Aspecte privind realizarea intereselor geopolitice

1.1 Identificati esena interesului naional, interes geopolitic (3p.)

1.2 Stabilii factorii care stau la promovarea intereselor geopolitice (5p.)
1.3 Estimai rolul sferelor de interes i de influen a actorilor geopolitici (7p.)
Subiectul 1)
. onceptul de interes national este fundamantal pentru orientarea politicii e!terne. El
repre"inta calau"a principala a intregii activitati e!terne desfasurate de un stat. In acelasi timp,
in ciuda utili"arii lui frecvente, el este, totusi, un concept relativ vag, deoarece e!prima mai
degraba aspiratii, care, pentru a capata valoare practica, trebuie operationalizate, fiind in
acelasi timp un concept polemic #fortele politice il interpretea"a diferit, in functie de propriile
interese).

$. onceptul se defineste printr%o serie de parametri& primul il constituie gradul sau de
generalitate % nu orice interes ingust intra in categoria interesului national, ci numai cele care
au o acoperire cat mai larga %' al doilea parametru il constituie gradul de perenitate ( caci nu
este vorba de interese con)uncturale, ci de cele cu adevarat durabile, care nu sunt alterate de
trecerea timpului' in sfarsit, avem in vedere capacitatea unor asemenea interese de a
fi traduse in practica politica, caci, fara aceasta, ele raman doar in stadiul aspiratiilor
imposibil de atins.

*. and vorbim de interes national, nu avem in vedere un interes anume, bine definit, ci
o suma de interese, care converg spre asigurarea, pe de o parte, a securitatii, pe de alta
a bunastarii actorului dat. #+e anali"at, prin prisma securitatii situatia ,omaniei din anul
1-./, dupa amputarile teritoriale, precum si, prin prisma bunastarii, situatia actuala)

0Un interes national spune Samuel Huntington este un bun public care preocupa pe toti,
sau pe cei mai multi cetateni; un interes national vital este acel interes pentru care ei sunt
gata sa-si verse sangele si sa-si cheltuiasca bogatia pentru a-l apara. Interesele nationale
combina, de regula, securitatea cu preocuparile materiale, pe de o parte, sipreocuparile
morale si etice, pe de alta parte.0

.. oncret, interesele care intra in categoria interesului national se e!prima prin valori, care
se traduc apoi in obiective palpabile, pe care actorul trebuie sa le indeplineasca. 1data
stabilit obiectivul, trebuie alese mijloacele de atingere a acestuia, iar, in cadrul
lor, modalitatile concrete prin care se procedea"a. 2cest lucru este valabil atunci cand
actorul este cel ce lanseaza o initiativa de politica e!terna' cand insa trebuie sa raspunda la o
initiativa lansata de alt actor, deci la un stimul e!tern, el trebuie sa
identifice raspunsul #urmarind aceeasi secventa& obiectiv (modalitate ( mijloc) care ii
asigura satisfacerea in cel mai inalt grad a propriului sau interes national. E!emplificari.

3. In ce priveste clasificarea intereselor, in esenta e!ista trei categorii mari&
4 cele care e!prima valori fundamentale ( integritate teritoriala, independenta, suveranitate
etc. ( asupra carora nu se negociaza'
4 cele asupra carora, desi importante, se poate negocia #ve"i acorduri de control al
armamentelor si5sau de"armare), atata timp cat, prin negociere, se mentine echilibrul initial'
4 cele care fac obiectul curent al negocierilor ( de pilda, drepturi de navigatie pe +unare
etc.

6. In ce priveste purtatorii intereselor respective, distingem un evantai larg, care merge de
la individ, prin intermediul unor forme de asociere crescator comple!e #grupuri, clase,
partide), pana la natiune. In acest sens, o problema fundamentala este cea a raportului corect
dintre realitate si perceptie' cine imi garantea"a mie ca ceea ce imi pre"inti tu, guvernant, ca
fiind un interes ma)or, care face parte cu siguranta din interesul national, este intr%adevar un
asemenea interes 7 #E!emplul din 89e Economist)' cum pot eu, guvernant, sa am siguranta ca
interpretarea pe care o dau eu interesului national este cea conforma cu realitatea 7 In acest
domeniu nu e!ista detinatori ai adevarului absolut : 8ocmai de aceea, convergenta opiniilor,
c9iar a celor initial contrare ( reali"ata pe calea compromisului politic %, sau, cu alte
cuvinte, rezultanta lor poate fi cea mai apropiata de realitatea obiectiva.

