresc al acelui ceas 0ns5 era at/t $e 0ns%5i'/nt5tor &i $e )reu $e 0n$urat- 0nc/t
reia2oucnii ea ei violent5 a 0nse'nat a%roa%e o u&urate.
Nu voi uita nicio$at5 ca6nele %rin care a trecut vasul %e 'area 0n2uriat5 $in acea
noa%te. 8K 8. >i eaist/n$ %e lu'e ceva 'ai r5u@: era o 0ntre1are %e care o au6ea' $e c/te
ori toate lucrurile $in =urul t5u alunecau &i se i61eau- &i c/n$- cu sik. Euicin(5- era 2oarte
)reu s57(i i'a)ine6i un c#in 'ai )roa6nic %entru un cor% ce %lute&te %e a%5- a'enin(at 0n
%er'anen(5 s5 se $uc5 la 2un$. Dar nici cea 'ai vie i'a)ina(ie nu7&i %oate 0nc#i%ui
%eri%e(iile unui va%or 0ntr7o noa%te $e iarn5- 0n 'i=locul 3tlanticului $esl5n(uit. S5 s%ui
c5 va%orul e aruncat %e o coast5- catar)urile 0n2un$/n$u7se 0n valuri- &i c5- s5rin$ iar la
loc- se %r5v5le&te %e cealalt5 coast5- %/n5 c/n$ un val enor' 0l %lesne&te cu 6)o'otul a o
sut5 $e tunuri )rele &i7l a6v/rle 0na%oiJ c5 se o%re&te 0n loc- &ov5ie &i se cutre'ur5 ca
a'e(it- &i a%oi- cu o 6v/cnitur5 n5%ra6nic5- se n5%uste&te 0nainte ca un 'onstru 0nne1unit-
ca s5 2ie $o1or/t- 15tut- strivit &i 0'1r/ncit $e 'area 0n2uriat5J s5 s%ui c5 tunetul- 2ul)erul-
)rin$ina &i %loaia &i v/ntul se 1at #ain %entru 0nt/ietate ? c5 2iecare sc/n$ur5 )e'e &i
2iecare cui (i%5- &i 2iecare stro% $e a%5 $in i'ensitatea oceanului url5 %e li'1a lui ? nu
0nsea'n5 ni'ic. S5 s%ui c5 totul e )ran$ios- &i 0n2ior5tor- &i ori1il %este '5sur5- nu
e9%ri'5 ni'ic. Cuvintele nu %ot re$a- 'intea nu %oate cu%rin$e. Doar visul %oate evoca
acest 2eno'en 0n toat5 2uria &i tur1area lui.
Li totu&i ? 0n 'i=locul acestor s%ai'e ? '5 a2la' 0ntr7o situa(ie at/t $e ri$icol5-
0nc/t nu7'i %utea' st5%/ni r/sul- cu' a& r/$e acu' $e orice alt inci$ent cara)#ios
0nt/'%lat 0n 0'%re=ur5rile cele 'ai vesele cu %utin(5. S%re 'ie6ul no%(ii navi)a' %e ni&te
valuri care n5v5leau %rin c#e%en)uri- i61eau $e %erete u&ile $e $easu%ra &i %5trun$eau-
url/n$ 2urioase- =os 0n ca1ina $oa'nelor- s%re $es%erarea $e ne)r5it a so(iei 'ele &i a unei
'icu(e $oa'ne sco(iene care ? 0n treac5t 2ie s%us ? tri'isese c5%itanului- %rin 2e'eia $e
serviciu- un 'esa= %rin care 0i cerea s5 instale6e 0n$at5- 0n v/r2ul 2iec5rui catar) &i sus %e
co&- c/te un %aratr5snet ca s5 2ereasc5 vasul $e %r5%5$. 3ceste $oa'ne &i su1reta $es%re
care a' 'ai %o'enit erau at/t $e 0n2rico&ate- 0nc/t eu- ne'ai&tiin$ ce a& 'ai 2i %utut 2ace
cu ele- '5 )/n$ii $esi)ur s5 caut s5 le $au un 0nt5ritor. Li cu' nu 'i7a venit altceva 'ai
1un 0n 'inte- 0n cli%a aceea- $ec/t coniac 2ier1inte- le7a' u'%lut $e)ra15 un %a#ar. Cu'
0ns5 nu se %utea sta 0n nici un 2el 25r5 $e s%ri=in- 2ur5 a6v/rlite una %este alta %e col(ul
unei cana%ele lun)i ? 2i9ate %e tot lun)ul %eretelui ca1inei ? un$e- cra'%onate una $e
alta- a&te%tau %arc5 s5 se 0nece. C/n$ toc'ai '5 a%ro%ia' $e ele cu leacul 0n '/n5- )ata
s57l a$'inistre6- cu 'ulte vor1e $e '/n)/iere- celei 'ai a%ro%iate %aciente- care nu7'i
2u $e6n5$e=$ea v56/n$u7le cu' se rosto)olesc 0ncet s%re col(ul o%us al cana%elei. Li c/n$
s5 '5 0n$re%t 0ntr7acolo- iara&i cu %a#arul 0ntins- o nou5 6v/cnitur5 0'i =uc5 2esta &i7'i
0ncurc5 toate 1unele inten(ii- arunc/n$u7'i %acientele 0na%oi- 0n col(ul $e un$e o
%orniser5. Cre$ c5 le7a' (inut calea vreun s2ert 2 $e or5 0n sus &i 0n =os %e cana%ea- 25r5 s5
a=un) la vreuna $intre ele- &i c/n$- 0n s2/r&it- le7a' %rins- $in tot coniacul a1ia $e 'ai
r5'5sese vreo lin)uri(5. Pentru a co'%leta ta1loul- e necesar s5 recunoa&te' 0n
su1se'natul- i%oc#i'en $e6a'5)it- un ins 2oarte %ali$- care ulti'a oar5 se 15r1ierise &i
se %ie%t5nase la ,iver%ool- &i ale c5rui sin)ure articole $e 0'1r5c5'inte Aa2ar5 $e
len=erieB erau o %erec#e $e %antaloni )ro&i- $e vre'e rea- o #ain5 al1astr5- a$'irat5
0nainte vre'e %e Ta'isa- la Ric#'on$ *2- &i un sin)ur %a%uc- 0n %iciorul )ol.
Des%re )iu'1u&lucurile la care s7a $e$at va%orul a $oua 6i &i care a 25cut $in %at
%ur &i si'%lu o )lu'5 &i $in orice tentativ5 $e sculare $in %at a2ar5 $oar $ac5 nu %rin
c5$ere ? o i'%osi1ilitate- nici nu 'ai vor1esc. Dar n7a' v56ut $e c/n$ sunt ceva
ase'5n5tor =alnicei %riveli&ti ce 'i s7a P ar5tat c/n$- c5tre a'ia65- '7a' rosto)olit
literal'ente %e %unte.
Cerul &i 'area %5reau unite 0ntr7un 1loc $e un %lu'1uriu )reu &i uni2or'. Nu se
'ai ve$ea ni'ic- nici c#iar %este $e&ertul $e6olat $in =urul nostru- c5ci 'area st/rnea
valuri 'ari &i. Kri6ontul ne 0nc#i$ea ca 0ntr7un enor' cerc ne)ru. S56ut $in aer sau $in
v/r2ul unei st/nci 0nalte u%e (5r'- %eisa=ul ar 2i %5rui i'%un5tor &i '5re( 25r5 0n$oial5- $ar
v56ut $e %e %un(ile u$e &i alunecoase- te i'%resiona $ureros &i7(i $5$ea a'e(eli- 0n ti'%ul
2urtunii $e %este noa%te- 1arca $e salvare 2usese 6$ro1it5 $o un vai- ca o coa=5 $e nuc5 &i
at/rna acu'- 15l515nin$u7se- 0n aer: o 1iata )r5'a$5 $e sc/n$uri ru%te. Po$eaua %un(ii $e
$easu%ra ro(ilor $in s%ate 2usese s'uls5 cu totul. Ro(ile laterale r5'5seser5 $esco%erite &i
0'%ro&cau %untea cu a%5 0n toate %5r(ile. Co&ul- al1 $e sarea $e%us5J catar) urile '5ri-
avariate: %in6eie $e re6erv5 0n(e%enite- co. 7$a=ele 0nno$ate- 0ncurcate- u$e &i $es25cute:
)reu $e )5sit o %riveli&te 'ai su'1r u.
4ra' acu' instalaiJ co'ortauil- %un 1un5voin(5 $oa'nelor- 0n ca1ina lor- un$e-
0n a2ar5 $e noi- 'ai erau nu'ai %atru %asa)eri. Cai 0nt/i- 'ica $oa'n5 sco(ian5 'ai sus
%o'enit5- 0n $ru' s%re New York- un$e ur'a s57&i reva$5 15r1atul care se sta1ilise acolo
$e trei. 3ni $e 6ile.
3%oi- o %erec#e- un t/n5r $e trea15 $in Yorks#ire *3- 0n le)5turi $e a2aceri cu o
societate a'erican5- $o'iciliat toi la New York &i care 0&i $ucea acolo 2ru'oasa &i
t/n5ra7i so(ie- cel 'ai 2ru'os ti% $e t/n5r5 en)le6oaic5 %e care l7a' v56ut vreo$at5 ? a1ia
trecuser5 $ou5 s5%t5'/#i $e c/n$ se c5s5toriser5 ? &i- 0n s2/r&it- o alt5 %erec#e ? tot tineri
0nsur5(ei- =u$ecin$ $u%5 $r5)5l5&eniile %e care &i le s%uneau. Des%re ace&tia $in ur'5 nu
&tiu $ec/t c5 erau o %erec#e ca' ir ? 0tenoas/ &i c5 $oa'na avea un 2i6ic e9tre' $e aI.
Ru)5tor- iar $o'nul c5ra $u%5 sine 'ai 'ulte %u&ti $ec/t Ro1inson Crusoe- %urta o
#ain5- $e v/n5toare- &i a$usese %e 1or$ $oi c/ini 'ari. E/n$/n$u7'5 'ai 1ine. Ci7a$uc
a'inte c5 acesta una 0ntot$eauna 2ri%tur5 cal$5 $e %orc &i 1ea nu'ai 1ere 0n2un$at5-
consi$erin$u7ie o cur5 0'%otriva r5ului $e 'areJ &= c5 lua aceste leacuriJ $e o1icei 0n %atB
6i $e 6i- cu o %erseveren(5 ui'itoare. Pot ins5 a$5u)a- %entru l5'urirea celor curio&i- c5
nu i7au 2ost $e nici un 2olos.
Sre'ea continu/n$ cu 0nc5%5(/nate s5 2ie tot 'ai rea- ne 0n)#esuia' $e o1icei 0n
aceast5 ca1in5- 'ai 'ult sau 'ai %u(in a'5r/(i. ? cu vreo or5 0nainte $e a'ia65- &i ne
a&e6a' %e cana%ele ca sa ne 'ai veni' 0n 2ire. Din c/n$ 0n c/n$- c5%itanul trecaa %e
acolo s5 ne co'unice situa(ia v/ntului.I au certitu$inea sa c5 '/ine se va 0n$re%ta ti'%ul
A%e 'are 0ntot$eauna e si)ur c5 vre'ea va 2i 'ai 1un5 a $oua 6iB- c5 se va '5ri vite6a
%arcursului- &i a&a 'ai $e%arte. K1serva(ii %ro%rii nu %utea' 2ace %entru c5 nu era soare
$u%5 care s5. Ne lu5'. Dar $escrierea unei 6ile va 2i e$i2icatoare %entru toate celelalte
6ile laolalt5. ,at7oF
Du%5 %lecarea c5%itanului- ne a&terne' %e citit- $rca7i $estul5 lu'in5J $ac5 nu-
'o(5i' sau 'ai sc#i'15' o vor15. ,a unu- sun5 un clo%ot- &i 2e'eia $e serviciu intr5 cu
o ti%sie a1urin$5 cu carto2i %r5=i(i &i alta cu 'ere coa%te- &i 2ar2urii cu c5%5(/ni $e %orc-
&unc5- %astra'a- sau cu o %or(ie $e e9celent5 2ri%tur5 la tav5. T515r/' asu%ra acestor
$elicatese- rn/nc5rn cit 'ai 'ult Nave' acu' o %o2t5 $e lu%B &i o (ine' a&a c/t %ute'.
Dac5 2ocul ar$e Auneori se 'ai 2ace &i 2ocB sunte' c#iar veseli- $ac5 nu- 2iecare (ine s5
re'arce c57i stra&nic $e 2ri)- ne 2rec5' '/inile- ne aco%eri' cu #aine &i %altoane- &i ne
a%uc5' iar5&i s5 vor1i'. Sau $or'it5'- ori citi' Acu con$i(ia 'ai sus enun(at5B %/n5 la
ora 'esei. ,a cinci- clo%otul sun5 iar- &i 2e'eia $e serviciu a%are cu alte 2ar2urii $e carto2i
? $e $ata asta 2ier(i ? &i cu 2el $e 2el $e c5rnuri- 25r5 a uita 2ri%tura $e %orc- care tre1uie
luat5 ca o $octorie. Ne a&e65' iar5&i la 'as5 A%arc5 'ai veseli ca r/n$ul trecutBJ
%relun)i' 'asa cu un co'%ot $e 'ere ca' st5tut- stru)uri &i %ortocale- &i ne 1e' vinul &i
coniacul 0n$oit cu a%5. Sticlele &i %a#arele sunt. Dnc5 %e 'as5- &i %ortocalele &i celelalte se
rosto)olesc $u%5 voia lor &i a 15l515nelilor vasului- c/n$ iat5 c5 vine $octorul ? solicitat
%rin invita(ie s%ecial5 ? la %arti$a $e w#ist. I'e$iat $u%5 sosirea lui ne a&e65' te'einic
la =ocJ &i cu' $in cau6a 2urtunii c5r(ile nu vor s5 stea %e %ostav- %une' levatele *+ 0n
1u6unare- %e '5sur5 ce le ri$ic5'. ,a w#ist st5'- cu 'are )ravitate ? 'inus ti'%ul c/t
se ia ceaiul ? %/n5 %e la uns%re6ece- c/n$ a%are c5%itanul- cu %5l5ria le)at5 %e su1 15r1ie
&i 0n costu' $e ti'onier- l5s/n$ o 1alt5 $e a%5 %e locul un$e st5. ,a aceast5 or5 =ocul $e
c5r(i se ter'in5 &i %e 'as5 a%ar $in nou sticlele &i %a#areleJ &i $u%5 o $iscu(ie %l5cut5 $e
vreo or5 $es%re vas- %asa)eri &i $es%re alte lucruri 0n )eneral- c5%itanul Acare nu se $uce
nicio$at5 la culcare &i nu7i nicio$at5 %rost $is%usB 0&i ri$ic5 )ulerul- )ata $e %lecare- ne
str/n)e '/inile la to(i &i iese a2ar5 0n 2urtun5- vesel- %arc5 ar 'er)e ia o ono'astic5.
C/t %rive&te nout5(ile 6ilnice- nu $uce' li%s5 $e loc. Des%re cutare %asa)er se
s%une c5 a %ier$ut %atrus%re6ece lire la $ou56eci &i unu ieri- 0n salonJ un altul 0&i 1ea 0n
2iecare 6i sticla $e &a'%anie- $e&i A2iin$ $oar un 1iet 2unc(ionarB ni'enea nu &tie cu' $e7i
$5 '/na. Ca&inistul &e2 a $eclarat c5 $e c/n$ e9ist5 n7a 'ai a%ucat ase'enea ti'%uri ?
voia s5 s%un5 vre'e ? c5 %atru a=utoare i s7au 0'1oln5vit &i au l5sat lucrul istovi(i. C/teva
ca1ine au 2ost inun$ate &i 0n toate %5trun$e a%a. ;uc5tarul vasului- su)/n$ %e ascuns
w#iskO $in sticlele s%arte- a 2ost )5sit 1eat- &i l7au stro%it cu %o'%a $e incen$iu %/n5 s7a
tre6it. To(i c#elnerii c5$eau- se rosto)oleau %e sc5ri %e la ora 'eselor &i u'1lau cu
%lasturi li%i(i %retutin$eni. ;rutarul s7a 0'1oln5vitJ la 2el %l5cintarul. Un o' nou- teri1il
$e in$is%us- care a 2ost %us s5 (in5 locul %l5cintarului- a 2ost %ro%tit $e ni&te 1utoaie )oale
$e %eretele unei ca1ine $e %e %unte &i c/n$ i s7a %oruncit s5 0ntin$5 2oile $e %l5cint5- o'ul
a %rotestat cu t5rie A2iin$ un te'%era'ent e9tre' $e (/2nosB- s%un/n$ c5 'oare nu'ai
$ac5 se uit5 la a&a ceva. Nout5(iF Dou5s%re6ece o'oruri %e uscat n7ar 2i 2ost 'ai
interesante ca aceste 'ici inci$ente %e 'are.
D'%5r(i(i 0ntre =ocul $e c5r(i &i nout5(i $e 2elul acestora- a' a=uns Aa&a 15nuia'B 0n
ra$a %ortului <ali2a9 *- 0n a cincis%re6ecea noa%te- cu v/ntul %otolit &i su1 clar $e lun5-
c/n$ $eo$at5 vasul se 0'%ot'oli 0ntr7un 1anc $e n5'ol. ;ine0n(eles- toat5 lu'ea n5v5li
%e %unteJ %ara%etele 2ur5 %e $at5 luate cu asalt &i 0n c/teva 'inute se cre5 o stare $e
con2u6ie )eneral5 cu' nu &i7o %utea $ori $ec/t in$ivi$ul cel 'ai anar#ic $in 2ire.
Pasa)erii- 1aloturile- 1utoaiele cu a%5. Li toate 'aterialele )rele 2ur5 0n)#esuite la
%u%5 s%re a ri$ica %rora- iar vasul 2u re%e$e $e)a=at- iar $u%5 %u(in5 navi)are 0nainte- s%re
un &ir sus%ect $e o1iecte a c5ror a%ro%iere 2usese se'nalat5 c#iar la 0nce%utul ciocnirii
%rin stri)5te %uternice $e 8St/nci la 1a1or$ &i $u%5 'ult5 'anevrare a ro(ilor cu lo%e(i &i
$u%5 'ai 'ulte lans5ri ale %lu'1ului $e son$a= la o a$/nci'e tot 'ai 'ic5- aruncar5'
ancora 0ntr7un loc ciu$at %e care ni'eni %e 1or$ nu7* recuno&tea- $e&i era %5'/nt
%retutin$eni 0'%re=ur &i at/t $e a%roa%e- c5 ve$ea' clar le)5n/n$u7se ra'urile co%acilor.
4ra $estul $e 1i6ar- 0n lini&tea no%(ii- &i 0n ne'i&carea $e 'oarte ce %5rea c5 se
crease %rin sto%area 1rusc5 &i nea&te%tat5 a 'a&inilor care ne 1onc5niser5 &i ne %u25iser5
0n urec#i at/ta a'ar $e 6ile- s5 o1servi se'nele unei nes%use 'ir5ri 0nti%5rite %e 2iecare
2a(5- 0nce%/n$ cu o2i(erii- continu/n$ cu to(i %asa)erii &i %/n5 la 2oc#i&tii care ie&eau $e
$e$esu1t- unul c/te unul- str/n)/n$u7se 0ntr7un )ru% tuciuriu %e lin)5. C#e%en)ul s5lii
'a&inilor &i sc#i'1/n$ o1serva(ii 0n. 3%te. Du%5 ce se ai uncar5 0n v56$u# c/teva rac#ete
&i se traser5 c/teva 0'%u&c5turi $e alar'5- 0n s%eran(a 6a$arnic5 $e a %ri'i. Un r5s%uns
sonor sau lu'inos $e %e (5r'- se #ot5r0 s5 se tri'it5 o 1arc5 la 'al. 4ra nosti' s5 ve6i cu
cit5 )ra15 se o2ereau unii %asa)eri s5 %lece la (5r' 0n aceast5 1arc5: %entru 1inele %u1lic-
evi$entJ nu %entru c5 ar 2i socotit c5 vasul s7ar a2la 0n %ri'e=$ie sau c5 ar 2i ericol s5 se
r5steaJ ne %e o %arte 0n ca6 $e re2lu9. Cu 'ai %u(in nosti' era s5 ve6i c/t $e ne%o%ular
a=unsese 1ietul ti'onier 0ntr7un sin)ur 'inut Con$usese vasul $e ia 0nce%ut ? $in
,iver%ool ? &i se re'arcase cu str5lucire ea un 1un &i 'ucalit %ovestitor $e anec$ote.
,at57i totu&i %e aceia&i oa'eni care r/seser5 cel 'ai tare $e )lu'ele sale- a)it/n$u7&i
%u'nii su1 nasul lui- co%le&in$u7* cu i'%reca(ii &i 0n2ier/n$u7* ca %e un tic5losF
Dn cur/n$ 1arca se 0n$e%5rt5- cu un 2ar. Li cu 2el $e 2el $e se'nale lu'inoase
al1astre la 1or$- &i 0n 'ai %u(in $e o or5 era 0na%oiJ o2i(erul &e2 al e9%e$i(iei a$use cu sine
un ar1ust tin5r- $estul $e )rosciur- s'uls cu r5$5cini cu tot- s%re a lini&ti anu'i(i %asa)eri
care intraser5 la 15nuial5 c5 au 2ost 0n&ela(i &i atra&i 0ntr7un nau2ra)iu- alt'interi n7ar 2i
cre6ut 0n ru%tul ca%ului c5 oa'enii au 2ost 0ntr7a$ev5r la (5r'- ci c5 s7au 0nv/rtit $oar
%u(in %rin cea(5- nev56u(i- 0na$ins ca s57i 0n&ele &i s5 %un5 la cale %ieirea %asa)erilor. Ca%i
lanul nostru %rev56use 0nc5 $e la 0nce%ut c5 tre1uia s5 2i' 0ntr7un loc nu'it 8Tree5toarea
$e r5s5rit:- &i c#iar a&a era- 4ra ca' ulti'ul loc $in lu'e 0a care a' 2i %utut avea vreo
trea15 sau vreo ra(iune $e a ne )5si- $ar cea(a su1it5 &i %ro1a1il vreo eroare $in %artea
ti'onierului 2useser5 cau6a. 4ra' 0ncon=ura(i $e %ro'ontorii- st/nci &i 1ancuri $e nisi%J
$ar ne strecuraser5' ? $in 2ericire ? 0n sin)urul Ioc si)ur ce se %utea )5si. U&ura(i $e
aceast5 co'unicare- &i $e asi)urarea c5 trecuse' $e re2lu9- ne re0ntoarser5' 0n ca1ine la
trei ceasuri $in noa%te.
3 $ouaJ ? i- %e la vreo nou5 =u'5tate $i'inea(a- toc'ai '5 0'1r5ca'- c/n$ un
6)o'ot '5 at2a. Se %e %unte. C/n$ %5r5sise' %untea ast57noa%te- cerul era 0ntunecat-
ce(os &i u'e$- iar 0n =urul nostru str52uiau ni&te $ealuri %ustii. 3cu'a 0ns5 luneca' %e
a%a lini&ti Ut a unui 2luviu lat- cu uns%re6ece 'ile %e or5- ca stea)urile 2lutur/n$ voios-
oa'enii ec#i%a=ului 0'1r5ca(i 0n uni2or'ele $e %ara$5 &i o2i(erii la 2el. Soarele str5lucea
ca 0ntr7o su%er15 $i'inea(5 $e a%ril 0n 3n)liaJ %5'/ntul ce se 0ntin$ea $e%arte %e a'1ele
'aluri era s'5l(at cu %ete lu'inoase $e 65%a$5 &i c5su(e al1e $e le'n- cu oa'eni 0n %ra).
Tele)ra2ul 0n 2unc(iune- stea)urile ar1orate- antre%o6itele r5s5rin$ 0n 2a(a oc#ilor-
va%oare- c#eiuri %line $e lu'e- 6)o'ote 0n $e%5rtare- stri)5te- oa'eni &i co%ii t5in$ valea
$e7a $re%tul- 0n )oan5- s%re $i)J totul era 'ai scli%itor &i 'ai vesel- 'ai %roas%5t %entru
oc#ii no&tri neo1i&nui(i $ec/t %ot ar5ta cuvintele. Ne 0n$re%tar5' s%re un c#ei ticsit $e o
'are $e ca%ete ri$icate s%re noiJ o luar5' $e7a lun)ul 'alului &i acostar5' $u%5 c/teva
stri)5te &i c/teva 0ncor$5ri $e ca1luri. Nici nu se aruncase 1ine %untea c5 ne &i n5%ustir5'
? c/(iva ? s%re (5r' &i %5&ir5' iar5&i %e %5'/ntul tare &i 1unF
Cre$ c5 acest <ali2a9 ne7ar 2i %5rut oricu' un rai- $e&i nu era $ec/t o localitate
cu' nu se aiIl5 'ai ur/t5 &i 'ai %licticoas5. Dar ora&ul 0n sine &i locuitorii s5i 'i7au l5sat
o i'%resie 'inunat5- %e care o %5stre6 %/n5 0n 6iua $e a6i. Li '7a' 0ntors 0n (ar5 nu 25r5
re)retul $e a nu 2i %utut trece a $oua oar5 %e aici %entru a 'ai str/n)e o $at5 '/inile
%rietenilor ce 'i7i 25cuse' 0n 6iua aceea.
Toc'ai se 0nt/'%la s5 ai15 loc $esc#i$erea Consiliului ,e)islativ &i a 3$un5rii
Eenerale- cere'onie la care 2or'ele res%ectate la 0nce%erea unei noi sesiuni a
Parla'entului 0n 3n)lia erau at/t $e %recis i'itate- &i cu at/ta )ravitate %re6entate- la o
scar5 'ai 'ic5- 0nc/t (i se %5rea c5 %rive&ti West'insterul *! %rin cel5lalt ca%5t al unui
telesco%. Euvernatorul ? 0n calitate $e re%re6entant al 'aiest5(ii sale ? %ronun(5 ceea ce
%utea nu'i 'esa=ul tronului*7. S%use ce avea $e s%us- 1ine &i so1ru. Cu6ica 'ilitar5 $e
a2ar5 atac5 cu 'ult5 vi)oare Eo$ save t#e Yueen *8- 0nainte ca e9celen(a sa s5 2i ter'inat
ulti'ul cuv/nt. Pu1licul acla'a- cei $in5untru a%lau$au- cei $e a2ar5 cl5tinau $in ca%:
%arti$ul )uverna'ental era $e %5rere c5 a 2ost un $iscurs 2or'i$a1il- o%o6i(ia $eclara c5
'ai %rost nici c5 se %o'eniseJ a%oi %re&e$intele &i 'e'1rii Ca'erei 3$un5rii se retraser5
$e la 1ar5 %entru a sc#i'1a o )r5'a$5 $e %5reri &i a nu 2ace 'ai ni'ic. Li %e scurt- totul
ur'a &i %ro'itea s5 ur'e6e- e9act $u%5 acela&i ti%ic ca &i la noi 0n (ar5- 0n oca6ii si'ilare.
Kra&ul e a&e6at %e coasta unui $eal- $o'inat- 0n v/r2- $e o 2ort5rea(5 0nc5
neter'inat5. Cai 'ulte str56i late &i 2ru'oase %ornesc $in v/r2ul $ealului s%re (5r' &i se
0ntretaie cu altele- %aralele cu r/ul. Casele sunt- cele 'ai 'ulte- $e le'n. Pia(a e
a%rovi6ionat5 $in 1el&u)- &i ali'entele sunt e9tre' $e ie2tine. Ti'%ul 2iin$ neo1i&nuit $e
1l/n$ %entru acel anoti'%- s5niile nu circulauJ 0n sc#i'1 se %uteau ve$ea 'ulte %rin cur(i
&i un)#ere- erau a&a $e 1o)at 0'%o$o1ite- c5 ar 2i %utut 2i oric/n$ 2olosite $re%t care
ale)orice 0ntr7un s%ectacol $e la circul lui 3stleO M. Viua era $eose1it $e 2ru'oas5- aerul
tare &i s5n5tos- iar as%ectul )eneral- acela al unui ora& vesel- #arnic &i %ros%er.
3' stat acolo &a%te ore- s5 l5s5' &i s5 %ri'i' %o&ta. Dn s2/r&it- $u%5 ce ne
a$unar5' catra2usele &i %asa)erii Ainclusiv vreo $oi7trei in&i $e elit5 care- 0n2ru%t/n$u7se
%rea 0n voie $in stri$ii &i &a'%anie- 2useser5 )5si(i lun)i(i %e s%ate 0n nesi'(ire %e str56i
l5turalniceB 'otoarele 2ur5 %use $in nou 0n 2unc(iune &i luar5' $irec(ia ;oston.
D/n$ iar5&i $e ti'% 2urtunos 0n )ol2ul >un$O- ne 'ai 15l515nir5' ? ca 'ai 0nainte
? 0nc5 o noa%te &i o 6i. 3 $oua 6i $u%5 a'ia65- a$ic5 s/'1ata- 22 ianuarie- un re'orc#er
a'erican ne 0nt/'%in5 s5. Ne %ilote6e- &i %u(in $u%5 aceea- %ac#e1otul ;ritania- %lecat
$in ,iver%ool $e o%ts%re6ece 6ile- 2u anun(at %rin tele)ra2 la ;oston.
Cre$ c5 nu %ot nicicu' e9a)era interesul cu care 0'i 0ncor$a' %rivirea c/n$
%ri'ele cr/'%eie $e %5'/nt a'erican a%5rur5 ca ni&te 'u&uroaie $e c/rti(5 ce cre&teau
%e nesi'(ite $in 'area ver$e &i 2or'/n$ o linie ne0ntreru%t5 $e7a lun)ul coastei. Un v/nt
ascu(it ne 1iciuia o1ra=iiJ (5r'ul era 0n)#e(at 1ocn5 &i era un )er 6$rav5n. 3erul 0ns5 era
a&a $e li'%e$e- uscat &i lu'inos- 0nc/t te'%eratura era nu nu'ai su%orta1il5- ci c#iar %:
cut5.
3' r5'as %e %unte- 6)/in$u7'5 la tot ce ve(i ca' 0n =urul 'eu- &i nu reu&ea' s5
'ai cu%rin$ at/tea %riveli&ti- c#iar $e7a& 2i avut oc#ii lui 3r)us * &i i7a& 2i a(intit lar)
$esc#i&i %e 2iecare 0n a <5 $irec(ie: $ar nu voi 'ai %ovesti toate acestea ca s5 nu lun)esc
ca%itolul. Nici nu voi %o'eni $ec/t 0n treac5t ? $es%re )re&eala 'ea- ca str5in- care
cre6use' c5 un )ru% $e %ersoane e9tre' $e active- ce se c5i araser5 %e 1or$ cu riscul le(ii
%e c/n$ ne a%ro%ia' $e c#ei- erau vin65tcri $e 6iare $in #arnica 1reasl5 a celor $e acas5.-
$e&i c/(iva $intre ei aveau %etrecute %e $u%5 )/t ni&te %on(i $e %iele %line cu 6iare &i to(i
(ineau 0n 'in5 ni&te 2oi 'ari $e #/rtie-. C/n$- 0n realitate- er r. I c#iar $irectorii 6iarelor
res%ective- care luau %ersonal 0n %ri'ire vasul A$u%5 cu' '7a in2or'atI un $o'n cu un
2ular $e lin5 0'%letit5B 8%entru c5 le %l5ceau sen6a(iileF: ? 3i un)e s5 %reci6e6 c5 unul
$intre ace&ti n5v5litori- cu o a'a1ilitate %ro'%t5 ? %entru care 0i 'ul(u'esc aici cu
recuno&tin(5 ? o lu5 0nainte- s5 ne re(in5 ca'ere Ia #otel &i c5- atunci c/n$ 0l ur'ai $e
0n$at5- '5 tre6ii )r51in$ $u%5 $/nsul- %rin ni&te cori$oare lun)i- i'it/n$ 25r5 s5 vreau
'ersul $o'nului T. P. Cooke: i- $intr7o nou5 'elo$ra'5 nautic5.
D4 ,3 WKRC4ST4R ,3 N4W YKRZ.
Worcester. R/ul Ccnnecticu0. <art2or$.
New <aven. S%re New York.
P5r5sin$ ;ostonul*" s/'15t5 $u%57a'ia65- Ua *H. 2e1ruarie- ne 0n$re%tar5' %e
alt5 linie 2erat5 k s%re Worcester: un or5&el $rn:u( $in Noua 3n)lie- un$e aran=ase' s5
r5'/ne' su1 %ri'itorul aco%eri& al )uvernatorului- %/n5 luni $i'inea(a.
3:J ie ora&e &i or5&ele $in Noua 3n)lie 8 A$intre care 'ulte ar 2i luate 0n 3n)lia
$re%t sateB re%re6int5 tot at/t $e 1ine 3'erica rural5 c/t re%re6int5 %o%ula(ia lor %e
a'ericanul rural. ;ine 0n)ri=itele %a=i&ti &i live6ile ver6i $e acas5 nu se 0nt/lnesc %e aiciJ &i
iar1a- 0n co'%ara(ie cu cea $e %e 2ru'oaseIJ@ noastre o)oare &i i6la6uri %are vul)ar5-
as%r5
[ &i s5l1atic5J $ar %retutin$eni $ai cu oc#ii $e costi&e $o'oale- $ealuri line- v5i
0'%5$urite &i r/uri s%rintene. >iecare s5tuc $e coloni&ti 0&i are 1iserica &i &coala sa
r5s5rin$ %rintre aco%eri&urile al1e &i ar1orii u'1ro&iJ 2iecare cas5 e 'ai al15 ca la%teleJ
2iecare =alu6ea vene(ian5 'ai ver$e $ec/t orice ver$e- &i 0n 2iecare 6i 2ru'oas5- cerul e $e
un al1astru nes%us $e al1astru. Un v/nt ascu(it &i uscat &i un 0n)#e( u&or 0nt5riser5 at/ta
$ru'urile c/n$ ca' co1or/t la Worcester- 0nc/t 25)a&urile c5ru(elor se trans2or'aser5 0n
creste $e )ranit. 3ceea&i i'%resie %uternic5 $e %ros%e(i'e %retutin$eni. Toate cl5$irile
ar5tau ca &i cu' ar 2i 2ost construite &i vo%site c#iar 0n $i'inea(a aceea &i ar 2i %utut 2i
$e'ontate iar5&i a $oua 6i 25r5 %rea 'ult5 15taie $e ca%. Dn aerul %roas%5t al serii- 2iecare
linie se contura $e o sut5 $e ori 'ai %recis5. Colona$ele- %ure- ai$o'a unui $ecor- nu
aveau 'ai 'ult5 %ers%ectiv5 $ec/t un %o$ c#ine6esc $e %e o cea&c5 $e ceai- &i cu toate
astea erau at/t $e 1ine calculate- 0nc/t nu %uteai s5 te 0n$oie&ti $e 'enirea lor %ractic5.
Crestele ca la'a $e 1rici ale c5su(elor i6olate %5reau c5 taie v/ntul care &uiera $easu%ra
lor 25c/n$u7* s57&i ascut5 )lasul. Ein)a&ele locuin(e $e le'n- 0n s%atele c5rora soarele
a%unea 0ntr7o iri6are incan$escent5- erau %arc5 str5ve6ii &i (i se %5rea cu ne%utin(5 ca
oa'enii s5 se %oat5 ascun$e acolo- 2eri(i $e %rivirile celor $ina2ar5. C#iar %e acolo un$e
se ve$ea 2ocul ar6/n$- %rin )ea'urile 25r5 %er$ele ale vreunei case 0n$e%5rtate- 0(i 25cea
i'%resia c5 a1ia 2usese a%rins &i c5 nu $5 c5l$ur5J &i 0n loc $e a tre6i 0n 'inte i'a)inea
unei o$5i inti'e- 0nseninat5 $e 2e(ele celor ce au v56ut %entru 0nt/ia oar5 lu'ina 0n =urul
acelui c5'in- &i ta%isat5 cu $ra%erii 0'%ur%urate $e v5%aia 2ocului- 0(i su)era 'ai $e)ra15
'iros $e tencuial5 &i %ere(i =ilavi.
3&a- cel %u(in- )/n$ise' 0n seara aceea. Di'inea(a ur'5toare- c/n$ soarele
str5lucea %uternic &i clo%otele 1isericii sunau cristalin- iar oa'enii tactico&i- 0n #aine $e
s5r15toare- %5&eau )ravi- 0n7 ? su2le(in$ c5r5rile &i 0n&ir/n$u7se %e $ru'ul c5tre 1iseric5- o
at'os2er5 $e %ace $u'inical5 cu%rin$ea 0ntre) satul. I s7ar 2i %otrivit %arc5 'ai 1ine o
1iseric5 vec#e- sau- &i 'ai 1ine- ni&te 'or'inte I vec#iJ $ar a&a cu' era- aceast5 lini&te
s5n5toas5 ce %lutea %este toate avea asu%ra noastr5 o 0nr/urire $e $ou5 ori 1inevenit5
$u%5 2r5'/ntarea oceanului &i 6arva ora&ului.
3 $oua 6i $i'inea(a ne continu5' $ru'ul 'ai $e%arte ? tot cu trenul ? s%re
S%rin)2iel$. De aici- %/n5 la <art2or$ 2T ? un$e tre1uia s5 a=un)e' este o $istan(5 $e
nu'ai $ou56eci &i cinci $e 'ile- $ar 0n acea vre'e a anului $ru'urile erau a&a $e %roaste-
0nc/t c5l5toria ar 2i tre1uit s5 $ure6e vreo 6ece7$ou5s%re6ece ore. Din 2ericire- 0ns5- iarna
2iin$ neo1i&nuit $e 1l/n$5- r/ul Connecticut era 8$esc#is:*- a$ic5 nu era 0n)#e(at.
C5%itanul unui 'ic va%or cu a1uri ie&ea 0n %ri'a sa c5l5totWrie $in acel se6on Aera a $oua
oar5 c/n$- $u%5 c/t 0&i a'inteau oa'enii- un vas ie&ea %e r/u 0n 2e1ruarieB &i ne a&te%ta s5
ne urc5' %e 1or$. Ca atare ne &i suir5' 25r5 651av5. C5%itanul 0&i (inu 8M25)5$uiala &i
%orni $e 0n$at5. Cu si)uran(5 c5 nu $e)ea1a ii 6icea va%ora&. 3' uitat s5 'ai 0ntre1- $ar
cre$ c5 nu avea 'ai 'ult $e o =u'5tate '/n6 %utere. Do'nul Paa%- cele1rul %itic- ar 2i
%utut vie(ui &i 'uri 2ericit 0n aceast5 ca1in5- cu =alu6ele la 2erestre- ca orice cas5
o1i&nuit5. 3ceste 2erestre aveau &i ni&te %er$elu(e $e un ro& a%rins- care aco%ereau
)ea'urile $e =os &i erau 0ntinse %e ni&te &nururi ca' l5sateJ a&a 0nc/t ca1ina %5rea salonul
unei c/rciu'i lili%utane ? care s7a tre6it $eo$at5 %e a%5 0n ur'a unei inun$a(ii sau a
vreunui acci$ent acuatic &i a 2ost $us5 $e curent la voia 0nt/'%i5rii. Dar c#iar &i 0n
aceast5 ca1in5 se a2la un scaun 1alansor. Dn 3'erica- un %as n7ai s5 2aci 25r5 s5 nu ve6i
1alansoare.
N7a' cura= s5 s%un $e c/te %icioare scurt &i $e 8c/te %icioare 0n)ust era acest
va%ora&: s5 vor1e&ti $e l5r)i'e &i lun)i'e ar 2i 0n ca6ul $e 2a(5 o contra$ic(ie $e ter'eni.
Dar %ot s%une c5 ne a(inea' HHot %e la 'i=locul %un(ii- $e tea'5 ca vasul s5 nu ca$5 0n
1otJ &i 'a&in5ria era 15nat5 ? %rintr7un curios %roce$eu $e con$ensare ? 0ntre tal%a
vasului &i %unte- 2or'/n$ un 2el $e san$vi& cal$ ca' $e trei %icioare )rosi'e.
3 %louat 0ntr7una toat5 6iua- 0nc/t la un 'o'ent $at '5 )/n$ea' c5 nici 0n Cun(ii
Sco(iei nu %lou5 a&a. Pe r/u %luteau sloiuri $e )#ea(5 care trosneau &i se s25r/'au su1
noiJ &i a$/nci'ea a%ei ? %e $ru'ul %e care7* luar5' ca s5 evit5' sloiurile 'ai 'ari
%urtate $e curent %rin 'i=locul r/ului ? nu era 'ai 'are $e c/teva %al'e. Cu toate
acestea- ne v56ur5' 0nainte $e $ru' cu iscusin(5. Li 2iin$ 1ine 0n2o2oli(i- s2i$a' vre'ea
rea &i ne 1ucura' $e %li'1are. Connecticutul e un r/u 2ru'os- &i 'alurile sale tre1uie s5
2ie 2oarte 2ru'oase varaJ cel %u(in a&a 0'i s%unea o tin5r5 $oa'n5 0n ca1in5 &i %ro1a1il c5
avea $re%tate- $ac5. Unei M c/n$ e&ti 0n6estrat cu at/ta 2ru'use(e o 'ai &i %o(i a%recia-
%entru c5 nicio$at5 n7a' v56ut 2e'eie 'ai 2ru'oas5.
Du%5 $ou5 ore &i =u'5tate $e ase'enea neo1i&nuit5 c5l5torie A0n care ti'% ne7a'
o%rit %u(in &i 0ntr7un or5&el un$e a' 2ost saluta(i cu o 1u1uitur5 $intr7un tun 'ult 'ai
)ros $ec/t co&ul vasului nostruB- a' a=uns la <art2or$ &i a' tras i'e$iat la un #otel 2oarte
con2orta1il- 0n a2ar5 ? ca $e o1icei ? $e $or'itoare- care- a%roa%e 0n toate %5r(ile %e un$e
a' 2ost- te 25ceau s5 te scoli ca' %rea $evre'e.
Cai 651ovir5' aici %atru 6ile. Kra&ul e %itoresc a&e6at *** c5u&ul unor $ealuri
ver6iJ %5'/ntul e 1o)at- cu %5$uri 'ulte- &i 1ine lucrat. 3ici e re&e$in(a cor%ului
le)islativ al statului Connecticut- care %usese %e vre'uri 0n a%licare cele1rele 8le)i
al1astre: 2*- 0n virtutea c5rora- %rintre alte sl5vite %reve$eri- era &i aceea $e a %une 0n
1utuci %e orice cet5(ean care era $ove$it c5 &i7a s5rutat ner vasta 0n 6iua $o $u'inici. K
1un5 %arte $in 'entalitatea %uritan5 $5inuie&te 0n aceste %5r(i %/n5 0n 6iua $e a6iJ $ar.
Du%5 c/te &tiu- in2luen(a sa nu i7a 25cut %e oa'eni 'ai %u(in tl/rii la toc' 5. Sau 'ai
ec#ita1ili 0n rela(iile cu se'enii. Cu' n7a' au6it s5 2i avut un ase'enea eu.et %e alte
'elea)uri- nu cre$ c57* va avea vreo$at5 nici aici. Dntr7a$ev5r- '7a' o1i&nuit- 0n le)5tur5
cu tr/'1i(ata lor cucernicie &i cu 'utrele lor )rave- s5 =u$ec 1unurile $e %e lu'ea
cealalt5- cu aceea&i '5sur5 cu care le =u$ae %e cele $e aiciJ &i $e c/te. Kri va$ vreun
ne)ustor e9%un/n$u7&i cu %rea ' tre 8ostenta(ie articolele 0n vitrin5- a' 0n$oieli asu%ra
calit5(ii '5r2ii
B I\ n <art2or$ se )5se&te 2ai'osul ste=ar 0n care a- A2o7J s #risovul re)elui Carol Z
3cest co%ac@ e a2l5 acu' 0n )r5$ina unui 2er'ier. <risovul 0nsu. I i. 4sle %5strat la
%ri'5rie. 3' )5.it tri1unalele ] e 05ci ase'enea celor $e la ;oston- institu(iile %u&i 1lice
a%roa%e la 2el $e 1une. 36ilul $e aliena(i eJ ^a$'ira1il con$u@ la 2el Institutul %entru
sur$o'ul I_ ,a a6il era o 1atr'ic5 ioane 0n(e%at5 ? cu o e9=J %resie 6/'1itoare ? care se
a%ro%ie &ont/c7&oni icJ $e 'ine- &i cu o reveren(5 $et5v/r&it5 0'i 2use uluitoarea 0ntre1are:
Q Do'nule- 'ai 0n2lore&te oare Ponte2racuil2 %e %5'/ntul 3n)liei@
Cai 0n2lore&te- $oa'n5- r5s%unsei.
C/n$ l7a(i v56ut ulti'a oar5- $o'nule- eraX
Q S5n5tos- $oa'n5 ? 6i: ? inerte s5n5tos.
MC7a ru)at s5 v5 trans'it salut5ri $in %arcea sa. Nicio$at5 nu l7a' v56ut ar5iin$
'ai 1ine.
,a care 15tr/na $oa'n5 se 1ucur5 2oarte tare. UW- *7 ` ia *!87- #risovul %i 0n care
se acor$ase li1ertate coloniilor New <aven &i Connecticut a 2ost ascuns 0nlr7un ste=ar-
%entru a nu c5$ea 0n 'ina tri'i&ilor en)le6i- An.r.B
Kra& 0n 3n)lia- 0n co'itatul York. An.r.B
Du%5 ce '5 scrut5 un 'o'ent- ca %entru a se convin)e c5 atitu$inea 'ea
res%ectuoas5 nu era 0n 15taie $e =oc- $5$u s5 %lece- $ar se 0ntoarse 1rusc &i- (o%5in$ o $at5
0n loc Aceea ce '5 25cu s5 '5 $au 0na%oi %reci%itat vreo $oi %a&iB- 0'i 6ise:
Sunt ante$iluvian5- $o'nule.
Socotii c5 cel 'ai 1un lucru era s57i s%un c5 $e 2a%t 15nuise' eu $e la 0nce%ut
acest lucru. Ceea ce 0i &i s%usei.
4ste un lucru $eose1it $e no1il &i $e 2ru'os- $o'nule- s5 2ii ante$iluvian- $eclar5
15tr/na $oa'n5.
<ot5r/t c5 $a- $oa'n5- 6isei.
;5tr/na $oa'n5 0&i s5rut5 '/na- 'ai (o%5i o $at5- surise %roste&te &i %lec5 &ont/c7
&ont/c $e7a lun)ul )aleriei 0ntr7un c#i% ciu$at &i %5&i )ra(ios 0n iatacul ei.
Dn alt5 %arte a cl5$irii se a2la un 15r1at 0'1u=orat &i 0n2ier1/ntat- lun)it %e un %at.
Eata- 6ise el- s5rin$ 0n %icioare &i s'ul)/n$u7&i 1oneta $e noa%te $e %e ca%. S7a
#ot5r/t- 0n 2ine. 3' aran=at cu re)ina Sictoria.
Ce7ai aran=at@ 0ntre15 $octorul.
4i- asta7i- 25cu el- %etrec/n$u7&i o1osit %al'a %este 2runte- c#estia cu ase$iul New
Yorkului.
3#a- 25cui eu- ca unul care se lu'inea65 $intr7o $at5. C5ci o'ul se uita la 'ine
a&te%t/n$ r5s%uns.
Da. Tru%ele en)le6e vor tra)e 0n toate casele care nu sunt 0nse'nate. Celelalte nu
vor %5(i ni'ic. 31solut ni'ic. Cei care vor s5 2ie 0n si)uran(5- tre1uie s5 ar1ore6e
$ra%ele. 3sta e tot ce au $e 25cut. Tre1uie s5 ar1ore6e $ra%ele.
Dn ti'% ce vor1ea- 'i s7a %5rut c5 o'ul era con&tient- va)- c5 nu vor1e&te coerent.
Dn$at5 ce ter'in5- se a&e65 $in nou 0n %at cu un 2el $e )ea'5t &i7&i aco%eri cu %5turi ca%ul
0n2ier1/ntat.
Cai era unul: un t/n5r- a c5rui o1sesie era iu1irea &i 'u6ica. Du%5 ce ne c/nt5 la
acor$eon un 'ar& co'%us $e el- (inu nea%5rat s57l vi6ite6 0n ca'er5 la $/nsul- ceea ce
25cui i'e$iat.
3r5t/n$u7'5 2oarte 'elo'an &i reu&in$ s57i intru 0n voie- '5 $usei la 2ereastra ce
se $esc#i$ea asu%ra unei ve$eri 'inunate &i re'arcai- cu o 0n7 a- $e'/nare $e care '5
'/n$resc &i acu'a:
Ce 'inunate locuri ave(i $u'neavoastr5 %e aici.
