Asigurari sociale

Curs 1. Preocuparile cu privire la protectia sociala: 1957: - Semnarea Tratatului de la Roma (6

state din V Europei au pus bazele pietei commune):- daca statele membre promoveaza libera
concurenta pe piata aceasta va fi conditia necesara si suficienta pt a se ajunge la o distributie
optima a resurselor pt cresterea economica; -responsabilitatea noii organizatii a fost limitata la
anumite zone care trebuiau ajutate; -timp de 20 de ani actiunile promovate deorganizatia
europeanaau luat din ce in ce mai mult in calcul dimensiunea sociala ca o componenta a politicii
ec.1974:- primul program de actiune sociala printr-o rezolutie a Consiliului de Ministri a
Comunitatii Europene prin care se arata ca politica ec nu este un scop in sine, ci trebuie sa se
concretizeze in cresterea calitatii vietii. Prin acest prim program au fost propuse 3 domenii de
actiune: -imbunatatirea mediului de munca si de viata; -realizarea unei ocupari a fortei de munca
cat mai complete; -cresterea angajatilor in decizia economica si sociala. Promotoarea oliticilor ec
la nivel european a fost Franta, prin vocea presedintelui sau care a sustinut ideea de a se creea un
spatiu social comunitar . Datorita eforturilor preponderent franceze s-a ajuns ca in anul 1976 in
subcap 4 al Actului Unic European sa fie adaugat un nou titlu: coeziunea ec si sociala. Actul unic
european este doc in care s-au modifica tratatele de la Paris si Roma; prin acesta s-au pus bazele
institutiilor europene comunitare. Coeziunea ec si sociala urma sa se realizeze prin actiunea
coordonata a unor fonduri: -fomdul social european; -fondul de dezv regionala europeana; -
fondul agricol european; -fondul de garantare. decembrie 1989:- la Strasburg sefii de state si
guverne (11 state membre) cu exceptia Marii Britanii au adoptat Carta comunitara a drepturilor
sociale fundamentale ale muncitorilor, numita pe scurt Carta sociala. Caracteristici: -se inspira
din conventiile internationale ale muncii (printre altele) si stab drepturile sociale care vor trebui
garantate de piata libera a muncii; -este in cea mai mare parte o declaratie de intentie politica si
nu contine constrangeri de natura juridica; -drepturile definite in 12 domenii principale printre
care: protectia sanatatii si securitatea la locul de munca, protectia sociala si protectia dif categ de
varste. In paralel, comisia europeana a elaborat un program de actiune pt a pune in practica carta
sociala: cu 47 de initiative in diverse domenii. Ambele documente promoveaza proncipiul
subsidiaritatii: instit europene intervin numai in masura in care statele membre nu obtin rezultate
satisfacatoare in cadrul national. Februarie 1992: reprezentantii statelor membre ( 12) au semnat
Tratatul de la Mastrich. Prin acest tratat s-a promovat ideea ca deciziile la nivelul Uniunii
Europene trebuie luate pe cat se poate de catre cetateni. Prevederile de natura sociala nu au facut
parte din acest tratat datorita opozitiei UK ( are alt sistem juridic) -> obiectul unui protocol
separat.Cateva prevederi ale protocolului: -competenta UE in domeniul social; -principiul
subsidiaritatii ramane important in det si exercitarea unor anumite competente. 1993: s-a semnat
Carta Verde (revizuire a politicii sociale comunitare si a instituirii directiilor de actiune viitoare).
Domeniile de interes: protectia sociala,egalitatea sanselorsi a pregatirii, piata muncii.1994: Carta
Alba prin care se descriu si se actualizeaza politicile comunitare si obiectivele in domeniul
social.


Cursul 2. Statul bunastarii socialeO componenta->existenta unui accord intre fact pol,soc pt
ocuparea deplina a fortei de munca. Argumente pt stabilirea acordului: 1)accesul la o forma de
protectie in cazul aparitiei riscului de somaj->cea mai eficace cale de scadere a saraciei ca
obiectiv princ al SBS (statul bunastarii soc); 2)benef sist de asig soc pot fi mentinute la un nivel
rezonabil ( se mentine un raport intre contribuitori si beneficiarii de asig soc. Princ instrum ale
politicilor soc din tarile dezvoltate sunt: 1)asigurarile sociale -> benef sist de asig soc de tip
public->finantate prin contrib. ale unei triplete( angajatul, angajatorul si statul); ->in cele mai
multe cazuri, beneficial individual nu este calculate strict in fct de contrib. si nu provine din din
fondurile acumulate; ->princ de baza al sist se refera la sprijinul intre generatii (din contrib.