;. In practica, intre actori se constata e!istenta atat aconvergenteicomplementaritatii de
interese ( care formea"a ba"a colaborarii ( cat si neconvergenta, c9iar conflictul de interese,
care trebuie eliminat, recurgandu%se la un intreg evantai de procedee delimitat la un capat
de negocieri, iar la celalalt derazboi.
2nali"a realitatii5fenomenului geopolitic cu metode si te9nici proprii istoricului conduce la
conclu"ia ca acesta a aparut <n c=mpul relatiilor internationale din momentul <n care un stat a
avut interesul si forta necesara sa%si impuna suveranitatea sau controlul <n alte "one
geografice apropiate sau mai departate de spatiul pe care s%a constituit ca entitate politica de
sine statatoare. >enomenul a fost sesi"at si observat <nca de la <nceputurile manifestarii lui <n
viata popoarelor antice, dar nu s%a constituit <n disciplina5stiinta dec=t foarte t=r"iu, la sf=rsitul
secolului al ?I?%lea si <nceputul veacului urmator.
+e remarcat faptul ca, <n ceea ce priveste teoria geopolitica, opiniile referitoare la definirea
fenomenului5realitatii, la interpretarea si mai ales la progno"area evolutiei sale sunt e!trem de
diverse si <mbraca <ntreg registrul de la concordanta p=na la contradictii si negare de sensuri.
2cest aspect pre"ent <n de"baterile si lucrarile de geopolitica a condus de multe ori nu la
clarificarea acelui segment al relatiilor dintre state sau alti actori, care este geopolitica, ci la
sporirea confu"iei.
onfu"ia cea mai des <nt=lnita este generata de semnul egalitatii care se pune <ntre
teoria geopolitica pe de%o parte si propaganda care are ca suport informatia si
cartografia geopolitica pe de alta parte. 2cest lucru a avut consecinte grave pentru evolutia
teoriei geopoliticii, deoarece timp de mai multe decenii dupa <nc9eierea celui de%al doilea
ra"boi mondial aceasta a fost marginali"ata sau c9iar inter"isa. 1 destinatie neta <ntre
teoria geopolitica si cartografia geopolitica de propaganda este absolut necesara.
reterea statelor este e!plicat printr%un factor pe care >r. ,at"el #1@..%1-/.) l%a numit
Asimul spaiuluiA. Bnele state sunt apte pentru e!pansiuni teritoriale iar altelesunt lipsite de
aceast capacitate. +atorit acestui lucru asistm <n desfurarea istoriei lao disput pentru
spaiu <n care unii vor pierde, iar alii vor c=tiga.+ei caracteri"at ca printe al geopoliticii <n
fundamentarea obiectivelor politiceale statului <n raport cu alte state, considerm c este mult
mai aproape de realitateaprecierea lui ,at"el ca fondator al geografiei politice #ACeografia
politicA %1@;;),ideea pivot a construciei sale teoretice fiind asemnarea dintre state i
organisme.Statul, conform autorului, este subordonat Aacelorai influene ca tot ceea ce
vieuieteAiar elementul fondator al acestuia este <nrdcinarea unei comuniti <ntr%un
anumitareal geografic.1pera de geografie politic a lui ,at"el, considerat un Amanual de
imperialismAdei susine te"e e!acerbate ulterior de na"iti, rm=ne o contribuie la
elaborareageografiei politice i tre"irea interesului pentru geopolitic.,at"el identifica apte
legi de e!pansiune a statului&
Da)Entinderea statului sporete odat cu progresul culturii acestuia'
b)reterea spaial <nsoete manifestrile de"voltrii lui ideologice, productive, comerciale'
c)Statele se e!tind prin asimilarea5absorbia unitilor politice mai puinimportante'
d)>rontiera materiali"ea" creterea, fora i sc9imbrile teritoriale ale statului'
e)E!tensia spaial se reali"ea" prin absorbia regiunilor importante % litoralmaritime, a
ba"inelor fluviale, a teritoriilor cele mai bogate'
f)Frimul impuls pentru e!tinderea teritoriului este dat din afar de pre"ena uneicivili"aii
inferioare'
g)8endina general de absorbie a naiunilor mai slabe se permanenti"ea".
