MINISTERUL EDUCATIEI

NATIONALE
LICEUL TEHNOLOGIC DIMITRIE
FILISANU
PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE
CERTIFICARE A
COMPETENTELOR
PROFESIONALE
NIVELUL 3
CALIFICAREA TEHNICIAN IN
ACTIVITATI ECONOMICE
PROFESOR INDRUMATOR

ELEV

NEGROIU CAMELIA

BATRANU ELENA ADRIANA

1

MINISTERUL EDUCATIEI
NATIONALE
LICEUL TEHNOLOGIC DIMITRIE
FILISANU
TEMA
ACCIZE SI TAXE VAMALE

PROFESOR INDRUMATOR

2014

NEGROIU CAMELIA
Cuprins................................

ELEV
BATRANU ELENA ADRIANA

Cuprins..................................................................................................................................3
I)ROLUL FINANTELOR PUBLICE IN ECONOMIE...................................................................5
1.1)CONSTITUIREA BUGETULUI IN CADRUL ECONOMIEI..............................................5
1.2)CLASIFICAREA BUGETELOR IN ECONOMIE ..............................................................6
II)IMPOZITELE INDIRECTE....................................................................................................7
2.1)COMPONENTA IMPOZITELOR INDIRECTE SI CLASIFICAREA ACESTORA..............7
2.2)ACCIZELE IN ECONOMIA TARII.....................................................................................7
2.3)CLASIFICAREA ACCIZELOR........................................................................................8
III)TAXELE VAMALE..............................................................................................................18
IV)PONDEREA ACCIZELOR SI TAXELOR VAMALE..........................................................23
STUDIU DE CAZ....................................................................................................................25

Argument
3

Accizele si taxele vamale sunt un obiect de

specialitate economica specific filierii tehnologice care ne
ajuta si ne formeaza pentru viitor.
Acest proiect pentru sustinerea examenului de
competenta profesionala,are ca tema Accizele si Taxele
vamele.
Vom invata astfel cum sa ne organizam si cum sa
procedam in situatiile intalnite in viata de zi cu zi,unde ne
lovim la fiecare pas de taxe si impozite,pe care majoritatea
populatiei nu le inteleg.
Prin acest proiect ne imbogatim bagajul de
cunostinte,cu un plus informatii valoroase atat in
recunoasterea taxelor aplicate de societate,dar de asemenea
in cazul in care,vom deveni la randul nostru vanzatori sau va
trebui sa importam sau sa exportam un produs,vom putea sa
stabilim cu exactitate adevarata valoare,si vom putea aplica
eficient taxele,sub toate formele lor.
Proiectul de fata este structurat pe patru capitole.

I)ROLUL FINANTELOR PUBLICE IN ECONOMIE

Veniturile bugetare se obtin de la contribuabilicare platesc impozite

si taxele la bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale,formand veniturile
bugetare.
Veniturile sunt folosite la buget,pentru a asigura partea de
cheltuieli a acestuia,pentru a asigura fondurile necesare dezvoltarii altor
societati.
Nevirarea impozitelor determina calcularea unor penalitati si
majorari de intarziere in functie de numarul de zile la care urmau sa fie platite.
1.1)CONSTITUIREA BUGETULUI IN CADRUL ECONOMIEI
In cadrul economiei,bugetul este reprezentat de estimarea tuturor
veniturilor si cheltuielilor pe o anumita perioada de timp.
Veniturile se obtin din impozite si taxe care sunt virate de agentii
economici la unul dintre bugete.
Veniturile se stabilesc prin lege pentru fiecare societate sau agent
economic.
Cheltuielile se realizeaza si se efectueaza din veniturile obtinute
la buget.
Aceste cheltuieli sunt pentru urmatoarele domenii:
1. Sanatate
2. Educatie
3. Administratie
4. Armata
5. Politie.

Bugetul de venituri si cheltuieli se intocmeste la sfarsitul fiecarui

an pentru urmatorul an,realizandu-se anumite previziuni in ceea ce priveste
veniturile si cheltuielile.
Daca la sfarsitul unui exercitiu financiar bugetul care a fost
intocmit pentru anul in curs mai are nevoie de venituri,are loc o refinantare a
acestuia cu o anumita suma.
1.2)CLASIFICAREA BUGETELOR IN ECONOMIE
Bugetul,in cadrul economiei,se imparte in doua grupe:
1) Bugetul personal
2) Bugetul familiei
Bugetul personal poate fi diferit de cel al familiei sau comun cu
acesta.
Bugetul familial este reprezentat de totalitatea bugetelor
personale.
Bugetul se mai clasifica in :
1) Buget excedentar
Acest tip de buget apare in situatia in care cheltuielile unei
persoane sau ale unei familii sunt mult mai mici decat veniturile,ramand o
suma de bani care poarta numele de excedent.
2) Buget echilibrat
Acest tip de buget se formeaza in situatia in care veniturile
personale sau veniturile unei familii sunt egale cu cheltuielile efectuate.
3) Buget deficitar
Bugetul deficitar apare cand cheltuielile personale sau
cheltuielile in cadrul unei familii,sunt mult mai mari decat veniturile,astfel
existand o pierdere numita deficit.
II)IMPOZITELE INDIRECTE
6

Caracteristica definitorie a acestor impozite indirecte o constitue

existenta acestora in pretul de vanzare al produsului.
2.1)COMPONENTA IMPOZITELOR INDIRECTE SI CLASIFICAREA
ACESTORA
Impozitele indirecte sunt formate din:
1. Taxe vamale
2. T.V.A
3. Taxele judecatoresti
4. Accize
5. Etc.
2.2)ACCIZELE IN ECONOMIA TARII
Accizele au fost introduse in tara noastra in luna noiembrie
1991, dar o reglementare complexa a acestora s-a realizat in 1993 o data cu
introducerea TVA ului.
Incepand cu ianuarie 2004 odata cu introducerea Codului Fiscal
s-a asigurat armonizarea principiilor de impunere cu legislatia comunitara si sau simplificat procedurile de control, supraveghere si autorizare a agentilor
economici producatori si importatori de produse accizabile.
Taxele speciale de consumatie sau accizele sunt asezate
asupra unor produse care se consuma in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite
de cumparatori cu altele, pentru ca in acest fel impozitul sa aiba in mod
constant un randament fiscal cat mai ridicat.
Drept urmare, accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere
neelastica, cum sunt: vinul, cidrul, berea, apele minerale etc. (in Franta);
tutunul, cafeaua, zaharul, ceaiul, uleiurile minerale etc. (in Germania); berea,
vinul, spirtul, cidrul, tutunul, uleiurile minerale etc. (in Marea Britanie); produsele
din tutun, alcoolul, zaharul etc. (in Indonezia); produsele petroliere, tutunul,
uleiurile vegetale, produsele industriei chimice, produsele textile si din iuta etc.
(in India); hidrocarburile (in Tunisia); spirtul, produsele petroliere, bauturile
nealcoolice si cimentul (in Thailanda) etc.
2.3)CLASIFICAREA ACCIZELOR
Accizele se calculeaza pentru urmatoarele categorii de produse:
a) PRODUSE ALCOOLICE
b) PRODUSE DIN TUTUN
c) PRODUSE PETROLIERE
d) PRODUSE DE LUX
In Romania se practica accize pe produse cum sunt:
7