actuale, se suporta beneficiile actuale). 2)beneficiile universale ->sunt independente atat fata de
ocupare, cat si fata de venituri; -se concretizeaza in bani si servicii; -sursa de fin:bug publice;
3)beneficii obt prin testarea mijloacelor: -nu depend de contributie; -nu sunt conditionate de
ocupare, doar de rezultatul evaluarii venit min de baza si a nec dintr-o fam; -durata
nedeterminata; -acordate atata vreme cat tutularii dreptului se afla intr-o stare de vulnerabilitate;
-sursa de finantare: exclusiv bugetele publice (burse sociale,etc). Esenta comuna a celor 3
instrumente: -furnizeaza venituri prin transfer.Rolul fiecarui elem/instrum difera de la stat la stat
,iar in cardul aceluias stat in fct de perioada. Aprecieri comparative intre cele 3 instrumente: 3
fata de 1,2: -contabilizarea tuturor veniturilor fam; -benef -> sub forma de venituri <
mijloacelor=""> ch pub scad; -se reduce ch pub cu caracter soc deoarece coreleaza benefictiile cu
veniturile si nevoile subiectilor susceptibili de a le primi; -benef obt prin ac sist nu au o acoperire
perfecta in randul pop =>cauze: -ignoranta persoanei; -exagerarea sist care le acorda cu privire la
sist riguros al veniturilor. 1 fata de 2,3: -se confrunta cu probleme legate de acoperire ->nec
reformelor care au doua directii: a)prestatii indemnizatii; b)finantarea, contributii la sistem:
sporirea contrb in special prin extinderea bazei de calcul a celor inscrisi in sist; -benef sunt cond
de existenta unei perioade in care s-au platit contributii; -unele benef se acorda limitat, pe o
anumita per de timp (somaj). Comparatia celor 3 elem dpdv al sustinerii fin: -Asig sociale:
contrib la 1 induc pt angajatori tentatia de scadere a nr angajatilor si de a cauta sol pt scaderea
volumului obig de plata catre sist soc(1) pt angajatii prezenti; -Somaj: benef de somaj furnizat pe
o per indelungata nu incita pe cei aflati in somaj sa caute, accepte un nou loc de munca. 1 poate
influenta alegerea dom de active; Considerente: Beneficiile obt prin test mijl nu au in gen efecte
negative asupra pop. Dpdv al fin -> forme suplim de impozitare. Atunci cand o fam care a
beneficiat de indemnizatie obt prin testarea mijl nu se mai califica pt acordarea acestora, venitul
ramas la dispozitia fam respective in general se diminueaza deoarece accede intr-o categorie care
poate face obiectivul unei impozitari suplimentare. TM se indreapta exclusive catre segmentul
cel mai sarac al pop.




Curs 3 Cheltuielile de sanatate In toate tarile lumii criteriul ch de sanatate private ca pondere in
PIB este o preocupare. Pe acest fon se dezvolta o serie de problem cum sunt: tendinta toate
studiile previzioneaa o crestere a ch de sanatate si implicit o crestere mai rapida de cat cresterea
PIB (coef de devansare arata care dintre 2 indicatori creste mai repede). Exista 2 directii: a)De
stapanire (incetinire) a ritmului de crestere a ch de sanatate este directia majoritara,
alimenteaza o serie de decizii de ordin politic si economic. b)Este reprezentata de teoreticieni
care spun ca aceasta crestere a ch de sanatate nu poate fi atenuata dar nici nu trebuie, orice bun
pentru care exista cerere (sanatatea ca bun) si pentru care cererea este in crestere, nu este
justificat economic si social ca factorul public sa intervina in sensul ingradirii acestuia. Eficienta
ch publice de sanatate este data de mai multi indicatori: -Rata de mortalitate mortalitatea
infantile; -Sperata de viata; -Nr de paturi la 1.000 locuitori; -Dotarea (aparatura de investigatie,
aparatura specifica diferitelor secti, interventii directe) -Durata medie a vietii. Curs 4 Asigurarile
sociale de sanatate Acest sistem este principalul sistem de finantare a ocrotirii sanatatii
populatiei. Rolul: asigura accesul la un pachet de servicii de boala pentru asigurati. Obiective:
1)Protejarea asiguratilor fata de costurile serviciilor medicale in caz de boala sau accident.
2)Asigurarea protectiei asiguratilor se face in mod universal, nediscriminatoriu si in conditiile
utilizarii eficiente a fondurilor. Caracteristici: 1) Asigurarile sociale de sanatate functioneaza ca
sistem. 2)Acest sistem este obligatoriu. Orice sistem trebuie sa respecte urm principia:
1)Alegerea libera de catre asigurati a CAS. 2)Solidaritate si subsidiaritate in constituirea si
utilizarea fondurilor. 3)Alegerea libera de catre asigurati a furnizorilor de servicii medicale.
