Un Iactor important al mediului antreprenorial, care reglementeaz si

inIluen|ea- z asupra desIsurrii activit|ii ntreprinderii, este cel

juridic, de aceea ntreprin- ztorul trebuie s cunoasc si aspectele
legale ale afacerii.
n acest capitol sunt prezentate inIorma|iile de baz reIeritoare la
alegerea statu- tului juridic si protec|ia propriet|ii inte-lectuale.
Cunostin|ele ob|inute din pre-zentul capitol vor contribui la
n|elegerea
aspectelor legale ale antreprenoriatului, aici Iiind analizate principalele
acte le- gislative ce reglementeaz activitatea respectiv.
-

-
un jurist.
4.1. Alegerea statutului juridic al afacerii
Una dintre primele decizii pe care trebuie s le ia ntreprinztorul n
mo- mentul lansrii n aIaceri este cea reIeri- toare la alegerea Iormei
organizatorico- juridice a acesteia. Deoarece nu exist o Iorm juridic
bun si alta rea, pentru a lua o decizie corect se va |ine cont de
domeniul de activitate ales, de resurse- le disponibile, precum si de
asteptrile ntreprinztorului de la aIacere. La Iel, ntreprinztorul
trebuie s analizeze si urmtorii Iactori:
- Este pregtit s-si asume respon-
sabilitatea pentru desIsurarea aIa-
Aspectele legale ale inijierii afacerii
- Este capabil s lucreze n echip sau preIer s se bazeze numai pe
propriile puteri?
- n ce domeniu doreste s se lanseze?- Dispune de resurse Iinanciare
suIiciente pentru a se lansa n aIacerea respectiv? - Ce venit planiIic
s ob|in si este gata s-l mpart cu cineva?- Cum va Ii |inut
eviden|a contabil? etc.n Iunc|ie de rspunsuri, ntreprinztorul va
alege statutul juridic care se potri-
veste cel mai bine asteptrilor si posibilit|ilor sale. Potrivit legisla|iei
republicii Moldova, activitatea de antreprenoriat poate fi des-
Isurat n calitate de persoan Iizic ntreprinztor individual sau n
calitate de persoan juridic (Iigura 4.1). Cel mai des ntlnite Iorme
organizatorico-juridice sunt: ntreprinderea individual, societatea cu
rspundere limitat, societatea pe ac- |iuni si cooperativele. n Iigura
4.2 este prezentat cota ntreprinderilor nregistrate dup statutul
organizatorico-juridic.
Figura 4.2. Cota ntreprinderilor nregistrate dup Iorma organizatorico-juridic,
la data 1 ianuarie 2010
Sursa: Camera nregistrrii de Stat, www.cis.gov.md

Una dintre cele mai accesibile Iorme organizatorico-juridice de
desIsurare a activit|ii de antreprenoriat este ntreprinderea individual
(I). Aceasta se explic prin Iaptul c ntreprinderea individualpoate
Ii ntemeiat de o singur persoan
sau de membrii unei Iamilii, cheltuielile suportate de ntreprinztor
pentru nre- gistrarea ntreprinderii sunt reduse, iar modalitatea de
nregistrare este simpl.


cunoaterea aspectelor legale pri- vind proprietatea intelectual,
ilustrarea procesului de objinere a brevetului,
injelegerea necesitjii de creare i inregistrare a mrcii,
identificareadeosebirilordintremo- delul de utilitate i modelul sau desenul
industrial;
cunoaterea obiectelor dreptului de autor i injelegerea importanjei inregis-
trrii acestora,
injelegerea nojiunii de secret comer- cial i identificarea msurilor pentru ap-
rarea acestuia n cadrul ntreprinderii.


ntreprinztori
individuali 44%
Alte
5%
Cooperative 3%
Societ|i pe ac|iuni 3%
Societ|i cu rspundere limitat 45%


ic ntreprinztor ic ntreprinztor
dividual dividual
prindere eprindere
idual () idual ()
|ile necesare pentru a gestiona aIacerea de unul singur?
DesIsurarea activit|ii de DesIsurarea activit|ii de
antreprceenroiriiadte unul singur sau doreste s antreprenoriat
-
o mpart cu alt persoan?
Dispune de cunostin|ele si abilit-
Persoan juridic Persoan juridic

DesIsurarea activit|ii de
antreprenoriat
Societate cu rspun- Societate cu rspun-
i ni
Persoan juridic
Societate cu rspun- dere limitat (SRL)
Societate pe ac|iuni (SA)
Societate n nume colectiv
(SNC)
Cooperativ Cooperativ
de produc|ie (CP) de produc|ie (CP)
Societate n comandit (SC)
Cooperativ de Cooperativ de
ntreprinztori (C) ntreprinztori (C)
dere limitat (SRL) dere limitat (SRL)
Societate pe ac|iun Societate pe ac|iu
(SA) (SA)
Societate n nume colectiv Societate n nume colectiv
(SNC) (SNC)
Societate n comandit (SC) Societate n comandit (SC)

Persoan Iizic ntreprinztor individual

ntreprindere individual ()

76
Cooperativ Figura 4.1. Formele organizatorico-juridice de
de
ba
p
z
ro

duc|ie (CP)

Cooperativ de ntreprinztori (C)
77
Ior- m de desIsurare a activit|ii de ntre- prinztor
n mod individual, n numele si pe riscul propriu.

z
n
e
v v
Aspectele legale ale inijierii afacerii
Pentru nregistrarea de stat a ntreprinderii individuale, la Camera
nregistrrii de Stat se depun urmtoarele acte:
Aspectele legale ale inijierii afacerii
n regim obisnuit, decizia de nregistrare a ntreprinderii se adopt n
termen de 3 zile lucrtoare de la data depunerii documentelor. n caz de
urgen|, nregistrarea poate Ii realizat n 24 sau n 4 ore, taxa de
nregistrare majorndu-se de 2 sau de 4 ori respectiv, n zi de odihn
sau de srbtoare de 2 ori.
Patrimoniul ntreprinderii individuale se Iormeaz pe baza bunurilor
cet|eanului (Iamiliei) si a altor surse neinterzise de legisla|ie.
Denumirea ntreprinderii individuale trebuie s con|in numele
proprietarului, de exemplu, dac ntreprinderea individual este Iondat
de Dan-Constantin Vrlan, atunci denumirea ntreprinderii va fi .I.
Vrlan Dan-Constantin. n cazul n care aceasta coincide cu
denumirea unei ntreprinderi individuale deja nregistrate, se practic
indicarea domeniului de activitate.
ntreprinztorii care sunt dispusi s aleag Iorma organizatorico-
juridic respec- tiv trebuie s |in cont si de limitele acesteia.
Deoarece patrimoniul ntreprinderii individuale este indispensabil de
bunurile personale ale ntreprinztorului, acesta poart rspundere
nelimitat pentru obliga- |iile ntreprinderii cu ntreaga sa avere.
ntreprinderea individual are posibilit|i limitate de dezvoltare si de
ob|inere a creditelor bancare. Nu mai pu|in important este si Iaptul c
nu ntotdeauna proprietarul are aptitudinile si experien|a necesare.
ntreprinderea individual poate avea si probleme de personal, care se
datoreaz nu att statutului juridic, ct mrimii ntreprinderii, deoarece
un proIesionist poate s cear o remunerare mai mare dect
ntreprinderea i poate oIeri, Iiind, totodat, limitat n ceea ce priveste
ascensiunea pe scara ierarhic.
Alegerea Iormei organizatorico-juridice de ntreprindere individual
este reco- mandat n cazul n care veniturile asteptate de ntreprinztor
sunt relativ reduse, la Iel Iiind si gradul de risc.
n agricultur activitatea individual de ntreprinztor se desIsoar sub
Iorm de gospodrie |rneasc (de Iermieri).
reprezint o ntreprindere individual,
bazat pe proprietatea privat asupra terenurilor agricole si asupra altor
bunuri, pe munca per- sonal a membrilor unei Iamilii (membri ai
gospodriei |rnesti), avnd ca scop ob|inerea de produse agricole,
prelucrarea lor primar, comercializarea cu prepon- deren| a propriei
produc|ii agricole.
Caracteristicile de ba: ale gospodriei jrneti.