P#aF r5s%unse el- trec/n$u7&i $istrat $e)e7 Mtele %este cla%ele acor$eonului. Nu'ai
1une %entru o institu(ie ca aceastaF
Cre$ c5 nicio$at5 0n via(a 'ea nu a' r5'as 'ai sur%rins.I
Sin aici nu'ai a&a- $in ca%riciu- 6ise el cu in$i2eren(5. 3sta7i tot.
K- asta7i tot@ 25cui eu.
Q Da. 3sta7i tot. Doctorul e un o' $e trea15. Se %rin$e cu totul. 4ste un =oc al
'eu. C5 $istrea65 o 1ucat5 $e vre'e. S5 nu7i s%ui- $ar cre$ c5 'ar(ea viitoare %lec $e
aici.
3si)urai c5 voi consi$era 0ntreve$erea noastr5 strict con2i$en(ial5- &i '5 i7
e/ntorsei la $octor. Cu' trecea' %rintr7un culoar s%re ie&ire- o $oa'n5 1ine 0'1r5cat5-
cu )esturi cal'e &i stu$iate- veni s%re noi- &i 0ntin6/n$u7'i o 2oaie $e M #/rtie &i un toc
'5 ru)5 s57i acor$ un auto)ra2. Ii 25cui %e %lac &i ea %lec5.
Ci7a$uc a'inte c5 a' 'ai avut ase'enea H0ntreve$eri cu $oa'ne care nu stau la
1ala'uc.
S%er c5 $/nsa nu e ne1un5.
;a $a.
Ce 'anie are@ 3uto)ra2ele@
Nu. 3u$e voci 0n aer.
Se6i- 0'i 6isei eu- n7ar 2i r5u $ac5 a' %utea 0nc#i$e %e c/(iva $intre %ro2e(ii
'incino&i ai 6ilelor noastre care %retin$ c5 au$ &i ei vociJ a& vrea- %entru 0nce%ut- s5 a%lic
'5sura asu%ra c/torva 'or'oni.
3ici se a2l5 cel 'ai 1un arest %reventiv $: n lu'e. Cai este &i o 0nc#isoare $e stat
1ine 0'%5r(it5- con$us5 $u%5 acela&i %lan ca cea $in ;oston- a2ar5 $e 2a%tul c5 aici st5
tot$eauna %e %ara%et o santinel5 cu cara1ina )ata 0nc5rcat5. 3vea atunci vreo $ou5 sute
$e $e(inu(i. Ci s7a ar5tat un loc 0n 2. N/a $e $or'it- un$e un %a6nic a 2ost o'or/t acu' M
c/(iva ani 0n %uterea no%(ii $e un 0ncarcerat- care 0n ti'%ul unei $is%erate 0ncerc5ri $e
eva$are- i61utise s5 2or(e6e u&a celulei sale. Ci s7a ar5tat. 3%oi o 2e'eie care se a2la
acolo $e &ais%re6ece ani- 2iin$c5 0&i o'ori se 15r1atul.
Cre$e(i ? 0l 0ntre1ai %e )#i$ ? c5 $u%5 at/ta 0nte'ni(are 'ai are vreo n5$e=$e s57&i
reca%ete li1ertatea@
KF cu' nu- r5s%unse el- si)ur c5 are- Dar 25r5 &anse $e a o o1(ine- cre$.
Nu &tiu. ATre1uie s5 s%un c5 acesta e un r5s %uns na(ionalB. Prietenii ei nu au
0ncre$ere 0n ea.
Dar ce le)5tur5 au ei cu asta@
Sreau s5 s%un c5 nu vor s5 2ac5 cerere $e a'nistie.
Li c#iar $e ar 2ace7o- n7ar %utea7o scoate $e aici- cre$.
De %ri'a $at5 nu- nici c#iar a $oua- $ar lu%t/n$ &i %ersever/n$ c/(iva ani- %oate c5
ar reu&i. M
S7a 'ai reu&it %/n5 acu' I
Cu' nu- se 'ai 0nt/'%l5. Uneori %rin rela(ii %olitice. Dntr7un 2el sau altul- se
0nt/'%l5 $estul $e $es.
Soi %5stra tot$eauna o %l5cut5 &i %lin5 $e recuno&tin(5 a'intire $es%re <art2or$. 4
un ora& si'%atic &i 'i7a' 25cut acolo 'ul(i %rieteni $e care nu7'i a'intesc nicio$at5 cu
in$i2eren(5. 3' %5r5sit ora&ul cu %5rere $e r5u vineri seara &i a' c5l5torit noa%tea cu
trenul s%re New <aven 22. Pe $ru' a' 25cut cere'onios cuno&tin(5 cu &e2ul trenului
Acu' 'i se 0nt/'%l5 $e o1iceiB &i a' vor1it 0'%reun5 $es%re 'ulte &i '5runte. 3' a=uns
la New <aven %e la vreo o%t- $u%5 o c5l5torie $e trei ore- &i a' tras %este noa%te la cel
'ai 1un #an $e acolo.
New <aven ? cunoscut &i su1 nu'ele $e Cetatea Ul'ilor ? e un ora& 2ru'os.
Culte $in str56ile sale A$u%5 cu' o arat5 &i %oreclaB sunt str5=uite $e &iruri $e ul'i
2alnici- 15tr/niJ &i acelea&i %o$oa1e naturale 0ncon=oar5 Yale Colle)e23- un e9celent
a&e65'/nt $e 'are re%uta(ie. Culti%lele cl5$iri ale acestei institu(ii se 0nal(5 0ntr7un 2el $e
%arc sau )r5$in5 %u1lic5 0n 'i=locul ora&ului &i a1ia se v5$ %rintre ar1orii u'1ro&i.
42ectul este 2oarte ase'5n5tor cu cel al cur(ii unei 15tr/ne cate$rale $in 3n)lia- &i
%ro1a1il c5 ve$erea tre1uie s5 2ie 2oarte %itoreasc5 vara c/n$ co%acii sunt 0n2run6i(i. C#iar
iarna- %ilcurile acestea $e co%aci i'%un5tori- ce a%ar 0n %lin5 stra$5 &i %rintre case. Dau
i'%resia c5 satul &i ora&ul s7ar 2i 0nt/lnit la =u'5tatea $ru'ului &i &i7ar 2i $at 'ina cu
%rietenie: un lucru nou &i %l5cut toto$at5.
Du%5 o noa%te $e o$i#n5- ne scular5' $evre'e- co1or/r5' %e c#ei &i urcar5' la
ti'% %e 1or$ul vasului 8New York:- cu $estina(ia New York. 4ra %ri'ul va%or a'erican
$e $i'ensiuni 'ai serioase %e care7* ve$ea'- &i %entru oc#ii unui en)le6 se'5na 'ult
'ai %u(in cu un va%or $ec/t cu o uria&5 1aie %lutitoare. Cu )reu 0'i venea s5 cre$ ? 0ntr7
a$ev5r ? c5 nu era vor1a $e cl5$irea 15ii $e la West'inster ;ri$)e M- %e care a' l5sat7o
'ic5 &i care a crescut $eo$at5- a %lecat $e acas5 &i s7a trans2or'at 0ntr7un va%or %e
'elea)uri str5ine. >iin$ 0n 3'erica ? at/t $e 0n$r5)it5 $e aventurierii no&tri ? lucrul
%5rea cu at/t 'ai %ro1a1il.
Carea $eose1ire $intre aceste va%oare &i ale noastre este c5 la cele $int/i %artea
care iese $in a%5 e 'ult 'ai 0nalt5- %untea %rinci%al5 e 0nc#is5 $in toate %5r(ile &i %lin5 cu
1utoaie &i l56i- ca %o$ul unui 'a)a6in $e '5r2uri cu ri$icataJ iar %untea $e %ro'ena$5 se
a2l5 'ai sus $e aceasta. K %arte $in 'a&in5rie e tot$eauna $easu%ra acestei %un(i &i a9ul
soli$ $e le)5tur5 %rins 0ntr7un 0nveli& re6istent- %u(in 0n5l(at- se ve$e 2unc(ion/nI$ ca
%/n6a unui =oa)5r. De o1icei nu au catar) sau scri%ete: ni'ic nu se 0nal(5 $in %unte- $oar
$ou5 co&uri 'ari- ne)re. K'ul $e la c/r'5 e 0nc#is 0ntr7o cu&c5 0n %artea $in 2a(5 a
vasului Aroata7elice 2iin$ 0n le)5tur5 cu c/r'a %rin ni&te lan(uri $e 2ier $e7a lun)ul
vasuluiBJ %asa)erii ? $oar s5 2ie ti'%ul %rea 2ru'os ? 0&i %etrec vre'ea 0n5untru. I'e$iat
$u%5 ce te 0n$e%5rte6i $e la c#ei- orice 6arv5 sau 'i&care 0ncetea65 %e 1or$. Dnce%i s5 te
0ntre1i cu' 'er)e vasul- c5ci &i i'%resia c5 nu se ocu%5 ni'eni $e $/nsul &i c/n$ vreo
alt5 $i#anie- ase'5n5toare trece %e al5turi- 0'%ro&c/n$ a%a- te ui(i la ea cu in$i)nare- ca
la un 'onstru %oso'orit- )reoi &i )rosolan- uit/n$ c5 vasul %e care te a2li e 2rate 1un cu
cel5lalt.
I Cl5$ire construit5 0n stil clasic la ,on$ra $e ar#itectul Ric#ar$ ;urlin)ton A*!"7
*73B. An.r.B
Pe %untea in2erioar5 e 1iroul unui 2unc(ionar un$e ac#i(i costul 'eseiJ a%oi ca1ina
%entru $oa'ne- ca1inele $e 1a)a=e &i $iverse 'a)a6iiJ ca1ina 'ecanicului &e2J %e scurt- o
serie 0ntrea)5 $e 0ncurc5turi care te 2ac s5 )5se&ti ca1ina %entru $o'ni cu $estul5
)reutate. 3ceast5 ca1in5 ocu%5 $eseori toat5 lun)i'ea vasului Acu' se 0nt/'%l5 0n ca6ul
$e 2a(5B &i are trei sau %atru r/n$uri $e #a'acuri %e 2iecare %arte. C/n$ a' co1or/t %entru
%ri'a oar5 0n ca1ina 8New Yorkului:- 'i s7a %5rut- neo1i&nuit cu' era' cu ase'enea
vase- lun)5 a%roa%e c/t ;urlin)ton 3rca$e.
Str/'toarea %rin care tre1uie s5 treac5 va%orul nu e tot$eauna un lucru %rea si)ur
sau %rea %l5cut- &i s7au 0nt/'%lat aici 'ai 'ulte acci$ente ne2ericite. 4ra o $i'inea(5
u'e$5- 2oarte ce(oas5- &i 0n cur/n$ %ier$ur5' $in oc#i %5'/ntul. Viua era totu&i cal'5- &i
c5tre a'ia65 0nce%u s5 se 0nsenine6e. Du%5 ce ter'inai Acu 1inevoitorul concurs al unui
%rietenB sl5nina &i 1ateria $e sticle $e 1ere- '5 0ntinsei s5 $or'- 2iin$c5 '5 resi'(ea'
'ult $u%5 o1oseala $in a=un. Dar '5 tre6ii $in so'n toc'ai la ti'% ca s5 $au 2u)a &i s5
v5$ Poarta Ia$ului- S%inarea Porcului &i Ti)aia- &i alte locuri notorii- si'%atice tuturor
cititorilor 2ai'oasei Istorii a lui Die$ric# Zniker1ocker I. Ne a2la' acu' 0ntr7un canal
0n)ust cu 'aluri 0n %ant5 $e a'1ele %5r(i- %res5rate cu vile $r5)u(e- ce7(i 0nc/ntau oc#ii
cu %a=i&tile &i ar1orii $in %rea='a lor. In cur/n$ trecur5' cu vite65 %e l/n)5 un 2ar- o cas5
$e ne1uni Acu' 0&i 'ai aruncau lunaticii %5l5riile 0n aer &i cu' 'ai r5cneau 0n se'n $e
si'%atie la ve$erea vasului &i a valurilor st/rnite $e elB- o 0nc#isoare &i alte cl5$iriJ &i a&a
ie&ir5' s%re un )ol2 su%er1- ale c5rui a%e sc/nteiau 0n soarele acu' neaco%erit $e nori ca
oc#ii Naturii ri$ica(i s%re cer.
Li iat5 a%oi 0ntin6/n$u7se s%re $rea%ta noastr5 un v5l'5&a) $e case- ici7colo c/te
un turn sau c/te un v/r2 $e clo%otni(5 %rivin$ $e sus la tur'a $e $e$esu1tJ &i iar5&i- ici7
colo- c/te o %at5 $e 2u' lene&J &i 0n %ri'ul %lan- o %5$ure $e catar)e- 0nsu2le(it5 $e %/n6e
0n v/nt &i stea)uri 2lutur/n$ a s5r15toare. Ie&in$ $intre ele &i trec/n$ %e 'alul o%us se
ve$eau 1acuri %line cu oa'eni- tr5suri- cai- c5ru(e- co&uri- l56i- 0ncruci&/n$u7se cu altele
0ntr7un %er'anent $u7te vino- 0ntr7o #5rnicie ne0ntreru%t5. I'%o6ante %rintre aceste )/6e
neostenite- %luteau vreo $ou57trei vase 'ari- alunec/n$ 0ncet cu o (inut5 'aiestuoas5- ca
ni&te 2iin(e $e o s%ecie su%erioar5- $is%re(uin$ vier'uiala %ortului &i lu/n$u7&i $ru'ul
s%re lar). Cai 0ncolo se ve$eau 0n5l(i'i sc5l$ate 0n lu'in5 &i insule %e r/ul. Scli%itor- &i
un 2un$ $e 6are a%roa%e la 2el $e str5lucitor &i $e a6uriu ca &i 1olta cerului cu care %5rea
s5 se 't/lneasc/. Vu'6etul ora&ului- 65n)5nitul 'acaralelor- )lasul clo%otelor- l5tratul c0
inilor- uruiala ro(ilor- 0(i vuiau 0n urec#e. Li tot acest tu'ult- trec/n$ %este tu'ultul a%ei-
cre&tea- %rin$ea via(5 nou5- 0'1r5(i&/n$u7i lar) un$ele &i- conto%in$u7se 0n clocotul ei- I
scli%ea %arc5 6)lo1iu %este 0ntin$eri- 0nl5n(uin$ vasul- 0'%ro&c/n$u7* $in. Toate %5r(ile-
0nso(in$u7* curtenitor s%re $ocuri- 61ur/n$ 0na%oi 0n 0nt/'%inarea altor vase &i croin$u7le
$ru' s%re neostenitul %ort.
N4W YKRZ.
>ru'oasa 'etro%ol5 a 3'ericii nu e nici$ecu' la 2el $e curat5 ca ;ostonul- $ar
'ulte $in str56ile sale au acelea&i caracteristiciJ nu'ai c5 la New York casele nu au
culori at/t $e %roas%ete- 2ir'ele nu sunt at/t $e vii- literele aurite nu c#iar at/t $e aurii-
c5r5'i6ile nu c#iar at/t $e ro&ii- %ietrele nu c#iar at/t $e al1e- o1loanele &i )ar$urile nu
c#iar at/t $e ver6i- '/nerele &i t51li(ele $e %e la %orti(e nu c#iar at/t $e lucitoare &i
sc/nteietoare. Sunt 'ulte str56i l5turalnice la 2el $e neutre 0n culori curate &i cate)orice 0n
culori 'ur$are ca &i str56ile l5turalnice $in ,on$raJ &i este un cartier cunoscut 0n$eo1&te
su1 nu'ele >ive Points- care- 0n ce %rive&te 'ur$5ria &i 'i6eria- %oate sta 2oarte 1ine
al5turi $e Seven Dials sau oricare alt5 %arte a 2ai'osului St. Eiles.
Carea %ro'ena$5 &i arter5 %rinci%al5 este- $u%5 cu' &tie 'ai toat5 lu'ea-
;roa$waOJ o stra$5 lat5 &i tu'ultuoas5 care $e la ;atterO Ear$en2+ %/n5 la ca%5tul
cel5lalt- care se ter'in5 0ntr7un $ru' $e (ar5- %oate s5 ai15 %atru 'ile lun)i'e. S5 ne
instal5' 0ntr7un a%arta'ent $e la un eta= 'ai $e sus al #otelului Carlton Asituat 0n cea 'ai
2ru'oas5 %arte a acestei artere %rinci%ale a New YorkuluiB &i c/n$ ne %lictisi' $e %rivit
la 2urnicarul $e su1 noi- s5 ie&i' 1ra( la 1ra( &i s5 ne a'estec5' 0n 'ul(i'eF
Sre'e cal$5F Soarele ne $o)ore&te la aceast5 2ereastr5 $esc#is5 ca &i cu' ra6ele
sale ar trece %rintr7o lentil5J $ar e 'ie6ul 6ilei &i anoti'%ul neo1i&nuit. S7a 'ai %o'enit
vreo$at5 o stra$5 'ai 0nsorit5 ca ;roa$waO@ Pietrele cal$ar/'ului se lustruiesc at/ta $e
%a&ii ce le calc5 %/n5 ce scli%esc $in nouJ c5r5'i6ile ro&ii ale caselor %arc5 s7ar a2la tot 0n
cu%toarele uscate &i 2ier1in(i $in care au ie&itJ iar aco%eri&urile o'ni1uselor 0(i $au
i'%resia c5- $ac5 s7ar turna a%5 %e ele- ar s2/r/i &i ar 2u'e)a &i ar 'irosi ca 2ocul stins %e
=u'5tate. Li ce $e o'ni1useF Lase au trecut %e lin)5 noi 0n tot at/tea 'inute. Su'e$enie
$e cu%euri &i 1ir=e- carete- 2aetoane &i tr5suri %articulare ? $e o construc(ie ca' )rosolan5
&i nu %rea $eose1ite $e cele %u1lice- 0ns5 25cute %entru $ru'urile )rele $e (ar5. ;ir=ari
al1i &i ne)ri- cu %5l5rii $e %aie- %5l5rii al1e- %5l5rii ne)re- &e%ci l5cuite- c5ciuliJ 0'1r5ca(i
0n #aine $e %ostav- nan)#in- ne)re- ca2enii- ver6i- al1astre- )al1ene- $e satin v5r)at &i $e
olan$5J &i Auita(i7v5 re%e$e %/n5 nu treceB unul 0n livrea. Sreun re%u1lican $in Su$ care
&i7a 0'1r5cat ne)rii 0n uni2or'e &i se 0'%5unea65 ca un sultan. Cai 0ncolo- un$e s7a o%rit
tr5sura aceea cu o %erec#e $e cai suri 1ine (es5la(i- iat5 un 2l5c5u $in York#sire ? care-
$u%5 cu' arat5- nu7i $e 'ult5 vre'e %e aceste 'elea)uri ? uit/n$u7se a'5r/t 0'%re=ur
$u%5 o %erec#e $e ciu1ote $e cele cu car/'1i la 2el ca ale sale- $in care- s5 aler)e tot
ora&ul &i n7ar )5si 'ai 1une. Do'nul s5 le ai15 0n %a65- cu' se 'ai 0'1rac5 2e'eileF
3ici- 0n 6ece 'inute- a' v56ut 'ai 'ulte culori c/t n7a' v56ut aiurea 0n 6ece 6ile. >el &i
2el $e u'1releF >el &i 2el $e '5t5suri &i satinuri scli%in$ 0n toate culorile curcu1euluiF Tot
soiul $e ciora%i- $e %anto2i 2ini- turna(i %e %icior &i su'e$enie $e )5etane &i %an)lici $e
'5taseF Li ce 'ai %ara$5 $e 'antii 1o)ate cu )lu)i &i c5%tu&eli 0n culori care $e care 'ai
viiF ;5r1a(ii tineri %re2er5- %are7se- c5'5&ile cu )ulerul r5s2r/nt &i 0&i 0n)ri=esc 2avori(ii-
lun)i %/n5 su1 15r1ieJ $ar nu se %ot co'%ara ca (inut5 &i 0'1r5c5'inte cu $oa'nele-
15r1a(ii 2iin$ ? s5 vor1i' sincer ? cu totul alt soi $e oa'eni. ;Oroni $e 1irou &i $e te=)#ea
trecI %e lin)5 noi- $ar ia s5 ve$e' ce 2el $e oa'eni sunt aceia $in s%atele nostru: $oi
lucr5tori 0n #aine $e s5r15toare- unul (ine 0n '/n5 o 1ucat5 $e #/rtie 'ototolit5 %e care
0ncearc5 s5 sloveneasc5 un nu'e 0ncurcat. In vre'e ce cel5lalt se uit5 %e la toate u&ile &i
2erestrele- $oar7$oar l7o a2la %e a$resant.
Irlan$e6i a'/n$oiF 3i %utea s57i )#ice&ti- c#iar $ac5 ar 2i 'asca(i- $u%5 #ainele
lor al1astre- lun)i la s%ate- cu nasturi scli%itori- &i $u%5 %antalonii $e %ostav )ros cenu&iu-
%e care7i %oart5 ca ni&te oa'eni $e%rin&i cu #aine $e lucru &i care nu sIe si't 1ine 0n
altele. Re%u1lica noastr5 'o$el n7ar 'ai 'er)e ca %e roate 25r5 tovar5&ii &i tovar5&ele
acestor 'uncitori $e la (ar5. C5ci cine al(ii ar s5%a &i s7ar 'unci- &i ar tru$i &i ar lucra la
canale &i la $ru'uri- &i ar construi 'arile traseuri %entru %ro)resul (5riiF Irlan$e6i
a'/n$oi- &i intra(i la 'are 0ncurc5tur5 cu a$resa asta. <ai s%re ei s5 le $5' o '/n5 $e
a=utor- $e $ra)ul %5'/ntului $e un$e veni'- &i al acelui s%irit $e li1ertate care 6ice: la un
o' cinstit- a=utor cinstit- la 'unc5 cinstit5- %/ine cinstit5- orice ar 2i.
3&a- 1unF 3' $escurcat %/n5 la ur'5 a$resa- $e&i era- 65u- scris5 cu ni&te 1uc#ii
tare curioase- ce %5reau 'ai $e)ra15 scri=elite cu coa$a 1oant5 a unei ca6'ale $e care cel
care a scris7o &tie s5 se 2oloseasc5 'ai 1ine $ec/t $e %an5. Dru'ul lor e cel $e colo- $ar
ce v/nt 0i a$uce %e aici@ 3u ni&te 1ani str/n&i: &i7i $e%un@ Nu. Sunt 2ra(i- cei $oi. Unul a
trecut 'area sin)ur &i- 'uncin$ $in )reu- o =u'5tate $e an- &i tr5in$ &i 'ai )reu- a str/ns
$estui 1ani ca s57l a$uc5 &i %e cel5lalt. Du%5 trea1a asta- au lucrat a'/n$oi u'5r la u'5r-
0'%5r(in$ $e 1un5 voie 'unca )rea &i via(a )rea 0nc5 o 1ucat5 $e vre'eJ $u%5 aceea le7au
venit surorile- a%oi 0nc5 un 2rate- &i la ur'5 au a$us7o &i %e 15tr/na lor 'a'5. Li acu'a@
Iac5- s5raca 151u(5- nu7&i a2l5 lini&te %e %5'/nt str5in &i t/n=e&te s57&i o$i#neasc5 oasele ?
6icea ea ? %rintre ai s5i 0n ci'itirul cel vec#i $e acas5: &i acu'a 2eciorii se $uc s57i
%l5teasc5 $ru'ul 0na%oi. Ci $o'nul s57i a=ute- %e ea &i %e $/n&ii- &i %e toate su2letele
curate- &i %e to(i cei ce se 0ntorc la $atin5 &i a%rin$ o lu'in5 %e vatra rece a str5'o&ilor.
3ceast5 stra$5 0n)ust5- ce se coace &i se %r5=e&te 0n soare- e Wall Street: stra$a
;ursei &i a tran6ac(iilor 1ancare $in New York. Culte averi s7au c/&ti)at &i s7au %r5%5$it
aici 0n c/teva cli%e. Cul(i $intre ne)ustorii %e care7i ve6i acu'a 0nv/rtin$u7se %e aici 0&i
cetluiser5 1anii 0n cu2ere $e 2ier ca cel $in K 'ie &i una $e no%(i ? $ar n7au 'ai )5sit la
$esc#i$ere $ec/t ni&te 2run6e ve&te=ite. Cai 0n =os- aici lin)5 a%5- un$e 1o'%resurile *
cor51iilor se 0ntin$ $e7a cur'e6i&ul trotuarului &i a%roa%e c5 0'%un) 2erestrele caselor-
sunt ancorate ' #i$rele vase a'ericane care au 25cut ca serviciul lor $e trans%orturi
'ariti'e s5 2ie %ri'ul $in lu'e. 4le i7au a$us aici %e str5inii care 'i&un5 %e toate
str56ile: %oate c5 nu sunt 'ai 'ul(i aici $ec/t 0n alte ora&e co'ercialeJ $ar 0n alte %5r(i 0&i
au 1/rlo)urile lor &i tre1uie tu s5 le $ai $e ur'5J aici 0ns5 0'%/n6esc ora&ul.
Din nou tre1uie s5 travers5' ;roa$waOulJ %arc5 ne 'ai r5cori' %u(in v56/n$
1locurile 'ari $e )#ea(5 curat5- c5rate %rin 'a)a6ine &i localuri- &i anana&ii &i #ar1u=ii ce
6ac )r5'e6i %e tara1e. >ru'oase str56i 'ai ve6i %e aici- cu case 'ari- s%a(ioaseF C/te $in
ele n7au 2ost 0nc5rcate $e aur sau n5ruite %este noa%te $e Wall Street ? &i iat5 aici &i o
curte inun$at5 $e ver$ea(5. Desi)ur c5 tre1uie s5 2ie o cas5 %ri'itoare- cu sa6$e $e care I
Catar)ul unei nave cu %/n6e a&e6at 0n v/riul %rovei- An.r.B s57(i a$uci a'inte cu $ra) o
via(5 0ntrea)5- cu u&a 'ereu $esc#is5 oas%e(ilor &i cu 2el $e 2el $e 2lori 2ru'oase 0n5untru-
cu un co%il cu oc#i sur/65tori ce se uit5 %e )ea' $u%5 cotoiul $in o)ra$5. Te 0ntre1i care
%oate 2i- 0n stra$a asta l5turalnic5- rostul acestui %avilion 0nalt- %urt/n$ 0n v/r2 ceva ce
a$uce cu tic#ia $e %e ca%ul ,i1ert5(iiJ '5 0ntre1 &i eu. Dar aici %avilioanele sunt o
%asiune- %retutin$eni- &i %o(i s57i ve6i 2ratele )ea'5n 0n cinci 'inute- $ac5 ai %o2t5.
Iar travers5' ;roa$waOul- &i a&a trece' $e Ia 'ul(i'ea %estri(5 &i 'a)a6inele
lu9oase 0ntr7o alt5 stra$5 lun)5- %rinci%al5- ;owerO. Iat5 acolo ni&te &ine $e tra'vaiJ $oi
cai voinici 'er) la tra% tr5)/n$ $u%5 ei cu u&urin(5 vreo c/teva 6eci $e %ersoane 0ntr7un
2el $e arc5 'are $e le'n. Ca)a6inele sunt 'ai s5race aiciJ trec5torii- 'ai %u(in veseli. Pe
aici se v/n$ #aine $e )ata &i carne )ata %re%arat5- iar v/rte=ul tr5surilor ele)ante e 0nlocuit
cu uruiala )rav5 a carelor &i c5ru(elor. 3ceste 2ir'e ? 'ulte la nu'5r ? ca ni&te
)ea'an$uri sau 1alona&e le)ate cu s2oar5 $e %r5=ini 0nalte &i 15l515nin$u7se 0n aer anun(5-
$u%5 cu' %o(i ve$ea $ac5 0(i arunci %rivirile 0n sus-. STRIDII D4 TK3T4 >4,URI,4I*.
4le atra) %ietonul 2l5'/n$ 'ai ales noa%tea- c/n$ lu'in5rile c#ioare $in5untru lu'inea65
a$e'enitor cuvintele ce 2ac ca trec5torilor- care 651ovesc citin$u7le- s5 le lase )ura a%5.
Ce este acest e$i2iciu e)i%tean corcit- cu 2a(a$a %oso'orit5 ca %alatul unui vr5=itor
$intr7o 'elo$ra'5@ K 0nc#isoare vestit5- $enu'it5 Cavoul. S5 intr5' %u(in@
3&a. K cl5$ire lun)5- stri't5 &i 0nalt5- 0nc5l6it5 cu so1e- ca $e o1icei- cu %atru
)alerii una %este alta- $e =ur 0'%re=ur- le)ate %rin sc5ri. Dntre cele $ou5 laturi ale 2iec5rei
)alerii &i 0n 'i=loc se a2l5 c/te o %unte %entru a 2ace trecerea 'ai u&oar5. Pe 2iecare $in
aceste %un(i st5 c/te un o': 'o(5in$ sau citin$- sau st/n$ la tai2as cu vreun %ier$e7var5.
Pe 2iecare r/n$ se a2l5 $ou5 &iruri $e u&i 'ici $e 2ier- 2a(5 0n 2a(5. 3rat5 ca ni&te u&i $e
cu%toare- $ar sunt reci &i ne)re- %arc5 2ocul $in5untru s7ar 2i stins $e tot. Sreo $ou57trei
sunt $esc#ise ? &i 2e'ei cu ca%ete o2ilite- %lecate- stau $e vor15 cu locatarii. Totul e
lu'inat %rintr7o 2ereastr5 25cut5 0n tavan- care nu se %oate $esc#i$e: $in tavan 'ai at/rn5.
Coale- &i $ou5 vele inutile.
3%are un o' cu ni&te c#ei- care vine s5 ne con$uc5. 4 un ti% %l5cut la 0n25(i&are &i-
0n 2elul s5u- %oliticos &i 0n$atoritor.
U&ile acestea ne)re sunt ale celulelor@
Da.
Sunt %line toate@
Ca' 'ai toate- ca s5 s%un $re%t &i 25r5 ocol.
Cele $e =os sunt cu si)uran(5 nes5n5toase.
Se$e(i- acolo7i 15)5' nu'ai %e oa'enii $e culoare- 5sta7i a$ev5rul.
C/n$ au $e(inu(ii or5 $e %li'1are@
P5i- 'ai stau ei &i 25r5.
Nu ies nicio$at5 %rin curte@
Rar $e tot.
Presu%unea' c5 ies uneori.
Rar a%uc5 s5 ias5. Dar le 'er)e 1ine &i 25r5.
Ia )/n$e&te7te $u'neata c5 un o' tre1uie s5 stea aici $ou5s%re6ece luni. Ltiu c5
0nc#isoarea asta e nu'ai %entru acei care7&i a&tea%t5 =u$ecata su1 acu6a(ia unor )rave
in2rac(iuni- sau c5rora li se tot a'/n5 %rocesele- $ar le)ea $e aici %une la 0n$e'/na
$elicventului 'ulte 'i=loace $e a'/nare. Dac5 socoti' ti'%ul %/n5 la re=u$ecarea
%rocesului- a'/narea =u$ec5(ii- una7alta- un con$a'nat %oate sta aici &i $ou5s%re6ece
luni- cre$- nu7i a&a@
Da- cre$ c5 %oate.
Srei s5 s%ui c5 0n tot acest interval nu iese nicio$at5 $e $u%5 u&a asta $e 2ier
%entru %li'1are@
Iese- oleac5- %oateX nu 'ult.
Srei s5 $esc#i6i o u&5@
Toate- $ac5 $ori(i.
V5voarele sc/r(/ie &i scr/&nesc- &i una $in u&i se r5suce&te 0ncet 0n 1ala'ale. S5 ne
uit5' 0n5untru. K celul5 'ic5- cu %ere(ii )oi- 0n care lu'ina %5trun$e %rintr7o cr5%5tur5
$e sus- $in %erete. Ni&ie o1iecte ru$i'entare necesare la s%5lat- o 'as5 &i un %at $e le'n.
Dn %at st5 un o' $e vreo &ai6eci $e ani: cite&te. Ri$ic5 oc#ii s%re noi un 'o'entJ scutur5
$in ca% enervat &i 'oroc5nosJ &i7&i co1oar5 $in nou %rivirea 0n carte. Ne retra)e'
ca%etele- u&a se 0nc#i$e asu%ra lui &i e 65vorit5 ca 'ai 0nainte. K'ul acesta &i7a o'or/t
nevasta &i va 2i %ro1a1il s%/n6urat.
De c/n$ e aici@
De o lun5.
C/n$ e =u$ecata@
R/n$ul viitor.
C/n$ vine asta@
,una viitoare.
Dn 3n)lia- c#iar &i un con$a'nat la 'oarte are $re%tul la aer &i %li'1are- la
anu'ite ceasuri $in 6i.
4 cu %utin(5@
Cu ce i'%resionant5 &i nes%us5 in$i2eren(5 roste&te el aceste cuvinte- &i c/t $e
alene %5&e&te 'ai $e%arte s%re celulele 2e'eilor- 15t/n$ tactul cu c#eia %e 1alustra$a $e
2ier a sc5riiF
>iecare u&5 $e celul5 are 0n aceast5 ari%5 o $esc#i65tur5 %5trat5. ,a 6)o'otul
%a&ilor- a%ar c/teva ca%ete curioase $e 2e'eiJ altele se tra) s%re 2un$- $e ru&ine. Ce7a
25cut acest 15ie(a& sin)uratic $e vreo 6ece7$ois%re6ece ani ca s5 2ie 0nc#is aici@ 3F ;5iatul
5sta@ 4 co%ilul con$a'natului %e care l7a' v56ut a$ineauriJ e 'artor 0'%otriva tat5lui
s5uJ &i e $e(inut aici %entru 'ai 'ult5 si)uran(5 %/n5 la =u$ecat5: asta7i tot.
Dar )roa6nic loc %entru un co%il s57&i %etreac5 6ilele &i no%(ile aici. Prea sever
trata'ent %entru 'icul 'artor- nu@ Ce s%une )#i$ul nostru@
Nu $uoe o via(5 %rea 61uciu'at5- tre1uie s5 recunoa&te'.
Ne con$uce a)ale 'ai $e%arte- c: ontinu/n$u7&i clinc#etul $e castaniete. 3' ceva
s57* 0ntre1.
Ro)u7te- $e ce se nu'e&te acest loc Cavoul@
3&a7i %orecla.
Q Ltiu c7a&a7i. Dar $e ce@
S7au 0nt/'%lat c/teva sinuci$eri- la 0nce%ut- $u%5 ce a 2ost construit. Cre$ c5 $e
acolo vine.
3$ineauri a' v56ut c5 #ainele o'ului celuia erau 0'%r5&tiate %e =os- %rin celul5.
Nu7i o1li)a(i %e $e(inu(i s5 2ie or$ona(i &i s57&i (ie lucrurile $eo%arte@
Q Un$e s5 le %un5@
Nu %e =os- evi$ent. Nu )5se&ti c5 ar %utea s5 le at/rne %e %erete@
Se o%re&te &i %rive&te 0n =uru7i- %entru a7&i 2ace r5s%unsul c/t 'ai a%5sat:
4i- aici e aici. Dac5 ar avea cuiere- s7ar s%/n6ura $e ele- a&a c5 au 2ost scoase $in
toate celulele &i au r5'as nu'ai )5urileF
Curtea 0nc#isorii- 0n care ne o%ri'- a 2ost scena unor s%ectacole 0n)ro6itoare. In
acest loc stri't- ca un 'or'/nt- oa'enii sunt a$u&i la 'oarte. Nenorocitul st5 su1
s%/n6ur5toare- %e %5'/nt- cu 2unia $u%5 )/t- &i c/n$ se $5 se'nalul- o )reutate la cel5lalt
ca%5t ca$e la %5'/nt &i7l urc5 sus 0n aer un ca$avru.
,e)ea cere ca la acest sinistru s%ectacol s5 2ie %re6en(i =u$ec5torul- =uriul &i
cet5(eni %/n5 *a $ou56eci &i cinci la nu'5r. Restul co'unit5(ii nu ve$e ni'ic. Pentru cei
r5i &i %5c5to&i- lucrul acesta r5'/ne un 'ister 0ns%5i'/nt5tor. Intre cri'inal &i ei se ri$ic5
6i$ul 0nc#isorii- ca o %er$ea )rea &i su'1r5. 4 v5lul %atului s5u $e 'oarte- lin(oliu &i
'or'/nt. II $es%arte $e via(a $ina2ar5 &i $e toate c/te i7ar ri$ica 2runtea &i l7ar 0'15r15ta.
De nic5ieri %riviri $/r6e care s57i insu2le 15r15(ieJ nici un t/l#ar 0n 2a(a c5ruia s5 se
'/n$reasc5 cu nu'ele lui $e t/l#ar. Totul e str5in- necunoscut- %e t5r/'ul $e $u%5 6i$ul
ne0n$ur5tor $e %iatr5.
S5 ne 0ntoarce' $in nou 0n veselia str56ilor.
Din nou %e ;roa$waOF 3celea&i $oa'ne 0'1r5cate 0n culori a%rinse- %li'1/n$u7
se 0ncolo &i7ncoace- %erec#i sau sin)ureJ colo- aceea&i u'1rel5 al1astru7$esc#is- care
trecuse 0n sus &i 0n =os %e su1 2ereastra #otelului $e $ou56eci $e ori- %e c/n$ era' acolo.
S5 travers5' %e aici. 3ten(ie la %orci. Dou5 scroa2e i'%o6ante 'er) )r51it $u%5 tr5sura
aceea- &i un )ru% select $e &ase $o'ni %orci toc'ai au $at col(ul.
Iat5 &i un %orc stin)#er- 0n$re%t/n$u7se alene s%re cas5. 3re nu'ai o urec#eJ %e
cealalt5 a l5sat7o a'anet unor c/ini va)a1on6i- cu oca6ia #oin5relilor sale %rin ora&. Dar
se $escurc5 el &i 25r5 urec#e- &i $uce o via(5 $e )entle'an- aventuroas5- 1oe'5- ca' ca
aceea %e care o $uc la noi $o'nii $e %rin clu1uri. D&i %5r5se&te a%arta'entele 0n 2iecare
$i'inea(5 la o or5 anu'it5- se av/nt5 0n ora&- 0&i %etrece 6iua 0n 2elul %e care7* socote&te
cel 'ai satis25c5tor %entru sine- &i seara 0&i 2ace a%ari(ia cu re)ularitate 0n 2a(a u&ii
$o'iciliului %ro%riu- ca 'isteriosul st5%/n al lui Eil ;las 4ste un ti% $e %orc ne%5s5tor-
ne)li=ent- un %ier$e7var5. 3re 'ulte cuno&tin(e %rintre ceilal(i %orci $e tea%a lui &i %e care
0i cunoa&te 'ai 'ult $in ve$ere $ec/t $in conversa(ie- c5ci nu %rea se o1ose&te s5 stea $e
vor15 &i s5 sc#i'1e 2or'ule $e %olite(5- ci 'er)e )ro#5in$ %rin &an(- r5scolin$ nout5(ile
&i cancanurile ora&ului ce i se arat5 %rintre cotoare $e var65 &i '5runtaieJ nu %oart5
=ac#et5 cu coa$5- ci nu'ai coa$a lui %ro%rie- care e 2oarte scurt5- c5ci $u&'anii lui $e
tot$eauna ? c/inii ? s7au $at &i la coa$a lui &i $e7a1ia $ac5 i7au l5sat un c5%5t/i- ca s5 ai15
%e ce s5 se =ure. 4- $in toate %unctele $e ve$ere- un re%u1licanJ 'er)e un$e7i %lace-
2recventea65 cea 'ai 1un5 societate %e %icior $e e)alitate- $ac5 nu c#iar $e su%erioritate-
c5ci to(i se $au 0n l5turi c/n$ a%are el- &i c#iar &i cei 'ai 2u$uli 0i las5 %artea $e la %erete-
$ac5 el o %re2er5. 4ste un 'are 2iloso2 &i se las5 rareori e'o(ionat- a2ar5 $oar $e c/inii $e
care a' 'ai a'intit. Uneori- ce7i $re%t- 0l %o(i ve$ea cu' cli%e&te $in oc#ii s5i 'ici c/n$
65re&te vreun con2rate c5s5%it al c5rui ca$avru 0'%o$o1e&te u&a unei '5cel5rii- $ar el
)ro#5ie: 83&a e via(a: orice carne s2/r&e&te ca 2ri%tur5 $e %orcF: 0&i a2un$5 nasul $in nou
0n 'ocirl5 &i %leac5 0n =os %rin &an(: consol/n$u7se cu re2lec(ia c5 e '5car un rit 'ai %u(in
care ar %utea s5 i7o ia 0nainte la )5sirea cotoarelor $e var65 aruncate.
Porcii 5&tia sunt '5tur5torii or7a&ului. Ur/te li)#ioane: 'ai to(i au ni&te s%in5ri
s2ri=ite &i ca2enii- ca 0nvelitoarele $e %5r $e cal ale cu2erelor vec#i: cu %ete uricioase-
ne)re. 3u %icioarele lun)i &i sla1e- &i rituri a&a $e ascu(ite- c5 $ac5 unul $intr70n&ii ar
%utea 2i 0n$u%lecat s5 %o6e6e $in %ro2il- ni'eni nu l7ar lua $re%t %orc. Nu se 0n)ri=e&te
ni'eni $e ei- nu7i #r5ne&te- nu7i '/n5- nu7i 0nc#i$e ni'eni- ci sunt l5sa(i $e la o v/rst5
2ra)e$5 s5 se $escurce 0n via(5 &i $evin $eci neo1i&nuit $e $e&te%(i. >iecare %orc &tie un$e
st5- 'ai 1ine $ec/t i7ar %utea ar5ta cineva. 3cu'- la c5$erea serii- 0i ve6i $uc/n$u7se la
culcare cu 6ecile- &i '/nc/n$ 0ntr7una- tot $ru'ul. Uneori- vreunul 'ai t/n5r $intre ei-
care s7a )#i2tuit %rea tare sau a 2ost #5r(uit $e c/ini- 2u)e s%eriat s%re cas5 ca un 2el $e 2iu
risi%itor- $ar acesta e un ca6 rar: atri1utele lor $o'inante sunt %er2ecta 0ncre$ere &i
st5%/nire $e sine- &i i'%asi1ilitatea.
Str56ile &i 'a)a6inele sunt acu' lu'inate- &i- arunc/n$u7(i oc#ii $e7a lun)ul
'arei artere %unctat5 cu 2elinare scli%itoare $e )a6- 0(i a$uci a'inte $e K92or$ Street sau
Picca$illO Ici7colo- a%are c/te o scar5 lat5 $e su1sol- &i un 2elinar colorat te 0n$rea%t5 s%re
%o%ic5rie sau s%re aleea celor 6ece %o%ice- un =oc $e noroc &i 0n$e'/nare laolalt5-
n5scocit atunci c/n$ le)islatura a votat o le)e %rin care inter6icea =ocul $e nou5 %o%ice.
,a intrarea altor r/n$uri $e sc5ri sunt alte 2elinare- care in$ic5 $ru'ul s%re 1eciuri- un$e
se v/n$ stri$ii. Cinunate col(i&oare- %l5cute- 6ic eu- nu nu'ai %entru arta cu care sunt
%re%arate aceste stri$ii- 'ari a%roa%e c/t 2ar2uriile 0n care se serve&te 1r/n6a- $ar &i %entru
c5 $intre to(i consu'atorii $e %e&te- carne- %5s5ri- $in aceste %5r(i- nu'ai acei care
0n2ulec5 stri$ii nu au s%irit $e tur'5: ci con2or'/n$u7se- ca s5 6ice' a&a- caracterului
0n$eletnicirii &i i'it/n$ %u$oarea ani'alului %e care7* '5n/nc5- stau retra&i 0n se%areuri.
Dntov5r5&in$u7se c/te $oi- nu c/te $ou5 sute.
Dar ce lini&tite sunt str56ileF Krc#estre a'1ulante- instru'ente $e su2lat &i $e
coar$e@ Nu. Ni'ic $in toate acestea. Viua- cu'va- %aia(e- 'arionete- c/ini $ansatori-
sca'atori- vr5=itori- orc#estrine sau '5car 2la&nete@ Nu- ni'ic. 3- $a- 0'i a'intesc $e
una. K 2la&net5 &i o 'ai'u(5 $ansatoare ? neast/'%5rat5 $in 2ire- $ar care se %re25cea
re%e$e 0ntr7o 'ai'u(5 %osac5 &i )reoaie I Str56i centrale ale ,on$rei- An.r.B $in &coala
utilitarist5 32ar5 $e aceasta- ni'ic viu- nici '5car un &oarece al1 0ntr7o cu&c5 turnant5.
Nu e9ist5 $istrac(ii@ ;a $a. 4ste o 1i1liotec5 %este $ru'- un$e se ve$e lu'ina
aceea- &i se %are c5 e $esc#is5 seara- %entru $oa'ne- $e trei ori %e s5%t5'/n5 sau 'ai $es.
Tinerii 0&i %etrec vre'ea %rin 1irouri- 'a)a6ine sau 1aruri: ulti'ele- $u%5 cu' %o(i ve$ea
%rin aceste vitrine- sunt $estul $e %line. 3sculta(iF V)o'otul ciocanelor care s%ar)
calu%urile $e )#ea(5 &i )/l)/iala rece a 1uc5(ilor s25r/'ate- care sunt turnate ? 0n ti'%ul
%re%ar5rii 15uturii ? $in %a#ar 0n %a#ar. S5 'ai s%un5 cineva c5 nu sunt $istrac(iiF Dar
oa'enii ace&tia care su) $in tra1uce &i 0n)#it 15uturi tari- cu %5l5riile %use care 'ai $e
care 'ai &ui &i cu %icioarele r5sucite su1 'as5 0n toate 2elurile %osi1ile- ce altceva 2ac
$ec/t s5 se $istre6e@ Ce sunt cele cinci6eci $e 6iare cu care alear)5 %u&tii aceia- r5cnin$
$e7a lun)ul str56ii &i %e care le (in teanc su1 1ra(- ce sunt altceva $ec/t $istrac(ii@ Nu
$istrac(ii insi%i$e &i a%oase- ci $istrac(ii tariJ s5 0n=uri v/rtos &i s5 arunci e%itete )rosolaneJ
s5 %rive&ti %rin aco%eri&urile caselor %articulare- cu' 25cea Diavolul Lc#io%2 0n S%aniaJ
s5 'i=loce&ti &i s5 %rote=e6i cele 'ai a1=ecte viciiJ s5 0n$o%i cu 'inciuni ticluite urec#ile
cele 'ai avi$eJ s5 acu6i %e 2iecare o' care ocu%5 o 2unc(ie %u1lic5 $e cele 'ai vul)are &i
netre1nice inten(iiJ s5 alun)i %rin inti'i$are $in cor%ul electoral- ter2elit &i a%atic- %e to(i
oa'enii $a 1ine- cinsti(i &i $e is%rav5J &i s5 urci la %utere- cu urlete- acla'a(ii- a%lau$/n$
$in %al'ele '/n=i(e- %e cei 'ai scelera(i %ara6i(i &i %e cele 'ai #i$oase %5s5ri $e %ra$5.
S5 'ai s%un5 cineva c5 nu sunt $istrac(iiF
S5 rner)e' 'ai $e%arteJ &i trec/n$ %e l/n)5 acest #otel e9trava)ant- cu 'a)a6ine
la %arter- ca anu'ite teatre euro%ene sau ca o%era $in ,on$ra ? 'inus coloanele ? s5 ne
a$/nci' 0n cartierul >ive Points. Dar e ca6ul- 'ai 0nt/i- s5 ne lu5' ca escort5 %e ace&ti
$oi %oli(i&ti %e care i7ai recunoa&te $re%t ni&te o2i(eri %rice%u(i &i 1ine instrui(i- c#iar $ac5
i7ai 0nt/lni 0n ini'a $e&ertului. 3t/t $e vala1il e a$ev5rul c5 anu'ite 0n$eletniciri- oriun$e
ar 2i ele 0ntre%rinse- i'%ri'5 oa'enilor acela&i caracter. 3ce&tia $oi %arc5 au 2ost
65'isli(i- n5scu(i &i crescu(i 0n ;ow Street I.
Nu a' v56ut cer&etori %e str56i- nici noa%tea- nici 6iuaJ $ar alte soiuri $e
va)a1on6i- %u6$erie- 0n cartierul %rin care 'er)e' acu' colc5ie s5r5cia- 'i6eria &i viciul.