-bauturile alcoolice,
-vinurile si produsele pe baza de vin,
-berea,
-produse din tutun,
-produsele petroliere (benzina premium, regular si normala, benzina fara plumb
si motorina),
-cafeaua,
-apele minerale si apele gazoase cu continut de zahar sau de alte produse de
indulcit si substante aromatizante,
-confectiile din blanuri naturale,
-articolele din cristal,
-bijuteriile din aur si/sau platina,
-autoturismele si autoturismele de teren (inclusiv din import, rulate),
-parfumurile, apele de colonie si apele de toaleta,
-aparatele video de inregistrat sau de reprodus,
-camerele video,
-cuptoarele cu microunde,
-telefoanele mobile,
-aparatele pentru conditionat aerul.
Produsele enumerate mai sus sunt supuse accizelor in momentul
producerii lor pe teritoriul comunitar sau la momentul importului lor in acest
teritoriu.
Taxele de consumatie pe produs se calculeaza fie in suma fixa pe
unitatea de masura, fie in baza unor cote procentuale aplicate asupra pretului
de vanzare. In mod normal, produsele provenite din import trebuie impuse cu
aceleasi taxe ca si produsele indigene, iar cele destinate exportului, de regula
nu sunt impozitate.
Nivelul cotelor utilizate pentru calcularea accizelor difera de la o tara la
alta si de la un produs la altul. De exemplu, pentru produsele din tutun nivelul
acestor cote depaseste frecvent 50 sau chiar 60 de procente.
In tara noastra, in perioada de dupa Revolutia din decembrie 1989,
regimul accizelor a fost instituit prin Legea nr.42/1993. In conformitate cu
aceasta lege, accizele se calculau, in principal, in baza sistemului ad-valorem
prin aplicarea unor cote procentuale asupra bazei de impozitare. La tigarete,
acciza era stabilita in suma fixa pe unitatea de masura. Sistemul ad-valorem
practicat la noi a generat o serie de aspecte negative, cum sunt: fenomene de
evaziune fiscala in cazul bauturilor alcoolice prin subevaluarea bazei de
impozitare si comercializarea ilicita a produselor de acest gen provenite din
import; concurenta neloiala in randul producatorilor de alcool si bauturi
alcoolice. Pentru inlaturarea acestor carente, prin Ordonanta de Urgenta a
8

Guvernului nr. 82/1997 s-a trecut de la sistemul ad-valorem la calcularea

accizelor in baza unei sume fixe stabilite pe unitate de masura si exprimata in
ECU. Acest din urma sistem viza produse si grupe de produse ca: alcool,
bauturi alcoolice, tigarete, cafea si produse petroliere si a intrat in vigoare la 1
ian. 1998.
Aplicarea in practica a sistemului bazat pe sume fixe/um exprimate in
ECU a intampinat o serie de dificultati. Este vorba mai intai de faptul ca
modalitatea de determinare a sumelor in lei datorate statului drept accize era
greoaie, deoarece trebuia sa tina cont de fluctuatia periodica a cursului
leu/ECU. Acest fenomen exercita o influenta negativa asupra preturilor de
livrare care trebuiau actualizate in permanenta.
De asemenea, pentru a se evita o dubla impozitare se admitea ca in
cazul unor produse (este vorba de bauturi alcoolice si cafea) sa se deduca din
accizele datorate bugetului de stat pentru produsele finale, accizele aferente
materiilor prime introduse in procesul de prelucrare. Practicarea acestor
deduceri i-a dezavantajat pe agentii economici care utilizau materii prime
impuse cu accize. Dezavantajul este determinat de faptul ca accizele erau
stabilite in ECU, iar trasformarea lor in lei are loc in momente diferite, in functie
de obiectul de activitate al agentului economic. Astfel, acesta din urma poate
aparea in postura de producator de materii prime sau de prelucrator al
acestora. Influenta negativa a cursului de schimb apare intotdeauna in costurile
de productie ale agentului economic care beneficiaza de dreptul de deducere a
accizelor. Transformarea in lei a sumelor exprimate in ECU nu este nici ea
facila, deoarece se bazeaza pe utilizarea saptamanala a cursului de schimb
valutar stabilit de Banca Nationala a Romaniei.
Cu toate ca sistemul de accize stabilite in ECU pe unitate de masura a
reprezentat un pas important in directia armonizarii cu legislatia din Uniunea
Europeana, el nu a putut contracara extinderea evaziunii fiscale frauduloase,
astfel ca s-a inregistrat o scadere alarmanta a veniturilor bugetare provenite din
accize.
Drept urmare, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/1998 se
prevede ca de la 1 ianuarie 1999 sa se treaca la:
-stabilirea de accize in lei/UM pentru alcool, bauturi alcoolice, vinuri si produse
pe baza de vin, bere, produse din tutun, cafea;
-actualizarea trimestriala (prin ordin al ministrului finantelor) a nivelului accizelor
stabilite in lei, in functie de evolutia ratei inflatiei si a cursului de schimb valutar
pentru produsele: alcool, bauturi alcoolice, produse din tutun si cafea;
-pentru a se limita aria evaziunii fiscale si pentru a usura misiunea organelor
fiscale cu atributii de control privind determinarea corecta a cuantumului
accizelor datorate bugetului de stat, in cazul alcoolului etilic alimentar, al
bauturilor alcoolice si al oricaror altor produse destinate industriei alimentare
9