Serviciile medicale acopera servicii medicale p-z, medicamentele si dispozitivele medicale. -
Descentralizarea si economia in conducere si administrare. -Participarea obligatory la plata
contributiilor de ASS pentru constituirea FNU de ASS. -Participarea pers asigurate, a statului si a
angajatorilor la manag FNU. -Acordarea unui pachet de serv medicale de baza in mod echitabil
si nediscriminatoriu oricarui asigurat. -Transparenta actiunilor sistemului. -Libera concurenta
intre furnizorii care incheie contracte cu CAS. Existenta ac sistem obligatoriu permite
functionarea si a altor forme de asigurari de sanatate in diferite situatii special reglem prin lege.
Ac forme sunt de tipul asig voluntare, complementare sau suplimentare de sanatate. (asigurari
voluntare=asig facultative; asigurari complementare=vine in completarea asig de baza; asig
suplimentara=in mod suplimentar). Caracteristici: 1)Asigurarile voluntare nu sunt obligatorii.
2)Pot fi oferite de catre org de asigurari autorizate conform legii. 3)Acopera riscuri individuale in
situatii special sip e langa serviciile oferite de sist asig soc de sanatate. 4)Opt pentru o asigurare
volunatra de sanatate nu exclude obligatia de a plati contrib la ASS. Cadrul institutional: 5)MSP
este autoritatea nationala in dom sanatatii, iar competenta lui consta in exercitarea controlului
asupra sist ASS dpdv al politicilor de sanatate aprobate de govern. Compententa in pol de preturi
a serv medicale. Tipuri de preturi: a)Pretul de referinta este utilizate in sist ASS pentru plata unor
servicii medicale protrivit pol de pret a MSP. b)Pretul de decontare este pretul suportat de FNU
ASS pentru unele medicamente la care nu se stab pret de referinta. c)Coplata este dif suportata
de asigurat intre tariful decontat de CASS din FNU si tariful max stabilit de MSP. 1)CASS: -
Propune cu avizul MSP proiecte de acte normative in dom ASS; -Acorda avizul conf proiectelor
de acte normative care au incidenta asupra FNU; -Gestioneaza FNU al ASS impreuna cu CAS
Judetene si ale Mun Bucs si cu CAS constituite pe criteriul domeniului de activitate (CAS a
Apararii Ordinii Publice, Sec Nationale si CAS a Min Transp, Constructiei si Turismului) 2)FNU
ASS: -Este un fond special; -Se constituie din contributiile pentru ASS platite de angajati si
angajatori dar si de alte pers cf legii; -Se constit si din alte surse: donatii, sponsorizari, dobanzi,
expl patrimoniului CNASS, taxa pe viciu. Rolul sistemului de santate este asigurarea accesului la
un pachet de servicii medicale de baza. Tipuri de pachete de servicii medicale: 1) de baza se
acorda asiguratilor din sist obligatoriu de sanatate. Acest sistem cuprinde serv medicale, serv de
ingrijire a sanatatii, medicamente material sanitare, dispositive medicale, alte servicii. Se suporta
din FNU ASS in conditiile contractului cadru. Aceste reprezinta doc prin care se detaliaza
drepturile si obligatiile angajatilor, a profesionistilor in domeniul sanatatii, precum si procedurile
de lucru specific sist de ocrotire a sanatatii. Contractul cadru se aproba annual prin hotarare de
govern. 2)Medicale care se acorda pers ce se angajeaza facultative. 3)Minimal pers care nu
fac dovada calitatii de angajat. Cuprinde serv medicale specific urgentelor medico-chirurgicale si
al bolilor cu potential epidemic, monitorizarea evolutiei sarcinii, servicii de planificare familiala.
Seviciile medicale sunt furnizate de personae fizice si juridice denumite genericfurnizori de
serviciimedicale.






























Calitatea de furnizor de serv medicale se obt dupa parcuregerea unei procedure ce cuprinde:
a)Evaluarea procedura externa de verificare a performantelor unui frunizor. In urma evaluarii
se recunoaste ca pers care doreste sa obt statutul de fz corespunde standardelor stab de MS;
scopul standardelor = garantarea calitatii serv medicale furnizate. b)Autorizarea este
competenta MSP pentru toate tipurile de fz ce consta intr-un control al calificarii si al respectarii
legislatiei in dom sanatatii si se finalizeaza cu obt permisiunii de a furniza serv medicale in RO.