Subiectul $)
Gmarimea teritoriului,populatia,putarea...pentru ati promova interesele.frpntierele,vecinii.
,olul decisiv <n dinamica raporturilor geopolitice revine <ns puterii. Engeopolitica clasic,
problema puterii era abordat <n raport cu statul, iar adevratavaloare a diferitelor dimensiuni
ale puterii era pus <n eviden <n cadrul raporturilor cualte state. Futerea este ec9ivalent cu
capacitatea de a modifica politica altor state princonstr=ngere, dominaie i control, sau pe
calea obinerii consensului i aconsimm=ntului Halana puterii este <n esen balana fricii
, fie de a ataca, fie de a fiatacat. Ceopolitica contemporan studia" AputerileA i nu AputereaA
ca <n perioada clasic. 2cestea se manifest nu numai la nivelul statului, ci i la alte niveluri
de aciune a societii .laude ,affestin preci"ea" c orice AprodusA reali"at <n spaiu i timp
implic oform oarecare de putere. Frincipalii factori care intervin, sunt&
a.mrimea geografic i locali"area pe glob'
b.topografia i climatul'
c.resursele naturale'
d.numrul i pregtirea populaiei'
e.productivitatea economic'
f.capacitatea militar'
g.eficiena organi"rii politico%sociale'
9. gradul de AInoJ % 9oJA diplomatic.
Functa)e ma!ime ale unei ri la aceti vectori provoac automat trimiterea unor state cu o mai
mic repre"entare, ctre AperiferiaA relaiilor internaionale. 2tunci c=ndstatele au puncta)e
asemntoare sau compensatoare, intervine puterea ce se manifest <nfuncie de interesul
naional care, alturi de realismul <n politica i securitatea colectivrepre"int cei trei factori
constitutivi ai geopoliticii contemporane.
Freci"area intereselor naionale presupune un proces care parcurge c=teva etape.Frimul pas se
face prin elaborarea politicii generale #megapolitic) , care delimitea"cadrul de elaborare a
politicilor concrete pentru fiecare domeniu de activitate. En temeiul preci"rilor fcute, se
elaborea" politica securitii naionale care va prevedea msuri decontracarare a slbiciunilor
proprii i a ameninrilor reale sau poteniale din e!terior.+imensiunile implicate <n
preci"area interesului naional i a strategiei securitiinaionale pot fi vi"uali"ate sub forma
unui Atriped strategicA ale crui a!e se <nt=lnesc<ntr%un punct central % interesul naional&
Subiectul *)
1 sfer! de influen ! este o regiune de influen politic care <ncon)oar o ar, sau o regiune
de influen economic din )urul unui ora.
=nd o ar cade <n Asfera de influen A a unei alte ri, prima a)unge subordonat celei mai
puternice, devenind un stat satelit sau o colonie.
+e e!emplu, <n perioada de ma!im putere, Imperiul Kapone" avea o sfer de influen foarte
larg, guvernul nipon influen =nd procesele politice i economice, sau guvern=nd <n ri
precumoreea, Lanciuria, Mietnam, 8aiJan i pr i din 9ina. ASfera de influen A )apone"
putea fi u or desenat pe 9art ca un AbalonA vast care <ncon)ura insulele nipone i na iunile
asiatice pe care le controla.
En timpul r"boiului rece, Europa 1ccidental, Kaponia i oreea de Sud erau considerate ca
fc=nd parte din sfera de influen a Statelor Bnite ale 2mericii, <n timp ce Europa
,sritean,oreea de Nord, uba, Mietnamul i, #p=n la ,uptura c9ino%
sovietic), ,epublica Fopular 9ine" erau considerate ca fc=nd parte din sfera de influen
a Bniunii Sovietice.
Bneori, pr i ale aceleia i ri pot s cad <n sfere de influen diferite. En era
colonial, statele tampon Iran i 8ailanda, aflate <ntre imperiile britanic i rus, respectiv <ntre
cel britanic i >ran a , erau divi"ate <ntre sferele de infleun a ale acestor supraputeri. +e
asemenea, dup inc9eierea celui de%al doilea r"boi mondial, Cermania a fost divi"at <n patru
"one de ocupa ie, care mai t=r"iu au constituit Cermania de Mest ( membr a N281 (
i ,epublica +emocrat Cerman ( membr a Factului de la Mar ovia .