Cerebelul

Cerebellar Anatomy
Cerebellar Cortex
Nuclei profunzi:
Dentat


Interpositus
Fastigial
IVth vent
Vermis
Portiune Interm a emisf
Spinocerebel
Vermis
Intermediate hem.
Spinocerebel
(Vermis + Intermed. Hem)
Controlul membrelor
si trunchiului
Emisfere posrtiune Lat
Cerebrocerebel:
port laterala a emisf
Cerebrocerebell
(emisfere laterale)
Planificarea miscarii+
Lob Floculo-nodular
Vestibulo-cerebel
(Lob Floculo-nodular)
Controlul miscarilor
oculare si cefalice
Echilibru
Cerebel functii motorii

Implementate prin caile laterale si mediale, in special
tractul corticospinal
Incorporeaza programele motorii prin intermediul
ariilor motorii frontale
Parte din elaborarea strategiilor motorii prin cortexul
prefrontal


Semne de
afectare
Ataxia
Hipometrie si
Intarzierea raspunsului
Tulb de coordonare/
adiadococinezie
Tulburarea cognitiv afectiva
cerebeloasa
Lezioni ale cortexului cerebelos posterior
cortex si vermisului
Afectarea functiilor executive
Planificare, fluenta verbala, gandire abstracta
Dificultati privind functiile spatiale
Organizare vizuo-spatiala, memorie visuala
Tulburari de personalitate
Stergerea afectivitatii, comportamente inaadecvate
Tulburari de vorbire
Agramatism



Leziunile cerebeloase duc la
Tulburari de coordonare fara deficit motor
Lipseste abilitatea de a anticipa erorile
Lipsa abilitatii de corectare eficienta a erorilor
Invatarea unui act motor
Necesita integritatea sensibilitatii
Este implementtata prin intermediul cailor
decendente piramidale si extrapiramidale
Tulburari cognitive si emotionale
Conexiuni anatomice cu cortexul prefrontal si
cingulat (via talamus)
Clar functie predominant motorie; implicat
in optimizare, invatare
Posibile functii in comportamentul emotional si
cognitiv
Talamusul

Talamusul
Sindroame talamice

Sindroame talamice
Simptomatologie senzitiva hipoestezie si
hiperpatie controlateral
Simptomatologie motorie hemipareza
tranzitorie (afectarea tractului piramidal la
trecerea prin capsula interna), akinezie, tulburari
de mers
Tremor intentional, miscari atetozice
Tulburari autonome: hiperhidroza
controlaterala, atrofii, edem al mainii, sindrom
Claude Bernard Horner
Tulburari cognitive in afectarea bilaterala
Sindroame talamice
Sindroame vasculare
Artere talamogeniculate (sd. Dejerine Roussy),
talamoperforante (sd talamic anterolateral unilateral, cu tremor de
repaus sau intentional, miscari coreoatetozice, posibil mana talamica,
durere talamica),
ramuri retromamilare (stari confuzionale, dementa talamica)
Hemoragii talamice
Neoformatii talamice
Nervii
cranieni
Paraliziile de n oculomotori
Oculomotor comun III

Trohlear IV

Abducens VI
Nervul oculomotor comun III

Nervul oculomotor comun III
Componenta motorie somatica: controlul
musculaturii extrinseci a globului ocular:

Ridicatorul pleoapei superioare,
Drept intern,
Drept superior si inferior,
Oblic inferior.
Nervul oculomotor comun III
Componenta motorie viscerala implicata in
controlul musculaturii pupilare (reflex
fotomotor si de acomodare)

Inerveaza muschii constrictori ai pupilei si
muschii ciliari.
Traseu intracranian
Paraseste trunchiul cerebral pe fata
anterioara fiind in strins contact cu stanca
temporala.

Are un traseu de-a lungul sinusului
cavernos superior de nervul trohlear si
abducens; patrunde in orbita prin partea
superioara a fisurii orbitale.
Clinic
Ptoza palpebrala
Strabism divergent
Limitarea miscarii
globului ocular
Diplopie
Modificari pupilare:
midriaza
Trohlear IV

Trohlear IV
Inerveaza muschiul oblic superior.

Determina rotatia interna si partial
abductia globului ocular.
Clinic
Rotatia externa a globului ocular.


Diplopie verticala.


Dificultate in mentinerea privirii in jos si in
interior (frecvent raportata ca dificultate la
coboritul scarilor).
Trohlear IV

Nervul abducens VI

Nervul abducens VI
Inerveaza muschiul
drept extern al
globului ocular.