- - -
cererea de nregistrare, conIorm modelului aprobat de organul
nregistrrii de stat (Iigura 4.3);buletinul de identitate al Iondatorului
sau al reprezentantului acestuia, mpu- ternicit prin procur
autentiIicat;
documentul ce conIirm achitarea taxei de nregistrare.
<Data depunerii>
CeReRe
de nregistrare a ntreprinztorului individual
<Numele, prenumele>
Subsemnatul, <Numele, prenumele>, solicit nregistrarea n calitate de ntreprinztor
individual cu nscrierea n Registrul de stat al ntreprinztorilor individuali, pentru care
fapt comunic urmtoarele date:
1. Numele si prenumele: <Numele, prenumele> 2. Numrul de identiIicare personal:
<IDNP> 3. Domiciliul: <Adresa> 4. Telefon, fax, e-mail: <Datele de contact>
5. Forma juridic de organizare a activit|ii: ntreprinztor individual> 6. obiectul
principal de activitate <Obiectul de activitate>
n sus|inerea cererii prezint urmtoarele documente:
<Lista actelor>
Note:
1) ntreprinztorul individual poart rspundere civil, administrativ sau penal,
conIorm legisla|iei, pentru prezentarea la nregistrare a datelor si documentelor Ialse,
precum si pentru activitate Irauduloas sau Iolosirea calit|ii de ntreprinztor individual
n alte scopuri dect cele de ntreprinztor.
2) n caz de modificare a datelor nscrise n Registrul de stat, ntreprinztorul individual
se oblig s le nregistreze la oIiciul teritorial al Camerei nregistrrii de Stat n termen de
3 zile.
Solicitant <Numele, prenumele> Semntura
Camera nregistrrii de Stat
78
79
Figura 4.3. Model de cerere de nregistrare a ntreprinztorului individual
- -
- - -
are statut juridic de persoan Iizic;supraIa|a terenurilor si mrimea
altor bunuri, inclusiv arendate, ale gospodri- ei |rnesti trebuie s
asigure utilizarea preponderent n cadrul acesteia (mai mult de 50 la
sut anual) a muncii personale a membrilor ei;denumirea complet a
gospodriei |rnesti con|ine cuvintele Gospodrie |rneasc,
numele Iondatorului (conductorului) si sediul gospodriei;
nregistrarea gospodriei de Iermieri este eIectuat la primria
localit|ii n care se aIl lotul de pmnt;membrii gospodriei
|rnesti poart rspundere solidar nelimitat pentru obliga|iile
acesteia cu ntreg patrimoniul lor.
Aspectele legale ale inijierii afacerii

S este o societate comercial
cu perso- nalitate juridic, al crei capital social este divizat n pr|i
sociale conIorm actului de constituire si ale crei obliga|ii sunt
garantate cu patrimoniul societ|ii.
Societatea poate Ii Iondat de una sau de mai multe persoane, numrul
maxim de asocia|i constituind 50 de persoane. Capitalul social minim
necesar pentru nregistrarea societ|ii cu rspundere li- mitat este de
5400 lei.
Pentru nregistrarea de stat a societ|ii cu rspundere limitat, la
Camera nregis- trrii de Stat se depun urmtoarele acte:
- cererea de nregistrare, conIorm modelului aprobat de
organul nregistrrii de stat (Iigura 4.4);
- buletinele de identitate ale fondatorilor sau
reprezentantului acestora, m- puternicit prin procur
autentiIicat n modul stabilit de lege, precum si ale
administratorului persoanei juridice;
- hotrarea de constituire i contractul de constituire sau
statutul, n dou exemplare. Fondatorii ncheie un contract de
constituire, care con|ine pre- vederi reIeritoare la denumirea
societ|ii, obiectul de activitate, cuantumul capitalului social,
modul de constituire si de Iunc|ionare a organelor de con- ducere,
temeiul si modul de reorganizare si lichidare a societ|ii etc. n
cazul n care societatea cu rspundere limitat este Iondat de o
singur persoan, contractul de constituire este substituit cu
statutul societ|ii, con|innd ace- leasi inIorma|ii;
- documentul ce confirm depunerea de ctre fondatori a
aportului n capitalul social al persoanei juridice. La momentul
nregistrrii societ|ii se deschide un cont bancar provizoriu la
care se depune cel pu|in 40 la sut din capitalul social, Iapt
confirmat prin documentele bancare respective, celelalte 60
Iiind trecute pe contul societ|ii nu mai trziu de 6 luni de la data
nregistrrii ei. Asociatul unic vars integral aportul pn la data
nregistrri societ|ii;
- documentul ce confirm achitarea taxei de nregistrare.
n regim obisnuit, nregistrarea societ|ii cu rspundere limitat,
precum si a altor ntreprinderi persoane juridice se realizeaz n
termen de 5 zile lucrtoare de la data depunerii documentelor. n
caz de urgen|, nregistrarea poate Ii realizat n 24 sau n 4 ore,
taxa de nregistrare majorndu-se n acest caz de 2 sau de 4 ori
respectiv, n zi de odihn sau de srbtoare de 2 ori. Pe lng
capitalul social, societatea cu rspundere limitat este obligat s
Iorme- ze un capital de rezerv de cel pu|in 10 din cuantumul
capitalului social. Capitalul de rezerv al societ|ii poate Ii Iolosit
doar pentru acoperirea pierderilor sau pentru majorarea
capitalului social si se Iormeaz prin vrsminte anuale din
beneIiciul societ|ii, n propor|ie de cel pu|in 5 din beneIiciul
net, pn la atingerea mrimii stabilite n actul de constituire. 80
Aspectele legale ale inijierii afacerii
organul suprem de conducere al societ|ii cu rspundere limitat este
adunarea general a asocia|ilor. Societatea cu rspundere limitat poate
crea si un consiliu al societ|ii, Iormat din cel pu|in 3 persoane, dac
aceasta este prevzut n statut sau n contractul de constituire.


<Data depunerii>
CeReRe
de nregistrare a persoanei juridice 'Denumirea complet~
Solicitm nregistrarea persoanei juridice si nscrierea ei n Registrul de stat al
persoanelor juridice, pentru care Iapt comunicm urmtoarele date:
1. Denumirea complet: <Denumirea complet> prescurtat: '<Denumirea prescurtat>
2. Forma juridic de organizare a persoanei juridice: <Forma juridic> 3. Termenul de
activitate a persoanei juridice: 4. Sediul persoanei juridice: <Adresa juridic> 5.
Componen|a nominal a organului de conducere:
Administratorul: < Numele administratorului> 6. Componen|a nominal a organului de
supraveghere: 7. Componen|a nominal a organului de control: 8. Genurile principale de
activitate:
<Lista genurilor de activitate> 9. Capitalul social: <Suma> lei 10. Fondator(i):
<Lista Iondatorilor si cotele de participare> n sus|inerea cererii prezentm urmtoarele
acte:
<Lista actelor> Note:
1) Fondatorul (asociatul) si administratorul poart rspundere civil, administrativ sau
penal, conIorm legisla|iei, pentru prezentarea la nregistrare a datelor si documentelor
Ialse, precum si pentru activitatea Irauduloas a persoanei juridice sau Iolosirea acesteia
n alte scopuri dect cele prevzute de legisla|ie sau actele de constituire.
2) n caz de modiIicare a datelor din actele de constituire si a datelor nscrise n Registrul
de stat, Iondatorul (asociatul) se oblig s le nregistreze la oIiciul teritorial al Camerei
nregistrrii de Stat n termen de 30 de zile.

Asociat orice persoan care po- sed o cot-parte n capitalul social al unei
societ|i.
Gestionarea societ|ii este realizat de administratorul acesteia,
desemnat de adunarea general a asocia|ilor sau de consiliul societ|ii.
n calitate de administra- tor poate Ii numit unul dintre asocia|i sau un
ter|.
Pentru eIectuarea controlului asupra modului de gestionare a societ|ii
si ac|iunilor administratorului, adunarea general a asocia|ilor poate
desemna unul sau mai mul|i cenzori dintre asocia|i sau dintre ter|i.
Dac numrul asocia|ilor depseste 15, nu- mirea cenzorului este
obligatorie. Numrul de cenzori se stabileste prin actul de constituire al
societ|ii. Cenzorul este desemnat pentru o perioad de 3 ani si poate Ii
oricnd revocat.
Principalele avantafe oferite de societatea cu rspundere limitat sunt.
- modalitatea relativ simpl de constituire Iormalit|ile
pentru ntemeiere sunt pu|ine, iar cheltuielile relativ reduse;
- statutul legal bine deIinit n anul 2007 a Iost aprobat
Legea Republicii Moldova privind societjile cu rspundere
limitat, care stabileste modul de constituire, Iunc|ionare,
reorganizare si de lichidare a societ|ii cu rspundere limitat;
- riscurile financiare mai mici;
- conducerea relativ simpl;
- inexisten|a obliga|iei de a Iace publice rapoartele
financiare, acestea prezentn- du-se doar la Inspectoratul Fiscal
de Stat teritorial;
- rspunderea limitat a asocia|ilor asocia|ii nu rspund
pentru obliga|iile societ|ii, suportnd riscul pierderilor ce
rezult din activitatea societ|ii n limitele cotei lor n capitalul
social. De:avantafele societjii cu rspundere limitat constau
n: - obliga|ia constituirii capitalului social, spre deosebire de
ntreprinderea individual;
- posibilitatea apari|iei unor nen|elegeri ntre asocia|i, ce pot conduce
la lichi- darea societ|ii.