Calitatea de asigurat: Legiuitorul defineste categ de personae asigurate folosing drept criteriu
plata contributiei. In functie de acest criteriu avem urm categorii: 1)Asigurati cu plata
contributiei; 2)Asigurati fara plata contributiei. In prima categ avem: pers pentru care oblig de
plata a contrib cade in sarcina atat a angajatului cat si a angajatorului si a persoanelor pentru care
plata contributiei se face din alte surse.1)Pers care dobandesc calitatea de asigurat, iar oblig de
plata a cotrib revine angajatului+angajator: -Toti cetatenii romani cu domiciliul in tara, cand este
sa faca dovada contrib la fond. Procedura este aceea de a incheia uncontract de asigurarecu CAS
fie direct, fie prin angajator. Pierderea calitatii de asigurat in acest caz are loco data cu pierderea
dr de domiciliu. -Cetatenii straini si apatrizii tb sa indeplineasca cumulativ urm conditii: sa faca
dovada platii contrib la fond, sa solicite sis a obt dr de sedere temporara in RO. Pers asig cu plata
contributiei din alte surse: Legiutorul roman stabileste sfera de cuprindere a acestei categorii in
functie de situatia speciala in care se alfa persoana. Caliatatea de asigurat se dobandeste in acest
caz numai pe durata situatiei prevazute de lege. Considerentele cf carora sunt stab aceste pers
sunt preponderant de ordin socailm fiind insotite in unele cazuri si de stab altor conditii specfice.
Exemple: -Persoanele cu handicap -> conditie specifica: realiz exclusive venituri acordate prin
actul normative care protejeaza ac categ de persoane; -Femeeile insarcinate -> nu au niciun venit
sau au un venit al carui cuantum este inferior salriului brut minim pe economie. -Pers care
satisfac serviciul military in termen; -Pers care se afla in concediu pentrucresterea copiluluipana
la implinirea varstei de 2 ani, in mod obisnuit sau pana la implinirea varstei de 3 ani in cazul
copilului cu handicap. -Pers care se afla in concediu pentru incapacitate de munca acordat in
urma unui accident de munca sau a unei boli profesionale. 2)Persoane asigrate fara plata
contributiei: Legiuitorul stabileste ac pers in functie de natura sociala si politica: -Copii pana la
implinirea varstei de 18 ani; -Tinerii >18 ani si <26 ani daca sunt elevi inclusiv absolventii de
liceu pana la inceperea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenicii sau studentii daca
nu realiz venituri din munca; -Tinerii <18 ani daca indeplinesc cumulativ urm conditii: a)Provin
din sist de protective a copilului; b)Nu realiz venituri din munca; c)Nu sunt benefic de ajutor
social: -Sotul/sotia/parintii pers angajate indeplinesc cumulativ cond: a)Nu au venituri proprii;
b)Se afla in intretinerea pers asigurate; -Pers persecutata din motive politice dupa data de 6
martie 1945; -Pers persecutate din motive entice intre 6 sept 1941 si 6 martie 1945 inclusiv pers
deportate in strainatate sau constituite in prizonier daca: a)Nu realiz venituri decat in baza legilor
specific aferente sau venituri din pensii; -Persoanele prevazute in legea recunostintei fata de eroii
martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei din 1989 in RO.


Citeste mai mult:Asigurari sociale


Curs 6 Asigurarile sociale de somaj Legea nr 76/2002: Scopul acestui act normative este sa
reglementeze masurile pentru realizarea strategiilor si pol elaborate in vedere: -Protectiei
persoanelor pentru riscul de somaj; -Asigurarii unui nivel ridicat al ocuparii si adaptarii fortei de
munca la cerintele pietei muncii. Drepturile reglementate prin acest act normative sunt drepturile
garantate fiecarei pers din RO: -A-si allege in mod liber profesia si locul de munca; -Dreptul la
asig de somaj. Masurile reglemtate prin lege urm o serie de obiective in caror realizare sunt
implicate 3 factori: statul, pers fizice, pers juridice/fizice uneori angajatorii. Obiectivele:
1)Statul generale=constau in formularea unor principia: -Prevenirea somajului; -Combaterea ef
sociale ale somajului; -Asigurarea egalitatii sanselor pe piata muncii; -Cresterea mobilitatii fortei
de munca; -Protectia pers in cadrul asig soc de somaj; -Imbunatatirea structurii ocuparii pe
ramuri economice si zone geografice; 2)Pers fizice ob vizand pers expuse sau atinse de riscul
de somaj: -Incadrarea/reincadrarea in munca a pers aflate in cautarea unui loc de munca; -
Sprijinirea ocuparii pers apartinand unor categ defavorizate ale pop; -Stimularea smerilor in
vederea ocuparii unui loc de munca; 3)Angajatorii obiective: -Stimularea angajatorilor in