sau consumului, care contin alcool etilic alimentar, accizele se datoreaza si se

calculeaza o singura data de catre agentul economic producator sau importator.
Ca o categorie a impozitelor de consumatie, impozitele speciale de
consumatie au rol si forme diferite de la o tara la alta, in contrast cu impozitele
generale de consumatie cum este TVA-ul care au multiple trasaturi si
reglementari comune in statele in care se aplica. In general, taxele speciale de
consumatie se aplica in asociere cu cele generale de consumatie. O
reglementare mai complexa si o frecventa mai mare detin impozitele generale
de consumatie, cum este cazul taxei pe valoare adaugata.
In tara nostra, categoria impozitelor speciale de consumatie a premers
categoriei impozitelor generale de consumatie. Astfel, impozitele speciale de
consumatie au fost introduse in noiembrie 1991 (prin HG nr. 779/1991), pe
cand impozitele generale de consumatie, reprezentate prin TVA se aplica de la
1 iulie 1993.
O reglementare mai complexa si distincta a impozitelor speciale de
consumatie s-a introdus prin Legea nr. 42/1993, care a abrogat dispozitiile
legale anterioare. Aceasta lege reglementeaza doua forme ale impozitelor
speciale de consumatie si anume:
-accizele la unele produse din import si din tara
-impozitul la titeiul din productia interna si gazele naturale.
In mod succint si pentru scopuri practice, se utilizeaza notiunea de
"accize" pentru ambele forme de impozite speciale de consumatie. Specific
ambelor forme de impozite speciale de consumatie este faptul ca ele se
datoreaza intr-o singura faza a circuitului economic, respectiv de catre
producatori, importatori sau achizitori, iar cotele sau sumele fixe, dupa caz sunt
unice atat pentru produsele realizate la intern, cat si pentru cele din import.
Observam o deosebire esentiala fata de TVA, care se aplica la fiecare stadiu al
circuitului economic. Accizele se introduc in baza de impozitare a TVA.
Accizele constituie (in tarile in care se aplica) o sursa de venit
apreciabila, facil de obtinut, la un cost putin ridicat. Cotele cele mai mari de
accize afecteaza, in general, bauturile, tigarile, automobilele si carburantii si
furnizeaza majoritatea veniturilor procurate de aceste taxe speciale asupra
consumului, respectiv .
Accizele, in general, sunt sensibile la inflatie, ajungandu-se in perioade
de inflatie puternica la o scadere a randamentului accizelor (de altfel aceasta
problema este actuala mai mult sau mai putin pentru toate categoriile de
impozite). Faptul ca se aplica supra valorii in vama, la care se adauga taxele
vamale, in cazul produselor importate, sau in suma fixa asupra cantitatilor de
petrol sau gaze livrate, face ca aceste taxe sa-si diminueze randamentul in
conditii de inflatie puternica.
10

Apare necesara, astfel, o modificare a acestor taxe pentru a compensa

efectele inflatiei. Partea accizelor in totalul prelevarilor obligatorii variaza de la o
tara la alta: moderata in Belgia, Germania, SUA si foarte ridicata in Portugalia,
Grecia, Irlanda. Structura lor difera in egala masura: tarile nordice impoziteaza
puternic bauturile alcoolice, tarile de sud le taxeazafoarte putin, iar Franta,
Germania si Belgia aplica taxe medii.
Accizele, constituind o sursa importanta de venituri bugetare, usor de
procurat, prin ele se urmaresc obiective bugetare dar si eficienta administrativa.
Regula de eficienta este urmatoarea: taxarea unui bun trebuie sa fie
invers proportionala cu elasticitatea cererii in raport cu pretul. Ori,
produsele precum bauturile, tigarile, aparatura electronica, carburantii etc. nu
comporta substituiri puternice, deci cererea lor este considerata, in general,
inelastica in raport cu pretul. In realitate, inelasticitatea cererii in raport cu pretul
nu este intotdeauna verificata. Astfel, populatia este foarte sensibila la costul
carburantului. Transportul personal poate fi inlocuit cu transportul in comun si
astfel o modificare a costului carburantului provoaca substituiri intre cele doua
modalitati de transport. Anumite bauturi de calitate superioara au o puternica
elasticitate in sensul ca impozitul specific asupra acestor bunuri genereaza
substituiri intre categorii de calitate diferita. O crestere a preturilor la tigari
exercita un efect de franare a consumului. S-a estimat ca in Franta o crestere a
texelor indirecte de 20% conduce la o reducere de 4% a consumului de tutun si
de tigari. Franarea consumului se opune obiectivului de obtinere a veniturilor
bugetare. Taxele speciale asupra consumului corespund, in general, vointei de
descurajare a consumurilor excesive de anumite produse. Dar pentru ca acest
impozit sa-si atinga scopul respectiv franarea consumului trebuie ca cererea
sa fie relativ elastica in raport cu preturile, ipoteza care se dovedeste
defavorabila realizarii celuilalt obiectiv asigurarea veniturilor bugetare.
Produse accizabile
Bere
Vinuri
Buturi fermentate, altele dect bere i vinuri
Alcool etilic
Tutun prelucrat
11

 Produse energetice.
Crbune i cocs
Energie electric
Alte produse accizabile
a) cafea verde, cu codurile NC 0901 11 00 i 0901 12 00;
b) cafea prjit, inclusiv cafea cu nlocuitori, cu codurile: NC 0901 21 00;
0901 22 00 i 0901 90 90;
c) cafea solubil, inclusiv amestecuri cu cafea solubil, cu codurile NC 2101
11 i 2101 12;
d) confecii din blnuri naturale, cu codurile: NC 4303 10 10; 4303 10 90 i
6506 92 00, cu excepia celor de iepure, oaie, capr;
e) articole din cristal cu codurile: NC 7009 91 00; 7009 92 00; 7013 21; 7013
31; 7013 91; 7018 90; 7020 00 80; 9405 10 50; 9405 20 50; 9405 50 00 i 9405
91;
f) bijuterii din aur i/sau din platin cu codul NC 7113 19 00, cu excepia
verighetelor;
g) produse de parfumerie cu codurile NC 3303 00 10 i 3303 00 90;
h) arme i arme de vntoare, altele dect cele de uz militar, cu codurile: NC
9302 00 00; 9303; 9304 00 00, cu excepiile prevzute n lege;
i) iahturi i alte nave i ambarcaiuni cu sau fr motor pentru agrement, cu
codurile: NC 8903 10; 8903 91; 8903 92 i 8903 99;
j) motoare cu capacitate de peste 25 CP destinate iahturilor i altor nave i
ambarcaiuni pentru agrement, cu codurile: NC 8407 21 10; 8407 21 91; 8407
21 99; 8407 29 20; 8408 10 11; 8408 10 19; 8408 10 22; 8408 10 24; 8408 10
26; 8408 10 28; 8408 10 31; 8408 10 39 i 8408 10 41.
Excepii
Sunt exceptate de la plata accizelor:
1. cldura rezultat i produsele cu codurile NC 4401 i 4402;
2. urmtoarele utilizri de produse energetice i energie electric:
-produsele energetice utilizate n alte scopuri dect n calitate de
combustibil pentru motor sau combustibil pentru nclzire;
-utilizarea dual a produselor energetice. Un produs energetic este utilizat
dual atunci cnd este folosit att n calitate de combustibil pentru nclzire, ct
i n alte scopuri dect pentru motor sau pentru nclzire. Utilizarea produselor
12