este o societate comercial al crei capital
social este divizat n ac|iuni si ale crei obliga|ii sunt garantate cu
patrimoniul societ|ii.
Numrul ac|ionarilor societ|ii pe ac|iuni nu este limitat, iar capitalul
social mi- nim necesar pentru nregistrarea aces-teia constituie 20 mii
lei. Societatea peac|iuni poate Ii nIiin|at de o singur
persoan (Iondator) numai n cazul n care aceasta nu este unicul
fondator al altei societ|i cu un singur ac|ionar.
Formalit|ile de nregistrare a societ|ii pe ac|iuni sunt relativ diIicile si
costisi- toare. Pentru nIiin|area societ|ii pe ac|iuni sunt necesare
ncheierea contractului de societate, organizarea adunrii constitutive si
aprobarea statutului, subscrierea Iondatorilor la ac|iunile plasate (n
cazul constituirii societ|ii de ctre un singur Iondator, toate ac|iunile
vor Ii achizi|ionate de acesta), deschiderea contului bancar
provizoriu pentru pstrarea mijloacelor bnesti ob|inute de la vnzarea
ac|iunilor, nregistrarea de stat a societ|ii pe ac|iuni, nregistrarea
ac|iunilor plasate la Comisia Na|ional a Pie|ei Financiare, transIerul
mijloacelor bnesti pe contul de decontare al societ|ii pe ac|iuni etc.
Ca si n cazul societ|ii cu rspundere limitat, societatea pe ac|iuni
este obligat s dispun de un capital de rezerv de cel pu|in 10 din
mrimea capitalului social. Anual, pn ce capitalul de rezerv nu va
atinge mrimea stabilit de actul de consti- tuire, nu mai pu|in de 5
din beneIiciul net se transIer pe contul respectiv. Aceste mijloace pot
Ii Iolosite doar pentru acoperirea pierderilor societ|ii pe ac|iuni si/sau
pentru majorarea capitalului social al acesteia.
organele de conducere ale societ|ii pe ac|iuni sunt urmtoarele:
adunarea ge- neral a ac|ionarilor, consiliul societ|ii, comitetul de
conducere sau de directori si comisia de cenzori.
organul suprem de conducere al societ|ii este adunarea general a
acjionarilor, care se convoac obligatoriu cel pu|in o dat pe an pentru
adoptarea unor decizii importante privind activitatea societ|ii pe
ac|iuni, de exemplu: aprobarea statutului societ|ii, luarea deciziei
privind modiIicarea capitalului social, aprobarea regulamen- tului
consiliului de conducere, alegerea membrilor consiliului societ|ii,
aprobarea ra- portului comisiei de cenzori, examinarea drilor de seam
financiare anuale, aproba- rea normativelor privind repartizarea
proIitului, reorganizarea si lichidarea societ|ii.
Consiliul societjii reprezint interesele ac|ionarilor si exercit
conducerea ge- neral si controlul asupra activit|ii societ|ii n
perioada dintre adunrile genera- le. Consiliul societ|ii pe ac|iuni este
subordonat adunrii generale a ac|ionarilor si prezint acesteia un
raport anual cu privire la activitatea sa si a societ|ii n general.
Componen|a numeric a consiliului societ|ii pe ac|iuni se stabileste de
adunarea general a ac|ionarilor, dar nu poate Ii mai mic de 3
persoane. n societ|ile cu un numr de ac|ionari mai mic de 50,
atribu|iile consiliului societ|ii sunt exercitate de adunarea general a
ac|ionarilor.
Comitetul de conducere este organul executiv al societ|ii pe ac|iuni,
care asigu- r ndeplinirea hotrrilor adunrii generale a ac|ionarilor, a
deciziilor consiliului societ|ii si este subordonat lor. organul executiv
poate fi colegial (comitetul de conducere) sau unipersonal (directorul
general). n cazul existen|ei concomitente la societatea pe ac|iuni a
ambelor organe executive men|ionate, directorul general ndeplineste
Iunc|ia de conductor al comitetului de conducere.
Comisia de cenzori exercit controlul asupra activit|ii Iinanciar-
economice a so- ciet|ii. Comisia de cenzori se subordoneaz numai
adunrii generale a ac|ionarilor si se alege (numeste) pe un termen de la
2 la 5 ani. Membri ai comisiei de cenzori pot Ii att ac|ionarii societ|ii,
ct si alte persoane, condi|ia impus reIerindu-se la numrul lor impar.
o caracteristic deIinitorie a societ|ilor pe ac|iuni este Iaptul c acestea
au drep- tul de a emite valori imobiliare: ac|iuni si obliga|iuni.
Acjiunea atest dreptul proprietarului acesteia (ac|ionarul) de a
participa la con- ducerea societ|ii, de a primi dividende, precum si o
parte din bunurile societ|ii, n cazul lichidrii acesteia.

Obligajiunea este un titlu financiar de mprumut care atest dreptul
de|intorului de obliga|iuni de a primi de la emitent valoarea ei
nominal si dobnda aIerent n mrimea si n termenele stabilite prin
decizia de emitere a obliga|iunilor.
Valoarea nominal a tuturor obliga|iunilor plasate ale societ|ii nu
trebuie s de- pseasc mrimea capitalului ei social.
Avantafele de ba: ale societjii pe acjiuni sunt.
- durata de via| mai mare n compara|ie cu alte Iorme organizatorico-
juridice, datorit transmiterii libere a propriet|ii prin tranzac|iile de
vnzare-cumprare a ac|iunilor;
- posibilitatea de atragere a resurselor financiare suplimentare prin
emitere de obliga|iuni;
- rspunderea proprietarului n limita valorii ac|iunilor care i apar|in.
De:avantafele societjii pe acjiuni sunt determinate de.
- Iormalit|ile multiple pentru nIiin|are, n compara|ie cu alte Iorme
organi- zatorico-juridice, deoarece, pe lng nregistrarea la Camera
nregistrrii de Stat, este necesar organizarea emisiunii de ac|iuni si
nregistrarea de stat a acestora la Comisia Na|ional a Pie|ei Financiare;
- cheltuielile mai mari pentru nregistrare (tabelul 4.1);
- plaIonul legal al capitalului social mai ridicat minim 20000 lei, spre
deo- sebire de societatea cu rspundere limitat minim 5400 lei;
- obligativitatea de a dezvlui public inIorma|ia, prin publicarea n
mijloacele de inIormare n mas a rapoartelor Iinanciare (bilan|ul
contabil si raportul privind rezultatele Iinanciare), n cazul n care:
- capitalul social are o valoare de cel pu|in 500000 lei si
numrul de ac|ionari este mai mare de 50, mpreun cu ac|ionarii
reprezenta|i de de|intorul no- minal;
- valorile mobiliare ale societ|ii se coteaz pe pia|a
bursier;
- este banc comercial, companie de asigurri, Iond de
investi|ii, Iond nestatal de pensii, societate pe ac|iuni n proces de
privatizare sau societate pe ac|iuni care a plasat public valori
mobiliare n perioada de circula|ie a acestora;
- societatea pe ac|iuni este caliIicat ca entitate de interes
public. 4.1.4. Societatea n nume colectiv Societatea n
nume colectiv (SNC) reprezint o societate comercial creat
prin ncheierea unui contract ntre persoane Iizice sau ntre
persoane Iizice si juridice n scopul desIsurrii n comun a
activit|ii de antreprenoriat. Numrul asocia|ilor societ|ii n
nume colectiv nu poate Ii mai mic de 2 si mai mare de 20
(persoane fizice sau juridice). Denumirea societ|ii n nume
colectiv trebuie s includ sintagma n limba de stat societate n
nume colectiv sau abrevierea SNC, urmat de numele sau
denumi- rea asocia|ilor. Denumirea societ|ii trebuie s con|in
numele sau denumirea tuturor asocia|ilor, ori numele sau
denumirea a cel pu|in unuia dintre asocia|i si sintagma n limba
de stat si compania sau abrevierea si Co. 84
Asocia|ii societ|ii n nume colectiv poart rspundere pentru
obliga|iile aces- teia att prin cotele de participare, ct si prin toat
averea lor personal n mod solidar, adic colectiv si Iiecare asociat n
parte. n cazul reorganizrii societ|ii n nume colectiv n societate pe
ac|iuni, n societate cu rspundere limitat sau n cooperativ, asocia|ii
continu, pentru un termen de 3 ani, s rspund solidar si nelimitat
pentru obliga|iile asumate pn la reorganizare.
Avantajele alegerii formei de organi- zare societate n nume colectiv
sunt:
- Iormalit|ile pu|ine pentru constituirea societ|ii; - cheltuielile reduse
pentru nregistrare; - lipsa unei prevederi legale privind mrimea
minim a capitalului social.n acelasi timp, Iorma dat nu este
recomandat nceptorilor, deoarece este ne-
cesar ncrederea deplin ntre parteneri, ca urmare a Iaptului c Iiecare
partener este responsabil pentru datoriile societ|ii, chiar dac acestea
sunt cauzate de alt partener.