vederea ocuparii unui loc de munca Termeni specifici: 1)Pers aflata in cautarea unui loc de
munca=pers care face demersuri pentru a gasi un loc de munca. Modalitati: prin mijloace proprii
sau prin inregistrare la Ag de Ocuparea fortei de munca in carei raza teritoriala isi are
domiciliul/resedinta, sau la un fz de serv de ocupare acreditat in cond legii. 2)Someri pers care
indeplineste cum conditiile: -Este in cautarea unui loc de munca de la varsta de min 16 ani pana
la indeplinirea conditiei de pesnionare; -Apta de munca pentru prestarea unei munci (depinde de
starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice); -Nu are loc de munca, nu realiz ven sau realiz
ven din active autorizate, insa cuantumul acestor ven este inferior valorii indicatorului social de
referinta (ISR) al asig pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca. 3)Loc de
munca=cadrul in care se desfasoara o activitate si indeplineste cum 2 conditii: genereaza venituri
si se materializeaza raporturile juridice de munca sau de servicii. 4)Indicatorul social de
referinta=este unitatea expr in lei la nivelul careia se raporteaza prestatiile banesti cu exceptia
indemnizatiei de somaj. Prestatiile banesti se acorda in 3 directii: -In vederea asig protectiei pers
in cadrul sist asig de somaj; -In vederea stimularii anumitor categ de pers pentru a se incadra in
munca; -Se acorda angajatorilor pentru a incadra in munca pers aflate in cautarea unui loc de
munca. Categ de beneficiar ai masurilor luate in baza legii 76/2002: Beneficiarii sunt pers aflate
in una din situatiile: 1)Au devenit someri; 2)Nu au putut ocupa un loc de munca dupa: -
Absolvirea unei forme de invatamant; -Satisfacerea stagiului militar. 2)Cei care ocupa un loc de
munca si din diferite motive doresc schimbarea acestuia 3)Pers care au obt statulul de refugiat
sau alta forma de protective international 4)Cetatenii straini sau apatrizii care au fost incadrati in
munca sau realiz ven in RO 5)Pers care nu au putut ocupa un loc de munca dupa repatriere sau
dupa eliberarea din detentie. Stabilirea dr de somaj pentru someri este conditionate de situatia
acestora in una din situatiile: a)Din motive neimputabile lor le-au incetat raporturile de munca
sau de serviciu b)A incetat definitive activitatea pe care pers respective o desfasura pe baza
decontract de muncasau pe baza de conventie civila c)Au incheiat un contract de asig pentru
somaj si nu realiz ven sau daca realiz ven acestea sunt mai mici decat val ISR in vigoare. Pentru
ca absolventii unei instit de inv sa fie asimilati somerilor legiuitorul stab conditii combinand tipul
instit de inv, starea de sanatate si varsta. -Absolventul de inv obisnuit care are varsta de min 16
ani si nu a reusit sa se incadreaze in munca intr-o perioada de 60z de la absolvire; -Absolventul
scolilor sociale sunt pers cu handicap care au varsta de min 16 ani si nu au reusit sa se incadreaze
in munca potrivit pregatirii profesionale. Pentru pers care dupa satisfacerea stagiului military nu
pot ocupa un loc de munca, asimilarea cu statutul de somar se face daca: 1)Inainte de ef stagiului
military nu au fost incadrate in munca 2)Nu s-au putu incadra in munca intr-o perioada de 30z de
la data lasarii la vatra. Asigurarii sunt pers fiz definite in principal prin combinarea principiului
nationalitatii cu principiul rezidentei. Sunt asigurati obligatoriu sau pot fi asigurati facultative: -
Sunt cetateni Romania aflati intr-una din situatiile: a)Sunt incadrati in munca sau realiz ven in
RO cu exceptia pers care au calitatea de pensionari. b)Lucreaza in strainatate in cond legii: -
Cetateni straina sau apatrizi care pe per in care au domiciliul sauresedinta in RO sunt incadrati in
munca sau realiz ven cf legii. Dreptul asiguratilor de a beneficia de indemnizatia de somaj.
Obligatia asiguratilor - de a plati contributiile de asigurari pentru somaj,



Curs 7. Asigurarea de somaj poate fi: a)obligatorie, b)facultative. Sunt asig in mod oblig pers
care: -desf activ pe baza de contract de munca sau contract de munca temp sau pers care sunt
numite in anumite functii(magistrate, functionari pub), cu exceptia pers care au calit de
pensionar; -pers din categ soldati si gradate voluntar; -alte pers care realiz venit din active desf
potrivit legii. Angajatorii pers care dob in mod obligatoriu calitatea de asigurat au oblig sa
depuna lunar o declaratie privind evidenta nominala a asig si a oblig de plata catre BASS.