energetice pentru reducerea chimic i n procesele electrolitic i metalurgic se

consider a fi utilizare dual;
-energia electric utilizat n principal n scopul reducerii chimice i n
procesele electrolitice i metalurgice;
-energia electric, atunci cnd reprezint mai mult de 50% din costul unui
produs, potrivit prevederilor din norme;
-procesele mineralogice, potrivit prevederilor din norme.
.
Plata accizelor la bugetul de stat
Accizele sunt venituri la bugetul de stat. Termenul de plat a accizelor
este pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care acciza devine
exigibil.
Prin excepie de la prevederile alin. (1), termenul de plat a accizelor
este:
a)n cazul operatorilor nregistrai - ziua lucrtoare imediat urmtoare celei n
care au fost recepionate produsele accizabile;
b) n cazul furnizorilor autorizai de energie electric sau de gaz natural - data
de 25 a lunii urmtoare celei n care a avut loc facturarea ctre consumatorul
final.
n cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat ntr-un regim
suspensiv, prin derogare de la alin. (1), momentul plii accizelor este momentul
nregistrrii declaraiei vamale de import.
Depunerea declaraiilor de accize
Orice pltitor de accize prevzut la prezentul capitol are obligaia de a
depune lunar la autoritatea fiscal competent o declaraie de accize, indiferent
dac se datoreaz sau nu plata accizei pentru luna respectiv.
Prin excepie de la prevederile alin. (1), operatorul nenregistrat are
obligaia de a depune declaraia de accize pentru fiecare operaiune n parte.
Declaraiile de accize se depun la autoritatea fiscal competent de ctre
pltitorii de accize, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei la care se
refer declaraia, cu excepia cazurilor prevzute la art. 189 1 i la art. 192 alin.
(9).
n situaiile prevzute la art. 166 alin. (1) lit. b) i e), trebuie s se depun
imediat o declaraie de accize la autoritatea fiscal competent i, prin derogare
de la prevederile art. 193, acciza se pltete n ziua lucrtoare imediat
urmtoare celei n care a fost depus declaraia.
Evidene contabile
13

Orice pltitor de accize are obligaia de a ine registre contabile precise,

conform legislaiei n vigoare, care s conin suficiente informaii pentru ca
autoritile fiscale s poat verifica respectarea prevederilor din prezentul titlu.
Responsabilitile pltitorilor de accize
Orice pltitor de accize poart rspunderea pentru calcularea corect i
plata la termenul legal a accizelor ctre bugetul de stat i pentru depunerea la
termenul legal a declaraiilor de accize la autoritatea fiscal competent,
conform prevederilor prezentului titlu i celor ale legislaiei vamale n vigoare.
Lunar, pn la data de 15 a fiecrei luni, pentru luna precedent,
antrepozitarii autorizai pentru producie sunt obligai s depun la autoritatea
fiscal competent o situaie, care s conin informaii cu privire la stocul de
materii prime i produse finite la nceputul lunii, achiziiile de materii prime,
cantitatea fabricat n cursul lunii, stocul de produse finite i materii prime la
sfritul lunii de raportare i cantitatea de produse livrate, conform modelului
prezentat n norme.
Garanii
Antrepozitarul autorizat - dup acceptarea condiiilor de autorizare a
antrepozitului fiscal -, operatorul nregistrat, operatorul nenregistrat i
reprezentantul fiscal au obligaia depunerii la autoritatea fiscal competent a
unei garanii, conform prevederilor din norme, care s asigure plata accizelor
care pot deveni exigibile.
Tipul, modul de calcul, valoarea i durata garaniei vor fi prevzute n
norme.
Valoarea garaniei va fi analizat periodic, pentru a reflecta orice
schimbri n volumul afacerii sau n nivelul de accize datorat.
Regimul documentelor fiscale pierdute, distruse sau deteriorate
Operatorii economici pltitori de accize, care au efectuat tranzacii cu
produse supuse accizelor prin documente fiscale care ulterior au fost pierdute,
distruse sau deteriorate, au obligaia ca, n termen de 30 de zile calendaristice
din momentul nregistrrii pierderii, distrugerii sau deteriorrii, s reconstituie,
pe baza evidenelor contabile, accizele aferente acestor tranzacii.
n situaia nereconstituirii obligaiilor fiscale de ctre operatorul economic,
autoritatea fiscal competent va stabili suma acestora prin estimare, nmulind
numrul documentelor pierdute, distruse sau deteriorate cu media accizelor
14

nscrise n facturile de livrare pe ultimele 6 luni de activitate, nainte de data

constatrii pierderii, distrugerii sau deteriorrii documentelor fiscale.
Declaraiile de accize
Orice operator economic pltitor de accize are obligaia de a depune la
autoritatea fiscal competent o declaraie de accize pentru fiecare lun,
indiferent dac se datoreaz sau nu plata accizei pentru luna respectiv.
Declaraiile de accize se depun la autoritatea fiscal competent, de ctre
operatorii economici pltitori, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei
la care se refer declaraia.
Scutiri la plata accizelor
Scutiri generale
Produsele accizabile sunt scutite de la plata accizelor atunci cnd sunt
destinate pentru:
a)livrarea n contextul relaiilor consulare sau diplomatice;
b)organizaiile internaionale, recunoscute ca atare de ctre autoritile publice
ale Romniei, i membrii acestor organizaii, n limitele i n condiiile stabilite
prin conveniile internaionale, care pun bazele acestor organizaii, ori prin
acorduri ncheiate la nivel statal sau guvernamental;
c)forele armate aparinnd oricrui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nord
(NATO), cu excepia Forelor Armate ale Romniei, precum i pentru personalul
civil care le nsoete sau pentru aprovizionarea popotelor ori cantinelor
acestora;
d)consumul aflat sub incidena unui acord ncheiat cu ri nemembre sau
organizaii internaionale, cu condiia ca un astfel de acord s fie permis ori
autorizat cu privire la scutirea de tax pe valoarea adugat.
Accizele nu se aplic pentru importul de produse accizabile aflate n
bagajul cltorilor i al altor persoane fizice, cu domiciliul n Romnia sau n
strintate, n limitele i n conformitate cu cerinele prevzute de norme.
Scutiri pentru alcool etilic i alte produse alcoolice
Sunt scutite de la plata accizelor alcoolul etilic i alte produse alcoolice
prevzute la art. 162, atunci cnd sunt:
a) complet denaturate, conform prescripiilor legale;
b) denaturate i utilizate pentru producerea de produse care nu sunt destinate
consumului uman;
15