se constituie n urma ncheierii unui
contract de asociere a dou sau mai multe persoane Iizice si juridice n
scopul desIsurrii n comun a activit|ii de antreprenoriat sub aceeasi
Iirm.
Societatea n comandit are n componen|a sa cel pu|in un comanditat
si un co- manditar. Comandita|ii, sau asocia|ii cu cota deplin de
participare, poart rspunde- re nelimitat si solidar pentru obliga|iile
societ|ii. Asocia|ii numi|i comanditari sunt membrii-Iinan|atori ai
societ|ii n comandit, care rspund pentru obliga|iile asocia|iei numai
n limita cotei de participare, neavnd dreptul s participe la condu-
cerea si administrarea societ|ii si s conteste hotrrile comandita|ilor
n ce priveste dirijarea activit|ii societ|ii.
n momentul nregistrrii societ|ii n comandit, comanditarul este
obligat s verse cel pu|in 60 din participa|iunea la care s-a obligat,
urmnd ca diIeren|a s Iie vrsat n termenul stabilit n actul de
constituire. Depunerea aportului se conIirm prin certiIicatul de
participare eliberat de societate.
Ca si n cazul societ|ii n nume colectiv, denumirea societ|ii n
comandit tre- buie s includ sintagma n limba de stat societate n
comandit sau abrevierea SC, urmat de numele sau denumirea
asocia|ilor. Dac nu sunt incluse numele sau denumirea tuturor
asocia|ilor, denumirea societ|ii trebuie s cuprind numele sau
denumirea a cel pu|in unuia dintre asocia|i si sintagma n limba de stat
si compania sau abrevierea si Co.
n cazul reorganizrii societ|ii n comandit n societate pe ac|iuni, n
societate cu rspundere limitat sau n cooperativ, comandita|ii
continu, pentru un termen
de 3 ani, s rspund solidar si nelimitat pentru obliga|iile nscute pn
la reorgani- zare. n ceea ce priveste comanditatul, acesta nu este
absolvit de rspundere nici n cazul n care nstrineaz, pn la
expirarea termenului de 3 ani, dreptul de partici- pa|iune la capitalul
social.
n republica Moldova, numrul ntreprinztorilor care aleg statutul
juridic respectiv este redus, cauzele Iiind urmtoarele: comanditatul
rspunde nelimitat si solidar pentru obliga|iile societ|ii, iar
comanditarul, cu toate c aloc resurse Iinanciare, nu poate participa la
conducerea si administrarea societ|ii.

este o ntreprindere Iondat de 5 sau de mai
multe persoane Iizice care au atins vrsta de 16 ani, asociate benevol n
calitate de membri n scopul desIsurrii n comun a activit|ii de
produc|ie si a altei activit|i economi- ce, bazate preponderent pe
munca personal a membrilor ei si pe cooperarea cotelor de participare
la capitalul acesteia.
Cooperativa de produc|ie este persoan juridic si activeaz n baza
statutului. Procedurile de nregistrare de stat a acesteia sunt similare
celor pentru societ|ile comerciale, actele necesare Iiind prezentate la
Camera nregistrrii de Stat.
Ca si n cazul societ|ii cu rspundere limitat si societ|ii pe ac|iuni, pe
lng ca- pitalul social (a crui mrime minim nu este speciIicat n
lege) cooperativa de pro- duc|ie este obligat s Iormeze si un capital
de rezerv. Mrimea minim a acestuia este stabilit n statut si
constituie cel pu|in 10 din capitalul social al cooperativei. Capitalul
de rezerv se Iormeaz prin deIalcri anuale din proIitul net al
cooperativei si este destinat acoperirii pierderilor de bilan| ale acesteia.
Prin deIalcri anuale din proIitul net al cooperativei se constituie si
Iondul de dezvoltare, avnd drept scop dezvoltarea activit|ii de
produc|ie a cooperativei. Mrimea acestui Iond este stabi- lit de
cooperatori la adunarea general.
organul suprem de conducere al cooperativei de produc|ie este
adunarea general a membrilor, care alege consiliul de administrare,
presedintele cooperativei si comi- sia de revizie a cooperativei sau
revizorul.
o variant a cooperativelor de produc|ie n mediul rural sunt
, care se caracterizeaz prin Iaptul
c cel pu|in 50 din volumul anual de vnzri constituie produc|ia
agricol ob|inut de cooperativ, inclusiv produsele ob|i- nute n urma
prelucrrii primare a acesteia.
Membrii cooperativei agricole de produc|ie transmit cooperativei pe un
termen de cel pu|in un an terenurile agricole care le apar|in cu titlu de
proprietate.
Cooperativa agricol de produc|ie are dreptul s cumpere terenuri cu
destina|ie agricol de la al|i proprietari, inclusiv de la membrii
cooperativei, care devin propri- etate comun a membrilor cooperativei.
Avantafele de ba: ale cooperativei sunt.
- unitatea intereselor de munc, contribu|ia economic si ajutorul
reciproc al membrilor cooperativei;
- rspunderea cooperatorilor pentru obliga|iile cooperativei de
produc|ie n li- mitele cotelor pe care le de|in n patrimoniul
cooperativei (cu excep|ia cazu- lui n care valoarea cotei este
insuIicient, cooperatorii purtnd rspundere suplimentar cu averea
personal).
Dezavantajele cooperativei constau n:
- pot aprea discu|ii interminabile si Ir rezultat datorate modului
democratic de luare a deciziilor;
- pot aprea nen|elegeri ntre cooperatori reIeritor la contribu|ia
Iiecruia si distribuirea veniturilor, care pot conduce la lichidarea
cooperativei.

este o organiza|ie comercial
care poate Ii Iondat de 5 sau de mai multe persoane Iizice si/sau
juridice n scopul desIsurrii n comun a activit|ii de ntreprinztor.
Scopul cooperativei de ntreprinztor este de a contribui la ob|inerea
proIitului de ctre membrii si. n Iunc|ie de genul de activitate se
disting cooperative de prelucrare, cooperative de prestri servicii,
inclusiv agricole si de consultan|, coo- perative de economii si
mprumut etc.
Printre trsturile speciIice care deosebesc cooperativa de
ntreprinztori de cea de produc|ie enumerm:
- actele de constituire ale cooperativei sunt contractul de constituire si
statutul; - cooperativa este obligat s livreze (presteze) cel pu|in 50 la
sut din volumul total al produc|iei (serviciilor) proprii membrilor si
si/sau s procure (s be- neIicieze) de la membrii si cel pu|in 50 la sut
din volumul total al produc|iei
procurate (serviciilor primite) de ctre cooperativ; - pe lng
membrii cooperativei, care de|in cote ordinare si au drept de vot,
exist si membri-asocia|i ai cooperativei, care de|in doar cote
preIeren|iale, care le oIer dreptul exclusiv la dividende si dreptul
preIeren|ial la patrimo- niul liber de datorii n cazul lichidrii
cooperativei, Ir a acorda de|intorilor acestora dreptul de vot.
Cooperativa, ca Iorm organizatorico-juridic a activit|ii de
antreprenoriat, este preIerat de persoanele care dispun de anumite
caliIicri pentru a desIsura activi- tatea n comun.