Strabism convergent.

Diplopie in privirea
laterala.
Nervul trigemen
Nervul trigemen

Fibrele senzitive au originea in ganglionul
Gasser.

Se distribuie sub forma a trei brate:
Oftalmica
Maxilara
Mandibulara.

Componenta senzitiva asigura inervatia
fetei, mucoasa jugala, limba (termo-
algezic), dintii, pielea scalpului si
meningele in 2/3 anterioare.

Componenta motorie asigura inervatia
muschilor masticatori, milohioidieni si
burta anterioara a digastricului.
Nevralgia de trigemen
Durere (intensa, cu
debut brusc, cel mai
frecvent unilateral) in
teritoriul de distributie
al uneia sau mai
multor ramuri ale
nervului trigemen
(IASP)
Nevralgia esentiala de trigemen
Ticul dureros al fetei
Durere paroxistica,
unilaterala, severa, recurenta
care intereseaza de obicei un
ram, rareori mai multe ramuri
ale trigemenului.
Debut brusc; intre crize
asimptomatic.
Durata scurta, repetate de
mai multe ori pe zi.
Zona trigger care
declanseaza durerea la
stimuli mecanici, termici, etc.
Nevralgia esentiala de trigemen
Mecanismul inca necunoscut
poate fi datorat prezentei unor
sinapse anormale (efapse), ce
determina un scurt circuit
electric, posibil secundar
demielinizarii, sau unor
modificari la nivelul vasa
nervorum.
Tratament: antiepileptice.
Interventii chirurgicale

Nevralgia secundara de trigemen
Meningioame, tumori primare sau
metastatice care intereseaza baza
craniului, leziuni ale sinususului cavernos,
schwanoame te nerv trigemen, etc.
Prezenta de paroxisme dureroase pe un
fond dureros continuu.
Modificari ale examenului clinic cu
diminuarea reflexului de clipire.
Ramul motor al nervului
trigemen
Pterygoid muscles
Lateral (external)

Medial (internal)
Temporalis muscle
Masseter muscle
Mylohyoid
Anterior belly
Of digastric
Tensor palatine
Tensor tympani
Muschii masticatori:
Pterigoidian intern si extern
Temporal
Maseter
Mylohyoidian
Burta anterioara a digastricului
Tensor al valului palatin
Tensor al timpanului
Reflexul mandibular
Examinare
Verificarea parezei, paraliziei musculaturii masticatorii.
Absenta sau exagerarea reflexului maseterin
Devierea mandibulei de partea leziunii
Afectarea unilaterala are un efect moderat asupra fortei in timp
ce afectarea bilaterala induce efecte severe


Paralizia de trigemen
Frecvent unilaterala.

Hipotonie si atrofie in teritoriul muschilor
maseteri si temporali.

La inchiderea gurii mandibula deviaza de
partea afectata.

Nervul facial
Nervul facial

1. Motor
2. Senzitiv
3. parasimpatic
Paralizia faciala periferica
Semne statice:
Paralizia musculaturii la nivelul hemifaciesului
Comisura bucala mai coborata
Sant nazo-genian mai sters
Ochiul pare mai mare (Semnul Negro)

Semne dinamice:
Accentuarea asimetriei faciale
Imposibilitatea ocluziei palpebrale
Dificultati in pronuntarea consoanelor labiale (m, b,
p)
Absenta contractiei pielosului gatului.
Paralizia faciala periferica
Afectarea la nivelul conductului auditiv intern
se asociaza cu hipoacuzie si vertij (afectare
n VIII).
Leziunea la nivelul ganglionului geniculat:
dureri in teritoriul senzitiv (zona Ramsay-
Hunt).
Hiperacuzie prin afectarea muschiului
stapedius.
Afectarea gustului in 2/3 anterior al limbii ( n
coarda timpanului).
Sindromul Ramsay-Hunt
In cazul implicarii
ganglionului geniculat
Paralizie faciala periferica,
durere la nivelul conductului
auditiv extern si fetei,
vezicule la nivelul
conductului auditiv extern

Etiologia paraliziei faciale periferice
Traumatisme
Inflamatorie
Tumoral
Metabolic
Vasculite
Idiopatic (paralizia Bell)
Complicatiile paraliziei faciale
Sindromul lacrimilor de crocodil

Hemispasmul facial
Tratament
Corticoterapie
Masaj facial
Fizioterapie

In anumite conditii poate necesita
interventii chirurgicale:
Decompresii
neurorafie