c) utilizate pentru producerea oetului cu codul NC 2209;

d) utilizate pentru producerea de medicamente;
e)utilizate pentru producerea de arome alimentare destinate preparrii de
alimente sau buturi nealcoolice ce au o concentraie ce nu depete 1,2% n
volum;
f) utilizate n scop medical n spitale i farmacii;
g)utilizate direct sau ca element al produselor semifabricate pentru producerea
de alimente cu sau fr crem, cu condiia ca n fiecare caz concentraia de
alcool s nu depeasc 8,5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intr n
compoziia ciocolatei i 5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intr n
compoziia altor produse;
Scutiri pentru produse energetice i energie electric
Sunt scutite de la plata accizelor:
a)produsele energetice livrate n vederea utilizrii drept combustibil pentru
motor pentru aeronave, altele dect aviaia turistic n scop privat
b)produsele energetice livrate n vederea utilizrii drept combustibil pentru
motor pentru navigaia n apele comunitare i pentru navigaia pe cile
navigabile interioare, inclusiv pentru pescuit, altele dect pentru navigaia
ambarcaiunilor private de agrement. De asemenea, este scutit de la plata
accizelor i electricitatea produs la bordul ambarcaiunilor.
c)produsele energetice i energia electric utilizate pentru producia de energie
electric, precum i energia electric utilizat pentru meninerea capacitii de a
produce energie electric;
d)produsele energetice i energia electric utilizate pentru producia combinat
de energie electric i energie termic;
e)produsele energetice - gazul natural, crbunele i combustibilii solizi -, folosite
de gospodrii i/sau de organizaii de caritate;
f)combustibilii pentru motor utilizai n domeniul produciei, dezvoltrii, testrii i
mentenanei aeronavelor i vapoarelor;
g)combustibilii pentru motor utilizai pentru operaiunile de dragare n cursurile
de ap navigabile i n porturi;
h)produsele energetice injectate n furnale sau n alte agregate industriale n
scop de reducere chimic, ca aditiv la cocsul utilizat drept combustibil principal;
i)produsele energetice care intr n Romnia dintr-o ar ter, coninute n
rezervorul standard al unui autovehicul cu motor destinat utilizrii drept
combustibil pentru acel autovehicul, precum i n containere speciale i
destinate utilizrii pentru operarea, n timpul transportului, a sistemelor ce
echipeaz acele containere;
16

j)orice produs energetic care este scos de la rezerva de stat sau rezerva de
mobilizare, fiind acordat gratuit n scop de ajutor umanitar;
k)orice produs energetic achiziionat direct de la operatori economici
productori, importatori sau distribuitori, utilizat drept combustibil pentru
nclzirea spitalelor, sanatoriilor, azilurilor de btrni, orfelinatelor i altor
instituii de asisten social, instituiilor de nvmnt i lcaurilor de cult;
l)produsele energetice, dac astfel de produse sunt obinute din unul sau mai
multe dintre urmtoarele produse:
- produse cuprinse n codurile NC de la 1507 la 1518;
- produse cuprinse n codurile NC 3824 90 55 i de la 3824 90 80 la 3824 90
99, pentru componentele lor produse din biomase;
- produse cuprinse n codurile NC 2207 20 00 i 2905 11 00, care nu sunt de
origine sintetic;
- produse obinute din biomase, inclusiv produse cuprinse n codurile NC
4401 i 4402;
m)energia electric produs din surse regenerabile de energie;
n)energia electric obinut de acumulatori electrici, grupurile electrogene
mobile, instalaiile electrice amplasate pe vehicule de orice fel, sursele
staionare de energie electric n curent continuu, instalaiile energetice
amplasate n marea teritorial care nu sunt racordate la reeaua electric i
sursele electrice cu o putere activ instalat sub 250 KW;
o)produsele cuprinse la codul NC 2705, utilizate pentru nclzire.
Produsele energetice care conin unul sau mai multe dintre produsele
enumerate la alin. (1) lit. l) beneficiaz de un nivel redus al accizelor, potrivit
prevederilor din norme.
Prevederile alin. (1) i (3) vor nceta s se aplice n cazul n care legea
comunitar va impune conformarea cu obligaiile de a plasa pe pia o proporie
minim din produsele energetice la care se face referire la alin. (1) lit. l), dar nu
mai devreme de intrarea n vigoare a prezentei legi.

III)TAXE VAMALE
La data de 4 iunie 2008 a fost publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene noul Cod Vamal Comunitar, denumit si Codul Vamal
Modernizat, care intra in vigoare in termen de 20 de zile de la data
publicarii, cu exceptia anumitor prevederi, care urmeaza a se aplica
gradual, incepand cu data de 24 iunie 2009 si 01 ianuarie 2011. Codul
17

Vamal, in totalitate, urmeaza a intra in vigoare cel mai tarziu la data de 24

iunie 2013.
Astfel, Codul Vamal Modernizat urmareste simplificarea formalitatilor
vamale, prin intocmirea unui singur tip de declaratie simplificata, intocmita pe
cale electronica, aspura marfurilor introduse sau scoase de pe teritoriul vamal
al Comunitatii.
Obiectul si domeniul de aplicare
Codul vamal comunitar stabileste normele si procedurile generale ce se
aplica marfurilor introduse sau scoase de pe teritoriul vamal al Comunitatii,
respectiv marfurilor comunitare.
Marfurile comunitare sunt:
marfurile produse in intregime pe teritoriul vamal al Comunitatii, fara a contine
marfuri
importate din teritorii aflate in afara teritoriului vamal al Comunitatii;
marfuri care, desi provin din teritorii aflate in afara teritoriului vamal al
Comunitatii, sunt puse in libera circulatie;
marfuri care intra pe teritoriul vamal al Comunitatii si provin fie din marfuri
aflate in libera circulatie, fie din marfuri produse pe teritoriul vamal al
Comunitatii cu marfuri puse in libera circulatie.
In temeiul prevederilor unor conventii internationale, anumite norme
pot fi aplicate si in afara teritoriul vamal comunitar. Prin masurile fixate,
autoritatile vamale urmaresc protejarea intereselor financiare ale
Comunitatii, si, pe cale de consecinta, ale statelor membre, precum si
protejarea de comertul ilegal si inechitabil, protectie care se realizeaza
prin intermediul autoritatilor vamale, precum si prin intermediul
declaratiilor vamale care trebuie intocmite cu ocazia desfasurarii
operatiunilor de comert.
Declaratia sumara este documentul intocmit cu ocazia iesirii si intrarii
marfurilor in si din afara Comunitatii, prin care o persoana informeaza
autoritatile vamale cu privire la introducerea sau scoaterea acelor marfuri.
Declaratia sumara poate fi intocmita atat anterior cat si odata cu desfasurarea
operatiunii respective.
Declaratia vamala reprezinta documentul prin care se indica forma si
modalitatea sub care vor fi plasate marfurile sub un anumit regim vamal punerea in libera circulatie, regimuri speciale sau export.
Teritoriul vamal
18