Pentru a reusi pe pia| si a Ii competitiv, ntreprinderea trebuie s
introduc ino- va|ii, s lanseze noi produse si modele industriale, s
aplice noi tehnologii sau s le mbunt|easc pe cele existente, crend
noi mrci comerciale. Deoarece rezultatele activit|ii de cercetare-
dezvoltare constituie un bun al ntreprinderii, care a necesitat investi|ii,
precum si pentru stimularea crerii de noi bunuri, este important si
necesar ca drepturile de proprietate intelectual (DPI) ale
ntreprinztorilor s Iie protejate.
administrarea pe principii democratice a activit|ii; lipsa unei
prevederi legale privind mrimea minim a capitalului social al
cooperativei;
Drepturile de proprietate intelectual se reIer la:
- obiectele de proprietate industrial, care cuprind
inven|ii, modele de utilitate, soiuri de plante, topograIii ale
circuitelor integrate, denumiri de origine ale produselor, mrci de
produse si mrci de servicii, desene si modele industriale. Aceste
drepturi pot Ii protejate numai dup nregistrarea de stat la
AGEPI;
- obiectele dreptului de autor i ale drepturilor conexe.
Dreptul de au- tor se extinde asupra operelor li- terare, artistice,
stiin|iIice etc., in- clusiv programe pentru calculator, baze de
date, website-uri, si apare odat cu crearea operei;
- secretul comercial (know-how) etc. Cu toate c mul|i
ntreprinztori asociaz proprietatea intelectual cu ntre-
prinderile mari sau cu centrele stiin|iIice de cercetare, orice
aIacere, indiIerent de mrime, utilizeaz si/sau creeaz obiecte
ale propriet|ii intelectuale. ntreprinz- torul care de|ine
inIorma|ii reIeritoare la procesele de produc|ie sau alte aspecte
ale activit|ii conIiden|iale pe care nu doreste s le dezvluie
publicului larg, care are o marc comercial ce permite
diIeren|ierea produselor sale de cele ale concuren- |ilor sau care
lanseaz produse noi trebuie s aplice eIicient sistemul
propriet|ii intelectuale. ConIorm datelor AGEPI, numrul
obiectelor propriet|ii intelectuale nregistrate si protejate este n
crestere. AstIel, pn la 1 ianuarie 2009 n republica Moldova au
Iost nregistrate 17256 de mrci comerciale, 3393 de brevete de
inven|ii etc. -
(AGEPI) institu|ie public ce organizeaz si eIectueaz protec|ia juridic
a propriet|ii intelec- tuale pe teritoriul republicii Moldova.
n activitatea antreprenorial este important nu numai protec|ia
drepturilor intelec- tuale proprii, ci si respectarea drepturilor de
proprietate intelectual ale altor aIaceri. AstIel, nainte de a lansa un
produs, o marc comercial sau un model industrial, este necesar a
verifica dac acestea nu au Iost deja nregistrate de alte persoane. n caz
con-
trar exist probabilitatea ca ntreprinderea s Iie tras la rspundere
pentru nclca- rea dreptului asupra propriet|ii intelectu- ale (vezi boxa
4.1).
InIorma|ii oIiciale despre obiectele de proprietate industrial
nregistrate pe teritoriul republicii Moldova pot Ii g- site n revista
AGEPI Buletinul oIicial de Proprietate Industrial (BoPI) sau n
registrul electronic al titlurilor obiecte- lor de proprietate intelectual,
accesnd adresa http://www.db.agepi.md. Docu- mentndu-se,
ntreprinderea va putea evita nvinuirile privind nclcarea drep- tului
asupra propriet|ii intelectuale si, n acelasi timp, va putea veriIica dac
nu sunt lezate drepturile ei.
Un alt aspect important cu privire la respectarea drepturilor de
proprietate inte- lectual se reIer la contraIacere si piraterie.
ntreprinderile mici si mijlocii sunt, de regul, cele mai aIectate de
acest fenomen, deoarece dispun de resurse (de timp, Iinanciare si
umane) limitate pentru a-i urmri pe IalsiIicatori. Combaterea contra-
Iacerii si pirateriei este nu doar o problem intern a ntreprinderii, ci si
una statal, avnd drept consecin| reducerea ncasrilor la buget, prin
netransferarea taxelor si impozitelor aIerente.

Fiind considerat motorul progresului tehnic si un Iactor de sus|inere si
accelera- re a dezvoltrii economice, constituie o rezolvare
sau o realizare ntr-un do- meniu tehnic care prezint noutate si progres
Ia| de stadiul cunoscut pn atunci.
Protejarea inven|iilor se realizeaz prin brevete de inven|ii. ConIorm
legisla|iei din republica Moldova, - se elibereaz
de AGEPI, pentru un produs si/sau un procedeu. De exemplu,
instala|ie pentru acumularea si epurarea biogazului sau Iiltru
pentru puriIicareaapei se reIer la inven|ia unui produs,iar
propunerea unui nou procedeu deepurare a biogazului se reIer la
procedeu. La fel, obiect al unei inven|ii poate Ii concomitent att
produsul, ct si procedeul, de exemplu, procedeu si linie de pro-
ducere a Iinii de calcar.
Pentru a Ii brevetabil, inven|ia trebuie s corespund urmtoarelor
condi|ii: - s fie nou, necuprins n stadiul tehnicii, necunoscut la
momentul nre-
gistrrii;
Aspectele legale ale inijierii afacerii
- s fie aplicabil industrial, adic s poat Ii utilizat practic; - s
implice o activitate inventiv se presupune c, pentru un specialist din
domeniu, inven|ia nu rezult n mod evident din cunostin|ele cuprinse
n sta-
diul tehnic; - s nu repre:inte descoperiri, teorii stiin|iIice si metode
matematice; crea|ii
estetice; planuri, principii si metode de executare a activit|ilor
intelectuale, n materie de jocuri sau programe de calculator; prezentri
de inIorma|ii.
Condamnare pentru Microsoft
Un tribunal din Texas a condamnat MicrosoIt la plata unei amenzi de 290 de
milioane de dolari si la interdic|ia de a vinde Word n SUA, pentru vio- lare de
brevet.
MicrosoIt a Iost dat n judecat, n 2007, de o mic ntreprindere canadia- n, care
n 1998 a nregistrat un brevet privind limbajul XML. Gigantul ame- rican a
integrat tehnologia acoperit de acest brevet n Word, pe care l comerci- aliza din
1983.
Sursa: www.fabricadebani.ro (citat 14.08.2009)

Respingerea cererii
Depunerea cererii de brevet la AGEPI

Examinarea cererii
(formal/preliminar)

Publicarea cererii n BOPI

Acceptarea cererii

Examinarea n fond a cererii


Respingerea cererii
Publicarea Hotrrii privind brevetul n
BOPI

Acordarea brevetului
Justificat
Opunerea public
(depunerea contestrilor)