Iat57ne a=un&i: uli(e stri'te- %e $rea%ta &i %e st/n)a- %retutin$eni te i61e&te
$u#oarea )unoaielor &i a l5turilor. 3cest 2el $e via(5 $5 ? aici ca %retutin$eni ? acelea&i
roa$e. >e(ele )rosolane &i 1u#5ite $e %rin %ra)uri 0&i )5sesc %erec#e la noi 0n (ar5 &i 0n
toat5 lu'ea. Des2r/ul a 0'15tr/nit 0nainte $e vre'e %/n5 &i casele. Uite la )rin6ile acelea
%utre$e- )ata s5 ca$5- la )ea'urile acelea %eticite &i s%arte care %arc5 se 0ncrunt5 sinistru-
ca ni&te oc#i r5ni(i 0ntr7o 0nc5ierare $e 1e(ivi. Cul(i $in %orcii $es%re care %o'enea'
tr5iesc %e aici. Kare nu se 0ntrea15 ei nicio$at5 $e ce st5%/nii lor 'er) 0n $ou5 %icioare &i
nu 0n %atru la1e- &i $e ce vor1esc 0n loc s5 )ro#5ie@
P/n5 aici- a%roa%e 2iecare cas5 e o s%elunc5 &i %e %ere(ii c/rciu'ilor se a2l5
%ortrete 0n culori- re%re6ent/n$ %e Was#in)ton- Re)ina Sictoria a 3n)liei &i Sulturul
3'erican. Des%5r(iturile 0n care sunt a&e6ate sticlele 0n ra2turi- sunt 0'%o$o1ite cu 1uc5(i
$e o)lin$5 &i #/rtie colorat5- c5ci e9ist5- 0ntr7un 2el- %/n5 &i aici- un )ust %entru $ecora(ie.
Li cu' aceste 1/rio)uri sunt 2recventate $e 'arinari- %e %ere(i se a2l5 scene 'arin5re&ti
cu 6ecile: cli%a $es%5r(irii $intre un 'arinar &i iu1ita lui- Willia' cel $in %oveste &i
Su6ana I lui cea cu oc#ii ne)riJ Will Watc#- cura=osul contra1an$ist- Paul Uones %iratul- &i
al(iiJ %ortretul 0n culori al Re)inei Sictoria &i al lui Was#in)ton %lanea65 $easu%ra- 0ntr7o
tov5r5&ie tot at/t $e stranie cu aceste %ortrete ca $ealt'interi cu toate celelalte scene ce se
%etrec su1 oc#ii lor.
Dncotro ne $uce aceast5 stra$5 'ur$ar5@ S%re un 2el $e careu $e case $5r5%5nate-
la care nu %o(i a=un)e $ec/t suin$ ni&te sc5ri $e le'n- e9terioare. Ce se a2l5 oare %e $u%5
aceast5 scar5 ce se clatin5 &i %/r/ie su1 %a&ii no&tri@ K o$aie %5c5toas5- lu'inat5 $e o
sin)ur5 lu'inare c#ioar5- o 0nc5%ere li%sit5 $e orice con2ort- a2ar5 $oar $e cel %e care (i l7
ar %utea o2eri %atul acela nenorocit. ,/n)5 %at st5 un o'- cu coatele %e )enunc#i- cu
2runtea %rins5 0n %al'e. 8De ce su2er5 acest o'@: 0ntre1i %e %ri'ul %oli(ist- 8De
2ri)uri2!- r5s%un$e el- 'oroc5nos- 25r5 s57&i ri$ice oc#ii- 0nc#i%ui(i7v5 c/te se %etrec 0n
creierul cuiva cu%rins $e 2ri)uri- 0ntr7un ase'enea ca$ruF
Urca(i %rin 1e6na sc5rii- lu/n$ sea'a s5 nu 2ace(i vreun %as )re&it %e sc/n$urile
&u1re$e- &i $i1ui(i7v5 $ru'ul $u%5 'ine 0n aceast5 vi6uin5 $e lu%- 0n care nici ra65 $e
lu'in5- nici 1oare $e aer nu %ot %5trun$e. Un 2l5c5u ne)ru- tre6it 1rusc $in so'n $e
vocea %oli(istului ? %e care o cunoa&te a&a $e 1ine ? $ar lini&tit $e asi)urarea %e care i7o
$5 acesta c5 nu a venit 0n e9erci(iul 2unc(iunii- se )r51e&te s5 a%rin$5 o lu'/nare.
C#i1ritul %/l%iie o cli%5 &i lu'inea65 ni&te 'or'ane $e 6$ren(e ne)ricioase $e %e %o$ea-
a%oi se stin)e- l5s/n$ 0nc5%erea 0ntr7o 1e6n5 %arc5 'ai a$/nc5- $ac5 se 'ai %oate. 4l
co1oar5 sc5rile 0'%leticin$u7se &i se 0na%oia65 i'e$iat 2erin$ cu '/na 2lac5ra %/l%/in$5 a
unei lu'/n5rele $e cear5. 3%oi 'or'anele $e 6$ren(e %rin$ s5 se 'i&te &i s5 se ri$ice
0ncet- &i %o$eaua se aco%er5 cu %/lcuri $e 2e'ei ne)re- tre6ite $in so'n: $in(ii al1i le
cl5n(5ne 0n )ur5 &i oc#ii lor lucio&i sticlesc &i cli%esc 'ira(i &i s%eria(i- $e %arc5 ai ve$ea
aceea&i 2a(5 uluit5- $e a2rican5- re%etat5 la nes2/r&it 0ntr7o o)lin$5 1i6ar5.
S5 urc5' &i %e aceste sc5ri- cu nu 'ai %u(in5 15)are $e sea'5 ? Ae9ist5 curse &i
ca%cane %e aici %entru cei ce nu sunt a&a $e 1ine escorta(i ca noiB s%re %o$J aici )rin6ile
)oale &i c5%riorii (i se 0ntretaie $easu%ra ca%ului &i noa%tea cal'5 se uit5 0n5untru %rin
cr5%5turile aco%eri&ului. Desc#i$e(i u&a uneia $in aceste cu&ti 0n(esate cu ne)ri care $or'.
Pua#F Te i61e&te un 'iros $e #aine %/rlite sau $e carne ars5- a&a $e str/ns stau to(i 0n
=urul t5ciunilor a%rin&iJ &i iese un 2u' care te or1e&te &i te su2oc5. De %rin 2iecare col( 0n
ti'% ce7(i rote&ti %rivirea %rin aceste un)#ere 0ntunecate ? iese t/r/& c/te o 2iin(5 %e
=u'5tate a$or'it5- ca &i cu' ar 2i sunat 6iua =u$ec5(ii $e a%oi &i 2iecare #ru15 &i7ar
slo1o6i 'or(ii a2ar5. 3ici un$e &i c/inii ar urla $e =ale- 15r1a(i- 2e'ei &i co%ii se aciuiesc
s5 $oar'5- alun)in$ &oric5ri'ea ? s%eriat5 s%re alte culcu&uri- 'ai lini&tite.
Tot %e aici sunt uli(e &i $ru'uri cu )lo$ %/n5 la )enunc#iJ cotloane su1%5'/ntene
un$e aceast5 lu'e =oac5 &i %etreceJ %ere(i 0'%o$o1i(i cu $esene )rosolane $e cor51ii &i
2orturi- $ra%ele &i Sulturi 3'ericani cu ne'iluita: case $5r5%5nate- c5scate s%re stra$5- cu
s%5rturi lar)i 0n %ere(i %rin care %riveli&tea altor ruine 0(i 0n$urerea65 oc#iul- ca &i cu'
0'%5r5(ia viciului &i a 'i6eriei nu ar avea altceva $e ar5tat: locuin(e #i$oase- care7&i iau
nu'ele $in lu'ea #o(ilor &i a uci)a&ilorJ aici )5se&ti tot ce e res%in)5tor- $ec56ut &i
%utre$.
C5l5u6a noastr5 e cu 'ina %e 65vorul cr/&'ei 8,a 3l'ack:- &i ne stri)5 $in =osul
sc5rilor- c5ci la sala $e 0nt/lnire a 2an(ilor acestui cartier a=un)i co1or/n$. S5 intr5'@
Nu'ai un 'o'ent.
4#eiF 1ine7i 'ai 'er)e %atroanei lui 83l'ack:F K 'ulatr5 )ras5 &i voioas5 cu
oc#i str5lucitori- le)at5 &ic la ca% cu o 1as'a 'ulticolor5. Nici %atronul nu7i 'ai %re=os 0n
)5teal5: %oart5 o 2ru'use(e $e #ain5 al1astr5- ca $e c#elner $e va%or- &i are la $e)etul 'ic
un inel 'asiv $e aur- iar 0n =urul )/tului un scli%itor lan( $e ceas- tot $e aur. Ce tare se
1ucur5 c5 ne ve$eF Cu ce co'an$5 1inevoi' s57l onor5'@ Un $ans@ Se 2ace i'e$iat-
e9celen(5: 8Un $ans 0n$r5cit cu' scrie la carte:.
Solu'inosul violonist ne)ru &i %rietenul s5u cu ta'1urina 1at tactul cu %iciorul %e
$u&u'eaua 'icii estra$e a&e6at5 'ai sus- %e care stau &i e9ecut5 o 'elo$ie 0nsu2le(it5J
vreo cinci7&ase %erec#i a%ar %e %arc#et- %rece$ate $e un ne)ru t/n5r &i s%rinten- care e
asul reuniunii- &i cel 'ai 'are $ansator ce s7a %o'enit. Se 'ai'u(5re&te 25r5 0ncetare 0n
2el &i c#i%- s%re #a6ul celorlal(i care r/n=esc 0ntr7una cu )ura %/n5 la urec#i. Printre
$ansatori se a2l5 &i $ou5 tinere 'ulatre cu oc#i 'ari- ne)ri- %leo&ti(i &i cu 1as'ale $u%5
'o$a ar1orat5 $e %atroan5J sunt- sau se %re2ac c5 sunt- ru&inoase- ca &i cu' n7ar 'ai 2i
$ansat %/n5 atunci- &i 0&i (in oc#ii 0n %5'/nt 0n 2a(a s%ectatorilor- 0nc/t %artenerii lor nu le
%ot ve$ea $ec/t )enele lun)i &i 0ntoarse.
Dar 0nce%e $ansul. >iecare $ansator &i $ansatoare stau 2a(5 0n 2a(5- &i se '5soar5-
&i se 0ncearc5- &i tot 651ovesc- a&a c5 =ocul 0nce%e s5 l/nce6easc5- c/n$ s%rintenul erou
sare 0n a=utor. Pe $at5 violonistul- ar5t/n$u7&i to(i $in(ii- se a%uc5 $e trea15 v/rtosJ
ta'1urina se tre6e&te %arc5 la via(5- r/sul se revars5 %e 2e(ele $ansatorilorJ sur/$e &i
%atroanaJ %atronul e &i 'ai st5%/n %e situa(ieJ %/n5 &i lu'in5rile str5lucesc 'ai viu. ;ate-
soro- sari 0ntr7un %icior- #ai acu' &i cu a'/n$ou5- #/(70ncolo- #/(70ncoace- 'ai %ocne&te
&i $in $e)ete- oc#ii roat5- 0ntoarce )enunc#iul- #ai s2/rlea65- c/n$ %e7o %arte- c/n$ %e alta-
c/n$ %e v/r2uri- c/n$ %e toc- ca $e)etele ce 1at ta'1urinaJ $57i $in %icioare- $ou5 stin)i &i
$ou5 $re%te- $ou5 $e le'n &i $ou5 $e s/r'5- $ou5 $e arcuri ? uite %icioare- nu sunt
%icioare ? '5i- c5 cine e ca el@ Li ce ro%ot $e a%lau6e c/n$ ? $u%5 ce &i7a 0nv/rtit
%artenera %/n5 ce nici ea nici el nu 'ai atin) %5'/ntul ? %rota)onistul s2/r&e&te $ansul
%rintr7un salt triu'2al %e te=)#eaua cr/&'ei- cer/n$ s5 i se $ea $e 15ut- cu un #o#ot $e r/s
ca $intr7un 'ilion $e %ie%turi 0ls con2ra(ilor lui $e culoare- to%it 0ntr7un sin)ur &i
ini'ita1il #a7#a7#aF
3erul- c#iar &i 0n aceste locuri nes5n5toase- e %roas%5t $u%5 at'os2era
0n51u&itoare $in5untruJ &i acu'- c5 intr5' 0ntr7o stra$5 'ai lar)5- o 1oare 'ai curat5 a$ie
0ns%re noi- &i stelele %ar iar5&i lu'inoase. Trece' 0nc5 o $at5 %e la Cavou. In aceast5-
cl5$ire se a2l5 &i arestul ora&ului. Ur'are 2ireasc5 a locurilor $e un$e toc'ai veni'. S5
ve$e' &i asta- &i $u%5 aceea la culcare.
Cu'@ 0i arunca(i %e in2ractorii $e r/n$ ai re)ula'entului %oli(ienesc 0n ase'enea
)5uri@ 4 cu %utin(5 ca 15r1a(i &i 2e'ei- a c5ror vin5 nu a 2ost $ove$it5- s5 6ac5 aici o
noa%te 0ntrea)5 ? 0n aceast5 1e6n5 cu'%lit5- 0'%resura(i $e ace&ti a1uri v5t5'5tori ce se
ri$ic5 $easu%ra 2elinarului $u'itale or1- cu care 0i lu'ine6i- &i s5 res%ire aceast5 $u#oare
0'%u(it5 &i uci)5toare@ SaiF 3se'enea te'ni(e ca celulele astea ar a$uce o%ro1iul &i
asu%ra celui 'ai $es%otic stat $in lu'eF Prive&te la ele- o'ule ? tu care le ve6i 0n 2iecare
noa%te &i (ii c#eile la 1r/u. ,e ve6i cu' sunt@ Ltii cu' arat5 canalele $e l5turi $e su1
stra$5@ Ce $eose1ire este 0ntre ele &i aceste #a6nale %entru oa'eni- a2ar5 nu'ai c5 sunt
ve&nic st5t5toare@
<a1ar n7are. Dntr7un r/n$ avea 0nc#ise aici $ou56eci &i cinci $e 2e'ei tinere &i nici
nu v5 %ute(i 0nc#i%ui ce $r5)u(e erau c/teva $in ele.
Pentru nu'ele lui Du'ne6eu- 0nc#i$e u&a %este nenorocita 2iin(5 care se a2l5
acu' 0n5untru &i aco%er5 $e)ra15 v5)5una aceasta %e care nici cel 'ai %5c5tos ora& $in
15tr/na 4uro%5 n7o %oate 0ntrece 0n %ro'iscuitate- $el5sare &i cru6i'e.
Dntr7a$ev5r- oa'enii a2la(i 0n stare $e arest %reventiv sunt l5sa(i necerceta(i 0n
aceste cocine- o noa%te 0ntrea)5@
Dn 2iecare noa%te. Ra6ia 0nce%e la &a%te. Ca)istratul 0&i $esc#i$e Curtea la cinci
$i'inea(a. 3ceasta e cea 'ai ti'%urie or5 la care %oate 2i %us 0n li1ertate %ri'ul $e(inutJ
&i $ac5 vreun %oli(ist $e%une 0'%otriva sa- el nu e scos a2ar5 %/n5 la ora nou5 sau 6ece.
Dar $ac5 'oare 0n acest ti'%- cu' a 'urit unul- nu $e'ult@
3tunci 0l '5n/nc5 &oarecii 0n 'ai %u(in $e o =u'5tate $e ceas- cu' s7a 0nt/'%lat
&i cu acelaJ &i )ata %ovestea.
Ce 0nsea'n5 acest insu%orta1il $an)5t $e clo%ote- &i aceast5 uruial5 $e ro(i &i
stri)5te ce se au$ 0n $e%5rtare@ Un 2oc. Li ce7i lu'ina cea ro&ie a%rins5- 0n cealalt5 %arte@
3lt 2oc. Li ace&ti %ere(i car1oni6a(i &i 0nne)ri(i $in 2a(a noastr5@ K cas5 care a ars. Dntr7un
ra%ort o2icial s7a l5sat s5 se 0n(elea)5 li'%e$e c5 aceste incen$ii nu au 2ost cu totul
0nt/'%l5toare- &i c5 s%ecula(ia &i ini(iativa &i7au )5sit c/'% $e activitate c#iar &i 0n
$o'eniul 2l5c5rilorJ $ar oricu' ar 2i- a 2ost un 2oc noa%tea trecut5- sunt $ou5 0n noa%tea
asta &i %o(i s5 %ui 25r5 )ri=5 r5'5&a) c5 '/ine va 'ai i61ucni cel %u(in unul. 3&a c5-
'/n)/in$u7ne cu aceast5 certitu$ine- #ai s5 ne s%une' noa%te 1un5 &i s5 ne $uce' la
culcare.
Dntr7o 6i- 0n ti'%ul &e$erii 'ele la New York- a' vi6itat $i2erite institu(ii %u1lice
$e %e ,on) Islan$ I. Una $in ele era un os%iciu $e ne1uni. Cl5$irea e 2ru'oas5 &i se
$istin)e %rintr7o scar5 lar)5 &i ele)ant5. Construc(ia nu e cu totul &i cu totul ter'inat5- $ar
se %oate ve$ea c5 va 2i $e %ro%or(ii consi$era1ile &i c5 va %utea %ri'i un nu'5r 2oarte
'are $e %acien(i.
Nu %ot s%une c5 vi6itarea acestei institu(ii $e caritate 'i7a 25cut o $eose1it5
%l5cere. Celulele %uteau 2i 'ai curate &i 'ai or$onateJ nu a' 'ai )5sit aici ni'ic $in
r/n$uiala ce '7a i'%resionat at/t $e 2avora1il %rin alte %5r(i. Peste tot $o'nea un aer $e
tr/n$5veal5 &i $el5sare &i o #ara1a1ur5 %eni1il5. I$iotul acela =alnic- )#e'uit la %5'/nt &i
cu %5rul v/lvoiJ 'aniacul care 1ol1orose&te- r/$e #i$os &i st5 cu $e)etul 0ntinsJ %rivirea
aceea %ier$ut5- 2a(a r5v5&it5J cei ce7&i 'u&c5 '/inile &i 1u6ele &i 0&i ro$ un)#iileJ to(i erau
acolo 0n toat5 )oliciunea ur/(eniei &i ororii. In sala $e 'ese ? o 0nc5%ere )oal5- 'o#or/t5
&i $e6olant5- un$e nu aveai altceva $e %rivit $ec/t %ere(ii reci ? o 2e'eie era 0nc#is5
sin)ur5. Di intrase 0n ca% ? 'i s7a s%us ? s5 se sinuci$5. Li ni'ic nu7i %utea 0nt5ri 'ai 'ult
#ot5r/rea aceasta- $ec/t insu%orta1ila 'onotonie a e9isten(ei %e care7o $ucea.
3ceast5 'ul(i'e 0n)ro6itoare care u'%lea s5lile &i )aleriile '7a i'%resionat at/t
$e ne%l5cut^ I Insul5 0n Kceanul 3tlantic- 0n a%ro%ierea (5r'ului nor$estic al Statelor
Unite- la v5rsarea 2luviului <u$son. An. RB 0nc/t 'i7a' scurtat vi6ita &i a' re2u6at s5 'ai
v5$ ari%a cl5$irii un$e erau (inu(i ? 0ntr7o 'ai ri)uroas5 constr/n)ere ? recalcitran(ii &i
ne1unii 2urio&i. Nu '5 0n$oiesc c5 %ersoana care con$ucea institu(ia la vre'ea aceea avea
toat5 co'%eten(a necesar5- &i a 25cut tot ce i7a stat 0n %utin(5 %entru a7i '5ri utilitateaJ $ar
$ac5 v7a& s%une c5 a1=ecta lu%t5 0ntre %arti$e %5trun$e %/n5 &i 0n acest re2u)iu al
u'anit5(ii nenorocite &i $e)ra$ate@ Dac5 v7a& s%une c5 oc#ii care sunt %u&i s5 %rive)#e6e
r5t5cirile 'in(ilor acelora asu%ra c5rora s7a a15tut cea 'ai crunt5 %e$ea%s5 %e care o
%oate %ri'i 2irea o'eneasc5- tre1uie s5 %riveasc5 %rin oc#elarii vreunei a2urisite ta1ere
%olitice@ Dac5 v7a& s%une c5 $irectorul unei ase'enea institu(ii e nu'it- $e'is &i
sc#i'1at %er%etuu- $u%5 cu' 2luctuea65 &i se sc#i'15 %arti$ele &i $u%5 cu' 1ate v/ntul@
De o sut5 $e ori %e s5%t5'/n5 a' 2ost nevoit s5 asist la c/te un nou &i $e6)ust5tor as%ect
al %oliticianis'ului 0n)ust &i $5un5tor- care este %la)a 3'ericii- 0'1oln5vin$ &i veste=in$
orice via(5 s5n5toas5 %e care o 0nt/lne&te 0n caleJ $ar nicio$at5 nu i7a' 0ntors s%atele cu
'ai a$ineJ $e6)ust &i 'ai ne'5r)init $is%re( ca atunci c/n$ a' trecut %ra)ul acestui
os%iciu $e ne1uni $e %e ,on) Islan$- la ie&ire.
3%roa%e $e os%iciul $e ne1uni se a2l5 Casa 'ilosteniei ? a$ic5 a6ilul $e caritate
$in New York. Li aceasta este o institu(ie 'are- care )56$uia- cre$- c/n$ a' vi6itat7o-
a%roa%e o 'ie $e oa'eni s5r'ani. 4ra %rost aerisit5- %rost lu'inat5- nu %rea curat5J &i '7
a i'%resionat 0n )eneral 2oarte ne%l5cut. Dar tre1uie s5 (ine' sea'5 $e 2a%tul c5 New
Yorkul- ca 'are centru co'ercial- &i ca loc $e 0nt/lnire nu nu'ai al $iverselor state
a'ericane- $ar &i al celor 'ai $e%5rtate (inuturi $in lur/ie- are tot$eauna &i o nu'eroas5
%o%ula(ie s5rac5 $e care tre1uie s5 se 0n)ri=easc5. Li are $e lu%tat- $e aceea- cu $i2icult5(i
s%eciale 0n aceast5 %rivin(5. ,a 2el- nu tre1uie s5 uit5' c5 New Yorkul e un ora& 'are &i
c5 0n toate 'arile ora&e 1inele &i r5ul convie(uiesc &i se 0'1in5.
Dn a%ro%iere se )5se&te ,on) Islan$ >ar'- un$e sunt 0n)ri=i(i &i crescu(i co%iii
or2ani. Nu a' v56ut7o- $ar cre$ c5 e 1ine con$us5J &i sunt convins $e lucrul acesta- $ac5
ne )/n$i' c/t $e 'ult (in cei $in 3'erica la %asa=ul acela 2ru'os $in 1i1lie- care
vor1e&te $e 1olnavi &i co%ii.
Ca s5 vi6ite6 aceste institu(ii a' trecut a%a 0ntr7o 1arc5 a 0nc#isorii $e %e ,on)
Islan$- v/slit5 $e un ec#i%a= $e con$a'na(i- 0'1r5ca(i 0n #aine v5r)ate ne)ru &i )al1en7
ro&cat- 0n care ar5tau ca ni&te ti)ri le&ina(i. Tot cu 1arca '7a' $us s5 vi6ite6 &i
0nc#isoarea.
4 o 0nc#isoare vec#e- a$ev5rat5 construc(ie a %ionieratului $u%5 %lanul %e care l7
a' $escris. C7a' 1ucurat s5 au$ aceasta- c5ci e 25r5 0n$oial5 $e un ti% 2oarte o1i&nuit.
Dar resursele %e care le %ose$5 sunt 2olosite la 'a9i'u'- &i e a$'inistrat5 at/t $e 1ine-
c/t %oate 2i a$'inistrat un l5ca& ca acesta.
>e'eile lucrea65 0n ni&te &o%roane aco%erite- construite anu'e. Du%5 c/te 0'i
a'intesc- nu e9ist5 ateliere %entru 15r1a(i- $ar ? oricu' ? cei 'ai 'ul(i $intre ei lucrea65
la o carier5 $e %iatr5 $in a%ro%iere. Cu' 0n 6iua aceea %loua- lucrul era sus%en$at- &i
$e(inu(ii se a2lau 0n celule. Dnc#i%ui(i7v5 aceste celule- vreo $ou57trei sute la nu'5r- &i 0n
2iecare c/te un o'- 0nc#is: 5sta $e aici st5 l/n)5 u&5- la aer- cu '/inile scoase %rintre
)ratiiJ cest5lalt- 0n %at A6iua 0n a'ia6a 'are- 15)a(i $e sea'5FB &i acesta %r5v5lit )r5'a$5
%e =os- I ca o 2iar5 s5l1atic5- 27- 0nc#i%ui(i7v5 %loaia ce turna a2ar5 cu )5leataJ so1a- 0n
'i=loc- 0ncins5- 0n51u&itoare &i 0nv5luit5 0n 2u' ca ceaunul unei vr5=itoare. Cai a$5u)a(i
un 1uc#et $e 'ires'e su1tile cu' ar 2i cele ce ar ie&i $intr7o 'ie $e u'1rele 'uce)5ite &i
leoarc5 $e a%5- &i o 'ie $e #/r$aie %line cu ru25rie s%5lat5 nu'ai %e =u'5tate ? &i iat5
0nc#isoarea- a&a cu' era 0n 6iua aceea.
Dnc#isoarea $e stat $e la Sin) Sin) 28 este- 0n sc#i'1- o 0nc#isoare 'o$el.
3ceasta &i cea $e la Count 3u1urn sunt cele 'ai )r5itoare e9e'%le ale 8re)i'ului 'ut:.
Dn alt5 %arte a ora&ului se a2l5 Lcoala $e corec(ie: o institu(ie al c5rei sco% este s5
a$uc5 %e calea cea 1un5 %e in2ractorii 'inori- 2ete &i 15ie(i- al1i &i ne)ri- 25r5 $eose1ireJ
s57i 0nve(e 'eserii 2olositoare- s57i %lase6e ca ucenici %e la 'e&teri onora1ili &i s5 scoat5
$intr70n&i 'e'1ri cinsti(i ai societ5(ii. Kr)ani6area- $u%5 cu' se va ve$ea- este
ase'5n5toare celei $e la ;oston: &i acest a&e65'/nt nu e 0ntru ni'ic 'ai %u(in $es5v/r&it
&i $e'n $e lau$5. Dn ti'%ul vi6itei 'ele aici- 'i s7a strecurat 0n )/n$ 15nuiala c5
$irectorul nu avea su2icient5 cunoa&tere a lu'ii &i a celor lu'e&ti. Li '7a' 0ntre1at $ac5
nu cu'va co'itea o )re&eal5 )rav5 trat/n$ $re%t co%ii 'ici %e tinerele 2ete care- $u%5
v/rst5 &i via(a %e care o $useser5 0nainte- erau 25r5 $oar &i %oate 2e'ei 0n toat5 %uterea
cuv/ntului: aceast5 atitu$ine %ro$ucea asu%ra 'ea un e2ect co'ic- &i- $ac5 nu '5 0n&el- &i
asu%ra lor. Cu' institu(ia se a2l5 totu&i su1 vi)ilenta 0n)ri=ire a unui )ru% $e %ersoane cu
0n(ele)ere &i e9%erien(5- nu se %oate s5 nu 2ie 1ine con$us5J &i $ac5 )re&esc sau nu 0n ceea
ce %rive&te acest a'5nunt- 2a%tul nu co1oar5 'eritele &i caracterul institu(iei %entru care
0'i vine )reu s5 )5sesc $estule cuvinte $e lau$5.
Dn a2ar5 $e aceste a&e65'inte- 'ai sunt 0n New York s%itale &i &coli e9celente-
or)ani6a(ii literare &i 1i1lioteciJ un serviciu $e %o'%ieri 'inunat or)ani6at A$u%5 cu' e &i
nor'al- $at 2iin$ c5 e ve&nic la trea15B &i institute $e caritate $e toate 2elurile. ,a %eri2erie
se a2l5 un ci'itir 'are- 0nc5 neter'inat- $ar care se 0'1un5t5(e&te %e 6i ce trece. Cel 'ai
trist ci'itir %e care l7a' v56ut era 8Ci'itirul str5inilor. Re6ervat #otelurilor $in ora&:.
Sunt trei teatre. Dou5 $in ele 8T#e Park: &i 8T#e ;owerO:- 2oarte 'ari- ele)ante &i
i'%un5toare- $ar 'ai tot$eauna ? &i 0'i %are r5u c5 tre1uie s5 '5rturisesc lucrul acesta ?
)oale. 3l treilea- 8T#e KlO'%ic*I- e o sal5 'ic5 %entru vo$eviluri &i %iese 1urle&ti. 4ste
$eose1it $e 1ine con$us $e $o'nul Citc#ell- actor co'ic $e 'are u'or &i ori)inalitate-
1ine cunoscut &i a%reciat $e a'atorii $e teatru $in ,on$ra. 3' %l5cerea s5 v5 co'unic
$es%re acest vre$nic %ersona= c5 reali6ea65 s%ectacole 0ntot$eauna la s5li %line &i c5
teatrul s5u r5sun5 $e voie 1un5 0n 2iecare sear5. 4ra s5 uit $e 'icul teatru $e var5- nu'it
8Ni1lo8- care 'ai are &i )r5$ini &i $istrac(ii 0n aer li1erJ $ar cre$ c5 nu este scutit $e cri6a
)eneral5 $e care su2er5 aici 8sta1ili'entele teatrale:- sau ceea ce se c#ea'5- nu 25r5
u'or- a&a.
D'%re=uri'ile New Yorkului sunt ne0ntrecut $e %itore&ti. Cli'a- $u%5 cu' a'
'ai ar5tat- este $in cele 'ai cal$e. Cu' ar 2i aici ? $e n7ar su2la seara 1ri6a '5rii $ins%re
2ru'osul )ol2 ? nu '5 c#inuiesc s5 a2lu- &i7i scutesc &i %e cititori $e aceast5 osteneal5.
Tonul 0naltei societ5(i este acela&i aici ca &i la ;ostonJ ici7colo- %oate- 'ai %5truns
$e s%iritul 'ercantil- $ar- 0n )eneral- &le2uit &i ra2inat- &i tot$eauna 2oarte os%italier.
Casele &i 'esele sunt ele)anteJ orele $e %etrecere 'ai t/r6ii- iar (inuta 'ai li1er5J &i %oate
c5 $o'ne&te un s%irit $e e'ula(ie 'ai accentuat 0n ce %rive&te a%aren(ele &i etalarea
1o)5(iei &i a traiului %e %icior 'are. >e'eile sunt re'arca1il $e 2ru'oase.
Dnainte $e a %5r5si New Yorkul a' 25cut $e'ersuri s57'i asi)ur c5l5toria 0na%oi
s%re (ar5 %e %ac#e1otul 8Eeor)e Was#in)tonI2"- care ur'a s5 ri$ice ancora 0n iunie.
3ceasta era luna 0n care '5 #ot5r/se' s5 %5r5sesc 3'erica- $ac5- evi$ent- n7a& 2i su2erit
0ntre ti'% vreun acci$ent 0n cursul %ere)rin5rilor 'ele:
N7a' cre6ut nicio$at5 c5 re0ntoarcerea 'ea 0n 3n)lia- la cei ce7'i erau $ra)i- &i la
ocu%a(iile ce $eveniser5 %e nesi'(ite %arte $in 2iin(a 'ea- ar 2i %utut s57'i %ricinuiasc5
'/#nirea si'(it5 c/n$- %e 1or$ul acestui vas- '7a' $es%5r(it $e %rietenii care '5
0nso(iser5 la %lecare. N7a' cre6ut nicio$at5 c5 nu'ele vreunui loc a&a $e 0n$e%5rtat &i
at/t $e t/r6iu cunoscut- va r5scoli 0n 'intea 'ea at/tea a'intiri a2ectuoase- str/ns le)ate
$e el. 3ici- 0n acest ora&- sunt oa'eni care 'i7ar lu'ina cea 'ai nea)r5 6i $e iarn5 care a
%/l%/it &i s7a stins vreo$at5 0n ,a%oniaJ &i al5turi $e care %/n5 &i i'a)inea %atriei s7a
0nce(o&at- c/n$ a' rostit- &i ei &i eu- acel cuv/nt a'ar ce se 0'1in5 cu toate )/n$urile &i
toate 2a%tele noastre- ce 1/ntuie lu'ea $e 1as' a co%il5riei &i ne 0nc#i$e calea la as2in(itul
vie(ii: 3$io.
P<I,3D4,P<I3 LI T4CNIb3 4I.
Ca s5 'er)i $e ia New York la P#ila$el%#ia- tre1uie s5 iei trenul &i s5 'ai sc#i'1i
$e $ou5 ori 1acul. Dru'ul $urea65 $e o1icei 0ntre cinci &i &ase ore. C/t a' 'ers cu trenul
a' avut %arte $e o sear5 'inunat5J &i- uit/n$u7'5 la a%usul lu'inos al soarelui %rintr7o
2erestruic5 $in a%ro%ierea u&ii l/n)5 care st5tea'- aten(ia 'i7a 2ost atras5 $e un s%ectacol
neo1i&nuit ce se %etrecea ca' 0n $re%tul 2erestrelor va)onului %entru $o'ni- a2lat c#iar
0naintea noastr5J la 0nce%ut a' cre6ut c5 un nu'5r $e %ersoane #arnice $in acel va)on se
0n$eletniceau cu s%intecarea unor saltele $in care %u2ul 61ura 0n voia v/ntului. P/n5 la
ur'5 'i7a $at %rin )/n$ c5 %ur &i si'%lu scui%au- ceea ce se &i 0nt/'%l5 $e 2a%tJ $e&i nici
%/n5 ast56i nu %rice% cu' reu&ea nu'5rul acela $e %asa)eri %e care7* %oate con(ine un
va)on s5 'en(in5 un ase'enea necur'at &i 1ine ali'entat $u& $e scui%5turi- cu toat5
e9%erien(a 0n tot soiul $e 2eno'ene salivare %e care 'i7a' 0nsu&it7o ulterior.
3' 25cut cuno&tin(5 0n cursul acestei c5l5torii cu un t/n5r Ruaker 1la=in &i 'o$est-
care a $esc#is conversa(ia a$uc/n$u7'i la cuno&tin(5- 0ntr7o &oa%t5 sole'n5- c5 1unicul
s5u era inventatorul 'eto$ei $e e9tra)ere a uleiului $e ricin5 rece. Po'enesc 0nt/'%larea
aici socotin$ c5 aceasta a 2ost %ro1a1il %ri'a oca6ie c/n$ %re(ioasa $octorie a'intit5 a
servit la 0nsu2le(irea unei conversa(ii.
3' a=uns 0n ora& noa%tea t/r6iu. Uit/n$u7'5 %e 2ereastra ca'erei 'ele- 0nainte $e
a '5 $uce la culcare- a' v56ut %e %artea cealalt5 a $ru'ului o 2ru'oas5 cl5$ire $e
'ar'ur5 al15- care avea o Dn25(i&are trist5 &i s%ectral5- $e6olant5 la ve$ere. 3' %us
aceast5 i'%resie %e sea'a lu'inii sla1e &i 'o#or/te a no%(ii- iar a $oua 6i $e $i'inea(5-
c/n$ '7a' sculat- '7a' uitat $in nou- a&te%t/n$u7'5 s57i v5$ scara &i intrarea 2or2otin$
$e lu'e care intr5 &i iese. Dar u&a tot 0nc#is5 eraJ &i aceea&i at'os2er5 su'1r5 $o'nea
%retutin$eniJ iar cl5$irea ar5ta ca &i c/n$ nu'ai statuia $e 'ar'ur5 a lui Don Eu6'an ar
2i %utut avea vreo a2acere $e 0nc#eiat 0nl5untrul 6i$urilor ei %oso'orite. C7a' )r51it s5
'5 interese6 cu' se nu'e&te &i la ce serve&te cl5$irea- $u%5 care ne$u'erirea 'i s7a
to%it. 4ra cavoul 'ultor averiJ 'area cataco'15 a investi(iilorJ 0n veci neuitata ;anc5 a
Statelor Unite.
Sistarea * activit5(ii acestei 15nci- cu toate ur'5rile ei $e6astruoase- a aruncat
asu%ra P#ila$el%#iei A$u%5 cu' 'i s7a s%us $in toate %5r(ileB o u'1r5 care 0i 'ai 0ntuneca
&i acu' via(a. <ot5r/t c5 ora&ul %5rea a15tut &i $e6olat.
4ste un ora& 2ru'os- $ar enervant $e si'etric. Du%5 ce l7a' colin$at vreo or5-
$ou5- a' si'(it c5 a& 2i $at toat5 lu'ea %entru o stra$5 0ntortoc#eat5. Parc5 'i se 0nt5rea
)ulerul #ainei &i 'i se l5(eau 1orurile %5l5riei- at/t $e %uternic5 si'(ea' aici in2luen(a
Ruakerilor. P5rul 'i l7a' si'(it $eo$at5 scurt &i lins- '/inile 'i s7au 0'%reunat $e la
sine- %ios- %e %ie%t- &i 25r5 s5 vreau '5 15tea )/n$ul s57'i iau locuin(5 %e Cark ,ane
c#iar 0n 2a(a %ie(ei &i s5 '57'1o)5(esc s%ecul/n$ cereale.
P#ila$el%#ia este ali'entat5 $in 1el&u) cu a%5 %roas%5t5- care cur)e- 0'%roa&c5-
(/&ne&te &i se revars5 %este tot. U6ina $e a%5- care se )5se&te %e o 0n5l(i'e 0n a%ro%ierea
ora&ului- este %e c/t $e 2olositoare- %e at/t $e $ecorativ5- av/n$ 0n =urul ei o )r5$in5
%u1lic5 a'ena=at5 cu )ust &i (inut5 0n cea 'ai $es5v/r&it5 or$ine. R/ul este 65)56uit 0n
%unctul acesta &i silit s5 intre %rin %ro%ria sa 2or(5 0n ni&te cisterne 0nalte- sau re6ervoare-
$e la care 0ntre)ul ora&- %/n5 la cele 'ai $e sus eta=e ale caselor- este ali'entat cu a%5 la
un %re( $eri6oriu.
Sunt $i2erite institu(ii %u1lice. Printre acestea un e9celent s%ital ? a&e65'/nt al
Ruakerilor- $ar c/tu&i $e %u(in sectar 0n 'arile 1ine2aceri %e care le 0'%arteJ o vec#e
1i1liotec5 lini&tit5- care %oart5 nu'ele lui >ranklinJ un 2ru'os %alat al 1ursei- o2iciu
%o&tal- &i a&a 'ai $e%arte. Dn le)5tur5 cu s%italul Ruakerilor- %entru '5ri'ea 2on$urilor
institu(iei era e9%us acolo s%re v/n6are un ta1lou $e West3T. Ta1loul 0l 0n25(i&ea65 %e
C/ntuitorul nostru t5'5$uin$ %e 1olnavi- &i este %oate una $in cele 'ai 1une lucr5ri ale
acestui 'aestru. 3cu'- $e%in$e $e )ustul cititorului $ac5 %rin asta a$uc o lau$5 $e%lin5
susnu'itului %ictor.
Dn aceea&i sal5 se )5se&te un %ortret 2oarte caracteristic- care %arc5 tr5ie&te- $e
$o'nul SullO- un $istins artist a'erican.
Le$erea 'ea 0n P#ila$el%#ia a 2ost 2oarte scurt5- $ar societatea %e care a'
2recventat7o 'i7a %l5cut nes%us. Sor1in$ $es%re tr5s5turile )enerale ale acestui ora&- a& 2i
0nclinat s5 s%un c5 este 'ai %rovincial $ec/t ;ostonul sau New Yorkul- &i c5 %lute&te 0n el
o a2ectare a )ustului &i a criticii- care are ceva $in $u#ul acelor $iscu(ii 'on$ene asu%ra
acelora&i te'e- 0n le)5tur5 cu S#akes%eare &i cu Pa#arele Cu6icale $es%re care citi' 0n
Sicarul $in Wake2iel$ 3*. Dn a%ro%ierea ora&ului se a2l5 o s%len$i$5 construc(ie $e
'ar'ur5- neter'inat5- a Cole)iului Eirar$- 0nte'eiat $e un r5%osat %ersona= cu acela&i
nu'e &i cu o enor'5 avere- construc(ie care- $ac5 va 2i $us5 la 1un s2/r&it %otrivit
%lanului ini(ial- va 2i %oate cel 'ai i'%un5tor e$i2iciu al ti'%urilor 'o$erne. Dar 0n =urul
'o&tenirii au loc controverse =uri$ice- &i- %/n5 la a%lanarea lor- lucr5rile s7au 0ntreru%tJ
a&a c5- 0ntoc'ai ca 'ulte alte ini(iative 'ari $in 3'erica- &i aceasta va 2i 0n25%tuit5- 6ilele
astea- $ar nu a6i.
,a 'ar)inea ora&ului se 0nal(5 o 'are 0nc#isoare- nu'it5 Penitenciarul 4stic-
con$us5 $u%5 o 'eto$5 s%ecial5 a statului PennsOlvania. Siste'ul a%licat aici este
$eten(iunea solitar5- ri)i$5- strict5 &i co%le&itoare. Cre$ c5 0n e2ectele sale- 'eto$a este
cru$5 &i )re&it5.
Sunt convins c5- 0n inten(ie- acest siste' este 1un- o'enos- &i ur'5re&te s5
0n$re%te %e cei %5c5to&iJ $ar a' $e ase'eni convin)erea c5 cei care au n5scocit acest
re)i' $e 0nc#isoare- &i acei 1inevoitori $o'ni care o a%lic5 nu7&i $au sea'a ce 2ac. Cre$
c5 2oarte %u(ini oa'eni %ot s5 '5soare cu 'intea c/t a'ar $e c#in &i su2erin(5
%ricinuie&te victi'elor aceast5 0n)ro6itoare %e$ea%s5- care $urea65 ani $e 6ileJ &i c5ut/n$
eu 0nsu'i s57'i 0nc#i%ui- &i =u$ecin$ $u%5 cele ce7a' v56ut 0nti%5rite %e c#i%ul lor- &i
ceea ce sunt si)ur c5 se %etrece 0nl5untrul lor- a' nestr5'utata convin)ere c5 e9ist5 0n
acesta un str52un$ $e cu'%lit5 su2erin(5 %e care nu'ai victi'ele 0l cunosc &i cu care nici
un o' nu are $re%tul s57&i %e$e%seasc5 se'enii. Socotesc c5 aceast5 6)/n$5rire lent5 &i
6ilnic5 a tainelor creierului este ne ? '5surat 'ai )roa6nic5 $ec/t orice tortur5 a tru%uluiJ
&i 2iin$c5 sinistrele ei se'ne &i ur'e nu sar 0n oc#i &i nu sunt at/t $e %al%a1ile ca
cicatricele c5rniiJ 2iin$c5 r5nile ei nu se v5$ &i 2iin$c5 nu s'ul)e (i%ete %e care s5 le %oat5
au6i urec#ea o'uluiJ $e aceea- cu at/t 'ai v/rtos o 0n2iere6 ca %e o %e$ea%s5 ascuns5 $e
care o'enirea a$or'it5 nu &tie &i ni'eni n7o tre6e&te ca s5 %un5 ca%5t acestei cru6i'i.
K$at5- $e615t/n$ cu 'ine 0nsu'i- a' stat 0n cu'%5n5 $ac5- av/n$ %uterea s5 s%un 8$a:
sau- nu:- a& a$'ite ca aceast5 %e$ea%s5 s5 2ie 0ncercat5 0n anu'ite ca6uri- c/n$ ter'enul
$e 0nte'ni(are este scurtJ $ar acu'- $eclar sole'n c5- $e7a& 2i co%le&it cu nu &tiu ce
r5s%l5(i &i onoruri- n7a& %utea s5 %5&esc ca un o' 2ericit su1 1olta $esc#is5 a cerului 6iua
sau s57'i %un ca%ul %e %ern5 noa%tea- &tiin$ c5 o sin)ur5 2iin(5 u'an5- oricare i7ar 2i vina
&i oric/t $e scurt5 0nte'ni(area- 6ace 0n c#inurile acestei necunoscute os/n$e 0n celula lui
'ut5 &i c5 $e la 'ine i se tra)e sau c5 eu o 0ncuviin(e6 c/tu&i $e %u(in.
3' 2ost 0nso(it la aceast5 0nc#isoare $e $oi $o'ni care aveau le)5turi o2iciale cu
$irec(ia &i 'i7a' trecut 6iua intr/n$ $in celul5 0n celul5 &i st/n$ $e vor15 cu $e(inu(ii. Ci
s7au 25cut toate 0nlesnirile care %ot i6vor0 $in cea 'ai $es5v/r&it5 curtoa6ie. Nu 'i s7a
ascuns &i nu 'i s7a t5inuit ni'ic- &i 'i s7au $at- $esc#is &i sincer- toate l5'uririle %e care
le7a' cerut. Nu a' $estule cuvinte $e lau$5 %entru %er2ecta r/n$uial5 care $o'ne&te 0n
cl5$ire- &i nu %oate e9ista nici un 2el $e 0n$oial5 0n %rivin(a 1unei7cre$in(e a celor $irect
le)a(i $e a$'inistrarea acestui siste'.
Q Note $in 3'erica 0ntre cor%ul 0nc#isorii &i 6i$ul e9terior se a2l5 o )r5$in5
0ntins5. Intr/n$ 0n )r5$in5 %rintr7o %orti(5 ce se $esc#i$ea 0n %oarta cea 'are- 'asiv5- a'
'ers %/n5 la ca%5tul unei alei &i a' %5truns 0ntr7o sal5 'are- $in care %orneau &a%te
cori$oare lun)i. De 2iecare %arte a cori$oarelor se 0ntin$ea un &ir nes2/r&it $e u&i scun$e-
cu c/te un nu'5r $easu%ra lor. Sus- o )alerie $e celule ca &i cele $e =os- nu'ai c5 nu au
curtea aceea 0n)ust5 Aa&a cu' au cele $e la %arterB &i c5 sunt ceva 'ai 'ici. Se %resu%une
c5 a ocu%a $ou5 celule $e acest 2el co'%ensea65 1ru'a $e aer &i $e e9erci(iu $e care
1ene2icie6i ti'% $e o or5 %e 6i- 0n %eticul $e curte ata&at 2iec5reia $in celelalteJ &i $e aceea
$e(inu(ii $e la eta=ul $e sus au c/te $ou5 celule al5turate &i care co'unic5 0ntre ele.
C/n$ stai aici 0n 'i=loc &i %rive&ti $e7a lun)ul acestor cori$oare triste- lini&tea
a%5s5toare ce $o'ne&te 0n ele este )roa6nic5. Din c/n$ 0n c/n$ se au$e s2/r/itul 'onoton
al unei suveici sau 1oc5nitul unui ciocan $e ci6'ar- $ar sunetul este 0n51u&it $e %ere(ii
)ro&i &i $e u&a )rea a celulei- &i nu 2ace $ec/t s5 a$/nceasc5 &i 'ai 'ult t5cerea
atotst5%/nitoare. Peste ca%ul &i 2a(a 2iec5rui $e(inut care %5trun$e 0n acest trist l5ca& se
trece o )lu)5 nea)r5J &i 0n acest lin(oliu ne)ru- si'1ol al cortinei ce ca$e 0ntre el &i lu'ea
cea vie- este con$us la celula $in care nu 'ai iese %/n5 la 0'%linirea os/n$ei. Ni'ic nu
'ai a2l5 $e so(ie sau $e co%iiJ $e cas5 sau $e %rieteniJ $e via(a sau $e 'oartea vreunei
2iin(e. Di ve$e %e te'niceri- $ar a2ar5 $e asta nu 'ai %rive&te nici o 2a(5 o'eneasc5- nu
'ai au$e nici un )las o'enesc. 4ste un o' 0n'or'/ntat $e viu- ce va 2i $e6)ro%at la
ca%5tul unui &ir lun) $e aniJ $ar %/n5 atunci e 'ort %entru to(i &i l5sat %ra$5 )/n$urilor
c#inuitoare &i )roa6nicei $e6n5$e=$i.