Termenul de depunere este data de 25 a fiecarei luni, luna urm celei pt care se dat dr sal sau ven
asim acestora. Autorit compententa: agentia pt ocuparea fortei de munca in a carei raza terit
angajatorul isi are sediul/domiciliul. Pers care se pot asig facultativ: -pers care au statutul de asoc
unit al unei soc cu rasp limitata, administratorii care au incheiat contract, pers care sunt autoriz sa
desf activit indep, pers membrii ai unei asoc fam, cet rom care lucreaza in strainatate, alte
persoane. Pers care se asig facultativ incheie un contract de asig pt somaj cu agentia pt ocuparea
fortei de munca in a carei raza terit pers isi are domiciliul. Pt ca o pers sa poata sa incheie in mod
facult asig pt somaj tb sa : -aiba varsta min 18 ani; -detina dubla calitate de asigurat in sist pub de
pensii si in sist asig soc de sanatate; - venit lunar pt care se asig cel putin sal de baza min brut
pe ec garantat in plata. Bugetul asigurarilor pentru somaj (BAS) : Instit implicate in proced de
elaborare, aprobare, propunere, analiza: Ag nat pt ocuparea fortei de munca, Ministerul munctii
fundamenteaza, Parlamentul aproba. Veniturile provin din: -contributiile angajatilor si ale pers
jur la care desf activ asiguratii; -contrib indiv ale pers asig in mod oblig; -contrib datorate de pers
care incheie asig pt somaj;- venit din alte surse, inclusive finantari externe; -sume recuperate din
debite provenite din venituri datorate BAS. Daca dn aceste surse nu se poate poate acoperi fin ch
deficitul se va acoperi prin subventii de la bug de stat. La sf anului eventualele disponib banesti
ale bug asig pt somaj se reporteaza si se utilize anul urmator. Disponib banesti ale acestui buget
sunt purtatoare de dobanda. Contributiile se stabilesc prin aplicare cotei prev de lege asupra unei
baze de calcul. Cotele de contrib. sunt stab annual prin legea Bug Asig Soc de Stat (Pt 2010: in
sarcina angajatorului 0,5% asupra ven brut lunar cumulate al pers angajate; pt angajati 0,5%
asupra ven brut lunar; pers asig in baza contractului de asig 1% asupra ven lunar declarat in
contractul de asig de somaj.



Curs 8 Riscul pierderii de venit Pensia Conceptii privind sistemul de pensii: -Domina strategia
bazata pe 3 piloni. -2 abordari: fiecare pilon dispune de o structura si o functie diferita si toti
pilonii au ac rol, insa prezinta modalitati diferite de finantare in scopul acoperirii riscului. -Cf
primului punct de vedere, Pilonul 1 asigura angajatilor care lucreaza cu norma intreaga la cel
putin un nivel de baza de protectie a ven in mom pensionarii. Pilonii 2 si 3 acorda beneficii
diferentiate in functie de cotizatiile din perioada de viata activa. -Cf celei de-a 2-a conceptii,
Pilonul 1 si 2 sunt pe ac plan de baza si fct in linii mari asemanator, dar difera modul de
finantere. Pilonul 3 este considerat suplimentar. Indiferent de modul de abordare intotdeauna
Pilonul 1 are o serie de caracteristici: -Este obligatoriu; -Administrat de regula de la pop activa
pentru bbeneficiarii sistemului. Pilonul 2 are o mare diversitate in ceea ce priveste finantarea si
managementul: -Modul de administrate: independent sau forma mixta public/privat. -Participarea
la constituirea findurilor este stabilita prin una din modalitatile: lege, negociere colectiva sau
diverse facilitati (deduceri fiscale). -Finantarea se bazeaza pe principiul unei rezerve totale sau
partiale in se acumuleaza capital folosit pentru plata indemnizatiilor de tip pensie. -Scopul este
asigurarea unui venit suplimentar la pensia acordata de sist public. Pilonul 3 reprezentat de
acorduri voluntare permanente prin care pers isi pot suplimenta indemnizatiile la pensionare.
Functioneaza in sist privat pe baza reglementarilr legale. Finantarea pe baza unei rezerve
complete. Sistemul de pensii (tipuri de pensii): 1)Pensie de rezidenta; 2.Pensii contributive in
suma fixa 3)Indemnizatii cu formula progresiva 4)Pensii minime 5)Pensii suplimentare pe baza
testarii mijloacelor. 1.Obiective: de a plati o pensie de baza tuturor rezidentilor care ating o
anumita varsta. Prestatia este o suma fixa furnizata in totalitate sau in parte din garantia ceruta
pentru asigurarea unui venit corespunzator la pensionare. Situatii: a)Suma fixa este sg
indemnizatie acordata penr respective si este posibil ca suma fixa sa fie consistenta. b)Suma fixa
este doar o parte din pachetul de pensionare si este posibil ca suma fixa sa aiba un nivel scazut.
