Fantana dintre plopi

Mihail Sadoveanu
Mihail Sadoveanu se incadreaza in seria marilor povestitori romani, ca si Ioan Neculce si Ion Creanga. El
scrie in perioada interbelica o opera caracterizata, in primul rand prin vastitate, fiind considerat intemeietorul
romanului istoric in literature romana. Valoroase sunt, deopotriva, si scrierile sale sociale, dintre care se
remarca volumul de povestiri Hanu Ancutei.
Volumul de povestiri este publicat, fragmentar initial, in revista Viata romaneasca, intre 1!"#1!$%
ulterior, in 1!&, apare integral, in volum, primind aprecieri din partea criticilor literari ai vremii.
Structural, culegerea este alcatuita din povestiri, aparent independente, relatate insa de naratorii oaspeti
ai aceleiasi locatii, un spatiu prielnic depanarii firelor narrative, la o cana de vin, dinaintea unei mese
imbelsugate. 'ovestirile Iapa lui Voda, Haralambie, Balaurul, Fantana dintre plopi, Cealalta Ancuta, Judet
al sarmanilor, Negustor lipscan, Orb sarac, Istorisirea Zahariei Fantanarul creeaza un cadru prielnic, in care
cititorul se simte bine#venit si parca este martor la fiecare dintre zicerile care apartin unui ritual irepetabil.
Povestirea este o specie a genului epic, de scurta intindere, cu un singur fir narativ, in care se relateaza la
persoana I, din punctul de vedere al unui povestitor subiectiv, martor sau persona( al intamplarii. In prim#
planul acestei specii literare se afla actiunea propriu#zisa, iar persona(ele ei sunt doar schitate.
)in punctul de vedere al tehnicii narative, Sadoveanu urmeaza un model celebru, povestirea in rama sau
povestirea in povestire, cunoscut din literature universala, utilizat in opere literare ca Decameronul, de
*occaccio. +tfel, cele povestiri istorisite la han sunt inserate in naratiunea propriu#zisa de catre naratori,
care le relateaza, fiind persona(e sau martori la intamplarile redate. ,ama se constituie ca un element de
unitate al volumului, fi-and locul, timpul si durata depanarii amintirilor.
Fantana dintre plopi este cea de#a patra povestire dintre cele care compun culegerea. Ea este relatata de
capitanul de mazili Neculai Isac si are ca idee centrala iubirea, un sentiment profund cu implicatii tragice in
conte-tul relatarii. +ceast. iubire tragic. este surprins. /n mai multe ipostaze. 0na dintre ele ar fi
/ndr.gostirea la prima vedere. 0rmeaz. /nt1lnirile pe ascuns, iubirea cu obstacole, imposibil. 2i cea tragic..
3ntre cei doi e-istau obstacole precum diferen4a de rang social, de etnie 2i religie, ce f.ceau acea iubire
imposibil..
Cele patru elemente de structura si compozitie pe care le voi prezenta sunt5 titlul, conflictul, arta narativa
si relatiile cu celelalte persona(e.
Titlul operei, format din dou. cuvinte semnificative, 671nt1na8, /n care apa sugereaz. via4., iubire 9eros:,
dar 2i moartea 9tanatos: 2i plopul,considerat arborele singur.t.4ii, copac blestemat, de crengile c.ruia s#a
sp1nzurat Iuda, desemneaz. locul de /nt1lnire al celor doi5 671nt1na dintre plopi8. Numarul plopilor din (urul
f1nt1nii ; patru, sugereaz. tot moartea,prezen4a locului suger1nd predestinarea pentru un loc tragic, tainic,
singuratic.
'rin povestire, trecutul prinde via4. 2i se confund. cu prezentul,c.pitanul retr.ind drama pe care o
poveste2te. Naratorul din 671nt1na dintre plopi8 este un narator persona(, deoarece ia parte 9particip.:
laac4iunile desf.2urate, este creditabil 2i subiectiv, /ntruc1t /2i e-prim. sentimentele 2i tr.irile suflete2ti prin
intermediul pronumelor 2i verbelor la persoana I singular5 6umblam8, 6eram8, 6m.8, 6g1ndeam8, 6am z.rit8,
6mi8,6eu8, 6sunt8, etc.