Nu'ele s5u- vina &i $urata su2erin(ei sunt necunoscute c#iar &i te'nicerului care7i
a$uce #rana 6ilnic5. Deasu%ra u&ii celulei sale &i 0n c/te un re)istru- unul al $irectorului
0nc#isorii &i cel5lalt al e$ucatorului 'oral- se a2l5 un nu'5r: acesta este c#eia %ove&tii
sale. In a2ar5 $e aceste %a)ini- 0nc#isoarea nu cunoa&te ni'ic $in e9isten(a luiJ &i $e ar 2i
s5 stea &i 6ece ani )rei 0n aceea&i celul5- el nu are nici un 'i=loc $e a &ti- nici %/n5 0n
ulti'ul ceas- 0n ce %arte a cl5$irii este situat5J ce 2el $e oa'eni sunt 0n =urul luiJ $ac5 0n
no%(ile lun)i $e iarn5 sunt 2iin(e vii 0n a%ro%iere- sau $ac5 st5 sin)ur 0n vreun col( %ustiu
al 'atei te'ni(e- $es%5r(it $e cel 'ai a%ro%iat tovar5& al su%liciilor lui solitare- %rin
6i$uri- cori$oare &i u&i $e 2ier.
>iecare celul5 are u&i $u1le: cea $e a2ar5 $in ste=ar 'asiv- cealalt5- $in )ratii $e
2ier- 0n care se a2l5 o 2erestruic5 %rin care i se trece '/ncarea. 3re o 1i1lie- o t51li(5 &i un
con$ei- &i- cu anu'ite restric(ii- i se 'ai $au &i alte c5r(i- alese anu'e- toc- cerneal5- &i
#/rtie. >ar2uria- cana &i li)#eanul stau a)5(ate %e %erete sau lucesc %e o 'ic5 %oli(5. Dn
2iecare celul5 se )5se&te a%5 %roas%5t5- $in care %oate s5 ia c/t 0i cere ini'a- 0n ti'%ul
6ilei- %atul se ri$ic5 la %erete &i7i las5 'ai 'ult s%a(iu %entru lucru. D&i are r561oiul- sau
1e$rea)ul sau v/rtelni(a luiJ &i aici lucrea65- $oar'e &i se tre6e&te- &i nu'5r5 anoti'%urile
&i 0'15tr/ne&te.
Pri'ul $e(inut %e care l7a' v56ut era a&e6at la r561oiul s5u &i lucra. Se a2la acolo
$e &ase ani &i 'ai avea $e stat- cre$- 0nc5 trei. >usese con$a'nat ca t5inuitor $e lucruri
2urate- $ar &i acu'- $u%5 o 0nte'ni(are at/t $e lun)5- 0&i t5)5$uia vina- &i s%unea c5 a 2ost
os/n$it %e ne$re%t. 4ra la a $oua con$a'nare.
Se o%ri $in lucru c/n$ intrar5'- 0&i scoase oc#elarii &i r5s%unse $esc#is la toate
0ntre15rile %e care i le %user5'- $ar tot ti'%ul cu un 2el $e o%intire 1i6ar5 la 0nce%ut &i cu
o voce sc56ut5 &i )/n$itoare. 3vea %e ca% o %5l5rie $e #/rtie 25cut5 $e el- &i a 2ost 0nc/ntat
c5 i7a' re'arcat7o &i a%reciat7o. Construise cu in)enio6itate un 2el $e ceas olan$e6 $in
ni&te ni'icuri aruncateJ &i sticla $e o(et ii servea $re%t %en$ul. S56/n$ interesul %e care7*
ar5ta' n5scocirii lui- se uit5 la ea cu 2oarte 'ult5 '/n$rie &i s%use c5 s7a )/n$it s7o
%er2ec(ione6e- a$5u)/n$u7i un cioc5na& &i o 1ucat5 $e sticl5 s%art5- care 82oarte cur/n$
vor 1ate orele:. 49tr5sese ni&te culori $in 2irele cu care lucra &i 6u)r5vise c/teva $esene
ru$i'entare %e %erete. Pe una $in acestea- o 2e'eie- $easu%ra u&iiJ o nu'ea 8Doa'na
lacului7I32 M.
3 6/'1it c/t '7a' uitat la aceste n5scociri cu care7&i a'5)ea ti'%ulJ $ar c/n$ l7
a' %rivit iar- a' v56ut c5 1u6a 0i tre'ura &i a& 2i %utut s57i nu'5r 15t5ile ini'ii. Nu7'i
a$uc a'inte cu' a reie&it- $in vor15 0n vor15- c5 are o nevast5. 3 cl5tinat $in ca% la au6ul
acestui cuv/nt- s7a 0ntors 0ntr7o %arte &i &i7a aco%erit 2a(a cu '/inile.
Dar acu' e&ti rese'natF s%use unul $in $o'ni $u%5 o scurt5 %au65- 0n ti'%ul
c5reia 0&i revenise. R5s%unse cu un o2tat care %5rea $e %risos- $at 2iin$ c5 nu7* %utea a=uta
cu ni'ic.
Da- $aF Sunt rese'nat.
Li cre6i c5 ai $evenit un o' 'ai cu'seca$e@
Da- s%er c5 $aF Desi)ur- s%er c5 $a.
Li ti'%ul trece $estul $e re%e$e@
Ti'%ul e 2oarte lun)- $o'nilor- 0ntre ace&ti %atru %ere(i.
S%use aceste cuvinte &i %rivi 0n =urul s5u ? $oa'ne- cu c/t5 $urereF ? &i r5'ase cu
oc#ii %ier$u(i 0n )oi- ca &i c/n$ ar 2i uitat ceva. K cli%5 $u%5 aceea o2t5 $in )reu- 0&i %use
oc#elarii &i se a%uc5 iar $e lucru.
Dn alt5 celul5 era un )er'an- con$a'nat la cinci ani $e 0nc#isoare %entru 2urt.
Toc'ai 0'%linise $oi ani $e c/n$ era acolo. Cu culori %rocurate 0n acela&i 2el- %ictase c/t
se %oate $e 2ru'os 2iecare centi'etru $e %erete &i $e tavan. 3ran=ase %u(inele %al'e $e
%5'/nt $in curte 0ntr7o or$ine 'inunat5 &i 25cuse un 'ic r56or 0n 'i=loc care- 0n treac5t
2ie 6is- se'5na a 'or'/nt. Eustul &i in)enio6itatea $e care $5$ea $ova$5 0n toate erau
ne'ai%o'eniteJ $ar cu toate acestea- )reu &i7ar %utea 0nc#i%ui cineva o 2iin(5 'ai a15tut5-
'ai 6$ro1it5 &i 'ai nenorocit5. Nu a' v56ut $e c/n$ sunt o ase'enea i'a)ine a $urerii &i
$e6n5$e=$ii su2lete&ti. Ci7a s/n)erat ini'a %entru elJ &i c/n$- cu o1ra=ii sc5l$a(i 0n
lacri'i- 0l lu5 %e unul $intre vi6itatori $eo%arte- a%uc/n$u7* str/ns $e #ain5- cu '/ini
tre'ur5toare- ca s5 nu7* sca%e- &i7l 0ntre15 $ac5 'ai e9ista vreo s%eran(5 ca aceast5
sinistr5 os/n$5 s57i 2ie co'utat5- s%ectacolul era- 65u- %rea $ureros ca s57l %o(i %rivi. Nu
a' cunoscut nici o tra)e$ie care s5 '5 2i i'%resionat 'ai tare ca tra)e$ia acestui o'.
Dn a treia celul5 era un ne)ru 0nalt &i voinic- un s%5r)5tor- care se 0n$eletnicea cu
'eseria lui o1i&nuit5- 25c/n$ &uru1uri &i alte lucruri $e acest 2el. Sentin(a a%roa%e 0i
e9%irase. Nu nu'ai c5 era un #o( 2oarte $i1aci- $ar era vestit &i %entru cura=ul &i
0n$r56neala lui &i %entru 'arele nu'5r al con$a'n5rilor sale anterioare. Ne7a 0ntre(inut
cu o lun)5 relatare a is%r5vilor lui- %e care ni le7a %ovestit cu at/ta nes%us5 %l5cere- 0nc/t
0(i 25cea c#iar i'%resia c5 se lin)ea %e 1u6e c/n$ ne 0n&ira 0nt/'%l5ri #a6lii %rintre care
una $es%re ni&te ar)int5rie 2urat5 &i $es%re ni&te cucoane 15tr/ne %e care le %/n$ise cu'
st5teau la 2ereastr5 cu oc#elari $e ar)int A0&i %usese oc#ii %e ei- %li'1/n$u7se %e cealalt5
%arte a str56iiB &i %e care a%oi le =e2uise. 3cest in$ivi$- la cea 'ai 'ic5 0ncura=are- ar 2i
0'1inat cu a'intirile sale %ro2esionale cel 'ai $e6)ust5tor =ar)onJ $ar '7a& 0n&ela 2oarte
tare 0nc#i%uin$u7'i c5 ar 2i %utut 0ntrece s2runtata 25(5rnicie cu care $eclara c5 a
1inecuv/ntat 6iua c/n$ a intrat 0n aceast5 0nc#isoare- &i c5 nu va 'ai 25%tui nici o t/l#5rie
c/te 6ile o 'ai avea.
4ra acolo un o' c5ruia i se 0n)5$uia- ca o 2avoare- s5 (in5 ie%uri. Cu' $in aceast5
%ricin5 ca'era sa avea un 'iros 0nc#is- i s7a %oruncit s5 ias5 %e cori$or. >ire&te- a $at
ascultare %oruncii &i a stat acolo cu '/na 25cut5 %av565 0n $re%tul 2e(ei sale r5v5&ite-
%entru a se a%5ra $e neo1i&nuita lu'in5 a soarelui ce %5trun$ea %rin 2ereastra cea 'are.
3r5ta at/t $e %ali$ &i $e ne%/'/ntesc- $e %arc5 ar 2i 2ost sculat $in 'or'/nt. 3vea 0n sin
un ie%ure al1J &i c/n$ 'icu(ul ani'al- $u%5 ce a 2ost l5sat =os- s7a 2uri&at 0na%oi 0n celul5-
iar el- s%un/n$u7i7se s5 se retra)5- s7a strecurat s2ios $u%5 ie%ure- '7a' )/n$it c5 ar 2i
2ost 2oarte )reu $e s%us 0ntruc/t o'ul era 2iin(a cea 'ai no1il5 $in cei $oi.
Cai era un #o(- en)le6 $e ori)ine- care 0&i is%5&ise c/teva 6ile $intr7o %e$ea%s5 $e
&a%te ani: un in$ivi$ res%in)5tor- cu 2runtea 0n)ust5- 1u6ele su1(iri &i 2a(a al15J care nu7i
a)rea %e vi6itatori &i care- $ac5 n7ar 2i 2ost sur%lusul $e %e$ea%s5- ar 2i 0'%l/ntat 1ucuros
0n 'ine custura lui $e ci6'ar. Cai era 0nc5 un )er'an care intrase la 0nc#isoare a1ia 0n
a=un &i care a s5rit $in %at la ve$erea noastr5- ru)/n$u7se- 0n en)le6easca lui stricat5- s5 i
se $ea $e lucru. 4ra acolo &i un %oet- care $u%5 ce 0n$e%linea nor'a $e $ou5 6ile $e lucru
0n $ou56eci &i %atru $e ore- scria versuri $es%re cor51ii Aera $e 'eserie 'arinarB- cles%re
80'15t5toarea cu%5 $e vinI7 &i $es%re %rietenii $e acas5. 4rau 'ul(i $e(inu(i. Unii ro&eau
la ve$erea vi6itatorilor- al(ii se 25ceau 2oarte %ali6i. Pe vreo $oi sau trei $intre ei 0i 0n)ri=ea
c/te o sor5 $e caritate a 0nc#isorii- 2iin$c5 erau 2oarte 1olnaviJ &i unul- un ne)ru 15tr/n &i
)ras- al c5rui %icior i7a 2ost a'%utat 0n 0nc#isoare- avea $e 0n)ri=itor un 2ilolo) clasic &i
c#irur) $es5v/r&it- tot $e(inut. Pe scar5 st5tea un 15iat 2ru'u&el- $e culoare- care 25cea o
'unc5 u&oar5.
Cu'- $ar 0n P#ila$el%#ia nu e9ist5 un a$5%ost %entru $elicven(ii 'inori@ a'
0ntre1at.
;a $a- $ar nu'ai %entru co%iii al1i.
No1il5 aristocra(ie a cri'eiF
4ra acolo un 'arinar care 0'%linea a%roa%e uns%re6ece ani $e c/n$ se a2la 0nc#is
&i care %este c/teva luni avea s5 2ie %us 0n li1ertate. Uns%re6ece ani $e $eten(iune solitar5F
C5 1ucur c5 au$ c5 'ai ai %u(in &i ter'ini.
Ce s%une el@ Ni'ic. De ce se uit5 2i9 la '/ini &i7&i ciu%e&te %ielea $e %e $e)ete-
&i7&i ri$ic5 'ereu oc#ii s%re %ere(ii aceia )oi care i7au v56ut %5rul 0nc5run(in$u7i@ 4 o
'anie %e care o are c/teo$at5.
Nu se uit5 nicio$at5 la o' 0n oc#i- &i tot$eauna se ciu%e&te $e '/ini- ca &i cu' ar
vrea s5 $e6li%easc5 %ielea $e os. K toan5 a lui: ni'ic altceva.
Tot o toan5 e c/n$ s%une c5 nu $ore&te s5 ias5J c5 nu se 1ucur5 c5 se a%ro%ie
soroculJ c5 a t/n=it $u%5 asta c/n$va- $ar c5 e 'ult $e atunciJ c5 acu' nu7i 'ai %as5 $e
ni'ic. Tot $intr7o toan5 e acu' un o' ne%utincios- 2r/nt &i 6$ro1it. Cerul s57i 2ie 'artor
c5 toana i7a 2ost $e%lin satis25cut5F
4rau trei 2e'ei tinere 0n celule al5turate- toate con$a'nate 0n acela&i ti'% %entru
2urt. Dn lini&tea &i sin)ur5tatea vie(ii %e care o $uceau- a=unseser5 s5 2ie 2ru'oase $e tot.
P5reau 2oarte triste- &i l7ar 2i %utut 'i&ca %/n5 la lacri'i &i %e cel 'ai as%ru vi6itator- $ar
nu st/rneau acea 0n$urare %e care o tre6e&te ve$erea 15r1a(ilor aci. Una era o 2at5 t/n5r5J
nici $ou56eci $e ani nu avea- $u%5 c/t 0'i a'intescJ %ere(ii al1i ca 65%a$a ai celulei erau
%lini $e o1iecte lucrate $e vreun $e(inut $inaintea eiJ iar 2a(a ei tras5 era lu'inat5 $e
soarele ce %5trun$ea 0n toat5 s%len$oarea sa %rintr7o $esc#i65tur5 stri't5 $in 6i$. 4ra
t5cut5 &i %lin5 $e c5in(5J a=unsese s5 se rese'ne6e- s%unea ea A&i o cre$BJ &i avea cu)etul
0'%5cat.
Dntr7un cuv/nte&ti 2ericit5 aici@ 0ntre15 unul $in 0nso(itorii 'ei.
Se c56ni ? se c56ni )reu $e tot ? s5 r5s%un$5 8$a:. Dar ri$ic/n$u7&i oc#ii &i
0nt/lnin$ acea lic5rire $e li1ertate ce7i venea $in $esc#i65tura %rin care se ve$ea o 2/&ie
$e str5lucitor a6ur- i61ucni 0n lacri'i &i s%use c5 0ncerca s5 2ieJ nu se %l/n)ea $e ni'icJ
$ar era 2iresc s5 t/n=easc5 $in c/n$ 0n c/n$ s5 ias5 $in celula aceea: 8Nu %ot s5 lu%t
0'%otriva acestei $orin(e-: sus%in5 ea- s5r'anaF
3' 'ers $in celul5 0n celul5 0n 6iua aceeaJ &i toate c#i%urile %e care le7a' v56ut-
toate cuvintele %e care le7a' au6it sau 0nt/'%l5rile %e care le7a' re'arcat sunt vii 0n
'intea 'ea 0n toat5 $ureroasa lor realitate. Dar l5s/n$ toate acestea- %er'ite(i7'i s5 trec
la o alt5 0nc#isoare- 'ai ar5toas5- cl5$it5 $u%5 acela&i %lan ca &i al 0nc#isorii $in
Pitts1ur).
Du%5 aceast5 vi6it5 caie a $ecurs ca' 0n acela&i 2el- l7a' 0ntre1at %e $irector $ac5
e9ista %rintre $e(inu(ii $e su1 su%rave)#erea sa vreunul care se eli1era 0n cur/n$. D'i
s%use c5 unuia i se 0'%linea sorocul a $oua 6iJ $ar nu is%5&ise $ec/t o con$a'nare $e $oi
ani.
Doi aniF 3' str515tut 0na%oi $oi ani $in via(a 'ea ? a2ar5 $in te'ni(5- %ros%er-
2ericit- 0ncon=urat $e 1un5t5(i- #u6ur &i succes ? &i '7a' )/n$it c/t a'ar $e vre'e e &i ce
lun)i tre1uie s5 2i 2ost acei $oi ani 0n sin)ur5tatea te'ni(ei. 3' &i acu' 0naintea oc#ilor
c#i%ul acestui o' care ur'a s5 2ie %us 0n li1ertate a $oua 6i. 3%roa%e c5 e 'ai $e neuitat
0n 2ericirea lui $ec/t celelalte c#i%uri 0n nenorocirea lor. Ce u&or &i ce 2iresc era %entru el
s5 s%un5 c5 siste'ul $eten(iunii e 1unJ c5 ti'%ul a trecut 8$estul $e re%e$ec/n$ stai s5 te
)/n$e&ti:J &i c5 atunci c/n$ un o' 0&i $5 sea'a c5 a 0nc5lcat le)ea &i c5 tre1uie s5 i se
su%un5- 8s7a ales cu ceva- oricu': &i a&a 'ai $e%arteF
Q Pentru ce v7a c#e'at 0na%oi &i ce v7a s%us- $e era a&a $e a)itat@ l7a' 0ntre1at
%e 0nso(itorul 'eu- $u%5 ce a 0ncuiat u&a &i '7a a=uns %e cori$or.
3F Se te'ea c5 %in)elele $e la )#ete 0i sunt a&a $e ru%te c5 nu va %utea u'1la cu
ele- &i c5 erau %r5%5$ite 0nc5 $e c/n$ a 2ost a$us aiciJ &i '5 roa)5 2oarte 'ult s5 le $au la
re%arat- ca s5 le ai15 )ata ne0nt/r6iat.
E#etele acelea 0i 2useser5 scoase $in %icioare &i %use $eo%arte 0'%reun5 cu toate
celelalte #aine ale sale- cu $oi ani 0n ur'5F
3' %ro2itat $e oca6ie ca s5 0ntre1 cu' se co'%ortau 0n$at5 $u%5 ie&ireJ 0'i
0nc#i%ui c5 tre'ur5 )ro6av.
Se$e(i- nu e vor1a $e tre'urat ? 'i s7a r5s%uns ? $e&i tre'ur5- 0ntr7a$ev5r- c/t $e
o co'%let5 $eran=are a siste'ului nervos. Nu %ot s57&i se'ne6e nu'ele 0n re)istruJ
c/teo$at5 nici '5car nu %ot s5 (in5 con$eiul 0n '/n5J se uit5 0n =urul lor $e %arc5 n7ar &ti
un$e sunt sau $e ce sunt acoloJ &i uneori se ri$ic5 &i se a&a65 $e $ou56eci $e ori %e 'inut.
3sta c/n$ sunt 0n 1irou- un$e sunt a$u&i cu )lu)a %e ca%- ca atunci c/n$ intr5 0n
0nc#isoare. C/n$ ies %e %oart5- stau 0n loc &i se uit5 c/n$ 0ntr7o %arte- c/n$ 0n cealalt5-
ne&tiin$ 0ncotro s7o a%uce. C/teo$at5 se clatin5 $e %arc5 ar 2i 1e(i &i se tea6i'5 $e )ar$- 0n
a&a #al sunt- $ar cu ti'%ul se li'%e6esc la ca%.
Cit a' u'1lat %rin aceste celule solitare- uit/n$u7'5 la c#i%urile oa'enilor $in
ele- a' 0ncercat s5 tr5iesc )/n$urile &i senti'entele 2ire&ti situa(iei lor. Ci7a' 0nc#i%uit
'o'entul c/n$ li se ia )lu)a ae %e ca% &i li se $e6v5luie scena ca%tivit5(ii lor- 0n toat5
sinistra ei 'onotonie.
,a 0nce%ut- o'ul este 65%5cit. Dnte'ni(area este un vis ur/tJ &i via(a $inainte o
realitate. Se arunc5 %e %at &i 6ace acolo %ra$5 $e6n5$e=$ii. Tre%tat- sin)ur5tatea
insu%orta1il5 &i )oliciunea celulei 0l tre6esc $in 0ncre'enire- &i c/n$ se $esc#i$e
2erestruica u&ii $e )ratii- se roa)5 u'il &i i'%lor5 s5 i se $ea $e lucru.
Da(i7'i ceva $e 25cut- c5ci alt2el 0nne1unescF
I se $5J &i 'ai lesne- 'ai anevoie- se a%uc5 $e lucruJ $ar $in c/n$ 0n c/n$ 0l ar$e
)/n$ul anilor %e care tre1uie s57i %r5%5$easc5 0n acest sicriu $e %iatr5 &i 0l 0n=un)#ie %/n5
0n str52un$ a'intirea celor ce sunt ascun&i acu' $e oc#ii lui &i $e cate ni'ic nu 'ai &tieJ
&i sare $e %e scaun &i- str515t/n$ 0n sus &i7n =os celula 0n)ust5- cu '/inile 0n2i%te 0n %5r &i
cu ca%ul $at %e s%ate- au$e voci care7* is%itesc s57&i 6$ro1easc5 creierii $e %ere(i.
Se tr/nte&te iar %e %at &i 6ace acolo- )e'/n$. Deo$at5 sare 0n sus &i se 0ntrea15
$ac5 'ai e cineva %rin a%ro%iereJ $ac5 'ai este c/te o celul5 ca a lui $e o %arte &i $e alta:
&i st5 cu urec#ea la %/n$5.
Nu se au$e ni'ic- $ar cu toate acestea tre1uie s5 'ai 2ie %e a%roa%e &i al(i
$e(inu(i. D&i a'inte&te s5 2i au6it o$at5- c/n$ nici %rin )/n$ nu7i trecea s5 a=un)5 &i el aici-
c5 celulele erau ast2el construite 0nc/t $e(inu(ii nu se %uteau au6i unul %e altul- $e&i
te'nicerii %uteau s57i au$5 %e ei. Un$e este cel 'ai a%ro%iat o' ? la $rea%ta sau la
stin)5- sau &i colo- &i colo@ Un$e st5 el acu' cu 2a(a la lu'in5- sau se 0nv/rte&te %rin
celul5@ Cu' e 0'1r5cat@ K 2i $e'ult aici@ 4 $5r0'at r5u@ 4 al1 &i str5ve6iu ca un
s%ectru@ Se )/n$e&te oare &i el la vecinii lui@
De7a1ia 0n$r56nin$ s5 res%ire &i tot ascult/n$ 0n ti'% ce )/n$e&te- evoc5 o siluet5
cu s%atele 0ntors s%re el &i &i7o 0nc#i%uie 'i&c/n$u7se %rin celula $e al5turi. Nu &tiecu'
arat5 la 2a(5- $ar ve$e 1ine u'1ra 0ntunecat5 a unui o' 0ncovoiat- 0n celula $in %artea
cealalt5 situea65 alt5 siluet5- $e ase'eni 0ntoars5 cu s%atele la el. Vi $e 6i. Li a$esea c/n$
se tre6e&te 0n 'ie6 $e noa%te- se )/n$e&te la ace&ti $oi oa'eni %/n5 ce a%roa%e c5 0&i iese
$in 'in(i. Nicio$at5 nu7i sc#i'15. Sunt a&a cu' &i i7a 0nc#i%uit $e la 0nce%ut ? un 15tr/n
la $rea%taJ un o' 'ai t/n5r la st/n)a ? &i c#i%urile lor ascunse 0l c#inuiesc $e 'oarte &i
sunt 0nv5luite 0ntr7o tain5 care7* 2ace s5 tre'ure.
Vilele 0nne)urate trec cu %as sole'n- ca 0nso(itorii 0n$olia(i ai unui convoi 2unerarJ
&i %e 0ncetul el 0nce%e s57&i $ea sea'a c5 %ere(ii al1i ai celulei au ceva 0n)ro6itor 0n eiJ c5
nuan(a lor esle ori1il5J c5 su%ra2a(a lor nete$5 0i 0n)#ea(5 s/n)eleJ c5 un)#erul acela 0i
scri=ele&te nervii. Dn 2iecare $i'inea(5 c/n$ se $e&tea%t5 0&i v/r5 ca%ul su1 %5tur5 &i se
cutre'ur5 c/n$ ve$e tavanul acela lu)u1ru uit/n$u7se 0n =os la el. Dns5&i lu'ina
1inecuv/ntat5 a 6ilei se c#ior5&te la el- ca 2a(a ur/t5 a unei 2anto'e- %rin nesc#i'1ata
cr5%5tur5 $in 6i$ care7i (ine loc $e 2ereastr5.
Dncet- $ar si)ur- teroarea %e care i7o ins%ir5 un)#erul acela ur/t 0l ase$ia65
ne0ncetatJ 0i tul1ur5 o$i#na- 0i 2ace $in vise co&'aruri &i $in noa%te )roa65. ,a 0nce%ut i7a
2ost ciu$at $e nesu2eritJ si'(ea c5 $5 na&tere 0n creierul s5u la ceva $e aceea&i 2or'5- care
n7ar tre1ui s5 2ie acolo &i care 25cea s57i cra%e ca%ul $e $urere. Pe ur'5 a 0nce%ut s57i 2ie
tea'5 $e el- a%oi s57l vise6e- %e el &i oa'enii care7i &o%teau nu'ele &i ar5tau cu $e)etul
0ntr7acolo. 3%oi nu 'ai su%orta s57l %riveasc5- $ar nici s57i 0ntoarc5 s%atele. 3cu'- 0n
2iecare noa%te- este locul $e %/n$5 al unei sta2ii: al unei u'1re ? al unei 2iin(e t5cute-
)roa6nica la ve$ere- 25r5 s5 &tie $ac5 e %as5re- 2iar5 sau 'o'/ie.
C/n$ e 0n celul5- 6iua- 0i e tea'5 $e curlicica $e a2ar5. C/n$ st5 0n curte- 0i e
)roa65 s5 intre 0na%oi 0n celul5. C/n$ ca$e noa%tea- sta2ia se cui15re&te acolo 0n un)#er.
Dac5 are cura=ul s5 se a&e6e 0n locul ei &i s7o alun)e Aa avut o $at5 cura=ul: $in $is%erareB-
se aciuia65 0n %at. Dn a'ur)- &i tot$eauna la acela&i ceas- o voce 0l stri)5 %e nu'e %e
'5sur5 ce 0ntunericul se 0n)roa&5. R561oiul $e (esut %rin$e via(5J $a- c#iar &i el- sin)urul
lui %rieten $e aici- e o 2iin(5 $e )roa65- care7* %/n$e&te %/n57n rev5rsatul 6orilor.
Tot %e 0ncetul- aceste 0nc#i%uiri )roa6nice 0l %5r5sesc una c/te una: se 'ai 0ntorc
$in c/n$ 0n c/n$- %e nea&te%tate- $ar tot 'ai rar- &i 0n 2or'e tot 'ai %u(in $e te'ut. 3
$iscutat c#estiuni reli)ioase cu $o'nul care7* vi6itea65- &i a citit 1i1lia- &i a scris o
ru)5ciune %e t51li(5- &i a at/rnat7o %e %erete- ca un 2el $e talis'an &i o c#e65&ie a unei
%re6en(e cere&ti. Sisea65 acu'- uneori- $es%re co%iii sau so(ia lui- $ar e si)ur c5 sunt
'or(i sau c5 l7au %5r5sit. Dl %o$i$esc u&or lacri'ileJ e 1la=in- su%us &i 0n2r/nt. C/n$ &i
c/n$- c#inul $e o$inioar5 %rin$e iar5&i via(5J 0l re0nvie c/te un lucru $e ni'ic: un sunet
2a'iliar sau 'ireas'a 2lorilor $e var5 0n aerJ $ar nu (ine 'ult- acu'- 2iin$c5 lu'ea
$ina2ar5 a a=uns s5 2ie visul- iar via(a aceasta sin)uratic5- trista realitate.
Dac5 ter'enul $e 0nte'ni(are este scurt ? vreau s5 s%un co'%arativ- 2iin$c5 scurt
nu %oate 2i nicio$at5 ? ulti'a =u'5tate $e an este cea 'ai cu'%lit5 $in toateJ c5ci atunci
se )/n$e&te c5 0nc#isoarea va lua 2oc &i c5 el va ar$e 0n ruine- sau c5 0i este scris s5 'oar5
0ntre ace&ti %ere(i- sau c5 va 2i re(inut %e 1a6a unor acu6a(ii 2alse &i con$a'nat %e 0nc5 o
%erioa$5J sau c5 ceva- orice- tre1uie s5 se 0nt/'%le care s57l 0'%ie$ice s57&i ia 61orul s%re
li1ertate. Li lucrul acesta este 2iresc &i nu %oate 2i co'15tut cu ra(iunea- 2iin$c5- $u%5
at/ta $es%5r(ire $e via(a o'eneasc5 &i $u%5 toate c#inurile %e care le7a 0n$urat- orice
0nt/'%lare i se %are 'ai %ro1a1il5 $ec/t 2a%tul $e a 2i re$at li1ert5(ii &i se'enilor s5i.
Dac5 %erioa$a $e 0nte'ni(are a 2ost lun)5 $e tot- %ers%ectiva eli1er5rii 0l 0ncurc5
&i7l 65%5ce&te. Poate c5 ini'a lui 6$ro1it5 'ai 6v/cne&te o cli%5 c/n$ se )/n$e&te la
lu'ea $ina2ar5- &i ce ar 2i %utut s5 0nse'ne %entru el 0n to(i acei ani $e sin)ur5tate- $ar
asta e tot. U&a celulei a stat %rea 'ult ti'% 0nc#is5 %este s%eran(ele &i )ri=ile lui. Cai 1ine
l7ar 2i s%/n6urat $e la 0nce%ut- $ec/t s57l a$uc5 0n starea asta &i s57i $ea $ru'ul ca s5 se
a'estece iar cu se'enii lui- care nu 'ai sunt se'enii lui.
Pe 2a(a r5v5&it5 a tuturor cite&te aceea&i e9%resie. Nu &tiu cu ce s7o ase'uiesc. 3re
ceva $in aten(ia 0ncor$at5 %e care o ve$e' %e c#i%urile or1ilor &i ale sur6ilor- a'estecat5
cu un 2el $e )roa65 ca &i c/n$ to(i ar 2i 2ost su%u&i 0n tain5 acelea&i terori. In toate
c#ilioarele 0n care a' intrat &i %rin toate 2erestruicile %rin care a' %rivit- a' v56ut %arc5
aceea&i e9%resie 0ns%5i'/nt5toare. 4a tr5ie&te 0n a'intirea 'ea- 2ascinant5 ca o %ictur5
i'%resionant5. Trece(i %rin 2a(a 'ea o sut5 $e oa'eni- $intre care unul sin)ur s5 2i 2ost
$e(inut- $e cur/n$ eli1erat $in su2erin(a lui sin)uratic5- &i a' s5 vi7* ar5t.
>etele &i 2e'eile- $u%5 cu' a' s%us- i6olarea le u'ani6ea65 &i le &le2uie&te. Dac5
aceasta se $atore&te 2irii lor 'ai 1une- %e care sin)ur5tatea o scoate la iveal5- sau 2a%tului
c5 sunt 2iin(e 'ai 1la=ine- care %ot 0n$ura 'ai 'ult &i su2eri 'ai 0n$elun)- nu &tiuJ $ar a&a
este. C5 2elul acesta $e %e$ea%s5 r5'/ne totu&i- $u%5 %5rerea 'ea- la 2el $e cru$ &i $e
)re&it 0n ca6ul lor ca &i 0n cel al 15r1a(ilor- nu 'ai e nevoie s5 a$au).
Convin)erea 'ea 2er'5 este c5- l5s/n$ la o %arte c#inurile su2lete&ti %e care le
%ricinuie&te ? c#inuri at/t $e vii &i $e cu'%lite- c5 oric/t ai 0ncerca s5 (i le 0nc#i%ui- e cu
ne%utin(5 s5 le cu%rin6i cu 'intea ? ea u6ea65 su2letulM a$uc/n$u7* 0ntr7o stare 'or1i$5
care7* 2ace ina%t %entru contactul as%ru cu lu'ea &i cu 2r5'/ntarea ei tu'ultuoas5.
Convin)erea 'ea neclintit5 e c5 cei care au su2erit aceast5 %e$ea%s5- N43PcR3T reintr5
0n societate 1olnavi. Se cunosc 'ulte ca6uri $e oa'eni care au ales- sau au 2ost
con$a'na(i la o via(5 $e total5 sin)ur5tate- $ar cu )reu 0'i a'intesc $e vreunul- 2ie el &i
$intre acei 0n(ele%(i cu 'intea luci$5 &i vi)uroas5- la care e2ectele unei ast2el $e vie(i s5
nu $evin5 vi6i1ile %rin )/n$irea $e6or$onat5 sau #alucina(iile su'1re 0n care ca$. C/te
2anto'e 'onstruoase- 65'islite $in $e6n5$e=$e &i 0n$oial5- n5scute &i crescute 0n
sin)ur5tate- nu au %5&it %e acest %5'/nt- ur/(in$ crea(iunea &i 0ntunec/n$ 2a(a ceruluiF
Sinuci$erile sunt rare %rintre ace&ti $e(inu(i- a%roa%e c#iar necunoscute. Dar $in
aceast5 0'%re=urare nu %oate reie&i nici un ar)u'ent 0n 2avoarea 'eto$ei- $e&i se recur)e
$eseori la el. To(i cei care &i7au 25cut $in 1olile 'in(ii un $o'eniu $e stu$iu &tiu %rea 1ine
c5 un o' %oate 2i %ra$5 unei $e%resiuni &i $is%er5ri e9tre'e- care s57i sc#i'1e 0ntre)ul
caracter &i s57i 0n2r/n)5 toat5 ca%acitatea $e elasticitate &i re6isten(5- &i totu&i s5 nu a=un)5
la auto$istru)ere. 3cesta este un ca6 o1i&nuit.
C5 toce&te si'(urile &i tre%tat atac5 2acult5(ile tru%ului- sunt a1solut si)ur. 3'
ar5tat celor care erau cu 'ine 0n c#iar aceast5 institu(ie $in P#ila$el%#ia c5 $elicven(ii
care se )5seau $e 'ult5 vre'e acolo erau sur6i. 4i- o1i&nui(i s57i va$5 %e ace&ti oa'eni
tot ti'%ul- au r5'as cu totul ui'i(i $e aceast5 constatare- %e care o socoteau ne0nte'eiat5
&i 0nc#i%uit5. Dar cu toate acestea- c#iar %ri'ul o' %e care l7au cercetat ? unul ales $e ei
0n&i&i ? a con2ir'at %e loc i'%resia 'ea Acare lui 0i era necunoscut5B- &i a s%us- cu un aer
sincer $e care era cu ne%utin(5 s5 te 0n$oie&ti- c5 $evenea tot 'ai tare $e urec#i.
Nu 0nca%e nici o 0n$oial5 c5 aceast5 %e$ea%s5 e ne'ai%o'enit $e ine)al5 &i c5 nu
are a%roa%e nici un e2ect asu%ra celor 'ai r5i. Nu a' nici cea 'ai 'ic5 0ncre$ere 0n
e2icacitatea ei ca 'i=loc $e ree$ucare 0n co'%ara(ie cu cel5lalt siste' care 0n)5$uie
$e(inu(ilor s5 'unceasc5 laolalt5 25r5 0ns5 a co'unica 0ntre ei. Toate e9e'%lele $e
ree$ucare care 'i7au 2ost $ate erau $e a&a natur5- 0nc/t ar 2i %utut 2i tot a&a $e 1ine
o1(inute ? &i- 0n ceea ce '5 %rive&te- nu '5 0n$oiesc c/tu&i $e %u(in c5 ar 2i 2ost o1(inute ?
%rin siste'ul t5cerii. In %rivin(a unor oa'eni ca s%5r)5torul acela ne)ru &i #o(ul en)le6-
nici c#iar cei 'ai entu6ia&ti nu au vreo s%eran(5 0n 0n$re%tarea lor.
Du%5 %5rerea 'ea- o1iec(iunea c5 $intr7o at/t $e ne2ireasc5 sin)ur5tate nu a ie&it
nicio$at5 ceva 1un sau s5n5tos- &i c5 %/n5 &i un c/ine sau oricare altul $intre ani'alele
'ai inteli)ente ar t/n=i- &i s7ar t/'%i &i s7ar o2ili su1 in2luen(a ei- este 0n sine un ar)u'ent
su2icient 0'%otriva acestui siste'. Dar c/n$ ne a'inti'- 0n %lus- c/t $e cru$ &i $e as%ru
este- &i c5 via(a sin)uratic5 atra)e 0ntot$eauna o1iec(iuni s%eciale &i $istincte $e un
caracter $e%lora1il- ca cele ri$icate aciJ &i- 'ai 'ult $ec/t at/t- $ac5 (ine' sea'5 c5 ave'
$e ales nu 0ntre acest siste' &i unul r5u sau nec#i16uit- ci 0ntre el &i un altul care a $at
re6ultate 1une &i care este- 0n toat5 conce%(ia &i %ractica sa- e9celentJ acestea sunt $esi)ur
'otive 'ai 'ult $ec/t su2iciente $e a a1an$ona un 2el $e %e$ea%s5 $e care se lea)5 at/t
$e %u(ine s%eran(e &i %ers%ective &i care- 'ai %resus $e orice 0n$oial5- este 0nc5rcat5 cu
at/ta a'ar $e rele.
Ca o $estin$ere $u%5 ase'enea %riveli&ti- voi 0nc#eia acest ca%itol cu o istorioar5
1i6ar5- 0n le)5tur5 cu acela&i su1iect- %e care 'i7a %ovestit7o- cu %rile=ul acestei vi6ite-
unul $in $o'nii care '5 0nso(eau.
,a una $in &e$in(ele %erio$ice ale ins%ectorilor acestei 0nc#isori- un lucr5tor $in
P#ila$el%#ia s7a %re6entat 0n 2a(a Co'itetului- ru)/n$u7se 2oarte serios s5 2ie su%us unei
$eten(iuni solitare. >iin$ 0ntre1at ce anu'e 'otiv 0l 0n$e'na s5 a$rese6e o cerere at/t $e
ciu$at5- el a r5s%uns c5 a c56ut 0n $arul 1e(iei- c5 se 0'1at5 'ereu- s%re 'area sa
nenorocire- c5 nu are nici o %utere $e a7i re6ista- c5 $ore&te s5 i se 0nc#i$5 calea is%itei- &i
c5 nu ve$e alt 'i=loc 'ai 1un $ec/t acesta. I s7a ar5tat- ca r5s%uns- c5 0nc#isoarea e 25cut5
%entru $elicven(ii care au 2ost =u$eca(i &i con$a'na(i $e le)e- &i c5 nu %oate 2i %us5 la
$is%o6i(ia oricui %entru ase'enea sco%uri 2ante6isteJ a 2ost 0n$e'nat s5 se a1(in5 $e la
15uturi alcoolice- lucru %e care cu si)uran(5 c5 0l %oate 2ace- $ac5 vreaJ &i i s7au 'ai $at &i
alte s2aturi 1une- $u%5 care s7a retras- )ro6av $e ne'ul(u'it $e re6ultatul cererii lui.
3 venit iar5&i- &i iar5&i- &i at/ta a st5ruit s5 2ie 0nc#is- 0nc/t %/n5 la ur'5
ins%ectorii- s25tuin$u7se 0ntre ei- &i7au 6is: Dae57l 'ai res%in)e'- %in5 la ur'5 o s5 2ac5 o
is%rav5 c5 o s5 ave' %entru ce s57l %ri'i'. <ai s57l 0nc#i$e'. K s57i treac5 re%e$e %o2ta-
&i7atunci o s5 sc5%5' $e el:. 3&a c5 l7au %us s5 se'ne6e o $eclara(ie care s57l 0' %ie$ice
s5 intente6e vreo$at5 ac(iune %entru 0nte'ni(are ile)al5- 0n sensul c5 0ncarcerarea era
voluntar5 &i cerut5 $e el 0nsu&iJ a 2ost invitat s5 ia act $e 2a%tul c5 te'nicierul $e )ar$5
avea or$in s57l %un5 0n li1ertate la orice or5 $in 6i sau $in noa%te- atunci c/n$ va cioc5ni
0n u&5 0n acest sco%J $ar l7au ru)at s5 0n(elea)5 c5- o$at5 %lecat- nu va 'ai 2i %ri'it
0na%oi. Cu' el a acce%tat aceste con$i(ii &i nu s7a r56)/n$it- a 2ost con$us 0n 0nc#isoare &i
0ncuiat 0ntr7una $in celule.
Li o'ul cu %ricina- care nu avea t5ria s5 lase ne)ustat un %5#5rel $e 15utur5 a2lat
%e o 'as5 0n 2a(a lui ? a r5'as 0nc#is 0n celul5- 0n $eten(iune solitar5- vre'e $e a%roa%e
$oi ani $e 6ile- lucr/n$ ci6'5rie. Deoarece %/n5 la ur'5 a 0nce%ut s7o $uc5 ca' %rost cu
s5n5tatea- $octorul i7a reco'an$at s5 lucre6e $in c/n$ 0n c/n$ la )r5$in5J &i cu' i7a
%l5cut )ro6av 0n$eletnicirea aceasta- s7a a%ucat $e ea cu 'are 1ucurie.
Dntr7o 6i $e var5 s5%a $e 6or 0n )r5$in5- c/n$- $in 0nt/'%lare- %orti(a $in %oarta
cea 'are r5'ase $esc#is5: &i %rin %orti(5 se ve$ea 1inecunoscuta &osea %r52uit5 &i c/'%ul
ars $e soare. Dru'ul 0i era $esc#is. Li- cu' 0n5l(5 ca%ul &i7l 65ri sc5l$at $e tot 0n lu'in5-
arunc5 sa%a c/t colo &i o lu5 la )oan5 c/t 0l (ineau %icioarele- 25r5 s5 se 'ai uite '5car o
$at5 0na%oi.
W3S<INETKN.
3$unarea ,e)islativ5. Casa Pre&e$intelui.
3' %lecat $in P#ila$el%#ia cu va%orul 0ntr7o $i'inea(5 2oarte rece- la ora &ase- &i
ne7a' 0n$re%tat c5tre Was#in)ton.
Dn ti'%ul c5l5toriei $in 6iua aceea- ca &i 'ai t/r6iu- cu alte %rile=uri- a' 0nt/lnit
c/(iva en)le6i A'ici 2er'ieri- %oate- sau c/rciu'ari $e (ar5- la noi 0n %atrieB care se
sta1iliser5 0n 3'erica &i c5l5toreau %entru interesele lor. Dintre toate soiurile &i ti%urile
$e oa'eni care te 0n)#iontesc 0n ve#iculele %u1lice $in Statele Unite- ace&tia s. Dnt %oate
cei 'ai o1ra6nici &i 'ai nesu2eri(i tovar5&i $e $ru'. Pe l/n)5 toate caracteristicile
$e6a)rea1ile %e care le %ose$5 )enul cel 'ai ur/cios $e c5l5tori a'ericani- ace&ti
concet5(eni ai no&tri $au $ova$5 $e o 0n)/'2are at$e 'are &i se %oart5 cu at/ta aro)an(5-
c57(i vine )rea(5 c/n$ te ui(i la ei. Prin 2a'iliaritatea )rosolan5 cu care te iau 0n %ri'ire &i
neru&inarea cu care te $escos A2oarte )r51i(i s5 le a2i&e6e- ca &i c/n$ ar vrea s5 se r561une
%e vec#ile cerin(e ale 1unului si'( $in %atrieB ei $e%5&esc toate s%eci'enele 15&tina&e %e
care 'i7a 2ost $at s5 le o1servJ &i a$esea $evenea' at/t $e %atriot c/n$ 0i ve$ea' &i7i
au6ea'- c5 a& 2i 2ost )ata s5 le %l5tesc 1ucuros o ta95 oarecare- $ac5 a& 2i %utut s5 acor$
oric5rei alte (5ri $in lu'e onoarea $e a7i nu'i 2iii ei.
Dat 2iin$ c5 Was#in)tonul %oate 2i nu'it cartierul )eneral al salivei colorate cu
tutun- a sosit 'o'entul c/n$ tre1uie s5 '5rturisesc 25r5 nici un ocol- c5 r5s%/n$irea
acestor $ou5 n5ravuri o$ioase $e a 'esteca &i a scui%a a 0nce%ut s5 2ie 2oarte %u(in %l5cut5
&i 0n cur/n$ a $evenit su%5r5toare &i $e6)ust5toare. 3cest o1icei sc/r1os este recunoscut
0n toate institu(iile %u1lice $in 3'erica. ,a tri1unale- =u$ec5torul 0&i are scui%5toarea lui-
a%ro$ul %e a lui- 'artorul %e a lui- &i acu6atul %e a luiJ iar =ura(ii &i %u1licul au $e ase'eni
la 0n$e'/n5 scui%5tori- ca oa'eni care si't %rin 2or(a lucrurilor nevoia s5 scui%e
ne0ncetat. Dn s%itale- stu$en(ii 0n 'e$icin5 sunt ru)a(i- %rin a2i&e %use %e %ere(i- s57&i
le%e$e sucul $e tutun 0n cutiile s%ecial %rev56ute 0n acest sco%- &i s5 nu 'ur$5reasc5
sc5rile. Dn cl5$irile %u1lice- vi6itatorii sunt i'%lora(i- %e aceea&i cale- s57&i scui%e 6ea'a
)#e'otoacelor- sau 8turtelor:- Acu' a' au6it c5 le nu'esc $o'nii s%eciali6a(i 0n acest 2el
$e $elicatesuriB 0n scui%5toarele %arla'entare- &i s5 n7o 0'%roa&te la %icioarele coloanelor
$e 'ar'ur5. Dar 0n unele %5r(i- acest o1icei este str/ns le)at $e toate 'esele &i vi6itele $e
$i'inea(5- ca &i $e toate 'ani2est5rile vie(ii sociale. Str5inul care va 'er)e %e $ru'ul
ur'at $e 'ine 0l va )5si 0n %lin5 0n2lorire &i )lorie- atotcu%rin65tor 0n alar'anta lui
nes51uite- la Was#in)ton. Li s5 nu7&i s%un5 Aa&a cu' a' 25cut eu %e vre'uri- s%re ru&inea
'eaB c5 turi&tii $inaintea lui i7au e9a)erat %ro%or(iile. 3ce.st lucru este 0n sine 0nsu&i o
e9a)erare a 'ur$5riei- care nu %oate 2i 'ai e9a)erat5.
Pe 1or$ul acestui va%or erau $oi $o'ni tineri- cu )ulerele $e la c5'a&5 r5s2r/nte
ca $e o1icei- &i 0nar'a(i cu c/te un 1aston soli$J &i7au instalat $ou5 scaune 0n 'i=locul
%un(ii- ca' la $istan(5 $e %atru %a&iJ &i7au scos cutiile $e tutunJ s7au a&e6at 2a(5 0n 2a(5- &i
au 0nce%ut s5 'estece. Dn 'ai %u(in $e un s2ert $e or5- ace&ti tineri %ro'i(5tori au rev5rsat
%e sc/n$urile curate $in =urul lor o %loaie a1un$ent5 $e scui%at )al1enJ reali6/n$- 0n 2elul
acesta- un 2el $e cerc 'a)ic 0n5untrul c5ruia ni'eni nu 0n$r56nea s5 %5trun$5- &i %e care 0l
tot 0'%ros%5tau &i re0n%ros%5tau 0nainte ca vreun loc&or s5 a%uce s5 se usuce. >iin$
0nainte $e 'asa $e $i'inea(5- '5rturisesc c5 %riveli&tea aceasta 'i7a 25cut )rea(5- $ar
uit/n$u7'5 atent la unul $in ace&ti a$e%(i ai scui%atului- 'i7a' $at sea'a clar c5 era
novice 0n ale 'estecatului- &i c5 &i el si'(ea o oarecare =en5 0n sto'ac. Desco%erirea
aceasta '7a uns la ini'5J &i o1serv/n$ cu' se 0n)5l1ene&te tot 'ai tare la 2a(5- &i v56/n$
)#e'otocul $e tutun cu' i se u'2l5 0n o1ra6ul st/n) $e c/teori icnea ca s57&i ascun$5
r5ul- tot scui%/n$ 0nainte- &i 'estec/n$- &i iar scui%/n$- ca s5 nu se lase 'ai %re=os $e
%rietenul s5u- 0'i venea s57i sar $e )/t &i s57l i'%lor s5 continue a&a ore 0ntre)i.
