Utilizarea conceptiei constructiviste in analiza comportamentului cotidian

Teoriile si evaluarile asupra personalitatii sint formulate, de regula, din perspectiva cercetatorului, fie el psiholog, pedagog, sociolog sau
filosof. Conceptia constructivista presupune trei perspective din care este abordata personalitatea: perspectiva personalitatii teoreticianului,
perspectiva observatorului cotidian si perspectiva proprie a subiectului. Uneori, credem noi, primele doua se contopesc. S. Hampson (1!"#
concluzioneaza: $personalitatea este cel mai bine privita ca o constructie formata dincontributiile celor trei perspective%. Cercetarile lui
Sh&eder si '%(ndrade sustin ca,adesea, observatorii (de ce nu si cercetatorii ) n. ns.# isi proiecteaza, in evaluarile lor, convingerile lor
despre personalitate, fara a se spri*ini pe realitate. Conform acestui punct de vedere, observatorii sint, de fapt, incapabili sa faca evaluari
temeinice si precise despre personalitatea altora:
a. evaluarile din memorie sint pasibile de deformari de tip supraapreciere+
b. convingerile oamenilor despre personalitate, $teoriile% lor despre personalitate
n,au adesea o baza in realitate.
in acest caz, teoriile lui -.senc/ si Cattell, care recurg la clasificarea altora de catreobservatori, pe baza unor tabele de trasaturi, ar trebui
abandonate) Critica Sh&eder,'%(ndrade se spri*ina pe discreditarea evaluarilor $din memorie% sau a
observatiilor facute de evaluatori, avansind ideea ca doar evaluarea $pe loc% estecriteriul de masura al $adevaratei% personalitati. 'ar,
percepindu,1 pe altul, observatorul trebuie sa faca o afirmatie teoretica, $constructiva% despre acesta. 'eductia observatorului e
obligatorie, iar utilizarea baga*ului sau informational e inevitabila. 0u se poate, deci, separa $personalitatea reala% de $personalitatea
perceputa%. 1bservatorul il evalueaza, de fapt, pe altul printr,un $filtru cognitiv% care suprapune $constructia% sa peste ceea ce este privit
acum si aici. Trasaturile de personalitate, conchide S. Hampson, nu sint nici $opera% ochiului privitorului, nici $opera% personalitatii celui
privit. $2ai curind, ele sint construite din comportamentul celui privit si din mintea privitorului, in cadrul unui proces reciproc
dependent%.
3uss si Crai/ (1!4# propun o formula usor revizuita, pe care o numesc teoria$frecventei actului%. 'eparte de incercarile simplificatoare
care se ghideaza dupaimpresia spontana sau abordarea informala, aceasta teorie isi propune sa inteleaga tendintele comportamentului uman
ca pe niste $constructe socio,culturale dispozi,tionale%. 5ata propozitiile pe care se spri*ina acest punct de vedere:
a. un scop principal al psihologiei personalitatii este sa descopere regularitatile din
comportamentul diurn al persoanei+
b. $constructele dispozitionale%, in calitatea lor de constructii, sint deosebit de utile
in analiza comportamentului de fiecare zi+
c. constructiile sint impuse spontan de participant si observator si se refera la com
portamentul in lumea sociala+
d. cele doua intrebuintari ale constructiilor dispozitionale, una pentru analiza stiin
tifica a personalitatii si cealalta pentru participant si observator, sint conceptual
separate+
e. actele evaluate au potenta cauzala separat de constructiile dispozitionale, impuse
de participantii,observatori sau de cercetatori.
Ce sint aceste $constructii dispozitionale% ) Sint formulari (de e6emplu $7 este altruist%# care descriu $rezultanta socio,culturala% a
actului, care grupeaza si eticheteaza comportamentele reale, de fiecare zi, ale individului. $Cunostintele% sociale ale persoanei vor
influenta, se intelege, parerea celui care actioneaza, iar interactiunea sociala va da forma comportamentului manifest. 8rocedurile pentru
e6plorarea constructiilor socio,culturale sint urmatoarele:
. denumirea actului , identificarea actelor specifice care sint subsumate fiecarei
categorii dispozitionale, fie prin observare directa, fie retrospectiv. -6emplu:
ginditi,va la trei persoane marcante pe care le cunoasteti si descrieti cinci acte
specifice sau comportari pe care le,au avut, pentru a e6emplifica acest concept de
$dominatie sociala%. (u fost obtinute raspunsuri de tipul: $a monopolizat con
versatia%, $a organizat grupul% etc.+
. identificarea caracterului sau de prototip (intelesul cultural al actului pentru
individ#+
. sortarea actelor dispozitionale.
in tot acest demers, reputatia observatorului, caracteristicile lui si vivacitatea anumitor acte pot influenta concluziile sociale ale
evaluatorului. 5ntervin si formatia sa culturala, mentalitatile, caracteristicile mediului socio,cultural in care este implicat. Stringer si
3annister (Constructs of Sociability and Individuality, 19# vorbesc de$mostenirea sociala%, in plan istoric si ontogenetic, de $corolarul
socialitatii% si cel al $comunitatii%, de locul central al conceptului de $rol% in formarea constructelor personale. 5ar Catalin 2amali (1!:#
crede ca, in procesul interactiunii, are loc
procesul de $transformare% a constructelor. -l scrie: $5deea pe care o sustin este aceea ca, in procesul construirii constructelor celuilalt
(proces esential in intelegerea rolului celuilalt#, se poate produce o transformare a propriilor constructe. 'in aceasta perspectiva,
transformarea reciproca a constructelor in procesul interactiunii socialepoate fi un indicator al co-dezvoltarii sociale'. (re, desigur,
dreptate: cind construiesc, ma implic si pe mine insumi, orice constructie e si o auto,constructie. 0u numai atit: constient de aceasta
transformare, actorul social isi va schimba conceptia despre sine. Si va proiecta noi $constructii%, functie de aceasta $descoperire%.
'rumul de la act la $construct% este, adesea, marcat de schimbarile tehnologice care modifica, la rindul lor, atitudinile si
comportamentele de fiecare zi. (par apoisubstantive, ad*ective care descriu aceste schimbari. Cuvintul $tehnocrat%, de e6emplu, denumeste
individul care a incorporat in comportamentul sau cotidian competentele teoretice si abilitatile practice ale celui care stapineste si
manipuleaza tehnica noua.