+c4iunea se desf.2oar. /n urm. cu !$ ani la o f1nt1n. situat. /ntre patru plopi. 'ersona(ele din aceast.
opera sunt pu4ine. 0nul dintre acestea este Neculai Isac, v.zut /n planul prezentului, dar 2i al trecutului. 3n
planul prezentului, cel care#l descrie este naratorul ini4ial, apoi comisul5 6Era un om a(uns la c.run4ie, se 4inea
drept...8, iar /n planul trecutului, persona(ul se autocaracterizeaz.. 0n alt persona( este Marga, descris. din
perspectiva lui Isac, Comisul Ioni4. 2i ceilal4i ascult.tori.
+c4iunea acestei opere este linear., cronologic., cu un singur firnarativ 2i respect. momentele subiectului.
3n e-pozi4iune este prezentat.prezen4a lui Isac precum 2i momentul sosirii la han, iar in intrig. esteprezentat.
/nt1lnirea cu Marga. )esf.2urarea ac4iunii prezint. /nt1lnirile peascuns dintre cei doi, iar /n punctul culminant
c.pitanul afl. de /n2el.ciune, /n timp ce /n deznod.mant, Neculai scap., iar Marga este omor1t..
Conflictul este interior dar 2i e-terior. Cel interior are loc /ntre datoriafa4. de neam a Marg.i 2i
sentimentele ei pentru Isac, iar cel e-terior are loc /ntre Neculai Isac 2i banda lui <asanache.
)in punctul de vedere al artei narative, relatarea subiectiva se remarca prin numeroase elemente de
oralitate, care au rolul de a induce perspectiva narativa auditoriului de la han, dar si de a implica lectorul in
subiectul povestirii. +stfel, stilul sadovenian imbina elemente populare, arhaice sau regionale 9mazl!
mul "mire! ! r"u! ho ma etc.: cu un limba( e-presiv deosebit # lumin", metafora pentru vedere, $ntna,
metafora cu dublu sens5 nastere spirituala si memorie afectiva:.
Relatia cu tigancusa Marga s#a bazat initial doar pe atractie fizica, in foarte scurt timp, ea a evoluat spre
o iubire unica gratie disponibilitatilor sufletesti ale amandurora. Sacrificiul ei in numele acestei iubiri denota o
personalitate comple-a a unei eroine romantice, evoluand in impre(urari e-ceptionale. 'entru destinul ei, apa
are semnificatie aparte% la inceput, ea se scalda in apa raului, ulterior ea este aruncata in fantana, simbol al
vietii, semn ca e-istenta ei nu va avea sfarsit.
Neculai Isac este naratorul si persona(ul principal al istorisirii, el este prezentat in dubla ipostaza, cea a
omului matur, care isi aminteste si comenteaza evenimentele din trecutul indepartat din persepectiva varstei
sale si cea a tanarului fara e-perienta de viata, =buiac si ticalos8, asa cum se autocaracterizeaza.
)ragostea de viata, optimismul si disponibilitatile sufletesti immense sunt trasaturi care il definesc, caci,
asa cum insusi recunoaste, ii erau dragi =ochii negrii8, dupa care batea lumea in lung si#n lat. >anarul era
=voinic, frumos si rau8, mereu in cautarea =dragostelor8. E-uberanta specifica varstei il facea nelinistit, intr#o
permanenta cautare a idealului5 =Si pentru o muiere care#i era draga, isi punea totdeauna viata8.
In relatie cu tanara tigancusa, descrisa prin caracterizare directa de catre naratorul care face apel la
memoria selectiva, ca fiind =o fetiscana de 1& ani8, Isac se dovedeste naiv, concentrandu#si atentia doar
asupra unei frumoase povesti de iubire si omitand provenienta sociala a fetei si semnalele negative primate
inca de la inceput din partea familiei acesteia. Sentimental si dornic de o idila in cadrul romantic al naturii, nu
este deloc prevazator, iar Marga, cea care lanseaza avertismentul, se dovedeste mai matura decat el. Naivitatea
lui este platita cu =lumina8 unui ochi, un handicap cu care isi duce mai departe e-istenta, dar care il face sa se
initieze in tainele vietii pastrand in minte amintirea vie a acelei intamplari tragice si impartasind#o
ascultatorilor sai.
Cura(ul si sprinteala specifice varstei il scapa cu viata de aceasta grea cumpana, dar ramane cu o rana
sufleteasca imposibil de vindecat. Constiinta sa este macinata de imposibilitatea de a o fi salvat pe fata, care
isi sacrificase propria viata pentru a#l scapa pe el de la moarte.
Fantana dintre plopi! de Mihail Sadoveanu este o povestire in rama care atrage lectorul prin povestea
neimplinita de iubire dintre Neculai si Marga.