Ne7a' instalat cu to(ii con2orta1il la $e=un 0n ca1ina $e su1 %unte- la care nu a
2ost 'ai 'ult $u7te7vino &i 65%5ceal5. Dec/t la o 'as5 ase'5n5toare $in 3n)lia- &i un$e
cu si)uran(5 c5 s7a $at $ova$5 $e 'ai 'ult5 %olite(e $ec/t la 'a=oritatea 1anc#etelor $in
cursul $i2eritelor %o%asuri ale c5l5toriei noastre. Ca' %e la ora nou5- a' a=uns la sta(ia $e
ca,e 2erat5 &i ne7a' continuat $ru'ul cu trenul. ,a a'ia65 a' co1or/t $in nou s%re a
trece un r/u lat tot cu va%orulJ a' acostat 0n %unctul un$e calea 2erat5 continua %e 'alul
cel5laltJ &i iar a' 'ers 'ai $e%arte cu trenul: 0n cursul orei ce a ur'at- a' trecut ? %e
%o$uri $e le'n. >iecare lun) $e c/te o 'il5 ? $ou5 1ra(e ale unui r/u- nu'ite res%ectiv
Carele &i Cicul Pra27$e7Pu&c5. 3ceste a%e erau ne)re $e c/r$uri $e ra(e s5l1atice- cu
s%inarea cenu&ie- a c5ror carne e $elicioas5 la '/ncare &i care se )5sesc %u6$erie %e aici-
la aceast5 vre'e a anului.
3ceste %o$uri sunt $e le'n- nu au %ara%et- &i sunt late c/t s5 intre %e ele trenul-
care- 0n even tualitatea unui acci$ent c/t $e 'ic- ar 2i- 25r5 $oar &i %oate- aruncat 0n r/u.
C/t 'er)i %e ele- stai. Cu su2letul la )ur5- &i tare 1ine te si'(i $u%5 ce ai trecut.
Ne7a' o%rit s5 os%5t5' la ;alti'ore- &i- 2iin$ acu' 0n CarOlan$ 33- a' 2ost
slu=i(i- %entru %ri'a oar5- $e sclavi. Sen6a(ia $e a te 2olosi $e serviciile unor 2iin(e u'ane
care sunt v/n$ute &i cu'%5rate- n. U e $e loc $e invi$iat- c5ci 0n 2elul acesta te si'(i-
%entru 'o'ent- co'%lice cu cei care i7au a$us 0n aceast5 stare. Institu(ia sclaviei e9ist5 t
0ntr7un ora& ca acesta 0n 2or'a eicea 'ai %u(in res%in)5toare &i cea 'ai atenuat5J $ar tot
sclavie se c#ea'5J &i $e&i era'- 0n aceast5 %rivin(5- un o' nevinovat- %re6en(a ei '7a
u'%lut $e ru&ine &i c5in(a.
Du%5 'as5 ne7a' re0ntors la iren &i ne7a' luat locurile 0n va)oanele $e
Was#in)ton. >iin$- ca' $evre'e- 15r1a(ii &i 15ie(ii- care $in 0nt/'%lare nu aveau ni'ic
$eose1it $e 25cut- &i erau curio&i s5 va$5 ni&te oa'eni str5ini- au venit A%otrivit o1iceiuluiB
&i s7au 0nv/rtit 0n =urul va)onului 0n care st5tea'J au l5sat =os toate )ea'urileJ &i7au vuit
ca%etele cu u'eri cu tot %e 2erestreJ s7au %ro%tit 1ine 0n coateJ &i au 0nce%ut s5 2ac5
sc#i'1 $e i'%resii asu%ra 0n25(i&5rii 'ele- cu at/ta $e6involtura $e %arc5 a& 2i 2ost o
li)#ioan5 0'%5iat5. Nicio$at5 nu a' %ri'it in2or'a(ii at/t $e cate)orice cu %rivire la
nasul &i la oc#ii 'ei- la i'%resia $i2erit5 %e care )ura &i 15r1ia 'ea o %ro$uceau asu%ra
unor %ersoane $eose1ite- ori re2eritoare la 2elul cu' se %re6int5 ca%ul 'eu %rivit $in
s%ate- ca 0n aceast5 0'%re=urare. Unii $o'ni nu erau satis25cu(i $ae/t $ac5 0&i e9ercitau
si'(ul %i%5ituluiJ iar 15ie(ii Acare sunt sur%rin65tor $e %recoci 0n 3'ericaB rareori se
'ul(u'eau nu'ai cu at/ta &i re%etau atacul iar5&i &i iar5&i. Cul(i viitori %re&e$in(i au
intrat la 'ine cu &a%ca %e ca% &i cu '/inile 0n 1u6unare &i s7au 6)/it la 'ine ti'% $e $ou5
ore 0nc#eiate: r5corin$u7se $in c/n$ 0n c/n$- 1a tr5)/n$u7se $e nas- 1a 'ai lu/n$ o $u&c5
$in cara2a cu a%5J 1a $uc/n$u7se la 2ereastr5 &i %o2tin$ &i %e al(i 15ie(i $e %e stra$5 s5 urce
&i s5 2ac5 la 2el: 8Uite7*F: 8<ai$e(i susF: 83$uce(i7i &i %e 5ilal(iF: &i alte 0n$e'nuri
os%italiere $e acest 2el.
3' sosit la Was#in)ton %e la &ase &i =u'5tate 0n seara aceea- &i %e $ru' ni s7a
0n25(i&at o 'inunat5 ve$ere a Ca%itoliului care este o 2ru'oas5 cl5$ire 0n stil corintic-
a&e6at5 %e o '5rea(5 colin5 $o'inant5. 3=uns la #otel- n7a' v56ut ni'ic altceva $in ora&
0n noa%tea aceea- c5ci era' 2oarte o1osit &i 1ucuros s5 '5 $uc la culcare.
3 $oua 6i $i'inea(5- $u%5 'icul $e=un- cutreier str56ile o or5 sau $ou5 &i- 0ntors la
#otel- ri$ic 2erestrele- &i %e cele $e la stra$5 &i %e cele $in $os- &i '5 uit a2ar5. Iat5
Was#in)tonul- %roas%5t 0n 'intea 'ea &i 0naintea oc#ilor.
,ua(i cele 'ai rele %5r(i $in CitO Roa$ &i Pentonville 3+- %5str/n$ toate
curio6it5(ile lor- $ar 'ai aI.es %r5v5lioarele &i 'icile locuin(e- ocu%ate acolo A$ar nu la
Was#in)tonB $e ne)ustori $e 'o1ile vec#i- 1irta&i a'5r/(i &i a'atori $e %5s5rele. 3r$e(i
totul %/n5 0n te'eliiJ recl5$i(i totul $in nou- $in le'n &i tencuial5- 0n ceva 'ai 'areJ
a$5u)a(i o 1ucat5 $in %5$urea St. Uo#n &i %une(i o1loane ver6i la toate casele %articulare-
o %er$ea ro&ie &i una al15 la 2iecare 2ereastr5- ara(i $ru'urileJ %lanta(i $in 1el&u) iar15 $e
soi r/u %este tot un$e nu ar tre1ui s5 2ieJ 0n5l(a(i trei cl5$iri 2ru'oase $in %iatr5 &i
'ar'ur5- 0n ce loc v5 %lace- $ar. Cu c/t 'ai 0n a2ar5 $e $ru'ul tuturor- cu at/t 'ai 1'eJ
nu'i(i7o %e una K2iciul %o&tal- %e cealalt5 Casa 1revetelor &i %e a treia SisteriaJ 2ace(i a&a
ca s5 2ie ar&i(5 $i'inea(a &i 2ri) 1ine $u%5 a'ia6a- cu c/te un v/rte= $e v/nt &i %ra2 $in
c/n$ 0n c/n$J lua(i c5r5'i6ile $e %e un c/'% aco%erit 'ult5 vre'e cu c5r5'i6i- 0n toate
locurile centrale un$e te7ai a&te%ta 0n 'o$ 2iresc s5 2ie o stra$5: &i 5sta7i Was#in)tonul.
<otelul la care st5' e un &ir lun) $e c5su(e tu 2a(a la stra$5- iar 0n s%ate $au 0ntr7o
curte co'un5- 0n care at/rn5 un triun)#i 'are $e 2ier. De c/te ori e nevoie $e un servitor-
cineva 1ate 0n acest triun)#i $e la una %/n5 la &a%te lovituri- %otrivit nu'5rului casei 0n
care %re6en(a sa este solicitat5: &i cu' tot$eauna este nevoie $e to(i servitorii &i niciunul
$in ei nu vine nicio$at5- aceast5 alar'ant5 'a&in5rie e 0n %lin5 activitate toat5 6iulica. Tot
0n aceast5 curte se usuc5 ru2eleJ sclave- cu 1as'ale $e 1u'1ac 0n25&urate 0n =urul ca%ului-
alear)5 0ncoace &i7ncolo $u%5 tre1uriJ c#elneri ne)ri str51at 0ncoace &i7ncolo curtea cu
2ar2urii 0n '/n5J $oi $ul5i se =oac5 %e un 'or'an $e c5r5'i6i vec#i $in 'i=locul careuluiJ
un %urcel se 0ntoarce cu 1urta la soare &i )ro#5ie: 8Tare7i 1ineF: &i nici 15r1a(ii- nici
2e'eile- nici c5(eii- nici %urceii- nici oricare alt5 2iin(5 creat5 c/n$va nu $5 nici cea 'ai
'ic5 aten(ie triun)#iului- care 65n)5ne- ca a%ucat- tot ti'%ul.
C5 $uc la 2ereastra $in 2a(5 &i '5 uit %este $ru' la un &ir lun) $e case r56le(e- cu
c/te un eta=- &i care se ter'in5- ceva 'ai la st/n)a- cu un 'ai$an trist aco%erit cu
1uruieni. Cai$anul 5sta sea'5n5 cu un %etic $e o)or cate a $at 0n %ati'a 1e(iei &i a a=uns
$e r/%5. Pe terenul 5sta vrai&te- se 0nal(5- cu' 0i vine &i ca' ana%o$a- ca un 'eteor c56ut
$in lun5- un 2el $e cl5$ire $e le'n- 1i6ar5- &uie- care a$uce a 1iseric5- cu o %r5=in5 %entru
$ra%el tot at/t $e lun)5 ca &i ea- %ro(5%it5 0ntr7o turl5 ceva 'ai 'are ca o la$5 $e ceai. Su1
2ereastr5 e o 'ic5 sta(ie $e tr5suri- ai c5ror 1ir=ari sclavi se %r5=esc la soare %e tre%tele u&ii
noastre- st/n$ la tai2as. Trei case $in a%ro%iere- care7(i sar 0n oc#i- sunt $intre cele 'ai
s5r5c5cioase. Pe una $in ele ? o %r5v5lie- care nu are nicio$at5 ni'ic 0n vitrin5 &i u&a
nicio$at5 $esc#is5 st5 scris cu litere 'ari KSPcTcRI3 KR3LU,UI. ,a cealalt5- care
arat5 ca intrarea $in $os a unei alte cl5$iri- $ar este $e 2a%t o cl5$ire se%arat5- se )5sesc $e
v/n6are 8stri$ii %re%arate 0n- toate 2elurile:. ,a a treia- este o croitorie 'icu(5- se e9ecut5
8%antaloni la co'an$5:- cu alte cuvinte- se con2ec(ionea65 n5$ra)i $u%5 '5sur5. Li asta e
stra$a %e care st5' noi la Was#in)ton.
Se 'ai 6ice &i Kra&ul Distan(elor C5re(e- $ar ar 2i 'ai %otrivit s5 se nu'easc5
Kra&ul Inten(iilor C5re(eJ 2iin$c5 nu'ai arunc/n$ o %rivire $e ansa'1lu asu%ra lui- $in
v/r2ul Ca%itoliului- 0(i %o(i $a sea'a $e conce%(ia vast5 a %lanului 25uritorului s5u- un
2rance6 %lin $e as%ira(ii. ;ulevar$e lar)i care nu 0nce% $in ni'ic &i nu $uc nic5ieriJ str56i-
lun)i $e 'ile 0ntre)i- c5rora nu le 'ai li%sesc $ec/t casele- %av. 3=ul &i locuitoriiJ
institu(ii %u1lice care nu 'ai au nevoie $ec/t $e %u1lic ca s5 2ie co'%leteJ &i orna'ente
ale 'arilor artere- c5rora nu le 'ai tre1uie $ec/t 'ari artere %e care s5 le orna'ente6e:
acestea sunt tr5s5turile sale %rinci%ale. D(i 2ace i'%resia c5 se6onul s7a ter'inat &i c5
'a=oritatea caselor au %5r5sit localitatea. Pentru tot$eauna- 0'%reun5 cu st5%/nii lor.
Pentru a$'iratorii $e ora&e este un 'ira=J un $o'eniu %l5cut 0n care s5 61ur$e i'a)ina(iaJ
un 'onu'ent ri$icat 0n a'intirea unui %roiect $ece$at- M 25r5 '5car o inscri%(ie care s57i
consu'e '5re(ia a%us5.
Cu' este- %ro1a1il c5 a&a va r5'/ne. 3 2ost $e la 0nce%ut ales se$iu al )uvernului-
ca un 'i=loc $e a 0nl5tura )elo6iile &i interesele a$verse ale $i2eritelor stateJ &i- 2oarte
%ro1a1il $e ase'enea- ca 2iin$ $e%arte $e )loat5: un consi$erent care nu tre1uie
'ini'ali6at- nici c#iar 0n 3'erica. Nu are co'er( %ro%riu- 2iin$c5 nu are 0n el alt5
%o%ula(ie $ec/t %re&e$intele &i antura=ul s5u- 'e'1rii cor%urilor le)iuitoare care locuiesc
aci 0n ti'%ul sesiunii- 2unc(ionarii )uverna'entali care lucrea65 la $iversele
$e%arta'ente- %atronii #otelurilor &i ai %ensiunilor- &i ne)ustorii care le 2urni6ea65
%rovi6iile. 4ste 2oarte nes5n5tos. D'i 0nc#i%ui c5 2oarte %u(ini ar tr5i la Was#in)ton $ac5
nu ar 2i o1li)a(i s57&i ai15 re&e$in(a acoloJ &i este 2oarte %u(in %ro1a1il ca valurile
e'i)ra(iei &i s%ecula(iei- ace&ti curen(i ra%i6i &i li%si(i $e scru%ule- s5 se 0n$re%te vreo$at5
s%re o ase'enea a%5 l/nce$5 &i st5tut5.I
Cor%urile %rinci%ale ale Ca%itoliului sunt 1ine 0n(eles cele $ou5 Ca'ere ale
3$un5rii. Dar 'ai e9ist5 0n centrul cl5$irii o roton$5 cu $ia'etrul $e nou56eci &i &ase $e
%icioare 3 &i 0nalt5 tot $e nou56eci &i &ase- al c5rei %erete circular este 0'%5r(it 0n
co'%arti'ente 0'%o$o1ite cu %icturi istorice. Patru $intre acestea au ca su1iect
eveni'ente $e sea'5 $in ti'%ul lu%tei revolu(ionare. 3u 2ost %ictate $e colonelul
Tru'1ull- care 25cea %arte $in statul 'a=or al lui Was#in)ton la vre'ea c/n$ s7au
%etrecutJ $atorit5 acestei 0'%re=ur5ri- ele %re6int5 un interes $eose1it. Dn aceea&i sal5 a
2ost a&e6at5 'ai t/r6iu 'area statuie a lui Was#in)ton- o%era $o'nului Ereenou)#3!.
3re 'ari calit5(i- 2ire&te- $ar '7a i61it ca 2iin$ ca' 0ncor$at5 &i violent5 %entru su1iectul
ei. 3& $ori totu&i s7o v5$ a&e6at5 0ntr7o lu'in5 'ai 1un5 $ec/t cea $in locul un$e este
%lasat5.
Dn Ca%itoliu se a2l5 o 1i1liotec5 2oarte interesant5 &i 1o)at5- &i $e %e un 1alcon $in
2a(5 ai acea %rivire $e ansa'1lu $es%re care a' vor1it- 0'%reun5 cu o %ers%ectiv5 a
%eisa=ului $e $incolo $e 6i$uri. Dntr7una $in sec(iunile orna'entale ale cl5$irii este
re%re6entat5 =usti(ia $es%re care )#i$ul s%une c5 8artistul s7a )/n$it la 0nce%ut s7o %re6inte
ceva 'ai )oal5- $ar cu' i s7a atras aten(ia c5 o%inia %u1lic5 $in aceast5 (ar5 nu ar a$'ite
a&a ceva- $intr7un e9ces $e %recau(ie- o 2i c56ut %oate 0n e9tre'a cealalt5:I. ;iata Uusti(ieF
In 3'erica a 2ost %us5 s5 %oarte vest'inte 'ult 'ai ciu$ate $ec/t cele 0n care t/n=e&te
aici 0n Ca%itoliu. S5 s%er5' c5 &i7a sc#i'1at croitoreasa $e c/n$ #ainele i7au 2ost a=ustate
&i c5 nu o%inia %u1lic5 i7a croit 0'1r5c5'intea 0n care7&i ascun$e 2ru'oasele ei 2or'e
acu'.
Ca'era Re%re6entan(ilor 37 este o sal5 2ru'oas5 &i 0nc5%5toare- $e 2or'5
se'icircular5- sus(inut5 $e st/l%i i'%un5tori. K %arte $in )alerie este re6ervat5
$oa'nelor- &i acolo stau $u'nealor 0n r/n$urile $in 2a(5- &i intr5- &i ies- ca la teatru sau ca
la concert. >otoliul %re&e$intelui se a2l5 a&e6at su1 un 1al$ac#in- 'ult 'ai sus $ec/t
%o$eaua Ca'ereiJ &i 2iecare 'e'1ru 0&i are 2otoliul &i 1iroul s5u: aran=a'ent $estul $e
ne2ericit &i $e nec#i16uit- 0'%otriva c5ruia unii oa'eni $e a2ar5 %rotestea65- 0ntruc/t tin$e
s5 lun)easc5 &e$in(ele &i $iscursurile %ro6aice. Ca as%ect e o sal5 ele)ant5- $ar neo1i&nuit
$e nesatis25c5toare 0n ce %rive&te acustica. Senatul- care este 'ai 'ic. Nu su2er5 $e acest
%5cat- &i e 'inunat $e 1ine a$a%tat sco%ului %entru care a 2ost cl5$it. Nu 'ai e nevoie s5
a$au) c5 &e$in(ele au loc 6iua &i c5 2or'ele %arla'entare sunt i'itate $u%5 cele $in (ara
$e 1a&tin5.
3' 2ost 0ntre1at a$esea- 0n %ere)rin5rile 'ele %rin alte locuri- $ac5 nu '7au
i'%resionat ca%etele le)iuitorilor $e la Was#in)ton- 0n(ele)/n$ nu &e2ii &i con$uc5torii lor
38- ci literal'ente c5%5(0nile res%ective- acele %e care le cre&te %5rul &i %rin care este
e9%ri'at caracterul 2renolo)ic 2 al 2iec5rui le)islatorJ &i a%roa%e tot $e at/tea ori i7a' luat
%iuitul &i l7a' l5sat al1 $e in$i)nare %e interlocutorul 'eu c/n$ r5s%un$ea' c5 8nu:- c5
8nu7'i a'intesc s5 '5 2i 25cut %ra2 c5%5(/nile lor:. >iin$c5 a tre1uit- cu orice risc- s5
re%et aceast5 '5rturisire aci- a' s7o 0nso(esc $e o %re6entare a i'%resiilor 'ele asu%ra
acestui su1iect- 0n c/t 'ai %u(ine cuvinte.
Dn %ri'ul r/n$ ? &i %oate c5 asta se $atore&te $e6volt5rii i'%er2ecte a si'(ului 'eu
$e evlavie nu7'i a'intesc s5 2i le&inat sau s5 2i 2ost vreo$at5 'i&cat %/n5 la lacri'i $e
no1il5 '/n$rie la ve$erea vreunui cor% le)islativ. 3' su%ortat Ca'era Co'unelor
15r15te&te- &i nu a' ce$at nici unei sl51iciuni- $ec/t so'nului- 0n Ca'era ,or6ilor. 3'
asistat la ale)eri %entru circu'scri%(ii &i co'itate &i nicio$at5 n7a' si'(it i'1ol$ul
Aoricare ar 2i 2ost %arti$ul c/&ti)5torB $e a7'i $eteriora %5l5ria arunc/n$7o 0n aer 0n se'n
$e triu'2- sau $e a7'i ru%e coar$ele vocale url/n$ $es%re sl5vit5 noastr5 constitu(ie-
$es%re no1ila %uritate a ale)5torilor no&tri in$e%en$en(i sau $es%re ne&tir1ita inte)ritate a
can$i$a(ilor no&tri in$e%en$en(i. Dat 2iin$ c5 %uterea 'ea $e re6isten(5 a reu&it s5 2ac5
2a(5 unor atacuri at/t $e 2orte- se %oate ca eu %ersonal s5 2iu un te'%era'ent rece &i
insensi1il- ec#ival/n$ 0n ase'enea c#estiuni cu 2ri)i$itateaJ &i $e aceea i'%resiile 'ele
$es%re st/l%ii vii ai Ca%itoliului $e la Was#in)ton tre1uiesc %ri'ite cu 0n(ele)erea %e care
%are s5 o solicite aceast5 '5rturisire nesilit5.
32lat7a' eu oare 0n acest cor% %u1lic o a$unare $e oa'eni le)a(i laolalt5 0n
nu'ele sacru al ,i1ert5(ii- &i i'%un/n$ ast2el $e'nitatea cast5 acestei 6ei(e 0n toate
$iscu(iile lor- %entru a ri$ica $e 0n$at5 Princi%iul 4tern care7i %oart5 nu'ele- &i caracterul
lor- &i caracterul concet5(enilor lor- 0n oc#ii 'inuna(i ai 0ntre)ii lu'i@
Nu a trecut $ec/t o s5%t5'/n5 $e c/n$ un o' v/rstnic- c5runt- care va 2ace ve&nic
cinste (inutului s5u $e 1a&tin5- care a a$us 'ari servicii (5rii sale- ca &i str51unii lui- &i
care va 2i %o'enit 6eci &i 6eci $e ani $u%5 ce vier'ii ce s7au #r5nit $in st/rvul
a$versarilor lui se vor 2i %re25cut 0n (5r/n5 nu a trecut $ec/t o s5%t5'/n5 $e c/n$ acest
15tr/n a stat la =u$ecat5 6ile 0ntre)i c#iar 0naintea acestui cor%- 0nvinuit $e a 2i 0n$r56nit s5
$enun(e in2a'ia acelui ne)o( a c5rui 'ar25 1leste'at5 sunt 15r1a(i &i 2e'ei- &i %runcii lor
nen5scu(i. Da. Li a2i&at5 0n 'o$ %u1lic- se a2la 0n acela&i ora&- tot ti'%ul- aurit5- 0nr5'at5
&i cu )ea'J at/rnat5 %entru a$'ira(ia )eneral5J ar5tat5 str5inilor- nu cu ru&ine- ci cu
'/n$rieJ %e care n7au 0ntors7o cu 2a(a la %erete- n7au $at7o =os &i n7au ars7o: este
Declara(ia Unani'5 a celor Treis%re6ece State Unite ale 3'ericiii- care $eclar5 sole'n
c5 To(i Ka'enii se nasc 4)aliJ &i c5 sunt 0n6estra(i $e creator cu Dre%turile Inaliena1ile la
Sia(5- ,i1ertate &i C5utarea >ericiriiF
* Declara(ia Dre%turilor K'ului- %ro'ul)at5 $e revolu(ionarii a'ericani care
lu%tau 0'%otriva =u)ului en)le6 A*77+B. An.r.B
Nu a trecut nici o lun5 $e c/n$ acela&i cor% a stat lini&tit &i a ascultat un o'- unul
$intre ai lor- %ro2er/n$ 0n=ur5turi %e care nici cer&etorii la 1e(ie nu le rostesc &i
a'enin(/n$ s5 $es%ice 1ere)ata altui o' $e la o uiIec#e la cealalt5. 3 stat acolo 0ntre eiJ &i
senti'entul )eneral al a$un5rii nu l7a 6$ro1it- ci a r5'as la 2el $e sti'at ca oricare altul.
De a6i 0ntr7o s5%t5'/n5- un alt 'e'1ru al a$un5rii- %entru 2a%tul c5 &i7a 0n$e%linit
$atoria 2a(5 $e cei ce l7au tri'is acoloJ %entru 2a%tul c5 a %retins 0ntr7o Re%u1lic5
,i1ertatea $e a le e9%ri'a senti'entele &i $e a le 2ace cunoscute %l/n)erile- va 2i =u$ecat-
)5sit vinovat &i %e$e%sit $e c5tre ceilal(i. Cul%a lui e )rav5 0ntr7a$ev5rJ c5ci cu ani 0n
ur'5 el s7a ri$icat &i a s%us: 8Un )ru% $e sclavi &i sclave $e v/n6are- 'ina(i ca vitele-
le)a(i unul $e altul cu c5tu&e $e 2ier- trec acu' 0n %lin5 stra$5 %e su1 2erestrele Te'%lului
4)alit5(ii $o'niilorvoastreF Privi(iF: Dar e9ist5 'ulte 2eluri $e v/n5tori care alear)5 0n
C5utarea >ericirii- 0nar'a(i cu $i2erite ar'e. 4ste Dre%tul Inaliena1il al unora $intre
ace&tia s5 %orneasc5 0n ur'5rirea >ericirii lor- ec#i%a(i cu 1ice &i )/r1ace- 1utuci &i 6)ar$e
$e 2ier- &i s57&i $ecla'e o%iniile- ura Atot$eauna s%re lau$a ,i1ert5(iiB- 0n 'u6ica lan(urilor
65n)5nitoare &i ver)ilor 0ns/n)erate.
Un$e se a2lau nu'ero&ii le)islatori- cei cu a'enin(5ri )rosolane- cu oc5ri &i
lovituri ca acelea %e care &i le $au suru)iii c/n$ uit5 cu' tre1uie s5 se %oarte@ Peste tot.
>iecare &e$in(5 0&i are 0nt/'%l5rile ei $e acest 2el- &i %reo%inen(ii sunt to(i $e 2a(5.
Recunoscut7a' eu- oare- aceast5 a$unare ca 2iin$ un )ru% $e 15r1a(i care-
an)a=/n$u7se- 0ntr7o lu'e nou5- s5 &tear)5 unele $in %5catele &i racilele celei vec#i- au
'5turat c5ile Sie(ii Pu1lice- au 0nl5turat 'ocirla $e %e $ru'urile care $uc la Posturi &i
Putere- au $e615tut &i au 25cut le)i %entru ;inele K1&tesc- ne&tiin$ $e alt %arti$ $ec/t bara
lor@
3' v56ut- $i'%otriv5- &uru15ria ce %une 0n 'i&care cea 'ai or$inar5 %aro$ie a
unui a%arat %olitic 8cinstit:- %e care au 2a1ric5t7o vreo$at5 cele 'ai or$inare instru'ente.
C5sluiri =osnice la ale)eriJ a2aceris'ul veros al 2unc(ionarilor %u1liciJ atacuri la&e
0'%otriva a$versarilor- 2olosin$ $re%t scuturi ni&te 2i(uici a1=ecte &i $re%t %u'nale
con$eie cu'%5rateJ %loconiri ru&inoase 0n 2a(a lic#elelor venale- care nu 2ac altceva 0n
2iecare 6i &i 0n 2iecare s5%t5'/n5 $ec/t s5 se str5$uiasc5 a se'5na noi se'in(e ale
$istru)erii- cu s%ri=inul slu)ilor lor v/n$ute- se'in(e care se asea'5n5 0n totul cu $in(ii
1alaurului $in %oveste- 'inus t5i&ulJ cultivarea &i a(/(area tuturor %ornirilor rele 0n
con&tiin(a social5 &i su)ru'area %rin viclenie a tuturor in2luen(elor 1une: ase'enea
lucruri- &i 0ntr7un cuv/nt- Intri)a Necinstit5- 0n 2or'a ei cea 'ai $e%ravat5 &i 'ai
neru&inat5- te %riveau $in toate col(urile acelui 2oru' su%raa)lo'erat.
3' v56ut eu oare %rintre ei oa'eni inteli)en(i- &le2ui(i- sau a$ev5rata- cinstita-
%atriotica ini'5 a 3'ericii@ Ici7colo se 65reau %ic5turi $in s/n)ele &i via(a ei- $ar ele a1ia
$ac5 reu&eau s5 colore6e &uvoiul aventurierilor nes5(io&i- %u&i %e c/&ti) &i %ro2ituri. Uocul
acestor oa'eni &i al or)anelor lor coru%te este s5 2ac5 lu%ta %olitic5 at/t $e a%ri)5 &i $e
1rutal5- $istru)/n$ orice res%ect $e sine 0n oa'enii vre$nici- 0nc/t cei cu su2letul sensi1il
&i $elicat s5 2ie (inu(i $eo%arte- %entru ca ei- &i cei ca ei- s5 2ie l5sa(i s57&i 0ncaiere
%ornirile e)oiste- nest/n=eni(i. Li ast2el- aceast5 lu%t5 %entru ciolan- cea 'ai =osnic5 $intre
toate- 'er)e 0nainte- iar cei care 0n alte (5ri ar n56ui- 0n virtutea inteli)en(ei &i situa(iei lor-
s5 25ureasc5 ei le)ile- aci se $au 0na%oi- c/t 'ai 0na%oi- $e la aceast5 $e)ra$are.
De %risos s5 'ai s%un c5 e9ist5 %rintre re%re6entan(ii %o%orului $in a'/n$ou5
Ca'erele- &i %rintre 'e'1rii tuturor %arti$elor- c/(iva oa'eni $e caracter &i $e 'ari
%osi1ilit5(i. Des%re cei 'ai $e 2runte $intre ace&ti oa'eni %olitici care sunt cunoscu(i 0n
4uro%a s7a 'ai vor1it- &i nu v5$ $e ce '7a& a1ate $e la re)ula %e care 'i7a' 2i9at7o $re%t
c5l5u65: aceea $e a nu in$ica %ersoane 4ste $e a=uns s5 a$au) c5 su1scriu 0n totul &i $ir
toat5 ini'a la cele 'ai elo)ioase cuvinte ce s7au scris $es%re $/n&ii &i c5 rela(iile &i
$iscu(iile %ersonale cu ei '7au 25cut s57i a$'ir &i s57i res%ect &i 'ai 'ult. Sunt oa'eni
i'%resionan(i la ve$ere- )reu $e 0n&elat- )ata $e ac(iune- ener)ici ca ni&te lei- %erseveren(i
cu' a 2ost Cric#ton 0n $i2erite $o'enii- in$ieni %rin 2ocul %rivirilor &i al )esturilor-
a'ericani %rin $ina'is'ul lorJ &i ei re%re6int5 tot at/t $e 1ine cinstea &i 0n(ele%ciunea
(5rii lor acas5- $u%5 cu' $istinsa %ersonalitate care este acu' a'1asa$or la Curtea
4n)le65 0i sus(ine cel 'ai 0nalt %resti)iu 0n str5in5tate.
3' vi6itat a'/n$ou5 Ca'erele a%roa%e 0n 2iecare 6i- 0n ti'%ul &e$erii 'ele la
Was#in)ton. Dn cursul %ri'ei 'ele vi6ite la Ca'era Re%re6entan(ilor- %5rerea 'e'1rilor
cu %rivire la o #ot5rire a %re&e$intelui Ca'erei era 0'%5r(it5J $ar %re&e$intele a ie&it
0nvin)5tor. 3 $oua oar5 c/n$ '7a' $us- $e%utatul care vor1ea- 2iin$ 0ntreru%t $e un
#o#ot $e r/s- a i'itat o str/'15tur5 ? a. 3 cu' 2ac co%iii c/n$ se ceart5 0ntre ei ? &i a
a$5u)at c5 8nu'ai$ec/t 0i va 2ace %e onora(ii $o'ni $in 2a(a sa s5 c/nte %e alt )las:. Dar
0ntreru%erile sunt rare &i vor1itorul este $e o1icei ascultat 0n t5cere. Se isc5 'ai 'ulte
certuri $ec/t la noi &i se sc#i'15 'ai 'ulte a'enin(5ri $ec/t st5 0n o1iceiul )entle'enilor
$in (5rile civili6ate $e care a' au6itJ $ar o1iceiul $e a i'ita stri)5tele $i2eritelor ani'ale
$in o)ra$5 nu a 2ost 0nc5 i'%ortat $in Parla'entul Re)atului Unit. Se %are c5 2i)ura
retoric5 cea 'ai $es 2olosit5- &i cea 'ai )ustat5- este re%etarea la in2init a acelora&i i$ei
sau nuan(e $e i$ei- 0n alte &i alte cuvinteJ &i cei $e a2ar5 nu te 0ntrea15 8Ce a s%us@: ci
8C/t a vor1it@: 3ceasta- 0ns5- nu este $ec/t o $e6voltare a unui %rinci%iu care $o'ne&te &i
0n alte %5r(i.
Senatul este un or)an $e'n &i la locul s5u- ale c5rui $e61ateri se $es25&oar5 cu
'ult5 )ravitate &i r/n$uial5. 3'/n$ou5 Ca'erele sunt %line $e ct.I7 voareJ $ar $es%re
starea 0n care au a=uns aceste covoare- 0n ur'a universalului $is%re( 2a(5 $e scui%5torile
%use la 0n$e'/na 2iec5rui onorat 'e'1ru- &i $es%re ne'ai%o'enitele 0'1un5t5(iri a$use
$esenului %rin aceste 0'%ro&c5ri &i stro%ituri 0n toate $irec(iile- cre$ c5 nu 'ai are nici un
rost s5 vor1i'. C5 voi '5r)ini $oar s5 2ac o1serva(ia c5 reco'an$ c5l$uros tuturor
str5inilor s5 nu se uite la %o$eleJ iar $ac5 $in 0nt/'%lare le sca%5 ceva %e =os- 2ie c#iar &i
%un)a cu 1ani- 0i s25tuiesc s5 n7o ri$ice cu '/na ne0n'5nu&at5.
Li ceea ce este 'ai re'arca1il la 0nce%ut- ca s5 s%une' $oar at/t- e s5 ve6i at/(ia
onora(i le)iuitori cu 2e(ele u'2lateJ &i iar5&i- nu e cu ni'ic 'ai %u(in re'arca1il s5
consta(i c5 aceast5 0n25(i&are se $atore&te cantit5(ii $e tutun %e care iIeu&esc s7o 0n$ese
0ntre 1ucile o1ra6ului. 4 ciu$at- $e ase'eni- s5 ve6i un onorat $o'n l5s/n$u7se %e
s%5tarul scaunului- &i- cu %icioarele coco(ate %e 1iroul $in 2a(a sa- t5in$u7&i o 8turt5: %e
'5sur5 cu 1ricea)ul- iar a%oi- c/n$ totul e )ata- scui%/n$7o %e cea $in )ur5 ca $intr7un
%u&coci &i 0n$es/n$7o %e cea nou5 0n locul ei.
3' re'arcat cu sur%rin$ere c5 nici c#iar cei cu e9%erien(5- care %ractic5 $e'ult &i
asi$uu arta 'estecatului- nu sunt tot$eauna 1uni (inta&i- ceea ce '7a 25cut s5 '5 0n$oiesc
oarecu' $e acele %er2or'an(e cu %u&ca- $e care se vor1e&te at/t $e'ult 0n 3n)lia. 3'
%ri'it vi6ita 'ai 'ultor $o'ni care- 0n cursul conversa(iei- $eseori nu au reu&it s5
ni'ereasc5 scui%5toarea $e la cinci %a&iJ iar unul. A$ar acesta era cu si)uran(5 'io%B a
cre6ut )re&it- $e la trei %a&i- c5 2ereastra e $esc#is5. Cu alt %rile=- 2iin$ invitat un$eva la
'as5 &i st/n$ 0'%reun5 cu $ou5 $oa'ne &i cu un $o'n 0n =urul 2ocului- 0nainte $e 'as5-
unul $intre convivi a ratat c5'inul $e &ase ori la r/n$. Sunt totu&i 0nclinat s5 cre$ c5 el $e
2a%t nici nu (intea 0ntr7acoloJ 2iin$c5 0n 2a(a 2ocului se a2la o %lac5 $e 'ar'ur5 al15- care
era 'ai co'o$5 &i cores%un$ea 'ai 1ine sco%ului $u'nealui.
Casa 1revetelor $in Was#in)ton o2er5 un 'inunat e9e'%lu $e s%irit $e
0ntre%rin$ere &i in)enio6itate a'eric5neasc5J 2iin$c5 nu'5rul enor' $e 'o$ele %e care le
con(ine nu re%re6int5 $ec/t inven(iile acu'ulate 0n ulti'ii cinci ani: 0ntrea)a colec(ie $e
'ai7nainte a 2ost $istrus5 $e incen$iu. Construc(ia ele)ant5 0n care sunt e9%use este 'ai
$e)ra15 0n sta$iul %lanului $ec/t al e9ecu(iei- 2iin$c5 %/n5 acu' nu s7a cl5$it $ec/t o
ari%5 $in cele %atru- &i lucr5rile sunt sistate. K2iciul %o&tal este o cl5$ire 'asiv5- $ar
2oarte 2ru'oas5. Intr7una $in sec(ii- %e l/n)5 o colec(ie $e rarit5(i &i $e curio6it5(i- se a2l5
$e%use $arurile %ri'ite $in c/n$ 0n c/n$ $e c5tre a'1asa$orii a'ericani $in %artea
$iver&ilor %otenta(i la cur(ile c5rora erau acre$ita(i ca re%re6entan(i ai re%u1licii: $aruri %e
care- %rin le)e- nu le este 0n)5$uit s5 le %5stre6e %entru ei. C5rturisesc c5 a' %rivit7o ca
%e o e9%o6i(ie %eni1il5 &i c/tu&i $e %u(in '5)ulitoare %entru nivelul na(ional al cinstei &i
onoarei. C5ci ce $ova$5 $e 0nalt si'(5'/nt 'oral este aceea c/n$ o %ersoan5 cu re%uta(ie
&i situa(ie %oate 2i coru%t5 %rin o2erirea unei ta1ac#eri %entru %ri6at- a unei s%a$e 1o)at
0ncrustate sau a unui &al oriental@ Li cu si)uran(5 c5 na(iunea care acor$5 $e%lin5
0ncre$ere slu=itorilor ei este %ro1a1il 'ai 1ine slu=it5 $ec/t cea care le a$uce ocara unor
15nuieli at/t $e '5runte &i $e 'esc#ine.
Dn su1ur1ia Eeor)e Town se a2l5 Cole)iul ie6uitJ a&e6at 0ntr7o %o6i(ie 'inunat5 &i-
at/t c/t a' avut %rile=ul s5 v5$- 1ine con$us. Nu'eroase %ersoane care nu a%ar(in
;isericii ro'ane %ro2it5- cre$- $e aceste institu(ii &i $e con$i(iile 2avora1ile %e care le
o2er5 %entru e$uca(ia co%iilor lor. Dn5l(i'ile $in 0'%re=uri'i- care $o'in5 valea r/ului
Poto'ac- sunt 2oarte %itore&tiJ &i 0'i 0nc#i%ui c5 sunt scutite $e o %arte $in 'ur$5riile
Was#in)tonului. Pe cul'ea lor aerul era r5coros &i 0nvior5tor- 0n ti'% ce ora&ul )e'ea
su1 ar&i(5.
Casa %re&e$intelui- &i %e $in5untru &i %e $ina2ar5- sea'5n5 'ai 'ult cu un clu1
en)le6esc- $ec/t cu orice alt2el $e a&e65'/nt cu care a& %utea s7o co'%ar. Parcul $in =urul
casei este a'ena=at cu alei 2ru'oase &i %l5cute la ve$ere- $e&i $au i'%resia c5 au 2ost
25cute ieri- 2a%t care nu avanta=ea65 c/tu&i $e %u(in o ase'enea etalare $e 2ru'use(i.
3' vi6itat %entru 0nt/ia $at5 aceast5 cas5 0n $i'inea(a $e $u%5 sosirea noastr5-
c/n$ a' 2ost. Dnso(it acolo $e o %ersoan5 o2icial5- care a avut 1un5tatea s5 '5 %re6inte
%re&e$intelui.
3' intrat 0ntr7un #ol 'are. Li $u%5 ce a' tras $e $ou57trei ori $e un clo%ot la care
ni'eni nu ne7a r5s%uns- a' str515tut 25r5 'ult5 cere'onie ca'erele $e la %arter- a&a cu'
25ceau &i al(i $o'ni cu aerul cel 'ai $e)a=at Acei 'ai 'ul(i cu %5l5riile %e ca% &i cu
'/inile 0n 1u6unareB. Unii $intre ace&tia erau 0nso(i(i $e $oa'ne- c5rora le ar5tau
cl5$ireaJ al(ii st5teau tol5ni(i %e 2otolii &i cana%eleJ al(ii- istovi(i la cul'e $in %ricina
%lictiselii- c5scau =alnic. Cea 'ai 'are %arte $in aceast5 a$unare $e oa'eni 'ai $e)ra15
veniser5 ca s5 se- arate:- $ec/t cu vreo trea15 anu'it5- $e care s5 ai15 cineva cuno&tin(5.
C/(iva su%rave)#eau 0n$ea%roa%e inventarul 'o1il- ca &i c/n$ ar 2i vrut s5 se asi)ure c5
%re&e$intele3" Acare era $e%arte $e a 2i %o%ularB nu a &ters7o cu 'o1il5 cu tot sau nu a
v/n$ut7o s%re 1ene2iciul s5u %ersonal.
Du%5 ce ne7a' aruncat oc#ii la ace&ti %ier$evar5 care erau 0'%r5&tia(i 0ntr7un
salon 2ru'os ce $a 0ns%re o teras5 care $o'ina o %riveli&te 'inunat5 a r/ului &i a
%eisa=ului 0ncon=ur5tor &i la al(i %ier$e7var5 care #oin5reau %rintr7o sal5 &i 'ai 'are-
nu'it5 Salonul r5s5ritean- a' urcat sc5rile &i a' a=uns 0ntr7o alt5 ca'er5- un$e un nu'5r
$e vi6itatori a&te%tau s5 2ie %ri'i(i 0n au$ien(5. ,a ve$erea 0nso(itorului 'eu- un ne)ru
0'1r5cat 0n #aine si'%le &i cu %a%uci )al1eni 0n %icioare- care luneca 25r5 nici un 6)o'ot
%rin o$aie &i &o%tea cuvinte $e 0ncura=are 0n urec#ile celor 'ai ner51$5tori- 25cu un se'n
$e recunoa&tere &i se strecur5 lin %e u&5 ca s57l anun(e.
Ne aruncaser5' oc#ii 'ai 0nainte 0ntr7o alt5 ca'er5- %rev56ut5 $e =ur 0'%re=ur cu
un 2el $e %u%itru sau te=)#ea lar)5 $e le'n )ol. Pe ea se a2lau colec(ii $e 6iare %e care le
r5s2oiau c/(iva $o'ni. Dar 0n ca'era un$e ne a2la' acu' nu se )5sea un ase'enea
'i=loc $e a7(i a'5)i ti'%ul. 4ra la 2el $e $escura=ant5 &i %licticoas5 ca orice sal5 $e
a&te%tare $in institu(iile noastre %u1lice- sau ca orice su2ra)erie $e $octor 0n orele sale $e
consulta(ie la $o'iciliu.
Dn o$aie se a2lau cincis%re6ece7$ou56eci $e %ersoane. Una $in ele- un 15tr/n 0nalt-
v/n=os- 'usculos- $in Sest- oac#e&- ars $e soare- cu o %5l5rie ca2eniu cu al1 %e )enunc#i
&i cu o u'1rel5 uria&5 %ro%tit5 0ntre %icioare- st5tea (ea%5n %e scaun &i tot se 0ncrunta la
covor &i 0&i 2r5'/nta 1ra6$ele a$/nci $in =urul )urii- ca &i cu' ar 2i 2ost #ot5r/t s57i 1a)e
0n ca% %re&e$intelui cele ce avea s57i s%un5- 25r5 a ce$a '5car cu un %as. 3ltul- un 2er'ier
$in ZentuckO +T- 0nalt $e a%roa%e $oi 'etri- cu %5l5ria %e ca% &i cu '/inile 0'%reunate ia
s%ate su1 coa$a =iletcii- st5tea re6e'at $e %erete &i lovea cu c5lc/iul 0n %o$ea- ca &i c/n$
ar 2i avut sc52/rlia Ti'%ului su1 )#eat5 &i literal'ente l7ar 2i 8o'or/t:. Un al treilea- un
15r1at %osac &i cu 2a(a oval5- cu %5rul ne)ru lins- tuns scurt &i cu 2avori(i &i 1ar15 re$us5
la 'ini'u'- su)ea '5ciulia unui 1aston )ros- &i $in c/n$ 0n c/n$ o scotea $in )ur5 s5
va$5 cu' arat5. Un al %atrulea nu 25cea altceva $ec/t 2luiera. Un al cincilea nu 25cea
altceva $ec/t scui%a. Li- 0ntr7a$ev5r- to(i ace&ti $o'ni erau at/t $e %erseveren(i &i $e
ener)ici 0n aceast5 ulti'5 0n$eletnicire- &i 0&i rev5rsau #arul cu at/ta a1un$en(5 %e covor-
0nc/t sunt convins c5 servitorii %re&e$intelui au salarii 2oarte 'ari- sau- ca s5 vor1esc 'ai
ra2inat- o 0nse'nat5 8co'%ensa(ie:: ceea ce re%re6int5 ter'enul a'erican %entru lea25- 0n
ca6ul tuturor 2unc(ionarilor %u1lici.
Nu a' a&te%tat 0n aceast5 0nc5%ere 'ai 'ult $e c/teva 'inute- c/n$ 'esa)erul
ne)ru s7a &i 0ntors &i ne7a con$us 0ntr7o alt5 ca'er5 $e $i'ensiuni 'ai 'ici- 0n care- la o
'as5 $e lucru aco%erit5 cu #/rtii- st5tea %re&e$intele 0n %ersoan5. 3r5ta oarecu' istovit &i
2r5'/ntat ? ceea ce nu e $e 'irare- c5ci era 0n r561oi cu toat5 lu'ea ? $ar e9%resia 2e(ei
sale era 1la=in5 &i si'%atic5- iar 0n25(i&area $eose1it $e sincer5- cavalereasc5 &i %l5cut5.
3' )5sit c5 %rin toat5 co'%ortarea &i (inuta sa 25cea 2oarte 1ine 2a(5 rolului s5u.
>iin$ in2or'at c5 etic#eta re6ona1il5 a cur(ii re%u1licane 0n)5$uie unui str5in-
cu' era' eu- s5 re2u6e- 25r5 a co'ite nici o necuviin(5- o invita(ie la 'as5- care nu 'i7a
%arvenit $ec/t $u%5 ce 'i7a' 0nc#eiat %re)5tirile $e %lecare $in Was#in)ton- cu %u(in
ti'% 0naintea 6ilei la care '7a' re2erit- n7a' 25cut $ec/t o sin)ur5 &i ulti'5 vi6it5 la casa
%re&e$intelui. 3ceasta s7a 0nt/'%lat cu %rile=ul uneia $in acele reuniuni )enerale care se
(in 0n anu'ite seri- 0ntre orele nou5 &i $ou5s%re6ece &i care se nu'esc- $estul $e ciu$at-
leveuri.
C7a' $us- 0'%reun5 cu so(ia 'ea- %e la orele 6ece. Dn curte era o 0'1ul6eal5
$estul $e 'are $e tr5suri &i oa'eni- &i- $u%5 c/t a' %utut s57'i $au sea'a- nu e9istau
re)uli %rea %recise 0n %rivin(a %ri'irii oas%e(ilor la sosire &i 0nso(irii lor la %lecare. Nu
e9istau $esi)ur %oli(i&ti care s5 lini&teasc5 ar'5sarii s%eria(i- 2ie s'ucin$u7i $e 2r/ie- 2ie
a)it/n$ crava&e %rin 2a(a oc#ilor lorJ &i sunt )ata s5 =ur c5 nici o %ersoan5 nevinovat5 nu a
2ost %ocnit5 cu str5&nicie 0n ca%- sau 0'%uns5 0n s%ate ori 0n sto'acJ sau a$us5 la res%ect
%rin ase'enea 'i=loace 1l/n$e &i a%oi v/r/t5 la arest %entru c5 nu voia s5 circule- '5 ro).