Teritoriul vamal este acel spatiu geografic in interiorul caruia este in

vigoare un anumit regim vamal, o anumita legislatie vamala.
In general, teritoriul vamal coincide cu teritoriul national al unei tari. Sunt,
insa, si cazuri tot mai frecvente, in special in perioada postbelica, cand teritoriul
vamal al unui stat este mai mare sau mai mic decat teritoriul national. In aceste
cazuri, avem de-a face cu extinderea sau cu restrangerea teritoriului vamal.
Extinderea teritoriului vamal (anexiunea sau includerea vamala) - se
produce atunci cand doua sau mai multe state convin sa formeze impreuna o
uniune vamala si, ca urmare, teritoriul vamal insumeaza teritoriul statelor
participante la aceasta uniune.
Tarile care participa la formarea uniunii vamale desfiinteaza, dintr-o data
sau treptat, barierele tarifare si netarifare in relatiile comerciale reciproce,
pentru toate produsele sau numai pentru o parte din produse, iar in relatiile cu
tertii aplica o politica comerciala comuna si, in primul rand, un tarif vamal
comun.
Tariful vamal comun
Taxele la import si la export se datoreaza pe baza Tarifului Vamal
Comun. Tariful Vamal Comun cuprinde Nomenclatura Combinata a Marfurilor,
precum si alte nomenclaturi bazate pe aceasta, taxele vamale aplicabile
marfurilor cuprinse in Nomenclatura, masuri tarifare preferentiale, masuri
autonome care prevad reducerea sau exonerarea de taxe vamale aferente
anumitor marfuri, regimuri tarifare preferentiale.
Clasificarea tarifara a marfurilor reprezita identificarea unei subpozitii
sau a altei subdiviziuni a Nomenclaturii Combinate in care marfurile trebuie
incadrate.
Originea marfurilor se dobandeste astfel:
marfurile obtinute in intregime intr-o singura tara sau intr-un singur teritoriu
sunt
originare din acea tara sau acel teritoriu;
marfurile obtinute prin producerea in mai multe tari/teritorii sunt originare din
tara/teritoriul in care au fost supuse ultimei transformari substantiale.
Pentru determinarea valorii in vama a marfurilor, se ia in considerare
pretul efectiv platit sau de platit pentru marfuri vandute pentru export pe
teritoriul vamal al Comunitatii.
In cazul in care nu se poate stabili valoarea de tranzactionare, se vor lua
in considerare urmatoarele:
valoarea de tranzactie a marfurilor identice vandute pentru export pe teritoriul
vamal al
19

Comunitatii, exportate in acelasi sau in aproximativ acelasi moment cu marfurile

evaluate;
valoarea de tranzactie a marfurilor similare vandute pentru export in teritoriul
vamal al
Comunitatii si exportate in acelasi sau in aproximativ acelasi moment cu
marfurile
evaluate;
pretul unitar care corespunde vanzarilor pe teritoriul vamal al Comunitatii de
marfuri
importate, marfuri similare sau identice, totalizand cantitatea cea mai mare,
catre persoane care nu are nu au legatura cu vanzatorii;
valoarea calculata.
Ca regula generala, in acest catalog sunt cuprinse si marfurile scutite de
impunere vamala la importul (exportul) lor pe (de pe) teritoriul vamal al tarii
respective.
Legat de tarifele vamale trebuie luate in discutie doua probleme:
1. clasificarea marfurilor in tarifele vamale
2. formele pe care le imbraca acestea.
1. Clasificarea marfurilor in tarifele vamale
In timp, au existat mai multe clasificari ale marfurilor in tarifele vamale, pe
criterii ca:
- originea marfurilor (animala, vegetala sau minerala);
- gradul de prelucrare (materii prime, semifabricate, produse finite).
S-a incercat si o combinatie a acestor criterii si, drept urmare, in perioada
postbelica, aceste incercari au fost finalizate in mai multe nomenclatoare
speciale de clasificare a marfurilor.
Prima clasificare s-a facut in 1950, de catre Biroul de Statistica al ONU.
Acesta a elaborat o clasificare tip standard pentru comertul international (CTCI).
Aceasta clasificare a suferit, in timp, mai multe modificari, din nevoi de ordin
statistic, astfel incat sa permita ONU si altor organisme internationale sa poata
urmari, la nivel international, evolutia comertului exterior al altor state.
Aceasta clasificare se utilizeaza si astazi, iar statele raporteaza datele
statistice care se refera la comertul lor exterior, din punct de vedere al:
volumului valoric, structura de marfuri, orientarea geografica a importurilor si
exporturilor lor, etc.
La initiativa GATT, in 1950, la Bruxelles a avut loc Conventia privind
clasificarea marfurilor in tarifele vamale. Conform acestei Conventii, a fost
elaborat un nomenclator de baza unic, numit initial Nomenclatorul vamal de la
20

Bruxelles (NVB) si, apoi, Nomenclatorul Consiliului de Cooperare Vamala de la

Bruxelles (NCCVB). Acest sistem a fost introdus cu scopul de a usura
negocierile tarifare in cadrul GATT.
Acest nomenclator este utilizat de toate tarile care au fost parti la GATT
(150). OMC a preluat acest nomenclator. Pana la aparitia OMC, insa, au existat
si unele exceptii (SUA si Canada si-au pastrat nomenclatoarele proprii, care
sunt foarte putin diferite).
In timp, in general, au existat preocupari permanente privind adoptarea
unui nomenclator unic, la care sa participe toate statele.
In 1983, la Bruxelles, sub egida Consiliului de Cooperare Vamala, a fost
adoptata o Conventie privind Sistemul armonizat de descriere si codificare a
marfurilor.
Caracteristicile generale ale acestui sistem sunt:
are la baza cele doua nomenclatoare cel mai larg raspandite (CTCI si
NCCVB);
clasificarea marfurilor, in cadrul acestui sistem, se bazeaza pe criteriul
combinat al originii si gradului de prelucrare a marfurilor;
este flexibil (poate fi utilizat fie ca atare, fie luat ca baza, intr-o forma mai
prescurtata sau mai detaliata de clasificare);
prezinta cateva avantaje fata de celelalte sisteme:
- usureaza derularea schimburilor comerciale internationale, prin faptul ca
atenueaza divergentele privind incadrarea tarifara a produselor si, implicit,
determina nivelul taxelor vamale aplicate;
- faciliteaza colectarea, compararea si analiza datelor statistice referitoare la
modul in care se deruleaza comertul international;
- raspunde simultan necesitatilor de codificare ale autoritatilor vamale,
necesitatilor organelor de statistica, ale producatorilor si comerciantilor.
2. Tipurile de tarife vamale
a) Tarifele vamale simple sunt cuprinse intr-un catalog care are o singura
coloana de taxe vamale, pentru toate marfurile, indiferent de provenienta lor.
De obicei, acestea sunt taxe conventionale. Acest tip de tarife sunt utilizate de
tarile in curs de dezvoltare.
b) Tarifele vamale compuse sunt acele cataloage ce au doua sau mai multe
coloane de taxe vamale, fiecare aplicandu-se marfurilor care provin din anumite
tari. Aceste tarife sunt cele mai larg raspandite pe plan international.
In general, tarifele vamale, de toate tipurile, care implica impunerea
vamala, sunt instrumente de politica comerciala admise de GATT, cu conditia
21