Respingerea
Eliberarea brevetului si publicarea n BOPI a men|iunii privind eliberarea
brevetului
- -
-
Figura 4.5. Procedura de eliberare a brevetului Procedura de eliberare a
brevetului de inven|ii ncepe cu depunerea cererii de
brevet la AGEPI si include mai multe etape (vezi Iigura 4.5). Dac se
constat c
cererea de brevet si inven|ia care Iace obiectul acesteia satisIac
cerin|ele legale, AGEPI ia hotrrea de acordare a brevetului, care este
publicat n BoPI. n termen de 6 luni de la data publicrii hotrrii
privind acordarea brevetului, orice persoan se poate opune, prin
depunerea unei cereri la AGEPI, opozi|ia (contestarea) Iiind examinat
n termen de 3 luni. n cazul n care aceasta este respins, AGEPI eli-
bereaz brevetul, cu condi|ia pl|ii taxelor stabilite, si public n BoPI
men|iunea privind eliberarea brevetului. Brevetele eliberate se nscriu
n registrul na|ional de brevete de inven|ii. De regul, durata de la
momentul depunerii cererii pn la primirea brevetului este de cel pu|in
18 luni.
Inven|iile care au Iost create de salariat n virtutea Iunc|iilor sale apar|in
ntre- prinderii, inventatorul beneIiciind de o remunerare suplimentar
stabilit prin con- tract. n cazul unui contract de cercetare ncheiat
ntre dou sau mai multe unit|i, inven|iile apar|in unit|ii care a
comandat cercetarea, n lipsa unei clauze contrare.
Drepturile titularului brevetului de inven|ii sunt protejate pe teritoriul
republicii Moldova pe parcursul a 20 de ani, ncepnd cu data de
depunere a cererii de brevet, si timp de 6 ani n cazul inven|iilor de
scurt durat.
Desi procesul de brevetare a inven|iei necesit anumite cheltuieli de
timp si bani, ntreprinztorul trebuie s Iie constient de Iaptul c
inven|ia poate Ii protejat numai dac este nregistrat. BeneIiciile
oIerite de brevetarea inven|iei, precum si posibile- le riscuri legate de
nebrevetarea acesteia sunt prezentate n tabelul 4.3.
Dreptul la brevet poate Ii transmis total sau par|ial prin:
Aspectele legale ale inijierii afacerii
- licenj titularul brevetului transmite drepturile de exploatare a
inven|iei, rezervndu-si dreptul de proprietate asupra acesteia. n cazul
n care licen|a se acord unei singure persoane, aceasta este exclusiv.
Licen|ele acordate mai multor ntreprinderi sunt neexclusive sau par|ial
exclusive;
- succesiune legal sau testament.
Pentru a intra n vigoare, contractul de cesiune sau de licen| se
nregistreaz la AGEPI, iar inIorma|ia privind transmiterea dreptului la
brevet se public n BoPI.
n unele cazuri, prin decizia instan|ei judectoresti, poate Ii acordat
licenja obli- gatorie, dac persoana interesat s-a strduit s ob|in
autorizarea de la titularul de brevet n condi|iile si n modalit|ile
comerciale rezonabile si, cu toate eIorturile sale, nu a reusit s Iac
acest lucru ntr-un termen rezonabil
10
. Procedura de acorda- re a
licen|ei obligatorii si condi|iile de aplicare sunt reglementate prin Legea
privind protecjia invenjiilor.
cesiune titularul brevetului (cedent) transmite (vinde) ctre o
persoan sau o ntreprindere (cesionar) dreptul de proprietate asupra
inven|iei protejate de brevet;
Necesitatea brevetrii inven{iei
Tabelul 4.3
BeneficiiIe brevetrii RiscuriIe nebrevetrii
- dreptul exclusiv privind utilizarea inven|iei pe toat durata perioadei de
protejare;
- ob|inerea unei pozi|ii sigure pe pia| datorit exclusivit|ii producerii;
- interzicerea fabricrii sau utilizrii inven|iei respective de ctre alte
ntreprinderi, fr acordul titularului brevetului;
- posibilitatea de a ncasa pl|i suplimentare n urma comercializrii inven|iei
sau oferirii licen|ei pentru utilizarea acesteia;
- o alt persoan/ntreprindere poate s breveteze inven|ia;
- concuren|ii pot prelua inven|ia i realiza produsul ob|inut n
urma in- ven|iei fr consim|imntul autorului i achitarea
taxelor pentru aplicarea acesteia;
- imposibilitatea comercializrii inven- |iei sau oferirea licen|ei.
- posibilitatea de a ini|ia ac|iuni n instan|a de judecat n cazul nclcrii
dreptului privind utilizarea inven|iei, n scopul recuperrii pier- derilor, inclusiv
a ctigului nerealizat etc.
Legea privind protec|ia inven|iilor nr. 50-XVI din 7 martie 2008, art. 28 alin. (2).
Aspectele legale ale inijierii afacerii
4.2.2. Marca
Marca este orice semn susceptibil de reprezentare graIic, care
serveste la deo- sebirea produselor si/sau serviciilor unui comerciant
(sau ale unui grup de comerci- an|i) de cele ale altora.
Marca poate Ii constituit din cuvinte (inclusiv nume de persoane),
litere, ciIre, desene, combina|ii de culori, elemente Iigurative, Iorme
tridimensionale, n special forma produsului sau a ambalajului acestuia,
precum si orice combina|ii ale acestor semne (Iigura 4.6).
Aspectele legale ale inijierii afacerii
soan interesat poate Iace o opozi|ie la inten|ia de a nregistra marca.
n urma exa- minrii opozi|iei, precum si a ndeplinirii condi|iilor de
protec|ie a mrcii, se adopt decizia privind nregistrarea mrcii. Datele
privind nregistrarea mrcii se nscriu n registrul na|ional al mrcilor si
se public n BoPI, iar titularului i se elibereaz certiIicatul de
nregistrare a mrcii.
Spre deosebire de brevetul de inven|ii, marca se nregistreaz pentru o
perioad nelimitat, ini|ial pe un termen de 10 ani, ncepnd cu data de
depozit. La cererea titularului mrcii sau a oricrei persoane
mputernicite de acesta, termenul poate Ii rennoit pentru perioade
consecutive de 10 ani ori de cte ori este necesar, cu condi|ia achitrii
taxei stabilite. Neachitarea taxei atrage decderea titularului din
drepturi.

BeneficiiIe nregistrrii mrcii
1. - ob|inerea dreptului exclusiv asupra mrcii i utilizrii acesteia pe un anumit teritoriu;
2. - interdic|ia pentru alte persoane de a utiliza marca n activitatea lor comercial, fr consim|mntul titularului;
3. - ob|inerea de venituri suplimentare prin comercializarea mrcii sau ncheierea con- tractului de licen|;
4. - posibilitatea de a ini|ia ac|iuni n instan|a judectoreasc n cazul nclcrii drep- turilor asupra mrcii i de a ob|ine despgubiri
pentru venitul ratat i cheltuielile suportate;
5. - interzicerea importului produselor sub aceast marc;
6. - posibilitatea ulterioar de nregistrare interna|ional a mrcii;
7. - folosirea marcajului sau a unui text care indic faptul c marca este protejat n Republica Moldova.
Marca poate Ii nregistrat n orice culoare sau combina|ie de culori,
inclu-siv n alb-negru. Marca nregistrat nalb-negru poate Ii
Iolosit n orice cu-loare sau combina|ie de culori. Semnulsolicitat
n calitate de marc color se nregistreaz si se protejeaz numai n
gama de culori prevzut de nregistrare.
Marca poate fi: - apar|ine unei singure persoane Iizice
sau juridice; - este destinat pentru a deosebi produsele
Iabricate si comerciali-
zate ori serviciile prestate de membrii unei uniuni sau asocia|ii
economice de
cele apar|innd altor persoane Iizice sau juridice; - de conformitate
(de certiIicare) este aplicat sau emis pe baza regulilor
unui sistem de certiIicare, indicnd cu un grad suIicient de ncredere c
produ- sul, procesul sau serviciul n cauz este conIorm cu un standard
sau cu un alt act normativ specific;
- notorie este aplicat produselor sau serviciilor n cadrul unui
segment rele- vant de public, inclusiv ca urmare a promovrii ei n
republica Moldova, la data depunerii cererii de nregistrare sau la data
invocat n cerere.
Procedura de nregistrare a mrcii ncepe cu depunerea cererii de
nregistrare. Dup ce a Iost examinat respectarea condi|iilor de
depunere a cererii de nregistra- re, aceasta se public n BoPI. n
termen de 3 luni de la data publicrii, orice per-
o caracteristic esen|ial a mrcii este Iaptul c aceasta reprezint un
activ ne- material, care genereaz venituri, iar valoarea acesteia, n
cazul unor ntreprinderi, poate Ii chiar mai mare n raport cu activele
materiale. De exemplu, conIorm topului BrandZ 100, marca Google
este estimat ca cea mai valoroas din lume, depsind cifra de 100 mld.
dolari, pe cnd valoarea activelor, conform datelor prestigioasei reviste
americane Forbes, constituie 31,77 mld. dolari.
11
Alte mrci comerciale
valo- roase din clasament sunt MicrosoIt, Coca-Cola, IBM si
McDonalds (tabelul 4.5).
Drepturile asupra mrcii pot Ii transmise integral sau par|ial prin
cesiune, licen| sau succesiune. Cesiunea reprezint o n|elegere
privind transmiterea drepturilor sale asupra mrcii de ctre titularul
mrcii (cedent) unei alte persoane (cesionar). Marca poate Ii cesionat
independent de transIerul ntreprinderii, pentru toate sau pentru o parte
dintre produsele si/sau serviciile pentru care este nregistrat. Trans-
Ierul ntreprinderii n totalitate implic cesiunea mrcii.