Dar nu era 0nv5l'5&eal5 sau $e6or$ine. Tr5sura noastr5 a a=uns la r/n$ul ei su1 %ortal-
25r5 oc5ri- 0n=ur5turi- stri)5te- 0'1r/nceli sau alte nea=unsuriJ &i a' $escins cu tot at/ta
u&urin(5 &i co'o$itate- ca &i cu' a' 2i 2ost escorta(i $e 0ntrea)a >or(5 Cetro%olitan5 $e la
3 la V inclusiv.
Lirul $e o$5i $e la %arter era ilu'inat- &i o 2an2ar5 'ilitar5 c/nta 0n #ol. Dn salonul
cel 'ic- 0n 'i=locul unui )ru%- se a2la %re&e$intele &i nora sa- care 25cea o2iciul $e
arni2trioan5: o $oa'n5 2oarte interesant5- )ra(ioas5 &i instruit5. Un $o'n care 25cea %arte
$in acest )ru% %5rea s57&i asu'e rolul $e 'aestru $e cere'onii. Nu a' v56ut nici un alt
slu=1a& sau a)#iotant &i nici nu era nevoie $e a&a ceva.
Salonul cel 'are ? $e care a' %o'enit ? &i celelalte 0nc5%eri $e la %arter- erau
0n(esate %/n5 la le2u6. Societatea nu era- 0n acce%(iunea en)le65 a cuv/ntului- select5-
0ntruc/t era 2or'at5 $in %ersoane $e $i2erite con$i(ii sociale: nici nu ve$eai o etalare
i'%resionant5 $e toalete costisitoareJ 1a c#iar unele $in ele erau %arc5- $u%5 %5rerea 'ea-
)rote&ti. Dar (inuta &i %urtarea cuviincioas5 ce $o'neau acolo nu au 2ost 0nc5lcate %rin
nici un inci$ent )rosolan sau ne%l5cutJ &i toate %ersoanele- c#iar cele $in 'ul(i'ea
a'estecat5- a2lat5 0n #ol- &i care erau %ri'ite 25r5 s5 li se cear5 nici un 2el $e invita(ii-
%arc5 si'(eau c5 2ac %arte $in Institu(ie &i c5 $e ei $e%in$e %resti)iul ei &i reu&ita
reuniunii.
>a%tul c5 ace&ti oas%e(i- oricare ar 2i 2ost %o6i(ia lor social5- nu erau li%si(i $e
oarecare 1un )ust- $e ca%acitatea $e a a%recia $arurile intelectuale- &i $e recuno&tin(5 2a(5
$e acei oa'eni care- %rin valori2icarea %a&nic5 a 'arilor lor talente- $esc#i$eau noi
ori6onturi concet5(enilor lor- r5s%/n$eau un 2ar'ec nou 0n c5'inurile lor &i le ri$icau
%resti)iul 0n oc#ii altor (5ri- 'i7a 2ost %e $e%lin $ove$it %rin %ri'irea 25cut5 lui
Was#in)ton Irvin) scu'%ul 'eu %rieten- care 2usese $e cur/n$ nu'it 'inistru
%leni%oten(iar la curtea S%aniei &i care se a2la %rintre ei 0n seara aceea- 0n noua sa
2unc(iune- %entru %ri'a &i ulti'a $at5 0nainte $e a %leca 0n str5in5tate. Cre$ sincer c5- 0n
aceast5 ne1unie a %oliticianis'ului a'erican- %u(ini oa'eni %olitici ar 2i 2ost 0'1r5(i&a(i
cu at/ta sinceritate- $evota'ent &i a2ec(iune- ca acest %rea
* Unul $intre cei 'ai $e sea'5 scriitori clasici ai 3'ericii- 2runta&i al &colii
realiste. Ro'anele &i sc#i(ele sale 0n25(i&ea65 via Aa eroic5 a %ionierilor- %recu' &i
0nce%uturile erei $e e9%loatare ca%italist5 A*7837*8"B. An.r.B 'inunat scriitor- &i rareoiIi
'i s7a 0nt/'%lat s5 res%ect o a$unare %u1lic5 'ai 'ult $ec/t a' res%ectat aceast5
'ul(i'e entu6iast5- c/n$ a' v56ut7o 0ntorc/n$ s%atele ca un sin)ur o' oratorilor
)5l5)io&i &i %ersonalit5(ilor $e stat- &i n5v5lin$ cu un av/nt )eneros &i cinstit 0n =urul
acestui o' cu %reocu%5ri lini&tite- '/n$r5 $e 2unc(ia la care a 2ost ri$icat &i
recunosc5toare lui $in toat5 ini'a %entru 2anta6iile $elicate %e care le7a rev5rsat 0n
'i=locul ei. >ie7i $at c/t 'ai 0n$elun) s5 0'%art5 ase'enea co'ori cu '/na lar)5J &i 2ie
ca oa'enii ace&tia s57&i a'inteasc5 $e el c/t 'ai 0n$elun)- ca $e un o' vre$nic $e cinste.
Ter'enul %e care ni l7a' 2i9at %entru &e$erea noastr5 la Was#in)ton se 0'%linise
&i tre1uia s5 0nce%e' c5l5toriaJ c5ci $istan(ele cu trenul %e care le7a' %arcurs %/n5 acu'-
colin$/n$ %rintre aceste ora&e 'ai vec#i- sunt socotite- %e acest 0ntins continent- un 2leac.
D'i %usese' 0n )/n$- la 0nce%ut- s5 '5 $uc s%re su$ rla C#arleston Dar c/n$ a'
stat &i '7a' )/n$it la ti'%ul %e care 'i7* va lua aceast5 c5l5torie- &i la c5l$urile ti'%urii
$in acest anoti'%- care c#iar &i la Was#in)ton 2useser5 a$esea a%5s5toare &i a%oi
c/nt5rin$ 0n 'intea 'ea si'(5'/ntul %eni1il $e a tr5i 'ereu cu %riveli&tea sclaviei
0naintea oc#ilor- 2a(5 $e &ansele 'ai 'ult $ec/t 0n$oielnice $e a o ve$ea vreo$at5- 0ntr7un
interval at/t $e scurt- $es%uiat5 $e vest'intele 0n&el5toare 0n care cu si)uran(5 c5 va 2i
0'1r5cat5 &i $e a a$5u)a ast2el vreun ele'ent nou la 'al$5rul $e 2a%te $e=a culese 0n
le)5tur5 cu acest su1iect- a' 0nce%ut s5 %lec urec#ea la &oa%tele vec#i ce le au6ea'
acas5- 0n 3n)lia- c/n$ nici nu )/n$ea' s5 a=un) %e aceste 'elea)uri &i s5 vise6 iar5&i
ora&o ce r52isaaca %alatele $in 1as'e- 0n 'i=locul s5l15ticiunilor &i co$rilor $in Sest.
S2aturile %e care le7a' %ri'it $in 'ai toate %5r(ile c/n$ a' 0nce%ut s5 ce$e6
$orin(ei 'ele $e a c5l5tori s%re acel %unct al 1usolei au 2ost- %otrivit o1iceiului- $estul $e
ne0ncura=atoare: so(ia 'ea 2iin$ a'enin(at5 cu riscuri- %ri'e=$ii &i nea=unsuri at/t $e
'ulte 0nc/t nu 'i le7a& %utea a'inti sau catalo)a- c#iar $ac5 a& vrea- $intre care este
su2icient s5 'en(ione6 c5 acelea $e a s5ri 0n aer %e un va%or sau $e a se s25r/'a tr5sura 0n
1uc5(i su1 noi- 2i)urau %rintre cele 'ai '5runte. Cu' 0ns5 una $in cele 'ai 1une &i 'ai
a'a1ile autorit5(i la care a& 2i %utut recur)e 'i7a sc#i(at o rut5 vestic5- &i cu' nu %unea'
%rea 'are te'ei %e aceste $escura=5ri- 0n cur/n$ '7a' #ot5r/t asu%ra %lanului 'eu $e
ac(iune.
3cesta consta $in a c5l5tori s%re su$ nu'ai %/n5 la Ric#'on$- 0n Sir)inia-
ur'/n$ ca $e acolo s5 coti' &i s5 ne croi' $ru' s%re Sestul 0n$e%5rtatX
D4 ,3 CINCINN3TI ,3 ,KUISSI,,4 P4 UN S3PKR LI D4 ,3
,KUISSI,,4 ,3 ST. ,KUIS P4 UN 3,TU,.
St. ,ouis.
Pierin$ $in Cincinnati+* la ora uns%re6ece 6iua- ne7a' 0'1arcat %entru ,ouisville
+2 %e 1or$ul vasului Pike- care- $eoarece $ucea cu sine %o&ta- era un %ac#e1ot $e o clas5
'ai 1un5 $ec/t cel cu care a' venit $e la Pitts1ur). Cu' aceast5 c5l5torie nu ia 'ai 'ult
$e $ou5s%re6ece7treis%re6ece ore- a' aran=at 0n a&a 2el- 0nc/t s5 ne %etrece' noa%tea %e
uscat- c5ci nu r/vnea' $e loc la cinstea $e a $or'i 0ntr7o ca1in5- c/n$ %utea' $or'i 0n
orice alt loc.
Dnt/'%l5tor- %e acest vas- %e l/n)5 o1i&nuita 'ul(i'e %licticoas5 $e %asa)eri- se
a2la &i un oarecare Pitc#lOnn- &e2 al tri1ului $e in$ieni C#octaw- care 'i7a tri'is cartea sa
$e vi6it5- &i cu care a' avut %l5cerea s5 $iscut 0n$elun).
Sor1ea en)le6e&te %er2ect- $e&i- $u%5 cu' 'i7a s%us el- nu 0nce%use s5 0nve(e
li'1a $ec/t $u%5 ce a trecut $e v/rsta a$olescen(ei. Citise 'ulte c5r(iJ &i se %5rea c5
%oe6ia lui Scott l5sase o %uternic5 i'%resie asu%ra lui- 0n$eose1i 0nce%utul %oe'ului
Doa'na lacului &i scena 'arei 15t5lii $in Car'ion:F care- 25r5 0n$oial5- $atorit5 %otrivirii
$intre su1iectele acestor lucr5ri &i %ro%riile lui %reocu%5ri &i )usturi- 0l interesau &i 0l
0nc/ntau nes%us. P5rea s5 0n(elea)5 =ust tot ceea ce citiseJ &i nu cre$ s5 2ie carte care s57l
2i i'%resionat 'ai %uternic- %e care s7o 2i citit cu 'ai 'ult5 %asiune ca %oe'ul lui Walter
Scott. 4ra 0'1r5cat 0n #ainele noastre o1i&nuite $e toate 6ilele- care at/rnau lar) %e tru%ul
lui 2ru'os &i cu o )ra(ie nesilit5. C/n$ 'i7a' e9%ri'at re)retul c5 nu7* v5$ 0n %ortul lui
in$ian- &i7a re%e6it o cli%5 1ra(ul $re%t 0n sus- ca &i c/n$ ar 2i 0nv/rtit o ar'5 )rea- &i 'i7a
r5s%uns- l5s/n$u7* iar =os- c5 rasa lui %ier$e 'ulte alte lucruri 0n a2ar5 $e %ort &i c5 0n
cur/n$ se va 2i stins $e %e 2a(a %5'/ntuluiJ $ar a a$5u)at cu '/n$rie c5 0l %urta acas5.
Ci7a s%us c5 era %lecat $e la vatra lui- la vest $e Cississi%%i- $e &a%tes%re6ece
luni &i c5 acu' se 0ntorcea acas5. St5tuse 'ai tot ti'%ul la Was#in)ton 0n le)5tur5 cu
ne)ocierea unui liti)iu $intre tri1ul s5u &i )uvern- care nu era 0nc5 a%lanat Aa s%us el cu
triste(eB &i se te'ea c5 nicio$at5 nu va 2iJ c5ci ce %uteau 2ace o '/n5 $e 1ie(i in$ieni
0'%otriva unor oa'eni $e a2aceri at/t $e iscusi(i ca al1ii@ Nu i7a %l5cut Was#in)tonulJ s7a
%lictisit iute $e ora&e &i t/r)uriJ &i 0i era $or $e %5$ure- $e %rerie.
,7a' 0ntre1at ce %5rere are $es%re Con)res. Ci7a r5s%uns cu un 6/'1et c5- %entru
un in$ian- Con)resul e li%sit $e $e'nitate.
Ci7a s%us c5 ar $ori 2oarte 'ult s5 va$5 3n)lia 0nainte $e a 'uriJ &i a ar5tat un
$eose1it interes 0n le)5tur5 cu lucr5rile '5re(e ce se %ot ve$ea acolo. C/n$ i7arn vor1it
$es%re sala aceea $e la ;ritis# Cuseu'- un$e se %5strea65 o1iectele casnice ale unei rase
care $e 'ii &i 'ii $e ani a 0ncetat s5 'ai 2ie- '7a ascultat cu 'are aten(ie- &i nu era )reu
s57(i $ai sea'a c5 25cea 0n 'inte o a%ro%iere cu stin)erea tre%tat5 a nea'ului s5u.
Cu aceasta a' a=uns s5 vor1i' $es%re al1u'ele $o'nului Catlin %e care el le7a
elo)iat nes%us- 'en(ion/n$ c5 $in colec(ie 25cea %arte &i %ortretul s5u- &i c5 toate
%ortretele erau 8ele)ante:. Do'nul Coo%er+3- 'i7a s%us el- a %re6entat 1ine %ieile ro&iiJ
&i era si)ur c5 &i eu le7a& $escrie la 2el $e 1ine $ac5 a& 'er)e cu el acas5 &i a& vina 1i6oni-
&i tare ar 2i $orit s5 vin. C/n$ i7arn s%us c5- %resu%un/n$ c5 '7a& $uce- nu %rea '5
ve$ea' 25c/n$ rava)ii %rintre 1i6oni- a luat asta $re%t o )lu'5 stra&nic5 &i a r/s $in toat5
ini'a.
4ra un 15r1at re'arca1il $e 2ru'os- trecut $e %atru6eci $e ani- $u%5 c/t a' %utut
s57'i $au sea'a- cu %5rul ne)ru- lun)- nasul acvilin- o1ra6ul %5trat- tenul 1ron6at- &i cu
oc#ii lu'ino&i- ascu(i(i- ne)ri &i s2re$elitori. Cai r5'5seser5 $ou56eci $e 'ii $e
C#ocstawis%unea el &i nu'5rul lor sc5$ea $in 6i 0n 6i. C/(iva $in con2ra(ii lui- &e2i $e tri1-
2useser5 nevoi(i s5 se civili6e6e &i s57&i 0nsu&easc5 cuno&tin(ele oa'enilor al1i- c5ci
aceasta era sin)ura lor &ans5 $e a e9ista. Dar nu erau 'ul(iJ ceilal(i r5'5seser5 cu'
a%ucaser5 s5 tr5iasc5. V51ovi asu%ra acestui su1iect &i7'i s%use $e 'ai 'ulte ori c5 $ac5
in$ienii nu 0ncearc5 s5 se asi'ile6e cuceritorilor lor- vor 2i '5tura(i $e 'ersul 0nainte al
societ5(ii civili6ate.
C/n$ ne7a' str/ns '/inile la $es%5r(ire- i7a' s%us c5 ar tre1ui s5 vin5 nea%5rat 0n
3n)lia- $at 2iin$ c5 $orea at/t $e 'ult s5 va$5 (ara. 3' a$5u)at c5 n5$5=$uiesc s57l v5$
acolo 0ntr7o 1un5 6i &i c57i %ot 25)5$ui c5 va 2i c5l$uros %ri'it &i 1ine tratat. 3ceast5
asi)urare i7a 25cut evi$ent 'are %l5cere- $e&i 'i7a r5s%uns cu un sur/s 1l/n$ &i cu o
cl5tinare &u)u1ea(5 a ca%ului c5 en)le6ii au 0n$r5)it 2oarte tare %ieile ro&ii c/n$ au avut
nevoie $e a=utorul lor- $ar c5 $e atunci nu s7au 'ai sinc#isit $e ele.
Li7a luat r5'as 1un $e la 'ine- ca un $o'n 'aiestuos- ca un 2iu $es5v/r&it al
naturii- &i s7a a'estecat %rintre %asa)erii $e %e vas ca o 2iin(5 $e alt5 s%e(5. Cur/n$ $u%5
aceea 'i7a tri'is %ortretul s5u lito)ra2iat- care era 2oarte ase'5n5tor- 25r5 0ns5 a i61uti s57
l re$ea 0n toat5 2ru'use(ea luiJ &i l7a' %5strat cu )ri=5- 0n a'intirea scurtei noastre
0nt/lniri.
Privile&tile ce s7au %erin$at %rin 2a(a oc#ilor no&tri 0n cursul acestei c5l5torii nu au
avut ni'irJ %rea interesant 0n ele. ,a 'ie6ul no%(ii a' sosit la ,ouisville &i a' $or'it la
Ealt <ouse- un #otel s%len$i$- un$e a' 2ost )56$ui(i 'inunat- $e %arc5 ne7a' 2i a2lat la
Paris &i nu la sute $e 'ile $incolo $e Cun(ii 3lle)#ani.
>iin$c5 ora&ul nu %re6enta ni'ic interesant care s5 ne re(in5 'ai 'ult5 vre'e- ne7
a' #ot5r/t s5 ne continu5' c5l5toria a $oua 6i cu un alt va%or- >ulton- %e 1or$ul c5ruia
ur'a s5 ne urc5' %e la vre'ea %r/n6ului- 0ntr7o su1ur1ie nu'it5 Portlan$- un$e vasul
651ovea c/tva ti'%- av/n$ $e trecut %rintr7un canal.
R5)a6ul ce l7a' avut $u%5 'asa $e $i'inea(5 l7a' 2olosit cutreier/n$ ora&ul- care
este re)ulat 0'%5r(it &i vesel- cu str56ile a&e6ate 0n un)#iuri $re%te &i %lantate %e 'ar)ini
cu co%aci tineri. Cl5$irile sunt a2u'ate &i 0nne)rite $in %ricina 2olosirii c5r1unelui
1itu'inos- $ar un en)le6 este o1i&nuit cu un ase'enea %eisa= &i n7ar avea $e ce s5 se
%l/n)5. Nu %5rea s5 2ie %rea 'ult5 activitate 0n ora&- &i c/teva cl5$iri &i lucr5ri e$ilitare
neter'inate l5sau %arc5 s5 se 0n(elea)5 c5. Kra&ul %roiectase %rea 'ulte construc(ii $in
6elul $e a 8'er)e 0nainte: &i c5 acu' su2erea $e reac(ia 2ireasc5 unei sleiri at/t $e 2e1rile
a 2or(elor sale.
Dn $ru' s%re Portlan$- a' trecut %e l/n)5 o 8=u$ec5torie $e %ace:- care '7a
a'u6at 2oarte tare- 2iin$c5 a$ucea 'ult 'ai 'ult a &coal5 %entru co%ii 'ici- (inut5 $e
$o'ni&oare- $ec/t a institu(ie =u$ec5toreasc5: c5ci aceast5 institu(ie )roa6nic5 nu era
altceva $ec/t un 2leac $e salona& ce 0'1ia la lene- cu o teras5 la stra$5- %e care $oi sau
trei in$ivi6i A'a)istratul &i )eala(ii lui- %resu%unB s. 4 %r5=eau la soare- si'1oluri ale
$el5s5rii &i lenei. 4ra un ta1lou %er2ect al =usti(iei retras5 $in a2aceri $in li%s5 $e clien(iJ
cu sa1ia &i 1alan(a scoase la 'e6atJ tr5)/n$ un %ui $e so'n 0n toat5 le)ea- cu %icioarele
%e 'as5.
3ci- ca %retutin$eni %rin aceste %5r(i- $ru'ul era ani'at $e %orci $e toate v/rsteleJ
tol5ni(i %este tot &i $or'in$ 1u&teanJ sau )ro#5in$ 0n c5utarea 1un5t5(ilor ascunse. 3'
avut tot$eauna o si'%atie ne'5rturisit5 %entru aceste ani'ale ciu$ate- &i le7a' socotit
0ntot$eauna ? 0n li%s5 $e altceva ? o nesecat5 surs5 $e $istrac(ie. Pe c/n$ c5l5torea' cu
tr5sura 0n $i'inea(a aceea- a' asistat la un inci$ent 0ntre $oi %urcei- at/t $e o'enesc-
0nc/t 0n cli%ele acelea a 2ost nes%us $e co'ic &i $e )rotesc- $e&i acu'- c/n$ 0l %ovestesc-
a%are $estul $e &ters.
Un t/n5r $o'n Aun %urcel 2oarte $elicat cu c/teva 2ire $e %aie li%ite $eIrit- $ova$a
unor re cente investi)a(ii 0ntr7o )r5'a$5 $e 15le)arB 0&i ve$ea tacticos $e $ru'- a$/ncit
0ntr7o %ro2un$5 'e$ita(ie- c/n$ un 2rate $e7al s5u- care st5tea tol5nit 0ntr7o 'ocirl5
nev56ut5 $e el- se ri$ic5 $eo$at5 0n 2a(a oc#ilor lui s%eria(i- ca o ar5tare '/n=i(a cu n5'ol.
Nicio$at5 n7a' v56ut un %orc 'ai tul1urat- 'ai r5scolit- 0n toat5 2iin(a lui. S7a tras 1rusc
0na%oi vreo trei %a&i- a stat un 'o'ent $e s7a uitat- a%oi a %ornit ca $in %u&c5. Co$i(a lui
e9tre' $e 'ic5 vi1ra- $in %ricina vite6ei &i a )roa6ei- ca un %en$ul 65%5cit. Dar n7a
aler)at 'ult- &i a 0nce%ut s5 cu)ete 0n sinea lui asu%ra caracterului acestei a%ari(ii
0ns%5i'/nt5toareJ &i %e '5sur5 ce cu)eta 0&i $o'olea vite6a tre%tattre%tat- %/n5 c/n$ se
o%ri 0n s2/r&it &i 25cu st/n)a7'%re=ur. Cel5lalt- tot acolo 0n )roa%5 era- ri$icat 0n %atru
la1e- cu noroiul scli%in$ 0n 15taia soarelui- &i se uita ne$u'erit- ne0n(ele)/n$ ce l7a a%ucat
%e 2rate7s5uF 3cesta- c/n$ s7a l5'urit $es%re ce e vor1a ? &i s7a l5'urit uit/n$u7se at/t $e
atent 0nc/t s7ar %utea s%une c5 &i7a $us '/na strea&in5 la oc#i ca s5 va$5 'ai 1ine ? a
25cui calea 0ntoars5 0n %as aler)5tor- s7a re%e6it 0n el &i 25r5 'ult5 vor15 l7a scuturat $e
coa$5 ? a&a- ca s57&i 1a)e 'in(ile 0n ca% &i s5 nu 'ai =oace 2arse 'e'1rilor 2a'iliei lui.
3' )5sit va%orul %e canal- e9ecut/n$ o%era(ia lent5 a trecerii %rin eclu65- &i ne7
a' suit %e 1or$- un$e cur/n$ $u%5 aceea a' %ri'it o nou5 vi6it5- cu totul $e alt )en- 0n
%ersoana unui uria& $in ZentuckO- %e nu'e Porter- care avea 0n5l(i'ea 'o$est5 $e $oi
'etri &i 6ece- $esc5l(at.
Nicio$at5 o ras5 $e oa'eni nu a $e6'in(it at/t $e cate)oric istoria ca ace&ti uria&i-
%e care to(i cronicarii i7au %one)rit cu at/ta cru6i'e.
Dn loc s5 urle &i s5 2ac5 rava)ii %rin lu'e- u'%l/n$u7&i c5'5rile lor $e cani1ali &i
25c/n$ incursiuni ile)ale %rin t/r)uri- ei sunt cei 'ai 1la=ini oa'eni $in c/(i s7au %o'enit:
inclin/n$ 'ai $e)ra15 s%re un re)i' lactat &i ve)etarian &i $/n$ orice %entru o via(5
lini&tit5. 3'a1ilitatea &i 1l/n$e(ea le sunt at/t $e cate)oric caracteristice- 0nc/t
'5rturisesc c5 0l socotesc %e t/n5rul acela care s7a $istins %rin c5s5%irea acestor 2iin(e
ino2ensive $re%t un 1an$it I- care- %retin6/n$u`se 0nsu2le(it $e %orniri 2ilantro%ice- era
atras 0n tain5 nu'ai $e 1o)5(ia a$unat5 0n castelele lor &i $e %ers%ectiva =a2ului. Li 0nclin
cu at/t 'ai 'ult s%re aceast5 %5rere- cu c/t a' constatat c5 %/n5 &i cel ce a c/ntat aceste
is%r5vi- 0n ciu$a %ar(ialit5(ii 2a(5 $e eroul s5u- e silit s5 recunoasc5 $esc#is c5 'on&trii
$es%re care este vor1a erau inocen(i &i si'%li $in 2ire- e9tre' $e naivi &i $e cre$uliJ
a%lec/n$u7&i urec#ea la %ove&tile cele 'ai 2antasticeJ l5s/n$u7se u&or %rin&i 0n curs5J &i
c#iar Aca 0n ca6ul Uria&ului $in bara Ealilor 7B 'ult %rea %olitico&i ca )a6$e- %re2erin$ s5
se lase s%inteca(i $e vii $ec/t s5 $ea $e 0n(eles 'usa2irilor c5 le7au $i1uit inten(iile
t/l#5re&ti.
Uria&ul $in ZentuckO nu era $ec/t o nou5 $ova$5 a a$ev5rului acestei teorii. 3vea
un 1ete&u) 0n re)iunea )enunc#ilor &i 2a(a lui %relun)5 ar5ta o sinceritate care 0i 0n$e'na
%/n5 &i %e oa'enii $e un 'etru &i =u'5tate s57l 0ncura=e6e &i s57l s%ri=ine. 4ra 0n v/rst5 $e
nu'ai $ou56eci &i cinci $e ani- s%unea elJ &i se ve$e trea1a c5 'ai crescuse 0nc5 &i 0n
ti'%ul $in ur'5- 2iin$c5 2usese nevoit s5 i se lun)easc5 %antalonii. ,a v/rsta $e
cincis%re6ece ani era scun$- &i la vre'ea aceea tat5l s5u en)le6- &i 'a'a sa irlan$e65- 0l
ca' luau 0n r5s%5r ca 2iin$ %rea 'ic $e statur5 %entru a 'en(ine %resti)iul 2a'iliei. Ne7a
'ai s%us c5 a $us7o r5u cu s5n5tatea 0ntr7un r/n$- &i c5 acu' se si'(ea 'ai 1ineJ $ar se
)5seau $estui oa'eni scun6i care &o%teau intre ei c5 1ea %rea 'ult.
De$uc $in s%usele lui c5 e vi6itiu $e $ili)en(5- $e&i e )reu $e 0n(eles cu' 2ace
trea1a asta- a2ar5 $oar $ac5 nu st5 cu %icioarele %e trea%ta $in s%ate- cu tru%ul lun)it %este
aco%eri& &i cu 15r1ia re6e'at5 %e ca%r5. Li7a a$us &i %u&ca cu el- ca %e o curio6itate. Dac5
un ne)ustor $in <ol1a' ++ ar 1ote6a7o 8Pui $e %u&c5: &i ar at/rna7o 0n a2ara vitrinei- ar
2ace avere. Du%5 ce s7a %re6entat &i a $iscutat cu noi c/tva ti'%- s7a retras 0'%reun5 cu
2lecu&te(ul acela $e %u&c5 &i a trecut %rintre oa'enii $e la un 'etru o%t6eci 0n sus- ca un
2ar %rintre ni&te 2elinare $e stra$5.
C/teva 'inute $u%5 aceea- a' ie&it $in canal &i ne7a' )5sit iar %e r/ul Y#io.
Pro)ra'ul $e %e acest vas era la 2el cu cel $e %e Cesa)erul3- iar %asa)erii erau
acela&i ? soi $e oa'eni. ,ua' 'asa la acelea&i ore- 'i nea' acela&i 2el $e 1ucate- 0n
aceea&i at'os2er5 $e %lictiseal5 &i $u%5 acela&i ti%ic. 3ceea&i %iatr5 a%5sa %arc5 %e
su2letele c5l5torilor- care erau tot at/t $e %u(in ca%a1ili $e voio&ie. In via(a 'ea nu a'
v56ut o at'os2er5 'ai )rea &i 'ai %oso'orit5 ca cea care $o'nea la 'esele noastreJ c#iar
&i nu'ai a'intirea ei '5 a%as5 &i '5 2ace s5 '5 si't %entru 'o'ent ne2ericit. Citin$ &i
scriin$ %e )enunc#i 0n 'ica noastr5 ca1in5- '5rturisesc c5 '5 0n)ro6ea a%ro%ierea orei
care ne a$una la 'as5J &i '5 1ucura' c/n$ sc5%5' $e ea- ca &i c/n$ ar Ii 2ost o %e$ea%s5
sau un su%liciu. Du%5 'ine- 1una $is%o6i(ie &i antrenul 2ac %arte inte)rant5 $intr7un os%5(
&i- 0ntoc'ai ca &i actorul va)a1on$ + al lui ,esa)e- %ot s57'i 'oi %os'a)ii 0n 2/nt/n5 &i
s5 '5 $es25t '/nc/n$u7i cu voie 1un5J $ar s5 stau laolalt5 cu at/tea ani'ale care7'i sunt
se'eni- nu'ai %entru %otolirea setei &i a 2oa'eiJ s57&i )oleasc5 2iecare troaca $e Ya#oo
+ c/t %oate 'ai re%e$eJ s5 v5$ aceste cere'onii sociale $es%uiate $e tot- 0n a2ar5 $e
satis2acerea laco'5 a %ornirilor naturale- asta '5 r5scole&te 0n a&a #al- 0nc/t cre$ sincer c5
a'intirea acestor os%e(e 2unerare va 2i %entru 'ine un co&'ar viu toat5 via(a.
Dar %e vasul acesta e9ista &i un %unct lu'inos $e care nu avusese' %arte %e
cel5lalt: c5%itanul Aun o' ca' necio%lit- $ar %lin $e voie 1un5B avea cu sine %e 2ru'oasa
lui so(ie- care era vesel5- vioaie. ,a 2el erau &i alte c/teva $oa'ne- care st5teau l/n)5 noi
la acela&i ca%5t al 'esei. Ni'ic 0ns5 nu %utea veni $e #ac in2luen(ei $e%ri'ante a
societ5(ii 0n 0ntre)ul ei. 4ra ceva #i%notic 0n %rostia acestor oa'eni- care ar 2i $e6u'2lat
verva celui 'ai #a6liu o' $in lu'e. Krice )lu'5 ar 2i %5rut o cri'5- orice 6/'1et s7ar 2i
%re25cut 0ntlI7o )ri'as5 sinistr5. Cu si)uran(5 c5 $e c/n$ e9ist5 lu'ea- nic5ieri nu s7au
a$unat vreo$at5 laolalt5 ase'enea oa'eni $e %lu'1- 'ol/i- )reoi- a%5s5tori-
insu%orta1ili- o ase'enea 'as5 re2ractar5 la tot ce e vesel- %lin $e via(5- $esc#is- socia1il
&i 0nsu2le(it.
Li nici %riveli&tile- c/n$ ne a%ro%ia' $e con2luen(a r/ului K#io cu Cississi%%i- nu
erau $e natur5 a7(i ri$ica 'oralul. Co%acii erau %i%ernici(iJ 'alurile- =oase &i turtiteJ
a&e65rile &i ca1anele $e 1u&teni tot 'ai rareJ locuitorii lor 'ai su%(i la 2a(5 &i 'ai
nenoroci(i $ec/t to(i cei %e care7i 0nt/l#ise' %/n5 atunci. Nu se au6ea c/ntec $e %5s5rele-
nu se si'(eau 'ires'e %l5cute- nu se ve$ea 'i&care $e u'1re &i lu'ini $e la noi i )oni(i
$e v/nt Ceas $u%5 ceas- cerul 0ncre'enit 0&i arunca oc#iul 2ier1inte asu%ra aceluia&i %eisa=
'onoton. Ceas $u%5 ceas- a%ele r/ului se %relin)eau tot at/t $e 0ncet &i $e %lictisitor ca &i
ti'%ul 0nsu&i.
Dn s2/r&it- 0n $i'inea(a celei $e a treia 6i- a' a=uns 0ntr7un loc at/t $e $e6olant-
0nc/t %riveli&tile cele 'ai %ustii %e lin)5 care trecuse' %5reau %line $e interes 0n
co'%ara(ie cu el. ,a con2luen(a oelor $ou5 r/uri- %e un teren at/t $e nete$- $e l5sat &i $e
'l5&tinos 0nc/t 0n anu'ite %erioa$e ale anului a%ele rev5rsate a=un) %/n5 0n v/r2ul
aco%eri&urilor- se a2l5 un 2ocar $e 2ri)uri 'alarice &i $e 'oarteJ l5u$at5 0n 3n)lia ca o
'in5 a S%eran(elor $e aur- &i s%eculat5 $e unii s%re ruina 'ultor oa'eni- a c5ror 1un57
cre$in(5 s7a l5sat 0n&elat5 $e ase'enea recla'e cri'inale. K 'ocirl5 sinistr5- %e care
%utre6esc case cl5$ite $oar %e =u'5tate- cur5(it5 ici &i colo %e o $istan(5 $e c/(iva 'etri &i
n5%5$it5 0n locurile acelea $e o ve)eta(ie 0nalt5 &i nes5n5toas5- la a c5rei u'1r5 $e 'oarte
nenoroci(ii $ru'e(i is%iti(i se a2un$5 &i %ier &i 0&i las5 acolo oaseleJ $e6)ust5torul
Cississi%%i- care7i $5 t/rcoale &i se 0nv/rte&te %e l/n)5 el- ca a%oi s5 o a%uce s%re su$- ca
un 'onstru v/scos- )roa6nic la ve$ereJ o r5sa$ni(5 $e 1oal5- un cavou ori1il- un 'or'/nt
%e care nu7* lu'inea65 lic5rirea nici unei 25)5$uin(e: un loc 25r5 nici o sin)ur5 calitate a
solului- sau a aerului- sau a a%ei- care s57i =usti2ice e9isten(a ? iat5 ce este acest sinistru
Cairo +!.
Dar ce cuvinte %ot 6u)r5vi 2luviul Cississi%%i- %5rintele r/urilor- care Aslav5
ceruluiB nu are co%ii ca elF Un &an( enor'- lat uneori $e $ou5 sau trei 'ile- cu un noroi
lic#i$ ce cur)e cu &ase 'ile %e or5J curentul lui %uternic &i s%u'os- su)ru'at &i
0'%ie$icat %retutin$eni $e 1u&teni uria&i &i co%aci 0ntre)i $in %5$ure- c/n$ str/n&i laolalt5
ca ni&te %lute vaste- $in 0nc#eieturile c5rora 'uste&te o s%u'5 'ur$ar5 &i lene&5 ce
%lute&te a%oi la su%ra2a(a a%eiJ c/n$ rosto)olin$u7se ca ni&te tru%uri 'onstruoase-
r5$5cinile lor 0nc/lcite ar5t/n$ ca un %5r n5cl5itJ c/n$ %lutin$ c/te unul- ca ni&te li%itori
uria&e cu s%inarea lucioas5J c/n$ rotin$u7se 0n %/lnia unui v/rte=- ca ni&te &er%i r5ni(i.
Calurile =oase- co%acii %itici- 'la&tinile colc5in$ $e 1roa&te- cocioa1ele %ri65rite- oa'enii
cu o1ra=ii su%(i &i %ali6i- 65%u&eala- (/n(arii care %5trun$ %rin 2iecare cr5%5tur5 a vasului-
noroi &i n5'ol %este tot: ni'ic %l5cut la ve$ere- a2ar5 $e 2ul)erele 0n$e%5rtate ce sca%5r5
0n 2iecare noa%te %e ori6ontul 0ntunecat.
Ti'% $e $ou5 6ile a' luat 0n %ie%t a%ele 'ur$are ale acestui r/u- ciocnin$u7se
'ereu $e le'n5ria %lutitoare sau o%rin$u7se %entru a ocoli %ie$ici &i 'ai %ri'e=$ioase-
r5)5liile- trunc#iurile $e co%aci ascunse cu r5$5cinile su1 a%5. C/n$ no%(ile sunt 2oarte
0ntunecoase- o stra=5 a&e6at5 la ca%5tul vasului cunoa&te $u%5 cre(urile $e %e 2a(a a%ei
$ac5 e %e a%roa%e vreun o1stacol 'are- &i sun5 un clo%ot $e l/n)5 el- care $5 $e &tire s5
se o%reasc5 'otorul: clo%otul acesta are $e lucru toat5 noa%tea- &i $u%5 2iecare $an)5t se
%ro$uce o s'ucitur5 $u%5 care cu )reu 'ai %o(i r5'/ne 0n %at.
Sc5%5tatul 6ilei aici este i'%resionant: 2ir'a'entul se colorea65 %uternic 0n ro&u
&i auriu- %/n5 sus la c#eia $e 1olt5 a cu%olei $e $easu%ra noastr5. C/n$ soarele s7a %ier$ut
$incolo $e 'al- cele 'ai su1(iri 2ire $e iar15 $e %e (5r' se ve$eau tot at/t $e clar ca &i
nervurile unei 2run6eJ iar c/n$- %e '5sur5 ce soarele co1ora $u%5 ori6ont- $un)ile ro&ii &i
aurii $e %e a%5 au 0nce%ut s5 se 0ntunece- tot 'ai 'ult- $e %arc5 &i ele ar 2i sc5%5tat- &i
toate culorile a%rinse ale 6ilei ce a%unea au %5lit 0ncetul %e 0ncetul &i s7au to%it 0n a'ur)ul
su'1ru- $ecorul a $evenit $e o 'ie $e ori 'ai %ustiu &i 'ai $e6olant $ec/t 0nainte- &i
toat5 0nr/urirea lui asu%ra noastr5 s7a 0ntunecat o $at5 cu cerul.
3' 15ut $in a%a noroioas5 a acestui r/u- c/t a' 2ost %e el. 4 )roas5- ca terciul-
$ar localnicii o socotesc 1un5 %entru s5n5tate. 3' v56ut a%5 ca aceasta la u6inele $e
2iltrat a%a- $ar nic5ieri 0n alt5 %arte.
Du%5 %atru no%(i $e la %lecarea $in ,ouisville a' a=uns la St. ,ouis +7- &i aici a'
asistat la e%ilo)ul unei 0nt/'%l5ri- ne0nse'nat5 0n sine- $ar 2oarte %l5cut5 la %rivit- care
'7a interesat tot ti'%ul c5l5toriei.
Se a2la %e 1or$ o t/n5r5 'a'5 cu un co%ila&J at/t ea c/t &i co%ilul erau veseli-
2ru'o&i- cu oc#ii lu'ino&i &i c#i%ul atr5)5tor. T/n5ra 2e'eie st5tuse 'ult5 vre'e la New
York- la 'a'a ei care era 1olnav5- &i7&i %5r5sise c5'inul ei $in St. ,ouis 0n acea stare
su2leteasc5 0n care se a2l5 2e'eile care 0&i iu1esc cu a$ev5rat so(ii. Co%ilul se n5scuse 0n
casa 'a'ei eiJ &i ea nu7&i v56use so(ul Ala care se 0ntorcea acu'B $e $ou5s%re6ece luni-
2iin$c5 %lecase $e l/n)5 el la o lun5 sau $ou5 $u%5 c5s5torie.
4i 1ine- s5 &ti(i c5 n7a e9istat nicio$at5 o tinara so(ie 'ai o%ti'ist5- 'ai $uioas5-
'ai iu1itoare &i 'ai ner51$5toare ca aceasta: toat5 6iulica se 0ntre1a $ac5 84l: va 2i la
%onton- $ac5 84l: %ri'ise scrisoareaJ &i $ac5- tri'i(/n$ co%ilul %e (5r' cu altcineva- 84l:
0l va recunoa&te: lucru care- $at 2iin$ c5 el nu7* v56use 0n via(a lui- nu %5rea %ro1a1il
ni'5nui- 0n a2ar5 $e ea. 4ra o 2iin(5 at/t $e $esc#is5- cu o 2ire at/t $e 0nsorit5 &i $e
o%ti'ist5 &i 0&i rev5rsa ini'a at/t $e lar) 0n 2a(a oricui- 0nc/t le7a antrenat &i %e toate
celelalte $oa'ne $e %e 1or$ 0n 2r5'/nt5rile eiJ iar c5%itanul Acare a au6it $e la so(ia sa
cu' stau lucrurileB era al nai1ii $e &iretJ $e 2iecare $at5 c/n$ se 0ntruneau la 'as5- o
0ntre1a- %re25c/n$u7se c5 a uitat- $ac5 o a&tea%t5 cineva la St. ,ouis &i $ac5 voia s5
co1oare %e (5r' 0n noa%tea c/n$ vo' a=un)e A$ar %ro1a1il c5 nu voiaB &i o nec5=ea cu tot
2elul $e &otii. 4ra acolo o 15tr/n5 '5runt5- cu 2a(a s'oc#init5- care a %ro2itat $e oca6ie ca
s5 se 0n$oiasc5 $e 2i$elitatea 15r1a(ilor 0n ti'%ul $es%5r(irilor $e acest 2elJ &i 'ai era o
$oa'n5 Acu un c5(el 0n %oal5B $estul $e 0n v/rst5 ca s5 $e1ite6e consi$era(iuni 'orale
asu%ra u&urin(ei senti'entelor o'ene&ti &i totu&i nu at/t $e 0n v/rst5 0nc/t s5 nu a=ute la
$5$5cirea co%ilului- $in c/n$ 0n c/n$- sau s5 r/$5 cu to(i ceilal(i c/n$ t/n5ra 'a'5 0&i
c#e'a co%ilul %e nu'ele tat5lui s5u &i7i %unea tot 2elul $e 0ntre15ri n5stru&nice 0n le)5tur5
cu el- i6vor/te $in 1ucuria ini'ii ei.
C/n$ a' a=uns la $ou56eci $e 'ile $e $estinana(ie- t/n5ra 'a'5 r5'ase ca'
$e6a'5)it5- 2iin$c5 toc'ai atunci sosise vre'ea c/n$ tre1uia nea%5rat s57&i culce co%ilul.
Dar a trecut %este asta cu aceea&i voie 1un5- &i7a le)at o 1as'a 0n =urul ca%ului &i 0 ie&it
a2ar5 %e cori$or- 0n 'i=locul celorlal(i. Li7a%oi s5 te (ii- cu c/t5 si)uran(5 ne vor1ea ea
$es%re locurile %e un$e trecea'- $e %arc5 era oracolF Li ce $e s%irite au 25cut %e sea'a ei
$oa'nele '5ritateF &i $e ce 0n(ele)ere au $at $ova$5 cele ne'5ritateF &i cu ce #o#ote $e
r/s a %ri'it t/n5ra 'a'5 toate aceste )lu'eF Acu toate c5 'ai $e)ra15 i7ar 2i venit s5
%l/n)5FB.
Dn s2/r&it- 0nce%ur5 s5 se 65reasc5 lu'inile $in St. ,ouis- &i iat5 &i %ontonul- iat5 &i
%asarelaJ &i t/n5ra 'a'5- aco%erin$u7&i 2a(a cu '/inile &i r06/n$ Asau %/r/n$ c5 r/$eB 'ai
tare ca oric/n$- 2u)i 0n ca1ina ei &i se 0ncuie acolo. Nu '5 0n$oiesc c5 0n 2er'ec5toarea
65%5ceal5 a e'o(iei &i7a astu%at urec#ile ca s5 nu7* au$5 %e 84l: stri)/n$7oJ $ar n7a'
v56ut7o 25c/n$ aceasta.
3%oi- o 'are 'ul(i'e $e oa'eni n5v5li %) 1or$- $e&i vasul nu aruncase 0nc5
ancora- ci se 0nv/rtea %rintre celelalte a'1arca(iuni ca s57&i )5seasc5 un loc $e acostareJ
&i toat5 lu'ea 0l c5uta $in oc#i %e so( &i ni'eni nu7* 65reaJ c/n$- 0n 'i=locul nostru al
tuturor ? Du'ne6eu &tie cu' a a=uns aici ? iat7o %e t/n5ra 'a'5 cu 1ra(ele 0ncol5cite 0n
=urul )/tului unui vl5=)an c#i%e&F Li- $u%5 o cli%5- iat7o 15t/n$ $in '/ini $e 1ucurie &i
0'%in)/n$u7* %rin u&a 0n)ust5 a 'icii ei ca1ine ca s57i arate %runcul a$or'itF
Ne7a' $us la un #otel 'are nu'it Casa %lantatorilor- construit ca un s%ital
en)le6esc- cu cori$oare lun)i &i 6i$uri )oale- &i cu lu'inatoare $easu%ra u&ilor 2iec5rei
o$5i- %entru circula(ia nest/n=enit5 a aerului. <otelul era %lin $e locatariJ &i $e %e stra$5-
c/n$ ne7a' a%ro%iat- se ve$eau at/tea lu'ini scli%in$ &i sc/ntein$ la 2erestre- $e %arc5 ar
2i 2ost ilu'inat %entru o s5r15toare. 4 un a&e65'/nt e9celent &i %atronii lui se %rice% $e
'inune s57&i satis2ac5 clien(ii. Dntr7o 6i- c/n$ lua' %r/n6ul 0'%reun5 cu so(ia 'ea- sin)uri
0n o$aia noastr5- a' nu'5rat %e 'as5 %ais%re6ece 2eluri $e '/ncare o$at5.
Dn vec#iul cartier 2rance6 al ora&ului- str56ile sunt 0n)iiste &i 0ntortoc#eate- &i
'ulte case sunt %itore&ti &i au ceva a%arte- 2iin$ construite $in le'n- cu 'arc#i6e
$5r5%5nate- 0n 2a(a 2erestrelor &i cu sc5ri e9terioare la stra$5. In cartierul acesta se a2l5
2ri6erii &i c/rciu'i 1i6are- %recu' &i o %u6$erie $e locuin(e vec#i cara)#ioase- cu
2erestruici c#ioare- a&a cu' se v5$ %rin >lan$ra. Unele $in aceste case str5vec#i- cu
2erestre 0nalte- 'ansar$ate- 0n aco%eri&- au un aer 2ran(u6esc- &i cu' stau a&a- )/r1ovite $e
ani &i str/'1e- %arc5 tot &i7ar 0ntoarce ca%ul- 'irate 0n 2a(a %ro)resului a'erican.
Nici nu 'ai este nevoie s5 s%une' c5 acest %ro)res const5 $in %ontoane- 'a)a6ii
&i cl5$iri noi %este tot- &i $in 2oarte 'ulte %lanuri '5re(e care sunt 0nc5 80n lucru:. Totu&i-
c/teva case 2oarte 1une- str56i late &i 'a)a6ine cu 2a(a$e $e 'ar'ur5- sunt 0ntr7un sta$iu
at/t $e 0naintat- 0nc/t le %o(i socoti ter'inateJ &i ora&ul are %ers%ective $e a %ro)resa
consi$era1il 0n c/(iva ani $e 6ile- $e&i nu cre$ s5 %oat5 concura- 0n ele)an(5 &i 2ru'use(e-
cu Cincinnati.
Reli)ia ro'ano7catolic5- intro$us5 aici $e %ri'ii coloni&ti 2rance6i- %re$o'in5 %e
o scar5 2oarte 0ntins5. Printre institu(iile %u1lice se a2l5 un cole)iu ie6uit- o '5n5stire $e
c5lu)5ri(e 8Sacre Coeur: +8 &i o 'are ca%el5 a cole)iului- care era 0n construc(ie 0n
ti'%ul vi6itei 'ele &i ur'a s5 2ie s2in(it5 la 2 $ece'1rie- anul acela. 3r#itectul acestei
cl5$iri este unul $in %reacuvio&ii %5rin(i ai &colii &i lucr5rile s7au $es25&urat su1 unica lui
0n$ru'are. Kr)a va 2i a$us5 $in ;el)ia.
Dn a2ar5 $e aceste a&e65'inte- se 'ai a2l5 &i o cate$ral5 ro'ano7catolic5- 0nc#inat5
s2/ntului >rancisc Pavier ? %recu' &i un s%ital 0n2iin(at $in '5rini'ia unui localnic
r5%osat- care era enoria& al acestei 1iserici. Cate$rala tri'ite nu'ero&i 'isionari %rintre
tri1urile in$iene.
Dn acest ora& sunt trei &coli )ratuite- )ata construite &i 0n %lin5 activitate. K a %atra
se a2l5 0n lucru &i se va $esc#i$e 0n cur/n$.
Ni'eni nu recunoa&te vreo$at5 c5 locul 0n care tr5ie&te este nes5n5tos Aa2ar5 $oar
$ac5 %leac5 $e acoloB &i $e aceea '5 te' c5 voi a=un)e la cu(ite cu locuitorii $in St.