sa nu fie prohibitive. Cu ajutorul lor se protejeaza piata interna si, pe baza lor,
se pot negocia concesii tarifare si se pot institui masuri de discriminare in
relatiile comerciale cu anumite state.
Tipuri de taxe vamale
Taxele vamale specifice sunt percepute de catre stat pe unitati de masura
fizica ale marfurilor importate sau exportate (m, m2, m3, l) si se stabilesc sub
forma unei sume absolute, in moneda tarii respective (exemplu: 1000 um
pentru 1 tona grau).
Practicarea acestor taxe vamale este dificila pentru ca presupune un tarif
vamal foarte detaliat, care trebuie sa fie permanent completat si revizuit, pentru
ca, in timp, apar noi produse, care intra pe piata internationala. Din aceasta
cauza, aceste taxe sunt mai putin utilizate pe plan international.
Avantajele acestor taxe sunt:
inlatura posibilitatea de a insela statul cu sau de drepturile vamale legale,
pentru ca taxa vamala se raporteaza la unitatea fizica de masura, astfel incat
volumul incasarilor la Bugetul Statului nu mai este influentat de diverse oscilatii
de conjunctura ale preturilor, ci doar de cantitatea fizica importata. La aceste
marfuri este usor de stabilit valoarea in vama a lor;
datorita caracterului lor fix, aceste taxe determina o incarcare diferita a
marfurilor importate, in conditiile in care pe piata produselor respective se
produc oscilatii dese ale preturilor.
In consecinta, folosirea acestor taxe are avantajul, fata de cele ad
valorem, ca au un efect mai protectionist, efect care este mai mare atunci cand
preturile la produsele importate scad, si invers. Avand in vedere atat avantajele,
cat si dezavantajele acestor taxe vamale (specifice si ad valorem), in general,
pe piata internationala si, in special, tarile dezvoltate au inceput sa utilizeze
taxele vamale mixte.
Taxele vamale mixte se percep atunci cand se considera ca taxele
vamale ad valorem nu sunt destul de eficiente ca mijloace de protectie si, drept
urmare, pe langa taxele ad valorem, se mai perccepe, temporar, si o taxa
vamala specifica, in situatia in care preturile la produsele respective
inregistreaza scaderi importante.
IV)PONDEREA ACCIZELOR SI A TAXELOR VAMALE
.
Fiecare acciza care se calculeaza se regaseste in pretul de
vanzare al produsului determinand cresterea acestuia in functie de cursul
valutar al monedei.
22

Pentru taxele vamale,determinarea valorii este diferita decat

metoda de calcul a accizelor.Baza de impozitare este formata din bunul
importat sau exportat;se aduga T.V.A-ul,se adauga acciza la produsul importat
sau exportat.Valoarea taxei vamale se calculeaza prin insumarea valorilor
tuturor elementelor care compun acest tip de taxe.
In situatia in care valoarea anuala pentru achizitiile intracomunitare de
bunuri este mai mare de 300.000 RON, o alta obligatie declarativa care revine
firmei dvs. este furnizarea lunara de date statistice INTRASTAT. Aceasta
obligatie cade in sarcina tuturor operatorilor economici care indeplinesc
simultan urmatoarele conditii:
- sunt inregistrati ca platitori de T V A;
- realizeaza comert de bunuri cu alte state membre ale Uniunii Europene;
- cifra de afaceri realizata in ultimele 12 luni, separat pe fluxurile de
introduceri si expedieri, depaseste un anumit prag statistic (in proiectul de
lege 300.000 RON).
Declaratia Intrastat se depune incepand cu luna in care au fost depasite
pragurile valorice. Intrastat este numele dat sistemului de colectare a datelor
statistice privind comertul cu bunuri intre tarile din Uniunea Europeana.
Declaratia statistica se transmite lunar la INS, numai in format electronic, pentru
urmatoarele tranzactii:
- tranzactii comerciale cu bunuri care implica transfer de proprietate si sunt
destinate utilizarii, consumului, investitiei sau revanzarii;
- miscari de bunuri dintr-un stat membru U E in altul, fara transfer de
proprietate (ex.transfer de stocuri, miscari de bunuri inainte si dupa
procesare etc);
- returnarea de bunuri;
- miscari specifice de bunuri.
In declaratia Intrastat nu se declara urmatoarele tranzactii: serviciile;
tranzitul bunurilor; miscarile temporare; bunuri ce nu fac obiectul unei tranzactii
comerciale; comertul cu acele parti ale statelor membre UE ce nu fac obiectul
sistemului statistic Intrastat; comertul triunghiular, in situatia in care bunurile nu
intra pe teritoriul national al Romaniei din alte state membre UE sau nu sunt
expediate catre alt stat membru UE din Romania.
Operatiunea de cumparare de bunuri ai caror furnizori sunt situati in state
terte, altele decat statele membre UE, este denumita import sau achizitie
extracomunitara. Notiunea de achizitie extracomunitara poate fi utilizata
pentru a delimita originea unui bun, dintr-un stat comunitar sau dintr-un stat
extracomunitar, in cadrul unei operatiuni a carei finalitate are acelasi scop:
cumpararea/ achizitia/ aprovizionara unui bun.
23