Marca nregis

n cazul titularul mrcii nregistrate (licen|iar)
transmite dreptul de utilizare a acesteia oricrei alte persoane
(licen|iat), rezervndu-si dreptul de proprietate asupra mrcii. Marca
poate Iace obiectul licen|elor pentru toate sau pentru o parte dintre
produsele si/sau serviciile pentru care este nregistrat. Con- tractul de
licen| include clauza potrivit creia produsele licen|iatului, dup
calitatea lor, nu pot Ii inIerioare celor ale licen|iarului, licen|iarul
exercitnd controlul asupra ndeplinirii acestei clauze. De asemenea
licen|iarul poate solicita licen|iatului anu- mite pl|i.
Marca poate Iace si obiectul unui gaj, al altor drepturi reale, precum si
al unei executri silite.
Contractul de cesiune, de licen| sau de gaj se nregistreaz la AGEPI,
iar inIor- ma|ia privind transmiterea dreptului asupra mrcii se public
n BoPI.
Tabelul 4.5
Cinci cele mai vaIoroase mrci comerciaIe interna{ionaIe n 2009
Sursa: Brandy Top 100 most valuable global brands 2009, MillwardBrown
Optimor, p. 17 http://www.brandz.com/upload/brandz-report-2009-complete-
report (1).pdf.
4.2.3. Modelul de utilitate
n calitate de model de utilitate poa- te Ii nregistrat o executare
constructiv a mijloacelor de producere si a obiectelor de consum sau a
pr|ilor integrante ale acestora.
Ca si n cazul brevetului, modelul de utilitate este nregistrat la AGEPI
dac prezint o solu|ie nou si aplicabil industrial, iar titularul
modelului de utilitate beneIiciaz de aceleasi drepturi ca si titularul
brevetului.
n acelasi timp, exist o serie de deosebiri ntre brevetul de inven|ii si
modelul de utilitate:
- cerin|ele de nregistrare nu sunt att de stricte n compara|ie cu cele
naintate pentru ob|inerea brevetului;
Aspectele legale ale inijierii afacerii
- perioada de protec|ie este mai redus. CertiIicatul de nregistrare se
acord pentru o perioad de 5 ani de la data constituirii depozitului
na|ional regle- mentar la AGEPI. Valabilitatea certiIicatului poate Ii
prelungit, la cererea ti- tularului, pentru o perioad de nc 5 ani;
- procedura de nregistrare este mai simpl; - cheltuielile pentru
nregistrare sunt mai mici.n practic, modelele de utilitate sunt
Iolosite n cazul unor inven|ii mai pu|in
complicate din punct de vedere tehnic sau n cazul unor inven|ii cu o
durat comer- cial mai redus.
4.2.4. Modelul sau desenul industrial
Prin desen sau model industrial sen|elege aspectul exterior al unui
produssau al unei pr|i a lui, rezultat, n special,din caracteristicile
liniilor, contururilor,culorilor, Iormei, texturii si/sau ale ma-
terialelor si/sau ale ornamenta|iei produsului n sine.
n republica Moldova sunt protejate prin lege:
- desenele sau modelele industriale nregistrate pe baza
cererii de nregistrare depuse la AGEPI. Perioada maxim de
protec|ie este de 25 de ani (ini|ial 5 ani, ncepnd cu data de
depozit, apoi poate Ii rennoit pentru mai multe perioade de cte
5 ani);
- desenele sau modelele industriale internajionale
nregistrate conIorm Aranja- mentului de la haga privind
nregistrarea interna|ional a desenelor si mode- lelor industriale,
adoptat la 6 noiembrie 1925, pe o durat similar nregistrrii
na|ionale;
- desenele sau modelele industriale nenregistrate, pe
parcursul unei perioade de 3 ani de la data la care au Iost Icute
publice pentru prima oar n republica Moldova, Ir depunerea
cererii de nregistrare. Deosebirea dintre desen si model
industrial const n numrul de dimensiuni, astIel cele
bidimensionale (desene de etichete, aIise, |esturi etc.) sunt
considerate desene, iar cele tridimensionale (cutii, mobilier,
ncl|minte, jucrii, articole de me- naj etc.) modele
industriale. Pentru a beneIicia de protec|ie, desenele sau
modelele industriale trebuie:
- s Iie noi, adic niciun desen sau model industrial identic
s nu Ii Iost publicat, utilizat, comercializat sau dezvluit
public;
- s poarte un caracter individual, adic impresia global
pe care o produce asu- pra utilizatorului avizat s Iie diIerit de
impresia produs de orice alt desen sau model industrial Icut
public. Titularul poate aplica pe produs un marcaj de avertizare
constnd din litera D, n- scris ntr-un cerc, nso|it de numele
su ori de numrul certiIicatului de nregistrare. Drepturile
aferente desenului sau modelului industrial pot fi transmise
integral sau par|ial prin cesiune, contract de licen| si
succesiune, iar datele despre transmi- terea drepturilor se public
n BoPI.
Marca comercial
Valoarea mrcii,
mld.
Model de utilitate o Iorm nou dat unui produs cunoscut, prin care acesta
dobndeste o calitate tehnic nou.
Desen sau model industrial o Iorm nou dat unui produs industrial n scopul
individualizrii estetice.
Dreptul de autor include:
- drepturile patrimoniale legate de utilizarea si diIuzarea operei; - drepturile
morale (personale) ce se reIer la recunoasterea paternit|ii, numelui autorului,
integrit|ii operei etc. Drepturile morale nu pot Ii nstr- inate si rmn valabile n
cazul cedrii drepturilor patrimoniale.
- hr|ile, planurile, schi|ele si ope- rele plastice reIeritoare
la geogra- Iie, topograIie, arhitectur si alte stiin|e;
- traducerile, adaptrile si orice alte prelucrri ale operelor
literare, de art, stiin|iIice, aranjamentele operelor muzicale,
precum si en- ciclopediile, antologiile, culegeri- le, bazele de date
etc.
- alte opere (planuri de afaceri, documente de audit,
propuneri de eficienti- zare etc.). Nu constituie obiecte ale
dreptului de autor:
- documentele oIiciale (legile, hotrrile judectoresti, alte
documente), precum si traducerea lor oIicial;
- simbolurile si semnele statului;
- expresiile folclorice;
- nout|ile zilei si Iaptele cu caracter de simpl inIorma|ie.
Creatorul sau titularul dreptului de autor poate permite sau
interzice:
- reproducerea operei sub diIerite Iorme, cum ar Ii
publica|iile tiprite sau nre- gistrrile audio;
- nregistrarea operei, de exemplu sub Iorm de CD sau
DVD;
- diIuzarea exemplarelor operei, inclusiv prin
comercializare, nchiriere si prin alte modalit|i;
- demonstrarea public a operei;
- interpretarea public a operei, cum ar Ii piesele de teatru
sau concertele;
- traducerea operei n alt limb sau adaptarea
acesteia.Desi dreptul de autor apare odat cu crearea operei,
nregistrarea acestuia la AGEPI oIer autorului o serie de
beneIicii, printre care:- posibilitatea valoriIicrii comerciale a
operei; - n caz de litigiu, recunoasterea nregistrrii de ctre
instan|a judectoreasc drept prezum|ie a paternit|ii, dac nu se
va dovedi altIel;- posibilitatea inIormrii publicului despre
drepturile sale, prin imprimarea pe fiecare exemplar al operei a
simbolului ocrotirii dreptului de autor: , a nu- melui (denumirii)
titularului drepturilor exclusive de autor si a anului primei
publicri a operei;- protejarea drepturilor de autor att pe
teritoriul republicii Moldova, ct si pe plan interna|ional. n
ceea ce priveste termenul de valabilitate, dreptul de autor se
conIer pe ntrea- ga perioad a vie|ii autorului plus 70 de ani
dup deces, n cazul operei audiovizuale pe 50 de ani, iar al
operei de art decorativ si aplicat timp de 25 de ani de la data
apari|iei legale a operelor sau de la data crerii, dac nu a Iost
publicat. Autorul operei poate s transmit drepturile
patrimoniale n baza contractului de autor privind transmiterea
Dreptul de autor
Dreptul de autor reprezint o Iorm de protec|ie a operelor de crea|ie
intelec- tual n domeniul literaturii, artei si stiin|ei. Autorul operei
(lucrrii) beneIiciaz de protec|ie patrimonial si moral odat cu
crearea acesteia, indiIerent de Iaptul dac lucrarea este sau nu
publicat.
Legea Republicii Moldova privind dreptul de autor i drepturile
conexe pre-vede c sunt protejate att operele pre-zentate n Iorm
scris, ct si cele orale, audio sau video-imprimate,
imaginile, sculpturile, machetele, construc|iile, pre-cum si alte
forme cunoscute n prezent sau care vor fi descoperite n viitor.
operele literare si publicistice (cr|i, brosuri, articole, programe pentru
com- puter etc.);operele dramatice si muzical-dramatice, scenariile,
proiectele de scenarii, libretele, sinopsisul filmului;
operele stiin|iIice scrise sau orale, cum ar Ii comunicrile, studiile,
cursurile universitare, manualele scolare, proiectele si documenta|iile
stiin|iIice; compozi|iile muzicale cu sau Ir text;operele coregraIice
si pantomimele;
operele audiovizuale (filme, formate de emisiuni etc.); operele de
pictur, sculptur, graIic si alte opere de art plastic;operele de
arhitectur, urbanistic si de art horticol (schi|e, planse, mache- te si
lucrri graIice ce Iormeaz proiecte de arhitectur etc.);operele de
art aplicat; operele IotograIice si operele ob|inute printr-un
procedeu analogic fotografiei;
Dreptul de autor se extinde asupra expresiilor, si nu asupra ideilor, proce- deelor,
metodelor de Iunc|ionare sau conceptelor matematice ca atare.
n baza contractului de autor privind transmiterea drepturilor de autor
neexclusive (licen| neexclusiv):
- licenja exclusiv prevede transmiterea drepturilor de valoriIicare a
operei ntr- un anumit mod si n limitele stabilite de contract unei
singure persoane, care se nvesteste cu dreptul de a permite sau de a
interzice altor persoane valorificarea n mod analog a operei;
- licenja neexclusiv permite beneIiciarului s valoriIice opera n
aceeasi msur cu o alt persoan, creia i s-a acordat dreptul de
valorificare a aceleeasi opere, n acelasi mod, Ir dreptul de a permite
sau de a interzice altor persoane valoriIicarea sub orice Iorm si n
orice mod a acestei opere.
Dac n contractul de autor nu este indicat termenul lui de valabilitate,
se con- sider c acesta a Iost ncheiat pe un termen de 3 ani de la data
ncheierii pentru contractele de valoriIicare a operelor Ir modiIicri
si pe un termen de 5 ani pen- tru contractele de valorificare a operelor
prelucrate sau traduse.
Aspectele legale ale inijierii afacerii
- de|intorul ei s ia msuri de protejare, inclusiv prin clauza de
conIiden|ialitate; - s nu Iie protejate de dreptul de autor si de brevet.
obiecte ale secretului comercial (know-how) pot Ii inIorma|iile despre
diIerite aspecte si domenii ale activit|ii economice de produc|ie, de
administrare, tehni- co-stiin|iIice, Iinanciare a agentului economic, a
cror protec|ie este condi|ionat de interesele concuren|ei si de posibila
periclitare a securit|ii economice a agen- tului economic.
Fiecare ntreprinztor stabileste inde-pendent ce inIorma|ie va
constitui secretcomercial pentru aIacerea sa. De exem-plu,
rezultatele unei cercetri de mar-keting sau baza de date a clien|ilor
potconstitui un secret comercial, ntreprinde-rea nedorind s le Iac
publice. Pentruca inIorma|ia s Iie considerat secretcomercial si s
poat Ii ulterior protejat prin lege, la ntreprindere va Ii elaborat
si aprobat Regulamentul privind asigurareapstrrii secretului
comercial, care stabi-leste modul de atribuire a inIorma|iilor,
lucrrilor si articolelor la categoria secret co- mercial, procedura de
admitere a persoanelor la informa|ia secret, responsabilitatea pentru
divulgarea secretului comercial etc.
Avantafele protecjiei proprietjii intelectuale prin aplicarea secretului
comercial:
- solu|ia tehnic poate Ii protejat dincolo de limita de 20
de ani pe care o con- Ier protec|ia prin brevet de inven|ie;
- solu|ia tehnic nu este divulgat n procesul nregistrrii;
- nu sunt necesare cheltuieli pentru nregistrare, care n
cazul brevetului de in- ven|ie pot depsi 600 de euro;
- are o ac|iune imediat.Aplicarea acestui tip de protec|ie
are si o serie de limite:
- este imposibil protec|ia secretului comercial dac acesta
a fost divulgat, n- treprinztorul avnd posibilitatea s-si
recupereze prejudiciul doar par|ial;
- solu|ia tehnic poate Ii dedus si de alte persoane, acestea
nregistrnd-o n calitate de brevet;
- dac secretul comercial a Iost divulgat, va Ii imposibil
interzicerea accesului la inIorma|ia dat.organiza|ia Mondial
a Propriet|ii Intelectuale (oMPI) propune urmtoarele msuri
pentru aprarea secretului comercial si a accesului la el:
12
1) dac
secretul comercial este brevetabil, este binevenit protejarea prin
patent; 2) doar un cerc limitat de persoane trebuie s aib acces la
secretul comercial,
4.2.6. Secretul comercial
Statistica privind certificatele de nregistrare a dreptului de autor n
Republica Moldova
Tabelul 4.6