Sursa pentru plata indemnizatiilor respective o reprezinta bugetul de stat. Avantajul este ca se
poate eviata conflictul dintre marimea indemnizatiei si marimea si durata contributiei deoarece se
transfera responsabilitatea de finantare catre bug statului unde de regula oblig de plata cunt
corelate cu capacitatea de a plati. Dezvantajul este ca pers care au ven mari si urmeaza a se
pensiona sunt dezavantajate fata de cele cu venituri mici. (Canada, Danemarca, Finalanda,
Olanda, Noua Zeelanda). 2)Prestatie este constituita dintr-o indemnizatie in suma fixa care
furnizeaza ven min conditionat de plata anterioara a unei sume minime de fondul de pensii.
Beneficiarii sunt pers care au cotizat la sist de pensii cel putin un nr de ani. Daca o pers nu a
cotizat pe per min ceruta de lege atunci se poate adauga una din solutiile: -Reducerea
undemnizatiei cu nr anilor aferent contributiei; -Neeligibilitatea pers (respingerea dosarului)
Avantajul este ca introduce un grad sporit de acceptare fata de pensia de rezidenta si creste
legitimitatea indemnizatiei. Dezavantajul este ca acopera din pop unei tari un nr mai mic de pers
decat in cazul pensiei de rezidenta. (Anglia, Norvegia primul pilon urmat de al 2-lea pilon care
consta intr-unprogram guvernamentalde pensii corelat cu ven obtinut in perioada activa; Irlanda).
3)In acest sistem indemnizatia se calc pe baza ven mediu obtinut de un angajat pe durata
activitatii. Formula de calcul favorizeaza pe cei cu castiguri mai mici fata de cei cu ven mari si
foarte mari (caracter redistributiv). Se ajunge uneori la urm situatii: -Angajatul care castiga cel
putin sal min annual sa primeasca o indemnizatie care se apropie de nivelul social minim; -
Angajatul care castiga peste sal min vor primi indemnizatia intr-o oarecare masura mai mari, dar
cu o crestere mai mica decat cresterea castigurilor fata de niv min. (Tari Suedia: grad mare de
redistribuire. Sist este completat cu un pilon secundar administrat obligatoriu in sist privat; SUA
componenta redistributiei este atenuata si este completat print-un sist larg depensii
facultativeadmin in sist privat).



Curs 9 Tipuri de pensii 4) Pensii minime: Se stabileste o formula pentru determinarea
indemnizatiei de baza. Sunt corelate direct indemnizatiile cuvenite asiguratilor de ven/contrib
anterioare. Cel mai adesea ac tip de pensii include garantii suplimentare privind niv minim al
pensiei pentru angajatii care indeplinesc cond de stagiu, de vechime. Pentru a stabili pensia
minima sunt 3 variante: a)Posib de a garanta pensia min tututor celor care au contrib cel putin o
perioada de timp specificata prin lege. Dezavantajul este acela ca angajatii care pot anticipa
momentul primirii pensiei sunt stimulati sa cotizeze exact atat cat tb sa pentru a fi eligibili si nu o
perioada mai lunga. Cu cat raportul dintre pensia min si cea medie din sist este mai mare cu atat
va fi mai mare nr angajatilor care se vor declara satisfacuti de primirea pensiei min si se vor
pensiona si nu vor mai plati contributii. Este prezent in Franta, Spania, Belgia, Polonia. b)Pensia
min este legata de nr de ani de cotizare. Se mentine un oarecare stimulent pentru continuarea
activitatii si contributiva la sist si dupa ce au fost indeplinite cerintele min pentru a obtine pensia
min. (SUA). c)Pensia min se stab dupa o formula fixa, angajtorii sunt stimulati sa aiba o vechime
cat mai mare. Prin formula comparatia dintre niv pietei si castigurile curente din munca ii
determina sa opteze pentru stabilirea angajat o per cat mai lunga (Germania). 5) pensii
suplimentare: Este specifica mai multor tari anglo-saxone. Titularii sunt pers varstnice care nu
sunt eligibile pentru un alt tip de indemnizatii care sa le asigure un ven min la batranete. Un caz
aparte este Australia unde exista un program administrat de sectorul public prin care se asigura
un venit de pensionare care este completat pe baza planurilor de pensii. Criterii care influenteaza
alegerea uneia dintre tipurile de pensii: -Relatia dintre pensia medie si ven min garantat. Sunt
consecintele suportate de angajati avand ca susrsa relatia dintre cotizatii si beneficii. Modalitati
de realizare a protectiei sociale: 1)Prin transfer financiar-contributoriu in prezenta asig soc.