,ouis- 2iin$c5 %un la 0n$oial5 %er2ecta salu1ritate a cli'atului s5u &i le $au s5 0n(elea)5 c5
%re$is%une la 2ri)uri vara &i toa'na. 3$5u)in$ nu'ai c5 e 2oarte cal$- c5 se a2l5 0ntre
$ou5 a%e 'ari &i c5 are 0ntin$eri vaste $e teren 'l5&tinos 0n =urul s5u- las cititorul s57&i
2or'e6e sin)ur o %5rere.
SC,3SI3.
3%olo)e(ii sclaviei 0n 3'erica ? &i $es%re atrocit5(ile acestui siste' nu voi scrie
nici un sin)ur cuv/nt %entru care s5 nu a' $ove6i &i )aran(ii $in 1el&u) ? %ot 2i 0'%5r(i(i
0n trei 'ari cate)orii.
Pri'a e 2or'at5 $in acei %ro%rietari $e vite u'ane 'ai 'o$era(i &i 'ai ra(ionali-
care au a=uns 0n %osesia lor ca re%re6ent/n$ at/ta &i at/ta $in ca%italul lor rulant- $ar care
recunosc 0n teorie caracterul 0ns%5i'/nt5tor al acestei institu(ii &i 0ntrev5$ %ri'e=$iile ce
$ecur) $in ea %entru societate- care oric/t $e 0n$e%5rtate ar 2i sau oric/t ar 651ovi s5
soseasc5- se vor a1ate cu tot at/ta certitu$ine asu%ra ca%etelor lor vinovate- %e c/t e $e
si)ur c5 va veni 6iua $e a%oi.
3 $oua const5 $in to(i acei %ro%rietari- cresc5tori- e9%loatatori- cu'%5r5tori &i
v/n65tori $e sclavi care- %/n5 0n 6iua c/n$ acest ca%itol s/n)eros se va s2/r&i %rintr7un
$e6no$5'/nt s/n)eros- 0i vor st5%/ni- cre&te- e9%loata- vin$e &i cu'%5ra cu orice riscJ
care nea)5 cu 0nc5%5(/nare ororid e acestui siste'- 0n ciu$a 'un(ilor $e $ove6i c/t nu s7au
str/ns vreo$at5 asu%ra nici unui alt su1iect &i la care e9%erien(a 2iec5rei 6ile 'ai a$au)5
cantit5(i uria&eJ care- c#iar 0n cli%a aceasta- sau 0n orice alt5 cli%5- ar v/r0 1ucuros
3'erica 0ntr7un r561oi civil- +" sau cu alt5 (ar5- cu con$i(ia ca acel r561oi s5 ai15 ca unic
(el a2ir'area $re%tului lor $e a %er%etua sclavia- &i $e a7i 1iciui- istovi &i tortura %e sclavi
25r5 s5 $ea socoteal5 nici unei autorit5(i u'ane &i 25r5 s5 2ie ataca(i $e nici o %utere
u'an5J care- c/n$ vor1esc $e li1ertate- 0n(ele) li1ertatea $e a7&i asu%ri se'enii &i $e a 2i
s5l1atici- ne0n$ur5tori &i cru6iJ &i care %e 'o&ia lor- 0n 3'erica re%u1lican5- sunt $es%o(i
'ai as%ri- 'ai ne0n$u%leca(i &i 'ai ires%onsa1ili $ec/t cali2ul <arun 3l Ra&i$ T 0n
s/n)er/n$a lui #la'i$5 ro&ie.
3 treia- &i nu cea 'ai %u(in nu'eroas5 sau in2luent5- se co'%une $in acea
%roti%en$at5 $elicat5 care nu %oate r51$a un su%erior &i nu %oate su%orta un e)alJ $in acea
cate)orie al c5rei cre6 re%u1lican 0nsea'n5: 8Nu tolere6 nici un o' $easu%ra 'eaJ iar c/t
$es%re cei $e su1 'ine- s5 nu se a%ro%ie niciunul %rea tare:J al c5rei or)oliu- 0ntr7o (ar5 0n
care slu=nicia $e 1un5 voie e $e ocar5- se cere cocolo&it $e c5tre sclaviJ %roti%en$a$5 ale
c5rei $re%turi neclintite nu %ot cre&te $ec/t $in n5%5stuirea ne)rilor.
S7a sus(inut uneori c5- 0n e2orturile in2ructuoase ce s7au 25cut %entru %ro'ovarea
cau6ei li1ert5(ii u'ane 0n Re%u1lica 3'ericii Aciu$at5 cau65 $e care s5 se ocu%e istoriaFB
nu s7a (inut sea'5 0n$ea=uns $e e9isten(a %ri'ei cate)orii $e %ersoaneJ &i s7a a$us
i'%utarea c5 sunt trata(i ne$re%t %rin 2a%tul c5 sunt %u&i 0n aceea&i oal5 cu cei $in a $oua
cate)orie. >5r5 0n$oial5 c5 a&a stau lucrurileJ ei au $at nu'eroase %il$e no1ile $e
sacri2icii 15ne&ti &i %ersonaleJ &i e 'are %5cat c5 %r5%astia $intre ei &i sus(in5torii
e'anci%5rii s7a l5r)it &i s7a a$/ncit 0n toate c#i%urileJ cu at/t 'ai 'ult- cu c/t e9ist5- 'ai
%resus $e orice 0n$oial5- %rintre %ro%rietarii $e sclavi- nu'ero&i st5%/ni o'eno&i care 0&i
e9ercit5 cu 1l/n$e(e %uterea lor ne2ireasc5. C5 te' totu&i c5 aceast5 ne$re%tate ce li se
2ace nu %oate 2i $es%5r(it5 $e starea $e lucruri %e care o'enirea &i a$ev5rul sunt c#e'a(i
s7o =u$ece. >a%tul c5 e9ist5 c/teva ini'i care nu s7au 0'%ietrit c#iar at/t $e tare su1
in2luen(a sclaviei nu 2ace sclavia nici cu o iot5 'ai a$'isi1il5J &i nici valul '/nios al
in$i)n5rii cinstite nu se %oate o%ri 0n loc 2iin$c5 0n calea ea r5stoarn5 %e c/(iva care sunt
co'%arativ cura(i 0ntr7o #ait5 $e vinova(i.
Punctul $e ve$ere %e care ace&ti oa'eni 'ai 1uni $ec/t ceilal(i a%olo)e(i ai
sclaviei 0l sus(in 0n 'o$ o1i&nuit 0n 2a(a celor care 0n2ierea65 sclavia este ur'5torul: 84 un
siste' r5u &i- 0n ce '5 %rive&te- a& renun(a 1ucuros la el $ac5 a& %utea- e9tre' $e 1ucuros.
Dar nu este c#iar at/t $e r5u acu' cu' 0l socoti(i voi cei $in 3n)lia. S5 l5sa(i 0n&ela(i $e
%ro%a)an$a a1oli(ioni&tilor *. Cea 'ai 'are %arte $intre sclavii 'ei sunt 2oarte ata&a(i
$e 'ine. Sei s%une c5 nu 0n)5$ui s5 2is trata(i cu as%ri'eJ $ar te las s5 =u$eci sin)ur $ac5
e $e cre6ut c5 %ractica aceasta $e a7i trata neo'ene&te este )eneral5- c/n$ %rin aceasta
valoarea lor sca$e- ceea ce este v5$it %otrivnic intereselor st5%/nilor lor.:
4ste oare 0n interesul vreunui o' s5 2ure- s5 =oace- s57&i ruine6e s5n5tatea &i
2acult5(ile 'intale %rin 1e(ie- s5 'int5- s57&i calce =ur5'/ntul- s5 urasc5- s5 caute cu sete
r561unare- sau s5 uci$5 S Nu. Toate acestea $uc la %ier6anie. Li $e ce atunci 'er)
oa'enii %e c5ile acestea@ Pentru c5 %ornirile $e acest 2el 2ac %arte $in %5catele o'enirii.
Lter)e(i- voi %rieteni ai sclaviei- $in lista %5catelor o'ene&ti %o2ta 1rutal5- cru6i'ea &i
a1u6ul $e %utere Acea 'ai )reu $e 0n2r/nt $intre toate is%itele %5'/nte&tiB &i a1ia $u%5 ce
a(i 25cut asta- $ar nu 0nainte- s5 st5' s5 ne 0ntre15' $ac5 este 0n interesul st5%/nilor s57&i
1iciuiasc5 &i s57&i 1ete)easc5 sclavii- asu%ra vie(ii &i '5$ularelor c5rora ei au un control
a1solut.
Dar iat5 c5 aceast5 cate)orie- 0'%reun5 cu ulti'a $e care a' %o'enit- =alnica
aristocra(ie care a roit $intr`o 2als5 re%u1lic5- 0&i ri$ic5 )lasul &i stri)5: 8K%inia %u1lic5
este cu totul su2icient5 %entru a 0'%ie$ica acele cru6i'i %e care le $a(i 0n vilea).: K%inia
%u1lic5F P5i- $ra)5 $oa'ne- o%inia %u1lic5 $in statele sclava)iste s%ri=in5 sclavia- nu7i
a&a@ K%inia %u1lic5- 0n statele sclava)iste- i7a l5sat %e sclavi la 1unul %lac al st/%/nilor
lor. K%inia %u1lic5 a 25cut le)ile &i i7a l5sat %e sclavi neocroti(i $e le)e. K%inia %u1lic5 a
0nno$at s2/rcuri la )/r1aci- a 0nro&it instru'entele $e tortur5- a 0nc5rcat %u&ca &i l7a a%5rat
%e uci)a&ul care le7a 2olosit. K%inia %u1lic5 0l a'enin(5 cu 'oartea %e cel care cere
$es2iin(area sclaviei- $ac5 se 0ncu'et5 s5 calce %e teritoriul Su$uluiJ &i7l t/r5&te le)at $e
2unie 6iua 0n a'ia6a 'are- 25r5 ru&ine- %e str56ile %ri'ului ora& $in 4st. K%inia %u1lic5-
acu' c/(iva ani- a %r5=it cu 0ncetul $e viu un sclav- 0n ora&ul s2/ntului ,ouisJ &i o%inia
%u1lic5 a 'en(inut %/n5 ast56i 0n =e(ul s5u %e acel sti'a1il =u$e care a atras aten(ia
=uriului- c#e'at acolo ca s57i =u$ece %e asasinii acelui nenorocit- c5 2a%ta lor 0n)ro6itoare
a 2ost un act al o%iniei %u1lice- &i ca atare nu tre1uie %e$e%sit5 $e le)ile %e care 0ns5&i
o%inia %u1lic5 le7a 25urit. K%inia %u1lic5 a 0nt/'%inat aceast5 $octrin5 cu o e9%lo6ie $e
a%lau6e tur1ate &i i7a %us 0n li1ertate %e acu6a(i- ca s5 cutreiere ora&ul ca oa'eni $e va65-
oa'eni in2luen(i &i cu situa(ie- a&a cu' 2useser5 &i 'ai 0nainte.
K%inia %u1lic5F Care clas5 $e oa'eni are o 0nr/urire cov/r&itoare asu%ra restului
co'unit5(ii- %rin %uterea lor $e a re%re6enta o%inia %u1lic5 0n or)anele le)iuitoare@
Pro%rietarii $e sclavi. 4i tri'it- $in cele $ou5s%re6ece state ale lor- o sut5 $e 'e'1ri- %e
c/n$ cele %atrus%re6ece state li1ere- cu o %o%ula(ie li1er5 a%roa%e 0n$oit5- sunt
re%re6entate $e nu'ai o sut5 %atru6eci &i $oi $e 'e'1ri. Dn 2a(a cui 2ac %lec5ciuni 'ai
a$/nci can$i$a(ii la %re&e$in(ie- %e l/n)5 cine se )u$ur5 ei 'ai u'il- &i %e cine servesc ei
'ai cu r/vn5 %rin $eclara(iile lor slu)arnice@ Tot %e %ro%rietarii $e sclavi.
K%inia %u1lic5F 3sculta(i $ar o%inia %u1lic5 a Su$ului li1er- e9%ri'at5 $e %ro%riii
s5i 'e'1ri 0n Ca'era Re%re6entan(ilor $e la Was#in)ton.
83' 'are res%ect %entru $o'nul %re6i$ent- 6ice Carolina $e Nor$ M. 3' 'are
res%ect %entru $o'nul %re6i$ent ca 2runta& al acestei Ca'ere &i 'are res%ect %entru
$o'nia sa %ersonalJ nu'ai &i nu'ai acest res%ect '5 2ace s5 nu '5 re%e$ la 'as5 &i s5 nu
ru% 0n 1uc5(i cererea %re6entat5 a$ineauri %entru $es2iin(area sclaviei 0n $istrictul
Colu'1ia. 2: 80i averti6e6 %e a1oli(ioni&ti ? s%une Carolina $e Su$ ? 1ar1ari neis%r5vi(i
&i tur1a(i ce sunt- c5 $ac5 soarta va 2ace ca vreunul $in ei s5 ca$5 0n '/inile noastre- va
'uri ca un tic5los.:- S5 calce nu'ai unul $e 5&tia 0n Carolina $e Su$ ? url5 un al treilea-
1l/n$ cole) al Carolinei &i $ac5 0l %rin$e'- 0l =u$ec5'- &i $e7ar interveni toate )uvernele
$in lu'e- 0n 2runte cu )u vernul 2e$eral- tot 0l s%/n6ur5'.:
K%inia %u1lic5 a 25cut aceast5 le)e. 4a %reve$e c5 la Was#in)ton- 0n acel ora&
care %oart5 nu'ele %5rintelui li1ert5(ii a'ericane- orice =u$ec5tor $e %ace %oate s5 le)e 0n
lan(uri %e orice ne)ru care trece %e stra$5 &i s57l arunce 0n 0nc#isoare: nu e nevoie ca
ne)rul s5 se 2i 25cut vinovat $e ceva. Uu$ec5torul 6ice: 8Cre$- 2iin$c5 a&a 0'i %lace- c5
o'ul acesta e un 2u)ar: &i7l 0nc#i$e. K%inia %u1lic5 0l 0'%uternice&te %e o'ul le)ii- $u%5
ce a 25cut aceasta- s5 $ea anun( 0n 6iare- %revenin$u7* %e %ro%rietar s5 vin5 s57&i
reven$ice sclavul- 0n ca6 contrar ne)rul ur'/n$ a 2i v/n$ut %entru a7&i %l5ti s%e6ele $e
0nc#isoare. Dar s5 6ice' c5 este un ne)ru li1er- 25r5 %ro%rietar: s7ar %resu%une 2ire&te c5 e
%us 0n li1ertate. DaI $e un$e: 4 S_NDUT P4NTRU 37LI RcSP,cTI T4CNICI4RU,.
,ucrul acesta se 0nt/'%l5 $e nenu'5rate ori. Ne)rul nu are nici o %osi1ilitate $e a7&i
$ove$i calitatea $e o' li1erJ nu are s25tuitor- avocat sau a=utor $e nici un 2elJ nu se 2ace
nici o cercetare sau instruc(ie 0n ca6ul s5u. 4l- o' li1er- care a ro1it %oate ani $e 6ile ca
s57&i cu'%ere li1ertatea- este aruncat 0n 0nc#isoare 25r5 %roces- 25r5 a 2i acu6at $e vreo
vin5J &i e v/n$ut ca s57&i %l5teasc5 s%e6ele $e 0nc#isoare. Pare $e necre6ut c5 u: i ast2el $e
lucru s7ar %utea %etrece 0n 3'erica- $ar aceasta e le)ea.
3ten(ia o%iniei %u1lice este solicitat5 0n ca6uri ca cel $e 'ai =os- care %oart5 0n
6iare titlul: 8Interesant ca6 =u$iciar:
Un interesant ca6 0n curs $e =u$ecare la Curtea Su%re'5. >a%tele sunt
ur'5toarele: un $o'n cu re&e$in(a 0n CarOlan$ * a acor$at $e 'ai 'ul(i ani unei %erec#i
$e sclavi ne)ri- 0n v/rst5- o li1ertate $e%lin5- $ar nu le)al5. In acest r5sti'%- li s7a n5scut o
2iic5. 4a a crescut 0n aceea&i li1ertate.
Stat 0n nor$ul Statelor Unite- An.r.B. Li s7a '5ritat cu un ne)ru li1er- $u%5 care s7a
$us 0'%reun5 cu el s5 locuiasc5 0n PennsOlvania. 3u avut 'ai 'ul(i co%ii &i au tr5it
nest/n=eni(i %/n5 la 'oartea 2ostului %ro%rietar- c/n$ 'o&tenitorul acestuia a 0ncercat s5
reintre 0n %osesia lorJ $ar 'a)istratul- 0n 2a(a c5ruia au 2ost a$u&i- a #ot5r/t c5 nu e9ist5
=uris$ic(ie 0ntr7un ase'enea ca6. Pro%rietarul a r5%it 2e'eia &i co%iii 0ntr7o noa%te &i i7a
$us 0n CarOlan$.
Cu'%5r ne)ri8- %e 1ani %e&in- 8cu'%5r ne)ri8 %e 1ani %e&in- 8cu'%5r ne)ri8- este
titlul anun(urilor cu litere 'ari %e 0ntre)i coloane $in 6iarele su%raa)lo'erate. Eravuri 0n
le'n- re%re6ent/n$ un ne)ru 2u)ar cu '/inile 0nc5tu&ate- )#e'uit la %icioarele unui co%oi
1rutal 0nc5l(at cu ci6'e- care- $u%5 ce l7a %rins- 0l (ine str/ns $e )it 2ac &i 'ai atr5)5tor
te9tul %l5cut. 3rticolul $e 2on$ %iIotestea65 0'%otriva 8acelei $e6)ust5toare &i $ia1olice
$octrine a eli1er5rii sclavilor- care este $eo%otriv5 %otrivnic5 le)ilor $u'ne6eie&ti &i
2ire&ti.8 Ein)a&a 'a'5- care cite&te 6iarul %e veran$a r5coroas5 &i a%ro15 cu un 6/'1et
acest articol %lin $e verv5- sca%5 $e s/c/iala 'icu(ului ei- care o tot tra)e $e 2ust5-
25)5$uin$u7i 8un 1ici cu care s57i 1at5 %e %uii $e ne)ri:. 3st2el- ne)rii- %ui sau 'ari- sunt
ocroti(i $e o%inia %u1lic5.
S5 su%une' o%inia %u1lic5 unui alt e9a'en- care este i'%ortant $in trei %uncte $e
ve$ere: 0nt/i- 2iin$c5 arat5 c/t $e ti'i6i sunt %ro%rietarii $e sclavi 0n 2a(a o%iniei %u1lice-
atunci c/n$ 0i $escriu at/t $e $elicat %e sclavii 2u)ari 0n 6iarele $e 'are tira=J al $oilea-
2iin$c5 $ove$e&te c/t $e 'ul(u'i(i sunt sclavii &i c/t $e rar $au 1ir cu 2u)i(iiJ al treilea-
2iin$c5 $e'onstrea65 c5 ni'eni nu i7a ciuntit &i nu le7a l5sat cicatrice sau orice alte
se'ne $e trata'ent neo'enos- 0ntruc/t %ortretele lor sunt 6u)r5vite nu $e 'incino&ii
a1oli(ioni&ti- ci $e 0n&i&i sincerii lor st5%/ni.
Iat5 c/teva s%eci'ene $e anun(uri $in 6iarele o2iciale. Nu au trecut $ec/t %atru ani
$e c/n$ a a%5rut %ri'ul anun(- &i altele $e acest 2el continu5 s5 2ie %u1licate 0n 2iecare 6i-
%u6$erie.
8>u)it- ne)res5- Carolina. Poart5 6)ar$5 cu un )#i'%e turtitJ: 8>u)it.- 2e'eie
nea)r5- ;etsO. 3re o 1ar5 $e 2ier le)at5 $e %iciorul $re%t.: 8>u)it- ne)rul Canuel. 3rs cu
2ierul 0n 'ai 'ulte locuri.: 8>u)it- ne)resa >annO. 3re o veri)5 $e 2ier 0n =urul )/tului.:
8>u)it- 15iat ne)ru $e a%ro9i'ativ $ois%re6ece ani. 3re 0n =urul )/tului o 6)ar$5 $e c/ine
cu inscri%(ia 8De ,a'%ert88.
8>u)it- ne)ru <ovvn. 3re o veri)5 $e 2ier la %iciorul st/n)- De ase'enea- Erise-
so(ia lui- av/n$ veri)5- &i lan( la %iciorul st/n).: 8>u)it- 15iat ne)ru cu nu'ele Ua'es.
Q Sustnu'itul a 2ost ars cu 2ierul 0nainte $e a 2u)i.: 8Se a2l5 0nc#is un 15r1at
care7&i 6ice Uo#n. 3re o )#iulea $e 2ier la %iciorul- $re%t- a%ro9i'ativ %atru7cinci %2un6i
0n )reutate.: 8De(inut5 la arestul %oli(iei- 2e'eia nea)r5 COra. 3re 'ai 'ulte ur'e $e
;ICI- &i are 2iare la %icioare.: 8>u)it- 2e'eie nea)r5 &i $oi co%iiJ c/teva 6ile 0nainte $e a
2u)i- a' ars7o cu 2ierul 0nro&it %e o1ra6ul st/n). 3' 0ncercat s5 2ac litera C.: 8>u)it-
ne)ru %e nu'e <enrOJ cu oc#iul stin) scos- c/teva r5ni $e cu(it %e 1ra(ul &i su1 1ra(ul
st/n)- &i 'ulte ur'e $e 1ici.: 8K sut5 $olari reco'%ens5 %entru ne)rul Po'%eO- v/rst5
%atru6eci ani. 3rs cu 2iorul %e 2alca stin)5. 8 8Se a2l5 0nc#is 15r1at ne)ru. Nu are $e)ete
la %iciorul st/n).: 8>u)it- 2e'eie nea)r5- %e nu'e Rac#el. Li7a %ier$ut toate $e)etele $e
la %icioare a2ar5 $e cel 'are.: 8>u)it- Sa'. 3 2ost 0'%u&cat $e cur/n$ 0n '/n5- &i are
c/teva ur'e $e )loan(e 0n 1ra(ul $re%t &i 0n coast5.: 8>u)it- ne)rul 'eu Dennis. 3 2ost
0'%u&cat 0n 1ra(ul st/n) 0ntre u'5r &i cot- %arali6/n$u7i '/na st/n)5.: 8>u)it- ne)rul 'eu
%e nu'e Si'on. 3 2ost 0'%u&cat )rav 0n s%ate &i 1ra(ul $re%t.: 8>u)it- un ne)ru %e nu'e
3rt#ur. 3re o cicatrice 'are %e %ie%t &i %e a'/n$ou5 1ra(ele- 25cut5 cu cu(itulJ 0i %lace s5
vor1easc5 'ereu $es%re 1un5tatea lui Du'ne6eu.: 8Dou56eci &i cinci $o/ari reco'%ens5
%entru o'ul 'eu Isaac. 3re o cicatrice %e 2runte- 0n ur'a unei lovituri- &i una 0n s%ate-
25cut5 $e )lon(.: 8>u)it- 2ata nea)r5 cu nu'ele $e CarO. 3re o cicatrice $easu%ra
oc#iului- 'ul(i $in(i li%s5- litera 3 ars5 cu 2ierul %e o1ra6 &i 2runte.: 8>u)it- ne)rul ;en.
3re o cicatrice la '/na $rea%t5: $e)etul 'are &i ar5t5torul ciunte- 2iin$ 0'%u&cat noa%tea
trecut5. K %arte $in os e ie&it a2ar5. Cai are una sau $ou5 cicatrice 'ari %e s%ate &i
&ol$uri.: 8De(inut la arest un 'ulatru- %e nu'e To'. 3re o cicatrice %e o1ra6ul $re%t- &i
%are s5 2i 2ost ars cu %ul1ere %e 2a(5.: 8>u)it 15r1at ne)ru- %e nu'e Ne$. 3re trei $e)ete
$e la '/n5 0ncovoiate s%re %al'5- 0n ur'a unei t5ieturi. 3re o ran5 la cea25- 0n se'icerc-
25cut5 cu cu(itul.: 8Se a2l5 0nc#is 15r1at ne)ru. S%une c5 se nu'e&te Uosia#. S%atele
1r56$at tare $e 1iciJ e ars %e coa%s5 &i &ol$ 0n trei- %atru locuri- ast2el AUCB. Cuc#ia
urec#ii $re%te- 'u&cat5 sau t5iat5.:
Cinci6eci $olari reco'%ens5 %entru o'ul 'eu 4$war$. 3re o cicatrice 0n col(ul
)urii- $ou5 t5ieturi %e 1ra(- &i su1 1ra(- &i litera 4 %e 1ra(.
8>u)it- 15iatul ne)ru- 4llie. 3re o cicatrice %e un 1ra(- 'u&cat $e c/ine.: 8>u)i(i-
$e %e %lanta(ia lui Ua'es Sur)ette- ur'5torii ne)ri: Ran$al- cu o urec#e rete6at5J ;o1-
25r5 un oc#iJ ZentuckO To'- cu o 2alc5 ru%t5. 8 8>u)it- 3nt#onO. K urec#e t5iat5 &i '/na
$rea%t5 $es%icat5 cu to%orul.: 8Cinci6eci $olari reco'%ens5 %entru ne)rul Ui' ;lake. 3re
s2/rcurile urec#ilor t5iate- iar $e)etul 'i=lociu $e la '/na st/n)5 e rete6at $e la a $oua
2alan)5. 8 8>u)it- 2e'eie nea)r5 %e nu'e Caria. 3re o cicatrice %e o1ra6- 0n ur'a unei
t5ieturi. C/teva cicatrice %e s%ate.: 8>u)it- 2e'eia 'ulatr5 CarO. 3re o t5ietur5 %e 1ra(ul
st/n)- &i $oi $in(i $e sus li%s5.:
4 ca6ul %oate s5 s%un- %entru a e9%lica acest ulti' a'5nunt al $escrierii- c5
%rintre celelalte 1inecuv/nt5ri cu care o%inia %u1lic5 0i 1la)oslove&te %e ne)ri- e9ist5 &i
o1iceiul $e a li se ru%e $in(ii %rin lovituri. 37i %une s5 %oarte 6)ar$e $e 2ier 6iua &i
noa%tea sau a as'u(i c/ini asu%ra lor sunt o1iceiuri %rea co'une %entru a 'erita s5 2ie
%o'enite.
8>u)it- o'ul 'eu >ountain. 3re )5uri 0n urec#i- o cicatrice 0n %artea $rea%t5 a
2run(ii- a 2ost 0'%u&cat 0n %ul%e &i e 1r56$at $e 1ici %e s%ate.: 8Dou56eci &i cinci $olari
reco'%ens5 %entru ne)rul 'eu Ui'. 3re o ur'5 'are $e )lonte 0n coa%sa $rea%t5.
Elontele a intrat 0ntre &ol$ &i )enunc#i.: 83$us la arest- Uo#n. Urec#ea stin)5 ciuntit5.:
8Prins 15r1at ne)ru. 3re nu'eroase cicatrice %e 2a(5 &i cor%- iar urec#ea stin)5 'u&cat5.:
8>u)it- 2at5 nea)r5- %e nu'e CarO. 3re o cicatrice %e o1ra6- &i v/r2ul unui $e)et $e la
%icior t5iat.: 8>u)it- 'ulatra 'ea Uu$O. 4 cu 1ra(ul $re%t ru%t.: 8>u)it- ne)rul 'eu ,evi.
C/na stin)5 i7a 2ost ars5- &i cre$ c5 v/r2ul ar5t5torului i7a c56ut.: 8>u)it- un ne)ru P4
NUC4 W3S<INETKN. 3 %ier$ut o %arteI $in $e)etul 'i=lociu &i v/r2ul $e)etului 'ic.:
Dou56eci &i cinci $e $olari reco'%ens5 %entru o'ul 'eu Uo#n. S/r2ul nasului
'u&cat.: 8Dou56eci &i cinci $e $olari reco'%ens5 %entru sclavul 'eu ne)ru- SallO.
U'1l5 $e %arc5 ar =i 1etea) $e s%ate.: 8>u)it- Uoe Dennis. 3re o crest5tur5 la o urec#e.:
8>u)it- 15iat ne)ru- Uack. 3re t5iat5 o 1uc5(ic5 $in urec#ea stin)5.: 8>u)it- ne)ru- %e
nu'e IvorO. 3re t5iate s2/rcurile $e la a'/n$ou5 urec#ile.:
C/n$ sunte' la ca%itolul urec#i- e ca6ul s5 'en(ione6 c5 un $istins a1oli(ionist
$in New York a %ri'it o$at5- 0ntr7o scrisoare e9%e$iat5 %rin %o&t5- o urec#e $e ne)ru-
care 2usese t5iat5 $e la r5$5cin5. Senea $in %artea $o'nului li1er &i in$e%en$ent care
%usese s5 2ie t5iat5- 0'%reun5 cu ru)5'intea %oliticoas5 ca a$resantul s5 %5stre6e acest
o1iect 0n 8colec(ia: sa.
3& %utea '5ri aceast5 list5 cu 1ra(e ru%te- %icioare 2r/nte- carne cio%/r(it5- $in(i
s'ul&i- s%in5ri 1r56$ate $e 1ici &i 'u&c5turi $e c/ini &i $a nenu'5rate se'ne cu 2ierul
ro&u- $ar cu' cititorii 'ei sunt $e %e acu' sc/r1i(i &i in$i)na(i- voi trece la alt5 latur5 a
%ro1le'ei.
3ceste anun(uri- $in care se %ot 2ace colec(ii ase'5n5toare %entru 2iecare an- lun5-
s5%t5'/n5 &i 6i- &i care sunt citite cu ne%5sare 0n s/nul 2a'iliei ca ni&te lucruri 2ire&ti- ca
ceva ce 2ace %arte $in &tirile &i cancanurile 6ilei- arat5 c/t $e 'ult %ro2it5 sclavii $e %e
ur'a o%iniei %u1lice- &i c/t $e $uioas5 este aceasta cu ei. Dar %oate c5 ar tre1ui s5
e9a'in5' 2elul 0n care se su%un o%iniei %u1lice- 0n ce %rive&te con$uita lor- nu 2a(5 $e
sclavi- ci unul 2a(5 $e altul- %ro%rietarii $e sclavi &i cate)oria s1cial5 c5reia un 'are
nu'5r $intre ei a%ar(inJ cu' sunt o1i&nui(i s57&i 0n2r/ne6e %ati'ileJ cu' se co'%ort5
0ntre eiJ $ac5 sunt s5l1atici sau 1l/n6iJ $ac5 a%uc5turile lor 0n societate sunt 1rutale-
s/n)eroase &i violente- sau $ac5 %oart5 %ecetea civili6a(iei &i a unor 'oravuri 'ai &le2uite.
Pentru ca nici 0n aceast5 e9a'inare s5 nu ne 0nte'eie' %e '5rturiile %5rtinitoare
ale a1oIi(ioni&tilor- '5 voi a$resa $in nou %ro%riilor lor 6iare- &i '5 voi '5r)ini- $e $ata
aceasta- la o cule)ere $e articole a%5rute 6ilnic 0n cursul vi6itei 'ele 0n 3'erica- &i care
se re2er5 la 0nt/'%l5ri %etrecute 0n ti'%ul c/t a' stat acolo. Su1linierile 25cute 0n aceste
e9trase- ca &i 0n cele anterioare- 0'i a%ar(in.
Se va ve$ea c5 nu toate aceste 0nt/'%l5ri s7au %etrecut %e teritorii a%ar(in/n$
statelor sclava)iste recunoscute- $e&i cele 'ai 'ulte &i cele 'ai rele acolo au avut loc- ca
$e o1iceiJ $ar 2a%tul c5 teatrul acestor 0nt/'%l5ri se )5sea 0n i'e$iata a%ro%iere a
locurilor un$e sclavia este le)e &i %uternica ase'5nare $intre aceast5 cate)orie ae
25r5$ele)i &i celelalte $uc la =usta %resu%unere c5 %5r(ile 0n cau65 &i7au 2or'at caracterul
0n re)iunile sclava)iste &i s7au a1ruti6at $e %e ur'a %racticilor sclava)iste.
K tra)e$ie 0n)ro6itoare.
Dintr7o not5 a%5rut5 0n Sout#%ort Tele)ra%# AWisconsinB a2l5' c5 $o'nul
C#arles C. P. 3rn$t- 'e'1ru al Consiliului $in %artea (inutului ;rown- a 2ost 0'%u&cat
'ortal 0n sala Ca'erei Consiliului $e c5tre Ua'es R. SinOar$- 'e'1ru al Consiliului $in
%artea (inutului Erant. Inci$entul a luat na&tere 0n ur'a 2a%tului c5 $o'nul 4. S. ;aker &i7
a %us can$i$atura ca &eri2 al (inutului Erant- can$i$atur5 %ro%us5 &i s%ri=init5 $e $o'nul
3rn$t. Do'nul SinOar$ s7a o%us can$i$aturii $o'nului ;aker- $eoarece $orea ca 0n acest
%ost s5 2ie nu'it 2ratele s5u. Dn cursul $e61aterilor- victi'a a 25cut o sea'5 $e $eclara(ii
%e care SinOar$ le7a socotit 2alse &i a recurs la un li'1a= violent &i insult5tor- 25c/n$
alu6ii =i)nitoare la un nu'5r $e %ersoaneJ $o'nul 3. Nu a r5s%uns ni'ic la toate acestea.
Du%5 ri$icarea &e$in(ei- $o'nul 3. S7a a%ro%iat $e SinOar$ &i l7a ru)at s5 retracte6e cele
s%use- ceea ce acesta a re2u6at- re%et/n$ acelea&i cuvinte insult5toare. Do'nul 3rn$t l7a
lovit atunci %e SinOar$- care s7a $at 0na%oi cu un %as- a scos %istolul &i a tras- o'or/n$u7
*.
Inci$entul %are s5 2i 2ost %rovocat $e SinOar$- care era #ot5r/t cu orice %re( s5
0'%ie$ice nu'irea- lui ;aker- &i care- 2iin$ 0n2r/nt- &i7a a15tut '/nia &i r561unarea asu%ra
ne2ericitului 3rn$t.
K%inia %u1lic5 $in teritoriul Wisconsin este %ro2un$ in$i)nat5 $e asasinarea lui C.
C. P. 3rn$t 0n aula Consiliului ,e)islativ al Teritoriului. In $i2erite (inuturi $in Wisconsin
s7au or)ani6at 0ntruniri %entru 0n2ierarea o1iceiului $e a %urta 0n ascuns ar'e 0n s5lile
Consiliilor ,e)islative ale (5rii. 3' citit $es%re e9clu$erea lui Ua'es R. SinOar$- autorul
acestei 2a%te s/n)eroase- &i sunte' sur%rin&i s5 au6i' c5- $u%5 e9clu$erea sa $e c5tre acei
care l7au v56ut %e SinOar$ uci)/n$u7* %e $o'nul 3rn$t 0n 2a(a oc#ilor 15tr/nului s5u
tat5- care venise 0n vi6it5 la 2iul s5u- 25r5 s5 vise6e '5car c5 va asista la uci$erea sa-
=u$ec5torul Dunn l7a %us 0n li1ertate %e SinOar$ %e cau(iune. 3)en(ia CinersI >ree Press
vor1e&te 0n cuvinte $e =usti2icat5 in$i)nare $es%re c5lcarea 0n %icioare a senti'entelor
%o%orului $in Wisconsin. SinOar$ se )5sea la o lun)i'e $e 1ra( $e $o'nul 3rn$t- c/n$ a
tras 0n el )lon(ul 'ortal. SinOar$ %utea 2oarte 1ine- 2iin$ at/t $e a%roa%e- s57l r5neasc5
nu'ai- 0ns5 el a %re2erat s57l uci$5.
K'or.
Dintr7o cores%on$en(5 a unui 6iar $in St. ,ouis- cu $ata $e *+- a2l5' $es%re o
)roa6nic5 cri'5 %etrecut5 la ;urlin)ton- Iowa. Un anu'e $o'n ;ri$)'an a avut o
ne0n(ele)ere cu un cet5(ean $in localitate- $o'nul RossJ cu'natul acestuia $in ur'5 s7a
0nar'at cu un revolver Colt- i7a ie&it $o'nului ;. Dnainte %e stra$5- &i a $esc5rcat cinci
)loan(e 0ntr70nsulJ 2iecare )lonte ni'erin$ 0n %lin. Dl ;.- $e&i r5nit e9tre' $e )rav a tras
la r/n$ul s5u &i l7a o'or/t %e Ross %e loc.
Cu'%lita 'oarte a lui Ro1ert Pot/er.
32l5' $in Ca$$o 3 Ea6ette- cu $ata $e *2 curent- $es%re 0n2rico&5toarea 'oarte
a colonelului Ro1ert Potter. 4l a 2ost ase$iat 0n casa sa $e un in$ivi$- %e nu'e Rose- &i $e
1an$a lui. Colonelul Potter a s5rit $in %at- a a%ucat %u&ca &i- 0n c5'a&5 $e noa%te- a ie&it
$in cas5 &i a 0nce%ut s5 2u)5. Du%5 $ou5 sute $e 'etri se %5rea c5 i7a l5sat 0n ur'5 %e
ur'5ritorii s5iJ $ar 0ncurc/n$u7se 0ntr7un tu2i&- a 2ost %rins. Rose i7a s%us c5 e )ata s5 se
%oarte '5rini'os &i c57i $5 o &ans5 s57&i salve6e via(a. I7a s%us a%oi lui Potter c5 %oate
2u)i &i c5 nu i se va 0nt/'%l5 ni'ic %/n5 ce nu va a=un)e la o anu'it5 $istan(5. Potter a
%ornit la se'nalul $at &i a1ia c/n$ a a=uns la lac s7a au6it %ri'a 0'%u&c5tur5. Pri'ul s5u
)/n$ a 2ost s5 sar5 0n a%5- ceea ce a &i 25cut. Rose a=unsese acu' a%roa%e. Li7a 0n&irat
oa'enii %e 'al %entru a 2i )ata s5 tra)5 0n 'o'entul c/n$ Potter va scoate ca%ul. Peste
c/teva secun$e- acesta a ie&it s5 res%ire- $ar nici nu a scos 1ine ca%ul $in a%5- c5 i l7au &i
ciuruit cu )loan(e- iar el s7a scu2un$at- ca s5 nu 'ai a%ar5F
K'or 0n 3rkansas +
32l5' c5 un )rav $i2eren$ s7a %ro$us acu' c/teva 6ile la Seneca Nation 0ntre
$o'nul ,oose- a)ent al societ5(ii 'i9te Seneca- Yua%aw e S#awnee- &i $o'nul Ua'es
Eilles%ie- $e la 2ir'a co'ercial5 T#o'as E. 3llison &i Co.- $in CaOsville- ;enton-
(inutul 3rk.- 0n cursul c5ruia acesta $in ur'5 a 2ost ucis cu un cu(it $e v/n5toare. Dntre cei
$oi e9istau $e c/tva ti'% unele ne0n(ele)eri. Se s%une c5 'aiorul Eilles%ie a ri$icat
1astonul s5 loveasc5. 3 ur'at o lu%t5 crunt5- 0n cursul c5reia Eilles%ie a tras $ou5 2ocuri
$e %istol- iar ,oose unul sin)ur. ,oose l7a 0n=un)#iat a%oi %e Eilles%ie cu o ar'5 $in
acelea care nu $au )re&- un cu(it $e v/n5toare. K%inia %u1lic5 $e%l/n)e 'oartea
'aiorului E.- care era un o' ener)ic &i cu ve$eri lar)i. ,a ora c/n$ 0nc#i$e' e$i(iaJ
a2l5' c5 'aiorul 3llison a $eclarat unui nu'5r $e cet5(eni $in ora&ul nostru c5 $o'nul
,oose a lovit %ri'ul. Ne re(ine' $e a $a orice alte a'5nunte- 0ntruc/t c#estiunea aceasta
va 2ace o1iectul unei anc#ete =u$iciare.
>a%t5 '/r&av5.
Sasul Ta'isa- sosit acu' $in Cissoun- ne a$uce o co'unicare scris5 $e '/n5-
%rin care se o2er5 o reco'%ens5 $e cinci 'ii $olari %entru %rin$erea in$ivi$ului care- 0n
noa%tea $e ! curent- l7a asasinat %e ,il1urn W. ;a))s- 2ost )uvernator al acestui stat- $in
ora&ul In$e%en$ence. Euvernatorul ;a))s ? se s%une 0n aceast5 co'unicare ? nu a 0ncetat
$in via(5- $ar este r5nit 'ortal.
Dn ti'%ul re$act5rii in2or'a(iei $e 'ai sus- a' %ri'it o not5 $e la secretarul
vasului Ta'isa- 0n care ni se $au ur'5toarele a'5nunte: )uvernatorul ;a))s a 2ost
0'%u&cat $e un tic5los vineri ! curent- seara- 0n ti'% ce se a2la 0ntr7o ca'er5 a locuin(ei
sale $in In$e%en$ence. ;5ie(a&ul s5u- au6in$ $etun5tura- s7a re%e6it 0n o$aie &i l7a )5sit %e
)uvernator a&e6at 0n 2otoliul s5u- cu 'a9ilarul $e =os c56ut &i cu ca%ul $at %e s%ateJ
v56/n$u7&i tat5l r5nit- el a $at alar'a. In )r5$in5- 0n $re%tul 2erestrei- au 2ost $esco%erite
ur'e $e %a&i &i un %istol cu care se cre$e c5 a tras tic5losul &i %e care a%oi l7a aruncat.
Trei alice %entru v/nat 'are 0ntr7o 0nc5rc5tur5 %uternic5 &i7au ni'erit (inta: una a trecut
%rin )ur5- una a intrat 0n creier &i cealalt5 %ro1a1il tot 0n creier sau 0n a%ro%iereJ toate trei
s7au o%rit 0n %artea $in s%ate a ca%ului sau 0n cea25. Euvernatorul tr5ia 0nc5 0n $i'inea(a
6ilei $e 7J $ar %rietenii s5i au %ier$ut s%eran(a ca va 2i salvat- iar 'e$icii $au %u(ine
s%eran(e.
;5nuielile ca$ asu%ra unui in$ivi$- &i e 'ai 'ult $ec/t %ro1a1il c5 0ntre ti'%
&eri2ul l7a &i arestat.
Pistolul &i %erec#ea sa au 2ost 2urate cu c/teva 6ile 0n ur'5 $e la un 1rutar $in
In$e%en$ence. 3utorit5(ile cunosc $escrierea celui $e al $oilea %istol.
Ciocnire.
Un inci$ent ne2ericit s7a %etrecut vineri seara %e stra$a C#atres. Unul $intre
res%ecta1ilii no&tri cet5(eni a 2ost )rav r5nit 0n ur'a unei lovituri $e cu(it 0n a1$o'en. Din
6iarul 3l1ina ANew KrleansB $e ieri- a2l5' ur'5toarele a'5nunte: Se %are c5 lunea
trecut5 a a%5rut 0n %a)ina 2rance65 a 6iarului un articol- con(in/n$ unele critici violente la
a$resa 1atalionului $e artilerie- %entru 2a%tul c5 a tras cu tunul $u'inic5 $e $i'inea(5-
$re%t r5s%uns la 1u1uiturile $e tun $ins%re Knt5rio &i Woo$1urO %rovoc/n$ ast2el %anic5
0n sinul 2a'iliilor celor a2la(i $e serviciu 0n noa%tea aceea %entru a %56i lini&tea ora&ului.
Caiorul C. EallO- co'an$antul 1atalionului- si'(in$u7se =i)nit- s7a %re6entat la re$ac(ie &i
a cerut s5 i se $ea nu'ele autoruluiJ i s7a s%us c5 articolul a 2ost scris $e $o'nul C. P.
3r%in- care li%sea 0n acel 'o'ent. Du%5 un sc#i'1 violent $e cuvinte 0ntre 'aior &i unul
$intre %atronii 6iarului- 'aiorul l7a %rovocat la $uelJ %rietenii a'1elor %5r(i au 0ncercat s5
a%lane6e con2lictul- 0ns5 25r5 succes. Sineri seara- %e la ora &a%te- 'aiorul EallOd7a
0nt/lnit %e $o'nul P. 3r%in %e stra$a C#atres &i l7a acostat.
Du'neata e&ti $o'nul 3r%in@
Da- $o'nule.
3tunci tre1uie s57(i s%un c5 e&ti unX Aur'ea65 un e%itet cores%un65torB.
Sei $a socoteal5 $e cuvintele $u'itale- $o'nule.
Dar eu a' s%us c57'i voi ru%e 1astonul %e s%inarea $u'itale- $o'nule.
Ltiu- $ar nu a' %ri'it 0nc5 nici o lovitur5.
,a aceste cuvinte 'aiorul EallO- care avea un 1aston 0n '/n5- l7a lovit %e $o'nul
3r%in %este 2a(5. 3cesta a scos un %u'nal $in 1u6unar &i l7a 0n=un)#iat %e 'aiorul EallO
0n a1$o'en.
49ist5 te'eri c5 rana este 'ortal5. 32l5' c5 $o'nul 3r%in a $at asi)ur5ri c5 va
co'%are 0n 2a(a Cur(ii Cri'inale %entru a r5s%un$e acu6a(iei.
Sate 0n a%ro%ierea ora&ului New Krleans. An.r.B 0nc5ierare 0n Statul Cississi%%i.
Dn 6iua $e 27 a lunii trecute- 0n a%ro%iere $e Cart#a)e- (inutul ,eake- Cississi%%i-
0n cursul unei 0nc5ier5ri 0ntre Ua'es Cottin)#a' &i Uo#n Wil1urn- acesta $in ur'5 a 2ost
0'%u&cat $e c5tre %ri'ul &i r5nit at/t $e )rav- 0nc/t sunt %u(ine s%eran(e c5 va sc5%a cu
via(5. Dn 6iua $e 2 curent- s7a %ro$us la Cart#a)e o 0nc5ierare 0ntre 3. C. S#arkeO &i
Eeor)e Eo22- 0n cursul c5reia acesta $in ur'5 a 2ost 0'%u&cat. Se cre$e c5 rana este
'ortal5. S#arkeO s7a %re$at autorit5(ilor- 0ns5 ulterior s7a r56)/n$it &i a eva$atF
Ceart5.
3cu' c/teva 6ile s7a iscat o ceart5 la S%arta 0ntre 1ar'anul unui #otel &i un
in$ivi$ %e nu'e ;urO. Se %are c5 ;urO a $evenit tur1ulent &i c5 1ar'anul- #ot5r/t s5
'en(in5 or$inea- l7a a'enin(at c57l 0'%u&c5- la care ;urO a scos un %istol &i l7a 0'%u&cat
%e 1ar'an. Potrivit ulti'elor &tiri- 1ar'anul nu a 'urit 0nc5- $ar sunt %u(ine s%eran(e c5
va sc5%a cu via(5.
Duel.
Secretarul vasului Tri1una ne in2or'ea65 c5 un nou $uel a avut loc 'ar(ea trecut5
0ntre $o'nul Ro11ins- 2unc(ionar $e 1anc5 $in Sicks1ur)- &i $o'nul >all- re$actorul
res%onsa1il al 6iarului Sentinela $in Sicks1ur). Potrivit con$i(iilor- cei $oi a$versari
aveau c/te &ase %istoale %e care- $u%5 cuv/ntul 8>oc:- ur'au s5 le $escarce c/t $e re%e$e
$oreau. >all a $esc5rcat $ou5 %istoale 25r5 s5 ni'ereasc5. Pri'a 0'%u&c5tur5 a $o'nului
Ro11ins &i7a atins (inta- ni'erin$u7* %e >all 0n coa%s5. 3cesta a c56ut &i nu a 'ai 2ost 0n
stare s5 continue lu%ta.
Ciocnire 0n (inutul Clarke.
Dn 6iua $e *" a lunii trecute s7a %ro$us 0n (inutul Clarke Astatul CissouriB- 0n
a%ro%iere $e Waterloo- o re)reta1il5 ciocnire iscat5 $intr7o ne0n(ele)ere cu %rivire la
sta1ilirea cuantu'ului venitului 0ntre $o'nii CIZane &i CI3llister- co%ro%rietari ai unei
$istilerii. De %e ur'a acestei ne0n(ele)eri $o'nul CI3llister &i7a )5sit 'oartea- 2iin$
0'%u&cat $e $o'nul CIZane- $eoarece %ri'ul a 0ncercat s57&i 0nsu&easc5 &a%te 1utoaie cu
w#iskO- %ro%rietatea $o'nului CIZane- care 2useser5 scoase 0n v/n6are &i atri1uite $e
&eri2 lui CI3llister. CIZane a $is%5rut i'e$iat $u%5 aceea &i- %otrivit ulti'elor in2or'a(ii-
nu a 2ost 0nc5 %rins.