ConIorm Codului muncii al republi- cii Moldova, dup ncetarea contrac- tului de
munc, persoanele care au de|inut Iunc|ii de rspundere nu au dreptul timp de 1 an
s divulge datele sau inIorma|iile care le-au devenit cu- noscute n virtutea
postului pe care l de|ineau, pentru celelalte pozi|ii Iiind stipulat termenul de 3
luni.


2005 2006 2007 2008 2009 (ian. - nov.)
Cereri de nregistrare, total 176 283 355 331 343
Certificate eliberate, total 176 283 355 330 343
inclusiv: - baze de date - programe
de calculator
3 6 3 28 7 57 54 4 2 21

Deoarece brevetele, mrcile, desene-le si modelele industriale etc. pot
Ii pro-tejate numai dup nregistrare la AGEPI,pentru aceasta Iiind
necesare resurse detimp si Iinanciare, multe aIaceri nou-cre-ate,
pentru protec|ia propriet|ii intelectuale, Iolosesc secretul comercial.
Prin secret comercial se n|eleg inIorma|iile care |in de produc|ie,
tehnologie, administrare, activitatea Iinanciar si de alt natur a
agentului economic, a cror divulgare poate s aduc atingere
intereselor lui.
Conform Legii cu privire la secretul comercial, pentru ca inIorma|ia s
constituie secret comercial, aceasta trebuie s corespund urmtoarelor
cerin|e:
acestea Iiind inIormate reIeritor la conIiden|ialitatea inIorma|iei si
pstrarea secretului comercial;
s aib o valoare comercial real sau poten|ial pentru ntreprinztor;
s Iie secret, s nu Iie cunoscut si accesibil publicului larg;
- - rea de stat la
AGEPI.
. 3) n contractul de munc trebuie s Iie inclus clauza de
conIiden|ialitate, care prevede c angajatul, pe toat durata
contractului individual de munc si pe o perioad anumit dup
ncetarea acestuia, nu are dreptul s divulge date sau inIorma|ii
de care a luat cunostin| n perioada desIsurrii activit|ii la
ntre- prinderea respectiv;
. 4) n rela|iile cu partenerii de aIacerii, ntreprinztorul trebuie s
stipuleze exact care sunt inIorma|iile ce constituie secret
comercial, prin semnarea unor acor- duri de conIiden|ialitate.
Sumar
- Una dintre primele decizii pe care trebuie s le ia
ntreprinztorul este alegerea Iormei organizatorico-juridice a
aIacerii. Pentru luarea unei decizii corecte, antreprenorul trebuie
s |in cont de domeniul de activitate ales, de resursele
disponibile, precum si de asteptrile sale de la aIacere.
- ConIorm legisla|iei republicii Moldova, activitatea de
antreprenoriat poate Ii desIsurat n calitate de persoan Iizic
ntreprinztor individual sau n cali- tate de persoan juridic.
Cele mai des ntlnite forme organizatorico-juridice sunt
ntreprinderea individual, societatea cu rspundere limitat,
societatea pe ac|iuni si cooperativele.
- ntreprinderea individual reprezint o Iorm de
desIsurare a activit|ii de ntreprinztor n mod individual, n
numele si pe riscul propriu.
- Societatea cu rspundere limitat este o entitate
comercial cu personalitate juridic, al crei capital social este
divizat n pr|i sociale conIorm actului de constituire si ale crei
obliga|ii sunt garantate cu patrimoniul societ|ii. Socie- tatea cu
rspundere limitat poate Ii Iondat de una sau de mai multe
persoane, numrul maxim de asocia|i Iiind de 50.
- Societatea pe ac|iuni este o societate comercial al crei
capital social este divizat n ac|iuni si ale crei obliga|ii sunt
garantate cu patrimoniul societ|ii.
- Drepturile de proprietate intelectual se reIer la
obiectele de proprietate in- dustrial, la obiectele dreptului de
autor si ale drepturilor conexe, la secretul comercial (know-how)
etc.
- obiectele de proprietate industrial acoper inven|ii,
modele de utilitate, so- iuri de plante, topograIii ale circuitelor
integrate, denumiri de origine ale pro- duselor, mrci de produse
si mrci de servicii, desene si modele industriale. Aceste drepturi
pot Ii protejate numai dup nregistrarea de stat la AGEPI.
- Dreptul de autor se extinde asupra operelor literare, de
art, de stiin| etc., inclusiv programe pentru calculator, baze de
date, website-uri. Autorul ope- rei (lucrrii) beneIiciaz de
protec|ia patrimonial si moral odat cu crearea acesteia,
indiIerent de Iaptul dac lucrarea este sau nu publicat.
- Prin secret comercial se n|eleg inIorma|iile ce |in de
produc|ie, tehnologie, administrare, activitatea Iinanciar si de
alt natur a agentului economic, a cror divulgare poate s aduc
atingere intereselor lui.