2)Prin protectie categoriala (acordata tuturor membrilor unei categ soc) acordata automat prin
transferuri financiar-necontributive. 3)Asist prin transfer necontributiv acordata in mod selectiv.
Toate tarile au devz un sistem de asig soc care depind de niv de civilizatie si cultura
eterogenitatea. Esista anumite trasaturi comune: -Sunt legate de riscuri sociale ce pot aparea in
viata unei pers; -Stabilita prin lege; -Obtinerea indemnizatiei benef sist este conditionata de plata
contributiei; Prejediciul: in urma manifestarii riscurilor sociale. Asigurarile soc sunt dominate de
2 sisteme de referinta: 1)De tip german (Bismark): -Pe fondul de asig constituit si gestionat
diferit de bugetul statului; -Indemnizatiile sunt cond de marimea contributiei; -Admin ac fond de
asig soc se face prin implicarea a 3 institutii diferite: guvern, patronat, sindicat. -Critica majora
este aceea ca conduce la inegalitati si in extreme la excluziuni sociale 2)De tip anglo-saxon: -
Acopera intreaga pop care contrib la bug statului; -Indemniz sunt finantate de bug statului; -
Indemniz oferite au un niv contributiv relativ redus si in general sunt constante; -Sist este admin
de stat care determina pentru fiecare per tipul si niv indemniz in functie de plata la bug de stat.
Obiectivele asigurarii sociale: -De a asig indemniz pentru pers atinse de risc soc; -Reconstit ven,
a economiilor


Curs 10 Protectia soc este o fct a statului ,o act cuprinsa,reglem prin legi care are aplicabilitate
nat,precum si prin tratate internat.Protectia soc si securitatea soc sunt sinonime.Protectia soc etse
primul termne utiliz in acte juridice din 1833-1839.Sec soc a fost folosit intr-o lege in SUA in
1935. Sunt putini autori care nuanteaza termenul de sec soc,statul se obliga sa asig un niv de
baza pt toti cetatenii. Avem 2 componente de baza in ambele cazuri: -Asig soc; -Asistenta soc; -
Protectia soc este o fct a statului ce se realz prin pol soc.Funct pol soc sunt: 1)Reglare-statul se
obilga sa restab echibibrul in dom in care piata produce dereglari.statul elaboreaza prog
complementare pt a corecta dezechilibrele pietei 2)Compensatorie-prin mecanismul de
redistribuire 3)De protectie-interventia statului este mai necesara in an sit de risc
(batranete,boala,incap de munca) 4)Tb sa satisfaca nevoi colective care nu se pot realz in mod
eficient numai prin mecanismele pietei. Opt pt un sist pub de pensii 1)Soc de asig private
manifesta un dezinteres pt ac tip de pensie (asig de pensie pt varsta inaintata).Interesele decurg
din costurile ridicate.Ar fi mai putin costisitor un sg produs cu vocatie universala ,decat oferirea
mai multor prod care sa intre in competitie. 2)Soc de asig private nu pot face fata riscurilor cu
care se confrunta soc in ansamblul sau:inflatie,razboi.pot aparea an riscuri majore neasteptate
care pot diminua semnificativ eco acumulate,iar pensionarii ar avea de infruntat inegalitati
semnificative de la o generatie la alta. 3)Sg insit care poate imparti riscul pe mai multe generatii
pe instrm de tip impoz,imprm nu este decat statul 4)Datorita faptului ca oamenii ausperanta de
viatadiferita apare pb majora si an selectia adversa.Sol unei companii private este de a rasp prin
prime mai ridicate pt cei cu speranta de viata mai ridicata (femeile,pers educate) 5)Pers care se
confrunta cu un risc mai mic puse in fata unei prime de asig mai mari pot alege sa nu cump
prod.La extrem se ajunge ca ers cu risc mare si f mare sa achiz prod de asig.Sol apartine starului
pt contracarare care prin lege sustine obligativitatea asig si contrib la echilibrarea dif de risc.
Hazard moral. In an sit pers care au achiz u prod de asig sunt in sit de a-si dori implinirea ev
asigurat. Legat de pensii, indemnizatiile generoase la pensionare determ pe angajati pl de
contributii sa doreasca sa se pensioneze cat mai repede. Statul pota eschimba cond de pensionare
pt contracararea ac efect prin reglem in materie de impozite.