3ceast5 re)reta1il5 ciocnire a st/rnit 'are v/lv5 0n re)iune- 0ntruc/t a'1ii
0'%ricina(i au 2a'ilii nu'eroase %e care le 0ntre(in &i erau 1ine v56u(i $e co'unitate.
Soi cita 0nc5 un sin)ur 2ra)'ent- care- %rin 'onstruoasa sa a1sur$itate- va veni
%oate ca o $estin$ere $u%5 aceste 2a%te atroce.
C#estiune $e onoare.
3' a2lat c#iar acu' a'5nuntele unui $uel care a avut loc 'ar(i %e insula Si9
Cile- 0ntre $oi tineri $e 2a'ilie $in ora&ul nostru: Sa'uel T#urston- 0n v/rst5 $e
cincis%re6ece ani- &i Willia' <ine- 0n v/rst5 $e treis%re6ece. 4i au avut ca 'artori tineri
$e aceea&i v/rst5. 3r'ele 2olosite cu aceast5 oca6ie au 2ost o %erec#e $e %u&ti Dickson $e
ti%ul cel 'ai 1unJ $istan(a trei6eci $e Oar^i. S7a tras o sin)ur5 $at5- 25r5 ca vreunul $in
a$versari s5 2i avut ceva $e su2erit- cu e9ce%(ia 2a%tului c5 )lontele $in %u&ca lui T#urston
a trecut %rin calota %5l5riei lui <ine. ,a interven(ia Co'itetului $e Knoare- %rovocarea a
2ost retras5- iar $i2eren$ul a%lanat 0n 'o$ a'ical.
Dac5 cititorul 0&i %oate 0nc#i%ui acest Co'itet $e Knoare a%lan/n$ 0n 'o$ a'ical
$i2eren$ul $intre cei $oi 'uco&i- care 0n orice alt5 %arte a lu'ii ar 2i 2ost instala(i 0n 'o$
a'ical %e $ou5 s%5tare $e 15nci &i 15tu(i 6$rav5n la 2un$ cu nuiele $e 'esteac5n- atunci
25r5 0n$oial5 c5 0&i va $a sea'a tot at/t $e 1ine ca &i 'ine $e cara)#io&ii cui acestei
0nt/'%l5ri- care '5 2ace s5 r/$ ori $e c/te ori 0'i re%re6int 0n 2a(a oc#ilor scena.
Li acu' '5 a$rese6 =u$ec5(ii 2iec5rei 'in(i- %5truns5 $e cel 'ai ele'entar 1un
si'( &i $e cea 'ai ele'entar5 o'enieJ tuturor oa'enilor cu scaun la ca%- care =u$ec5 25r5
%ati'5- $e orice nuan(5 $e o%inii- &i7i 0ntre1- %un/n$u7le 0n 2a(5 aceste revolt5toare $ove6i
ale st5rii 0n care se )5se&te societatea 0n (inuturile sclava)iste &i 0n cele 0nvecinate ? 'ai
%ot ei oare avea vreo 0n$oial5 cu %rivire la a$ev5rata con$i(ie a sclavului- sau %ot ei s5
0'%ace '5car o cli%5 aceast5 or/n$uire- sau vreunul $in 0ns%5i'/nt5toarele ei as%ecte- cu
$rea%ta lor con&tiin(5@ Sor %utea s%une ei $es%re 0nt/'%l5rile acestea cu'%lite c5 sunt
)reu $e cre6ut- c/n$ se %ot a$resa %u1lica(iilor o2iciale &i %ot citi 0n 'o$ curent ase'enea
2a%te %e care le $e6v5luie 0n&i&i %ro%rietarii $e sclavi- scrise cu '/na lor@
Kare nu &ti' noi c5 cele 'ai 'onstruoase as%ecte ale sclaviei sunt toto$at5 cau6a
&i e2ectul li1ert5(ii nes51uite %e care &i7o iau ace&ti nele)iui(i n5scu(i li1eri@ Kare nu &ti'
noi c5 o'ul care s7a n5scut &i a crescut 0n 'i=locul ne$re%t5(ilor siste'ului sclava)istJ
care a v56ut 0n co%il5ria sa 15r1a(i o1li)a(i %rin or$in s57&i 1iciuiasc5 so(iileJ 2e'ei silite
25r5 ru&ine s57&i ri$ice 2ustele %entru ca oa'enii s5 le croiasc5 $un)i c/t 'ai a$/nci %e
%icioare- 2e'ei %use la 'unci istovitoare &i #5r(uite $e v5ta2i 1rutali 0n ti'%ul sarcinei- nu
&ti' noi c5 o'ul care 0n a$olescen(5 a citit sau care &i7a v56ul surioarele citin$ relat5ri
$es%re 2u)ari &i 2u)are cu tru%ul 'utilat- relat5ri care se %u1lic5 al5turi $e inventarul
vitelor la o 2er'5 sau alta- sau la e9%o6i(iile $e ani'aleJ oare nu &ti' noi c5 o'ul acela-
ori $e c/te ori i se a(/(5 '/nia- este o 1rut5 tur1at5@ Kare nu &ti' noi c5 $u%5 cu' este un
'i&el la el acas5- %li'1/n$u7se cu 1iciul 0n '/n5 %rintre sclavii &i sclavele lui 0n)ro6ite-
tot un 'i&el va 2i &i 0n via(a %u1lic5 &i- %urt/n$ ar'e 'i&ele&ti ascunse la %ie%t- va
0'%u&ca &i va 0n=un)#ia oa'eni c/n$ se ceart5@
I Li $ac5 ra(iunea noastr5 nu ne7a 0nv5(at 0nc5 lucrul acesta &i 0nc5 'ulte %e
$easu%raJ $ac5 a' 2i at/t $e ne)#io1i 0nc/t s5 0nc#i$e' oc#ii 0n 2a(a acestui 'inunat
siste' $e e$uca(ie care creea65 ase'enea oa'eniJ nu e $e la sine 0n(eles c5 cei care
%rintre e)alii lor 0n=un)#ie &i tra) cu %istolul 0n s5lile Consiliilor ,e)islative- 0n localuri &i
0n %ie(e %u1lice- un$e lu'ea 0&i ve$e $e %reocu%5rile ei %a&nice- tre1uie s5 2ie 2a(5 $e cei
'ai 'ici ca ei- c#iar $ac5 sunt slu)i li1ere- ni&te tirani ne0n$ur5tori &i ne0n$u%leca(i@
Cu' a&a@ Tun5' &i 2ul)era' 0'%otriva (5ranilor anal2a1e(i $in Irlan$a &i t5ce'
c#itic c/n$ e vor1a $e ace&ti 61iri a'ericani@ Se&te=i' 1rutalit5(ile celor care 1ete)esc
vitele &i a$'ite' e9isten(a lu'inilor li1ert5(ii %e %5'/nturile acelora care crestea65
urec#ile 15r1a(ilor &i 2e'eilor- tatuea65 $esene %icante 0n carnea 0ncr/ncenat5 a
se'enului s5u- 0nva(5 s5 scrie cu %eni(e $e 2ier 0nro&it %e 2e(ele oa'enilor- 0&i storc
2ante6ia %oetic5 %entru a )5si 2or'e $e 'utilare %e care sclavii lor s5 le %oarte toat5 via(a
&i s5 le $uc5 cu ei 0n 'or'/nt- s25r/'5 '5$ulare vii- a&a cu' au 25cut 'ercenarii care l7
au 1at=ocorit &i ucis %e C/ntuitorul- &i 2ac (inte $in 2iin(e 25r5 a%5rare@ S'iorc5i' la
au6ul celor %ovestite $es%re torturile la care se su%un 0ntre ei in$ienii %5)/ni &i 6/'1i' la
cru6i'ile cre&tinilorF C/t5 vre'e vo' 'ai continua s5 ne veseli' c5 vl5starele
0'%r5&tiate ale acestei rase sunt 6$ro1ite &i s5 s5lt5' $e 1ucurie c5 rasa al15 a %us
st5%/nire %e 'arile lor 0ntin$eri $e %5'/nt@ Des%re 'ine- 'ai 1ine s5 se re2ac5 %5$urea &i
satul in$ianJ iar 0n locul $un)ilor &i stelelor * 'ai 1ine s5 2luture 0n v/nt o 1iat5 %an5J s5
se 0nlocuiasc5 str56ile &i %ie(ele cu wi)wa'7uri 7J &i c#iar $ac5 ar r5suna v56$u#ul $e
c/ntecul $e 'oarte a o sut5 $e r561oinici se'e(i- el va 2i ca o 'u6ic5 2a(5 $e %l/nsul
ne2ericitului sclav.
3su%ra unei c#estiuni- care se ri$ic5 %er'anent 0n 2a(a oc#ilor no&tri- se cuvine s5
s%une' a$ev5rul %e &leau- &i s5 nu c5ut5'- ca 25(arnicii- %a7 Iiul $in oc#iul s%aniolului
sau al a%ri)ului italian.
I Dra%elul na(ional al Statelor Unite. An.r.B
Corturi in$iene- An.r.B
3tunci c/n$ en)le6ii- la ceart5- scot cu(itele- s7o s%une' $eci- %recu' ca s5 se
&tie: 8Dator5' aceast5 sc#i'1are sclaviei re%u1licane. 3cestea sunt ar'ele li1ert5(ii. Cu
v/r2uri &i cu 'uc#ii ascu(ite ca acestea 0&i taie &i 0&i cio%/r(e&te ,i1ertatea $in 3'erica
sclaviiJ sau- c/n$ nu se 'ul(u'esc nu'ai cu at/ta- 2iii ei le $au o 0ntre1uin(are &i 'ai
1un5- 0ntorc/n$u7le unul asu%ra altuia.I*
CUS_NT D4 DNC<4I4R4.
Sunt 'ulte %asa=e 0n aceast5 carte 0n care 'i7a venit $estul $e )reu s5 re6ist is%itei
$e a7'i s/c/i cititorii cu %ro%riile 'ele $e$uc(ii &i conclu6ii- %re2erin$ s57i las s5 =u$ece
sin)uri- %e 1a6a %re'i6elor %re6entate. De la 0nce%ut- sco%ul 'eu a 2ost s57i con$uc cu
2i$elitate %e cititori %rin toate locurile %e un$e a' 'ers- &i $e aceast5 sarcin5 '7a'
ac#itat.
>ie7'i $ar iertat $ac5- 0n le)5tur5 cu caracterul )eneral al %o%orului a'erican &i
caracterul )eneral al siste'ului s5u social- a&a cu' le ve$e oc#iul unui str5in- $oresc s57
'i e9%ri' %ro%riile 'ele o%inii 0n c/teva cuvinte- 0nainte $e a 0nc#eia aceast5 cule)ere $e
i'%resii.
3'ericanii sunt $in 2ire sinceri- vite=i- cor$iali- os%italieri &i a2ectuo&i. 4$uca(ia &i
civili6a(ia %arc5 s%oresc &i 'ai 'ult c5l$ura ini'ii lor &i entu6ias'ul lor 0n2l5c5ratJ &i
toc'ai aceste $ou5 $in ur'5 calit5(i 0n$eose1i 2ac $intr7un a'erican e$ucat unul $in cei
'ai $ra)i &i 'ai )enero&i %rieteni. Nici o alt5 cate)orie $e oa'eni nu '7a c/&ti)at
vreo$at5 'ai 'ult ca aceasta- nicio$at5 nu a' acor$at 'ai re%e$e &i 'ai cu %l5cere
$e%lina 'ea 0ncre$ere &i %re(uire ca acestor oa'eniJ &i nicio$at5 nu7'ai voi 'ai %utea
2ace- 0ntr7o =u'5tate $e an- at/t $e 'ul(i %rieteni- %e care 0i sti'e6 %arc5 $e ani &i ani.
Cre$ i'%licit c5 aceste calit5(i sunt 2ire&ti 0ntre)ului %o%or. Dar c5 ele se o2ilesc &i
%ier- $in r5$5cin5- $in %ricina ne)#ineiJ &i c5 e9ist5 in2luen(e active care le %ri'e=$uiesc
&i 'ai 'ult via(a- 'ic&or/n$ s%eran(ele $e 0ns5n5to&ireJ toate acestea sunt a$ev5ruri care
tre1uiesc s%use.
K latur5 esen(ial5 a caracterului 2iec5rei na(iuni este aceea c5 se lau$5 )ro6av cu
)re&elile sale &i c5 0&i caut5 $ove6i $e vre$nicie sau 0n(ele%ciune 0n 0ns5&i e9a)er5rile sale.
Un 'are $e2ect al 'entalit5(ii a'ericane- &i %ro)enitoarea 2ecun$5 a unei %u6$erii
$e rele- este ne0ncre$erea universal5. Totu&i- cet5(eanul a'erican se 0'%5unea65 cu acest
s%irit- c#iar c/n$ este 0n$ea=uns $e o1iectiv ca s5 0ntre65reasc5 rava)iile %e care le
%ro$uceJ &i $eseori 0l %re6int5- 0n ciu$a %ro%riei sale =u$ec5(i- ca o %il$5 a 'arei
0n(ele%ciuni &i iscusin(e a na(iei- a a)eri'ii &i in$e%en$en(ei sale su%erioare.
8Soi intro$uce(i aceast5 ne0ncre$ere &i 15nuial5 0n toate 'ani2est5rile vie(ii
%u1lice ? s%une str5inul. Soi i7a(i alun)at %e oa'enii vre$nici $in a$un5rile voastre
le)islative &i a(i 25cut s5 creasc5 o clas5 $e can$i$a(i la vot care- %rin toate 2a%tele lor- 2ac
$e ocar5 institu(iile voastre &i %re2erin(ele %o%orului vostru. Din %ricina acestora- a(i a=uns
at/t $e ca%ricio&i &i at/t $e sc#i'15cio&i- 0nc/t nestatornicia voastr5 a $evenit %rover1ial5J
c5ci nici nu a%uca(i 1ine s5 v5 crea(i un i$ol- c5 0l &i $o1or/(i- 25r5'i(/n$u7* 0n 1uc5(iJ &i
aceasta $in cau65 c5 0n$at5 ce r5s%l5ti(i un 1ine25c5tor sau un slu=itor %u1lic- %ier$e(i
0ncre$erea 0n el nu'ai %entru 2a%tul c5 este r5s%l5titJ &i i'e$iat v5 a%uca(i s5 $esco%eri(i
un altul- 2ie %entru c5 voi a(i 2ost %rea '5rini'o&i 0n a%recierile voastre- 2ie %entru c5 ar 2i
2ost el nevre$nic $e slu=1ele avute. ,a voi- orice o' care a=un)e la o trea%t5 0nalt5- $e la
%re&e$inte 0n =os- %oate socoti c5 $eclinul s5u a 0nce%ut $in cli%a aceeaJ 2iin$c5 orice
'inciun5 ti%5rit5 %e care o scrie orice tic5los notoriu- c#iar $ac5 vine 0n contra$ic(ie
$irect5 cu un caracter &i o con$uit5 $e o via(5 0ntrea)5- 0&i )5se&te nu'ai$ec/t ecou 0n
ne0ncre$erea voastr5- &i este cre6ut5. Soi 0nc#i$e(i calea oricui- %/n5 &i unei )/6e c/n$ e
vor1a $e 0ncre$ere- oric/t $e cinstit c/&ti)at5 &i 1ine 'eritat5 ar 2i eaJ $ar o $esc#i$e(i
unei #er)#elii 0ntre)i $e ar'5sari- $ac5 %oart5 0n s%ate 0n$oieli =osnice &i 15nuieli
'esc#ine. Cre$e(i voi c5 e 1ine a&a- sau c5 asta %oate 0n5l(a caracterul )uvernan(ilor sau
al celor )uverna(i@:
R5s%unsul este invaria1il acela&i: 8,a noi e9ist5 li1ertatea )/n$irii- &ti(iF >iecare
o' =u$ec5 lucrurile $u%5 ca%ul lui- &i nu ne l5s5' u&or 0n&ela(i. Iat5 cu' au $evenit
oa'enii no&tri 15nuitori.:
K alt5 tr5s5tur5 caracteristic5 a a'ericanilor este sti'a %entru 8$i15cie:- care
%oleie&te 'ulte escroc#erii &i a1u6uri )rosolane $e 0ncre$ere- 'ulte 2urturi $in avutul
%u1lic &i cel %articular &i $5 %osi1ilitatea 'ultor escroci s57&i (in5 ca%ul sus- c/n$ ar
'erita $in %lin un &trean). Dar e2ectele ei nu au 0nt/r6iat s5 se arate- 2iin$c5 aceast5
$i15cie a reu&it 0n c/(iva ani s5 '5n/nce cre$itul %u1lic &i s5 ciunteasc5 resursele %u1lice-
c/t n7ar 2i %utut 2ace cinstea t/'%5- oric/t $e nesocotit5- 0ntr7un secol 0ntre). Ceritele
unei tran6ac(ii c5lcat5 0n %icioare- ale unui 2ali'ent sau ale unui escroc %lin $e succes- nu
se '5soar5 $u%5 2elul 0n care se res%ect5 'a9i'a $e aur 8Ce (ie nu7(i %lace- altuia nu7i
2ace 8- ci sunt =u$ecate $u%5 )ra$ul $e $i15cie $e care s7a $at $ova$5. D'i a$uc a'inte c5
0n cele $ou5 r/n$uri c/n$ a' trecut %rin ur)isitul Cairo $e %e Cississi%%i- 'i7a'
e9%ri'at %5rerea c/t $e rele tre1uie s5 2ie e2ectele acestor 0n&el5torii )rosolane- atunci
c/n$ sunt $esco%erite- 2iin$c5 ele $au na&tere- 0n str5in5tate- unei li%se $e 0ncre$ere &i
$escura=ea65 investi(iile $e ca%ital str5inJ $ar 'i s7a $at a 0n(ele)e c5 a 2ost o lucr5tur5
2oarte $i1ace- $e %e ur'a c5reia s7au c/&ti)at o 'ul(i'e $e 1ani &i c5 %artea cea 'ai
$i1ace e c5 cei $in str5in5tate uit5 re%e$e lucrul acesta &i investesc $in nou ca%italuri cu
'/n5 tot at/t $e lar)5. 3' avut $e o sut5 $e ori ur'5toarea convor1ire:
Nu e oare o ru&ine 2a%tul c5 un o' $e tea%a lui cutare &i cutare a 25cut o avere at/t
$e 'are %rin 'i=loacele cele 'ai in2a'e &i 'ai o$ioase &i c5- 0n ciu$a tuturor
25r5$ele)ilor $e care s7a 25cut vinovat- cet5(enii $u'neavoastr5 0l tolerea65 &i7l
0ncura=ea65@ K'ul acesta este o cala'itate %u1lic5- nu@
Da- $o'nule.
Un 'incinos cu 2ai'5F
Da- $o'nule.
3 2ost lovit cu %icioarele- le)at- cio'5)it@
Da- $o'nule.
Li este un #o(- o canalie &i un $es2r/natF
Da- $o'nule.
Pentru nu'ele lui Du'ne6eu- atunci care 0i e 'eritul@
Se$e(i- $o'nule- e un o' $i1aci.
Dn acela&i 'o$- toate 'ani2est5rile nec#i16uite &i li%site $e tact sunt %use %e
sea'a $ra)ostei na(ionale %entru ne)o(J $e&i- $estul $e ciu$at- se 0n&al5 a'arnic str5inul
care7i cre$e %e a'ericani un %o%or $e ne)ustori. Dra)ostei $e ne)o( i se atri1uie acel
o1icei li%sit $e con2ort- at/t $e r5s%/n$it 0n ora&ele $e %rovincie- ca %erec#ile $e c5s5tori(i
s5 locuiasc5 0n #oteluri- 25r5 s57&i ai15 un c5'in al lor &i 25r5 s5 se va$5 $e $i'inea(a
%/n5 seara t/r6iu- $ec/t la 'esele luate 0n )ra15 %rin restaurante. Dra)ostea $e ne)o( este
'otivul %entru care literatura 3'ericii e sortit5 s5 r5'/n5 ve&nic neocrotit5.- C5ci noi
sunte' un %o%or $e ne)ustori- &i nu ave' nevoie $e %oe6ie: A$e&i- 2ie vor1a 0ntre noi-
%retin$e' c5 sunte' 2oarte rn/n$ri $e %oe(ii no&triB- iar $istrac(iile s5n5toase- 'i=loacele
vesele $e recrea(ie &i 2ante6iile cu'%5tate tre1uie s5 %5leasc5 0n 2a(a 1ucuriilor seci-
utilitari&te ale ne)o(ului.
3ceste trei caracteristici sar 0n oc#iul str5inului la 2iecare col( $e stra$5. Dar
1uruiana %uturoas5 care cre&te 0n 3'erica are o r5$5cin5 &i 'ai 0ntortoc#eat5 $ec/t at/taJ
v/r2urile sale sunt 0n2i%te a$/nc 0n %resa a1=ect5.
Pot s5 se 0nal(e &coli- 0n r5s5rit- 0n a%us- la 'ia65noa%te &i 'ia656iJ %ot s5 se e$uce
co%ii &i s5 se 2or'e6e ca$re $e 6eci $e 'ii $e 0nv5(5toriJ %ot s5 0n2loreasc5 cole)iile-
1isericile s5 2ie ar#i%line- s5 se %ro%a)e te'%eran(a- iar &tiin(a 'o$ern5- 0n toate as%ectele
ei- s5 str51at5 (ara cu %a&i )i)anticiJ $ar at/ta ti'% c/t %resa 3'ericii se a2l5 0n starea
a1=ect5 $e acu'- sau 0ntr7o stare c/t $e c/t ase'5n5toare- nu e $e n5$5=$uit 0ntr7o asanare
a 'oravurilor $in aceast5 (ar5. 3n $e an- (ara aceasta va $a 0na%oi- &i e 2atal s5 $ea 0na%oiJ
an $e an- 'orala va $eca$e tot 'ai =osJ an $e an- Con)resul va 0nse'na tot 'ai %u(in 0n
oc#ii tuturor oa'enilor cinsti(iJ &i an $e an- 'e'oria 'arilor %5rin(i ai revolu(iei va 2i tot
'ai 1at=ocorit5 %rin via(a %5c5toas5 a $e)eneratei lor o$rasle.
4 $e %risos s57i 'ai s%un cititorului c5 0n %u6$eria $e 6iare ce se %u1lic5 0n Statele
Unite e9ist5 c/teva cu )reutate &i (inut5. ,e)5turile %ersonale %e care le7a' avut cu
%ersoane $es5v/r&ite- al c5ror nu'e este le)at $e %u1lica(iile $in aceast5 cate)orie- 'i7au
%rocurat &i %l5cere &i %ro2it. Dar ace&tia sunt %u(ini- iar ceilal(i #oar$eJ &i in2luen(a celor
1uni este ne%utincioas5 %entru a stin)e otrava $e 'oarte a celor r5i.
Dn r/n$urile %ersoanelor res%ecta1ile $in 3'erica- 0n r/n$urile celor cu'%5ta(i &i
1ine in2or'a(i- 0n s/nul %ro2esiunilor culte- la 1ar5 &i %e scaunul $e =u$ecat5- nu e9ist5- &i
nu %oate e9ista- $ec/t o sin)ur5 %5rere cu %rivire la caracterul ru&inos al acestei )a6ete
in2a'e. Se sus(ine uneori 7: &i nu voi s%une c5 e ciu$at- 2iin$c5 e 2iresc s5 cau(i scu6e
%entru o ase'enea ocar5 ? se sus(ine c5 in2luen(a lor nu este at/t $e 'are %e c/t 0&i
0nc#i%uie str5inul. S57'i 2ie iertat c/n$ s%un c5 nu e9ist5 te'ei %entru aceast5 a2ir'a(ie &i
c5 2iecare 2a%t &i 2iecare 0'%re=urare $uce $irect la conclu6ia o%us5.
C/n$ orice o' $in 3'erica- cu %artea lui $e 'erite intelectuale &i su2lete&ti- va
%utea urca la orice onoruri %u1lice- oricare ar 2i ele- 25r5 s5 tre1uiasc5 'ai 0nt/i s5 se
t/rasc5 u'il %e %5'/nt &i s57&i 0n$oaie )enunc#ii 0n 2a(a acestui 'onstru al $e%rav5riiJ
c/n$ orice %ersonalitate $in via(a %articular5 va 2i a%5rat5 $e atacurile sale- c/n$
senti'entul 0ncre$erii %u1lice nu va 'ai 2i 0ntinat $e el- sau c/n$ cinstea &i onoarea vor 2i
%re(uite c/t $e c/tJ c/n$ orice o' $in aceast5 (ar5 li1er5 va avea li1ertatea $e o%inie &i va
s%une ce )/n$e&te sin)ur &i 0&i va %le$a cau6a- 25r5 a se su%une u'il unei cen6uri %e care-
$in %ricina i)noran(ei aro)ante &i a necinstei ei =osnice- el o ur5&te &i o $is%re(uie&te $in
a$/ncul ini'iiJ c/n$ cei cari 0i si't 'ai a%ri) '/r&5via &i o%ro1iul %e care 0l arunc5
asu%ra na(iunii- &i care o 0n2ierea65 0ntre ei- se vor 0ncu'eta s57&i %un5 c5lc/iul %e ea &i s7
o striveasc5 0n v56ul tuturorJ atunci a1ia vor cre$e c5 in2luen(a ei sca$e &i c5 oa'enii se
0ntorc la ra(iune. Dar at/ta ti'% c/t %resa se va uita 0n 2iecare cas5 %e )aura c#eii &i 0&i va
v/r0 coa$a ei nea)r5 0n toate nu'irile- $e la %re&e$inte %/n5 la 2actorul %o&talJ at/ta ti'%
c/t- av/n$ ca sin)ur5 'ar25 $e v/n6are calo'nia $e&5n(at5- ea va constitui literatura ti% a
unei enor'e cate)orii $e ca'eni- care $ac5 nu7&i )5sesc su1iectul %re2erat 0n 6iare- nu
citesc $e locJ sti)'atul ei va $5inui %e ca%ul (5rii &i r5ul %e care 0l %ricinuie&te 0&i va v5$i
li'%e$e e2ectele 0n toat5 (ara.
Celor care sunt $e%rin&i cu )a6etele en)le6e $e 2runte- sau cu )a6etele $e'ne $e
cinste $e %e continentul 4uro%ei- celor care sunt $e%rin&i s5 )5seasc5 altceva 0n ti%5rituri
&i 0n 6iare- le va 2i i'%osi1il- $ac5 nu le %un aici o su'5 $e e9trase %entru care nu a' nici
loc nici 0nclina(ie- s57&i 2or'e6e o i$ee e9act5 $es%re aceast5 0ns%5i'/nt5toare 'a&in5rie
$in 3'erica. Dar $ac5 cineva $ore&te s5 se convin)5 $e cele sus(inute $e 'ine 0n aceast5
%rivin(5- s5 caute 0n orice loc $in aceast5 cetate a ,on$rei un$e se )5sesc e9e'%lare
r56le(e $in %u1lica(iile $e care vor1esc &i s57&i 2or'e6e sin)ur o %5rere.
>5r5 0n$oial5 c5 ar 2i 1ine $ac5 %o%orul a'erican- 0n totalitatea sa- ar iu1i realul
'ai %u(in &i i$ealul ceva 'ai 'ult. 3r 2i 1ine $ac5 s7ar 0ncura=a 'ai 'ult $estin$erea &i
voio&ia- &i $ac5 s7ar cultiva %e scar5 'ai lar)5 ceea ce este 2ru'os- 25r5 s5 2ie e'ina'ente
&i nea%5rat util. Dar cre$ c5 0n ca6ul acesta s7ar %otrivi $e 'inune ri%osta )eneral5
8sunte' o (ar5 nou5:- care e $at5 a$esea ca o scu65 %entru $e2ecte ce sunt cu totul
ne=usti2icate- c5ci ele nu re%re6int5- $e 2a%t- $ec/t cre&terea 0nceat5 a unui %5cat 'ai
vec#iJ &i eu 0nc5 s%er s5 au$ c5 'ai e9ist5 0n Statele Unite &i alte $istrac(ii %o%ulare 0n
a2ar5 $e %oliticianis'ul $e )a6et5.
Cate)oric c5 a'ericanii nu sunt un %o%or 'ucalit- &i te'%era'entul lor '7a
i'%resionat tot$eauna ca 2iin$ %osac &i 'o#or/t. Dn ce %rive&te ascu(i'ea o1serva(iilor &i
ori)inalitatea- incontesta1il c5 Oankeii- a$ic5 oa'enii $in Noua 3n)lie- $e(in 0nt/ietatea-
ca 'ai 0n toate celelalte 'ani2est5ri ale inteli)en(ii. Dar 0n %ere)rin5rile 'ele 0n a2ara
'arilor ora&e- $u%5 cu' a' ar5tat &i 0n cu%rinsul acestei cule)eri $e i'%resii- '7a'
si'(it a%5sat $e atotst5%/nitoarea serio6itate &i at'os2er5 su'1r5 $e a2aceri care era at/t
$e )eneral5 &i $e nesc#i'1at5- 0nc/t- $e c/te ori a=un)ea 0n vreun ora& nou- 0nt/lnea'
%arc5 aceea&i oa'eni %e care7i l5sase' 0n ur'5- 0n ulti'ul ora&. 3' i'%resia c5 $e2ectele
ce se o1serv5 0n 'anierele oa'enilor se $atoresc 0n 'are '5sur5 acestei at'os2ere- care a
$at na&tere unor a%uc5turi vul)are- 0nl5tur/n$ )ra(ia ca 2iin$ ne$e'n5 $e aten(ie. Nu
e9ist5 nici o 0n$oial5 c5 Eeor)e Was#in)ton- care era e9tre' $e scru%ulos &i $e e9i)ent 0n
'aterie $e cere'onie- a sesi6at ten$in(a c5tre aceast5 )re&eal5- c#iar %e vre'ea sa- &i a
lI5cut tot ce i7a stat 0n %utin(5 ca s7o 0n$re%te.
>5r5 0n$oial5 c5 or/n$uirea re%u1lican5 $in 3'erica 0i 2ace %e oa'eni s57&i
a2ir'e res%ectul $e sine &i e)alitateaJ $ar c5l5torul tre1uie s5 (in5 sea'a $e aceast5
or/n$uire &i s5 nu7* stin)#ereasc5 at/t $e re%e$e 2a'iliaritatea unei cate)orii $e
necunoscu(i care- 0n (ar5- ar %5stra $istan(a. 3ceast5 2a'iliaritate- c/n$ nu era a'estecat5
cu un or)oliu %rostesc. Li nu $ucea la rea cre$in(5 0n 0n$e%linirea serviciilor %e care le
cerea'- nu '7a su%5rat $e 2elJ &i rareori ? a& %utea s%une c#iar nicio$at5 'i s7a 0nt/'%lat
s5 a' $e7a 2ace cu as%ectele ei )rosolane &i necuviincioase. K $at5 sau $e $ou5 ori a
c5%5tat un as%ect co'ic- ca 0n ca6ul $e 'ai =osJ $ar aceasta a 2ost o 0nt/'%lare a'u6ant5
&i nu 2or'ea65 nici %e $e%arte re)ula.
Dntr7unul $in ora&e a tre1uit s57'i 2ac o %erec#e $e )#ete- 2iin$c5 nu avea' altele
0n care s5 c5l5toresc- $ec/t acele vestite )#ete cu tal%a $e %lut5- care se 0ncin)eau %rea
tare %e %untea $o)oritoare a vaselor. De aceea- a' tri'is un 1ilet unui artist 0n 'aterie $e
0nc5l(5'inte- co'unic/n$u7i- o $at5 cu salut5rile 'ele- c5 a& 2i 2ericit s57l v5$- $ac5 va
1inevoi s57'i 2ac5 cinstea $e a trece %e la 'ine. 4l- iIoarte a'a1il- 'i7a tri'is r5s%uns c5
se va %re6enta la ora &ase 0n seara aceea.
Dn =urul orei sta1ilite- st5tea' lun)it %e cana%ea- cu o carte 0n '/n5 &i cu un %a#ar
$e vin al5turi- c/n$ u&a s7a $esc#is &i un $o'n cu o cravat5 (ea%5n5- un an sau $oi su1 sau
%este trei6eci- a intrat- cu %5l5ria %e ca% &i cu '5nu&ile 0n '/n5J s7a $us la o)lin$5- &i7a
aran=at %5rul- &i7a scos '5nu&ile- a tras cu un )est lent un centi'etru $in str52un$ul
1u6unarului $e la %ar$esiu &i- %e un ton 'ieros- '7a invitat s57'i 8$e)a=e6: &ireturile $e
la )#ete. C7a' e9ecutat- 0ns5 '7a' uitat cu o oarecare curio6itate la %5l5ria lui- %e care o
avea 0nc5 %e ca%. Poate $in cau6a asta- %oate $in cau6a c5l$urii ? &i7a scos7o. 3%oi a luat
loc %e un scaun 0n 2a(a 'ea- &i7a s%ri=init 1ra(ele %e )enunc#i &i- a%lec/n$u7se 0nainte
2oarte tare- cu 'are e2ort a luat $e %e %o$ea- 2luier/n$ 1ine $is%us- e9e'%larul $e
crea(iune 'etro%olitan5 %e care toc'ai 0l scosese' $in %icior. ,7a r5sucit %e toate 2e(ele-
l7a e9a'inat cu un $is%re( %e care nici o li'15 nu7* %oate e9%ri'a- &i '7a 0ntre1at $ac5
$oresc s57'i con2ec(ione6e o )#eat5 ca aceasta. I7a' r5s%uns curtenitor c5- 2or'ul/n$ ca
sin)ur5 con$i(ie s5 nu '5 str/n)5- las restul %e sea'a saJ c5- $ac5 e %osi1il &i nu are
ni'ic contra- nu '7ar $eran=a s5 ai15 o oarecare ase'5nare cu 'o$elul a2lat 0n 'o'entul
acela 0n 2a(a $u'nealuiJ $ar c5 '5 voi l5sa 0n totul c5l5u6it $e )ustul &i a%recierea
$o'niei sale- ru)/n$u7* s5 ia asu%r57&i 0ntrea)a c#estiune.
Sa s5 6ic5 nu (ine(i nea%5rat la sco1itura asta $in toc@ 6ice el. Noi nu 2ace'
c#estii $castea %e7aiciF
3' re%etat ulti'ele 'ele cuvinte.
S7a uitat $in nou 0n o)lin$5J s7a a%ro%iat 'ai tare ca s57&i scoat5 vreo $ou5 2ire $e
%ra2 $in coltul oc#iuluiJ &i &i7a %otrivit cravata. In tot acest ti'% eu st5tea' cu %iciorul 0n
aer.
Sunte(i a%roa%e )ata- $o'nule@ a' 0ntre1at eu.
C7$a- a%roa%e- a s%us el. Sta(i a&a.
3' stat a&a cu' a' %utut 'ai 1ine- 25r5 s57'i 'i&c nici %iciorul- nici 'u&c#ii
2e(iiJ iar el- $u%5 ce &i7a scos %ra2ul &i &i7a )5sit #/rtia &i creionul- 'i7a luat '5sura &i a
25cut 0nse'n5rile necesare. Du%5 ce a ter'inat- a revenit la atitu$inea $e 'ai 0nainte &i-
lu/n$ iar5&i )#eata $e =os- a r5'as un ti'% %e )/n$uri.
Deci asta este ? s%use el 0n cele $in ur'5 o )#eat5 en)le6easc5- a&a7i@ 3sta e o
)#eat5 lon$one65- nu@
3ceasta- $o'nule ? a' r5s%uns eu ? este o )#eat5 lon$one65.
3 c56ut iar %e )/n$uri- %recu' <a'let cu craniul lui Yorck 0n '/n5J a $at $in
ca%- ca &i cu' ar 2i s%us: 8De%l/n) or/n$uirea care a $us la con2ec(ionarea acestei
)#eteF:- s7a ri$icat- &i7a str/ns ti%arele- 0nse'n5rile &i creionul ? %rivin$u7se 0n o)lin$5 0n
tot acest ti'% ? &i7a %us %5l5ria- &i7a %us 0ncet '5nu&ile &i- 0n s2/r&it- a ie&it. Nu a trecut
nici un 'inut- c5 u&a s7a $esc#is $in nou &i ca%ul s5u- cu %5l5rie cu tot- a rea%5rut. Li7a
aruncat oc#ii 0n =urul ca'erei- a%oi la )#eat5- care se a2la 0nc5 %e %o$eaJ a r5'as )/n$itor
o cli%5- &i %e ur'5 a s%us:
<'- v5 salut.
S5 salut &i eu- $o'nule- a' r5s%unsJ &i cu aceasta- 0ntreve$erea noastr5 a luat
s2/r&it.
Cai este un sin)ur ca%itol asu%ra c5ruia vreau s5 2ac o re'arc5 &i acesta se re2er5
la s5n5tatea %u1lic5. Dntr7o (ar5 at/t $e 0ntins5- un$e e9ist5 'ii $e 'ilioane $e %o)oane $e
%5'/nt 0nc5 necoloni6ate &i ne$e2ri&ate- &i un$e %e 2iecare %r5=in5 $e %5'/nt se %ro$uce
an $e an $esco'%unerea ve)eta(iei- un$e sunt at/t $e 'ulte a%e 'ari &i variet5(i $e cli'5
at/t $e o%use e 2atal ca 0n anu'ite anoti'%uri s5 1/ntuie nenu'5rate 1oli. Dar '5
0ncu'et s5 s%un- $u%5 ce a' stat $e vor15 cu nu'ero&i 'e$ici $in 3'erica- c5 nu sunt
sin)urul care nutresc %5rerea c5 'ulte ca6uri $e 1oal5 ar %utea 2i evitate $ac5 s7ar lua
c/teva %recau(ii ele'entare. Pentru atin)erea acestui sco% sunt a1solut necesare
%osi1ilit5(i 'ai 'ari $e cur5(enie %ersonal5J o1iceiul $e a 0n2uleca 0n )ra15 cantit5(i 'ari
$e c5rnuri- $e trei ori %e ci- &i $e a reveni la ocu%a(ii se$entare $u%5 2iecare 'as5- tre1uie
sc#i'1atJ se9ul )in)a& tre1uie s5 se 0'1race 'ai c#i16uit &i s5 2ac5 'ai 'ulte e9erci(ii
2i6iceJ &i aceast5 $in ur'5 %rescri%(ie 0i %rive&te 0n e)al5 '5sur5 &i %e 15r1a(i. Cai %resus
$e orice- 0n institu(iile %u1lice &i %e tot cu%rinsul ora&elor &i or5&elelor- 0n )eneral-
siste'ul $e ventila(ie- canali6are &i ecarisa= necesit5 o re2acere ra$ical5X
3' a=uns la s2/r&itul acestei c5r(i. Du%5 anu'ite avertis'ente %e care le7a'
%ri'it $e la 0ntoarcerea 'ea 0n 3n)lia- a' 2oarte %u(ine 'otive s5 cre$ c5 ea va 2i %ri'it5
c5l$uros sau 2avora1il $e c5tre %u1licul a'ericanJ &i 2a%tul c5 a' scris a$ev5rul 0n
le)5tur5 cu 'ul(i'ea celor care 2ac =u$ec5(i &i e9%ri'5 %5reri- va ar5ta c5 nu $oresc
nici$ecu' s57'i atra)- %rin nici un 2el $e 'i=loace- a%lau6ele sale.
D'i este $e a=uns s5 &tiu c5 ceea ce a' 0nscris 0n aceste %a)ini nu '5 va 2ace s5
%ier$- $e %artea cealalt5 a 3tlanticului- nici un sin)ur %rieten care e vre$nic $e acest
nu'e. C/t $es%re rest- 0'i %un 0ncre$erea 0n s%iritul 0n care cele $e 2a(5 au 2ost conce%ute
&i scriseJ &i a&te%t viitorul.
Nu a' %o'enit nici un cuv/nt $es%re 2elul 0n care a' 2ost %ri'it- nici nu a' l5sat
ca acest lucru s5 '5 in2luen(e6e 0n tot ce a' scrisJ c5ci 0n a'/n$ou5 ca6urile ? 0n
co'%ara(ie cu ceea ce si't 0n su2letul 'eu ? nu 'i7a& 2i e9%ri'at $ec/t 0n 'o$ %ali$
recuno&tin(a 2a(5 $e acei cititori $e %este ocean ai c5r(ilor 'ele anterioare- care '7au
0nt/'%inat cu '/na 0ntins5- &i nu cu ea 0ncle&tat5 %e 'inerul unui revolver.
S>_RLIT
* Car9- Post2a(5 la e$i(ia a $oua a Ca%italului- 4$. P. C. R.- %a). +.
2 ,enin- K%ere- voi. PPP- 4. S. P. ,. P.- *"!- %a). +8.
3 lIo&ta &i cores%on$en(a o2icial5- An.t.B
+ Pro1a1il- alu6ie la ;en=a'in Ro1ins A*7T77*7*B- 'ate'atician en)le6 &i autor
al unei lucr5ri intitulate Starea 0ni/ia a re%u1licii literelor- An.r.B
0n en)le6e&te ;reak2ast7'o' G 0nc5%ere ane95 a salonului- 0n care se ia $e=unul
$e $i'inea(5- An.t.B
! Euinee G 'one$5 valor/n$ 2* &ilin)i- An.r.B
7 Willia' Cecil- lor$ ;urlei)# sau ;ur)leO A*2T7*"8B- o' $e stat en)le6- An.r.B
8 4 vor1a $e un vas. An.t.B
" In locul elicei 'o$erne- %i in. 4le va%oare aveau ro(i 'ari- laterale- cu 61aturi-
An.r.B
*T Uoc $e c5r(i- Nn.r.=
** Uria& clin 'itolo)ia 1i1lic5- in^cI. Stiat cu o 2or(5 su%ranatural5. An.r.B
*2 Kra& 0n a%ro%ierea ,on$rei- sta(iune 0n care se a2l5 nu'eroase vile ale
aristocra(iei- An.r.B
*3 Re)iune in$ustriala 0n estul 3n)liei- An.r.B
*+ ,a =ocul $e c5r(i- totalitatea c5r(ilor luate cu o carte 'ai 'are sau cu un atu.
An.r.B
* Kra& 0n su$7estul Cana$ei- i'%ortant %ort la Kceanul 3tlantic. A**.r.B
*! Circ 0n2iin(at la Paris $e un en)le6- P#. 3stleO A*7+27*8*+B. An.r.B
*7 Cuv/ntarea tra$i(ional5 a re)elui la 2estivitatea $escin$erii Parla'entului- An.r.B
** Du'ne6eu s7o a%ere %e re)in5:- %ri'ele cuvinte alo in'ului en)le6- An.r.B
*" Kra& in$ustriad 0n statul Cassac#ussetsJ $u%5 ce a $e1arcat aici- Dickens a
vi6itat ora&ul- %lee/n$ a%oi 0n ora&ul ,owell- alo c5rui 2a1rici I@ ? a vi6itat- 0ntore/n$u7se
a%oi la
M ;oston- An.r.B
2T Kra&e 0n statul Cassac#ussets- %e r/ul Connecticut. An.r.B
2* ,e)i %uritane %ro'ul)ate 0n New <aveu- i'e$iat $u%5 0nte'eierea ora&ului-
An.r.B
22 Kra& *** statul Connecticut. An.r.B
8 Cole)iu $in New <aven- 0n2iin(at 0n anul *7T*. Din *887
2+ Pare $in su$ul insulei Can#attan %e care e a&e6at New Yorkul. An.r.B
2 Persona= al unui ro'an cele1ru al lui ,esa)e. An.r.B I 4roii unei 1ala$e
'e$ievale en)le6e- An.r.B
27 Prin %ionieratI se 0n(ele)e- 0n islona Statelor Unite- e%oca coloni65rii 3'ericii
$e Nor$ $a cr. Tro e'i)ran(ii en)le6i 0n secolele PSII &i PSIII- An.r.B
28 Cele1r5 0nc#isoare A. ,in Statele Unite- An.r.B
2" Sect5 2on$at5 0n sec. 3l PStl7lea- av/n$ nu'ero&i a$e%(i 0n 3n)lia &i 0n Statele
Unite. Do)'ele acestei secte %re$ic5 un 'isticis' e9tre'. An.r.B
3T ;en=a'in West- %ictor a'erican- sta1ilit a%oi 0n 3n)lia- un$e a $evenit
%ictorul o2icial al lui Eeor)e al Il27lea A*7387*82TB. An.r.B
3* Ro'an $e scriitorul en)le6 Kliver Eol$sniit# A*7287*77+B An.t.B
32 Titlul unui %oe' cele1ru al lui Walter Scott. An.r.B
33 Stat 0n nor$7estul Statelor Unite- An.r.B I Cartiere ale s5racilor la ,on$ra- An.r.B
3 0n siste'ul $e '5ri'i 2olosit 0n 3n)lia &i 0n Statele Unite- un %icior G a%ro9.
3T c'. An.r.B
3! Iloratio Ereenou)# A*8T7*82B- scul%tor a'erican- cele1ru 'ai ales %entru
nu'eroasele statui %e care le7a $e$icat lui Eeor)o Was#in)ton- An.r.B
37 Con)resul a'erican e 2or'at $in $ou5 cor%uri le)iuitoare: Ca'era
Re%re6entan(ilor@ i Senatul- An.r.B
38 Teorie i$ealist5 care sus(inea c5 0nsu&irile o'ului %ot 2i recunoscute $u%5
2or'a craniului- An. RB
3" Pre&e$inte 0n acea vre'e era Uo#n TOler A*8+*7*8+B- autor al unor le)i care
li'itau li1ert5(ile co'erciale ale 'arilor 2ir'e $e i'%ort7e9%ort. An.r.B
+T Stat 0n %artea $e r5s5rit7centru a Statelor Unite- An.r.B
+* De la Was#in)ton- Dickens a c5l5torit 'ai 0nt/i s%re su$- la Ric#'on$- a%oi
s%re nor$- la ;alti'ore- $u%5 aceea s%re vest- la Pitts1ur) &i Cincinnati. An.r.B
+2 Kra& 0n statul ZentuckO. An.r.B
Re2erire la 15t5lia $e la >lo$$en >iel$ 0n care e ucis Car'ion- eroul %oe'ului cu
acela&i titlu al lui Wa/ter Scott. An.r.B
+3 >eni'ore Coo%er A*78"7*8*B- autor a nu'eroase ro'ane care $escriu via(a
%ieilor io&ii &i %ri)oana a'ericanilor 0'%otriva lor. An.t.B
8 Tri1 in$ian a&e6at- %e vre'ea c/n$ Dickens a vi6itat 3'erica- la a%us $e r/ul
3rkansas. >iin$ aliat cu a'ericanii 0'%otriva en)le6ilor &i c#iar a unor %o%ula(ii in$iene-
s7a 1ucurat $e con$i(ii 'ai 1une acor$ate $e statul a'erican- An.r.B
++ Cu6ie Ia eroul 1as'ului en)le6 Uack- s%ai'a uria&ilor. An.i.^
+ Ya#oo- $o1itoace cu c#i% $e o'- $ar cu instinctele cele 'ai =osnice- $e care
%o'ene&te scriitorul en)le6 Swilt A*!!77*7+B- 0n C5l5toriile lui Ei$liver. An.t.B
+! Kra& 0n statul Illinois- 0n a%ro%ierea con2luen(ei lui Cississi%%i cu K#io. An.r.B
+7 I'%ortant centru in$ustrial 0n statul Cissouri. An.r.B
+8 In li'1a 2rance65- 8ini'a s2/nt5:. Unele or$ine $e c5lu)5ri(e catolice %ractie5
$evo(iunea 0n 2a(a i'a)inii ini'ii lui Isus. An.r.B
+" Previ6iunea lui Dickens $ove$e&te c/t $e %ro2un$ a 0n(eles scriitorul realitatea
a'erican5. R561oiul civil %e care7* 0ntreve$e va i61ucni 0n *8!*. An.r.B
T Cele1ru cali2 al ;a)$a$ului A7!78T"B- care a%are a$esea 0n *TT* $e no%(i-
An.r.B
* Parti6anii a1olirii sclaviei- An.r.B
2 Districtul 2e$eral Colu'1ia e un 'ic teritoriu $in =urul Was#in)tonului- An.r.B I
Po%ula(ie in$ian5 $in centrul Statelor Unite- An. RB
+ Stat 0n %artea $e su$7eentru a Statelor Unite- An.r.B
3ici- Dickens 2olose&te ter'enii real 2i i$eal 0n sensul acce%tat $e 2iloso2ia
utilitarist5 %entru care $oar 2olosul i'e$iat era real. An.r.B