Operatiunea de import este in sfera de T.V.A., deci se supune impozitarii

T.V.A. Baza de impozitare a T.V.A. pentru importul de bunuri este valoarea in
vama a bunurilor la care se adauga taxele, impozitele si comisioanele datorate
atat in afara cat si in interiorul Romaniei pana la momentul importului, cu
exceptia T.V.A.
Baza de impozitare cuprinde si cheltuielile accesorii care intervin pana la
primul loc de destinatie a bunurilor in Romania (comisioane, cheltuielile de
ambalare, transport si asigurare). Pentru conversia in lei a bazei de impozitare
pentru importuri se utilizeaza cursul de schimb valutar inregistrat in penultima zi
de miercuri a lunii in care se face importul. Identic cu achizitiile intracomunitare,
T.V.A. datorata pentru importul de bunuri nu se plateste efectiv la bugetul
general consolidat dar se inregistreaza in contabilitate prin formula 4426 =
4427, se evidentiaza in jurnalul pentru cumparari si se preia in decontul de
T.V.A., fara a se achita efectiv prin cont bancar. Importurile se evidentiaza in
jurnalele pentru cumparari pe baza declaratiei vamale de import sau, dupa caz,
a actului constatator emis de autoritatea vamala.
Declaratia recapitulativa se prezinta ca o declaratie vamala avand insa
mai putine date decat actuala declaratie vamala in detaliu. Totusi aceasta
contine informatii despre perioada de referinta, incadrarea marfurilor, natura
tranzactiei, conditii de livrare, mod de transport la frontiera, unitati de masura
suplimentare, valoarea fiscala, valoare facturata, valoare statistica, etc.
Codul Vamal "de exerciiu" este ns traducerea identic a celui
european, cu excepia a dou capitole - cel privind regimul de sanciuni i
cel privind organizarea instituional - care sunt diferite de la un stat
european la altul.
Noul Cod Vamal va aduce avantaje agenilor economici, aceleai de care
se bucur i cei din spaiul european. Cei mai favorizai vor fi agenii economici
autorizai, parteneri ai vmii, firme de ncredere, pentru care aceasta aplic
proceduri de vmuire simplificat. Practic, nu-i controleaz, se merge pe
ncredere.
n momentul de fa sunt circa 900 de ageni economici care au deja
ncheiate protocoale cu vama i care beneficiaz de vmuire simplificat.
Agenii economici autorizai i pot plti obligaiile vamale nu la fiecare
transport, ci periodic, dup un protocol stabilit cu autoritatea vamal. n plus,
pot nregistra direct marfa n contabilitate, fr s mai trebuiasc s ncheie
declaraii vamale.

STUDIU DE CAZ
24

O societate adreseaza o intrebare caracteristica,despre un lucru des

intalnit in economia unei intreprinderi.
Societatea noastra, cu profil de activitate fabricarea de piese auto, face
parte dintr-un grup multinational. Firma din Romania face achizitiile si pentru o
firma din Ungaria, parte a grupului, cu care nu are relatii directe de afiliere (cele
doua firme nu au participatii directe).
Firma din Romania achizitioneaza intreaga cantitate de materie prima ,
declara importul in vama si achita taxe vamale, TVA in vama (pt importuri) , iar
partea de materie prima comandata de catre firma din Ungaria este facturata
acesteia(scutit cu drept de deducere) si transportata in Ungaria .
Va rog sa imi spuneti de ce particularitati ar trebui sa tin seama la aceasta
operatiune , din punct de vedere al impozitelor, obligatiilor declarative si preturi
de transfer . Pretul cu care este facturata materia prima este pretul din factura
furnizorului , la care se adauga un coeficient pentru acoperirea cheltuielilor de
transport , taxe vamale etc.
Intreaga cantitate este receptionata initial in Romania , inclusa in stocuri la
"Materie prima".
Este corect sa operez in Contabilitate aceasta vanzare ca o vanzare de marfuri
, tinand cont ca nu are loc o prelucrare asupra materiei prime . Mentionez ca
firma are ca domeniu secundar de activitate: "Comert cu ridicata de piese si
accesorii pentru autovehicule" , "Comert cu ridicata nespecializat". Ca pentru
materia prima vanduta firmei din Ungaria sa intocmim un Bon de transfer din
gestiunea "Materie prima" in gestiunea "Marfuri?"
- Evidenta marfurilor sa o tin la costul de achizitie, iar practic la sfarsitul lunii sa
nu am sold final?
Raspuns:
In esenta, nu sunt elemente specifice deosebite din punct de vedere al
tranzactiilor efectuate. Operatiile constau intr-o achizitie de marfuri si o
revanzare de marfuri si va recomandam sa utilizati contul 371 "Marfuri".
Evidenta intrarii in patrimoniu a marfurilor se efectueaza la costul de achizitie,
conform pct. 50 din OMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea, iar daca
vanzarea se efectueaza in aceeasi luna, acest cont va fi soldat prin scaderea
din gestiune.
25

Din punctul de vedere al importului, TVA-ul achitat in vama este deductibil fiscal
avand in vedere ca se realizeaza o livrare intracomunitara scutita cu drept de
deducere conform art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal.
Va recomandam sa urmariti cu mare strictete documentele justificative ce
atesta livrarea intracomunitara avand in vedere procedura stabilita de OMFP nr.
3419/2009 privind justificarea scutirii de TVA pentru livrari intracomunitare,
documente din care amintim:
- contractul intre parti ce poate fi asimilat si cu o comanda (order);
- factura ce contine elementele stabilite de art. 155 din Codul fiscal;
- documentul de transport din care sa rezulte ca dvs. efectuati livrarea si
transportul este efectuat de dvs. sau de un tert in numele dvs.
Periodic, se recomanda verificarea codului de TVA al beneficiarului.
Din punctul de vedere declarativ, vanzarea se va reflecta in decontul de TVA,
iar pana in data de 15 a lunii urmatoare veti depune declaratia recapitulativa
390 conform prevederilor de la art. 156^4 din Codul fiscal.
Tinem sa va reamintim si faptul ca potrivit art. 17 din OUG nr. 99/2000 privind
comercializarea produselor pe piata, vanzarea sub costul de achizitie sau
productie este interzisa, cu cateva exceptii prevazute tot de actul normativ
(soldare/lichidare), neaplicabile in situatia de fata. Astfel, va recomandam sa
efectuati vanzarile la preturi ce asigura un profit pentru societatea din Romania
si nu la sume ce acopera doar costurile.
Din punctul de vedere al pretului de transfer, este posibil ca totusi prin detinere
indirecta in sensul ca printr-o ramificatie piramidala sau printr-o conducere
comuna efectiva, in sensul de control al deciziilor economice, societatile sa fie
afiliate, caz in care autoritatile fiscale pot solicita dosarul preturilor de transfer.
Metodologia si documentele ce se vor regasi in dosarul preturilor de transfer
este stabilita de OMFP nr. 222/2008, act normativ ce stabileste procedura de
urmat de catre autoritatea fiscala daca contribuabilul nu prezinta sau prezinta
incomplet dosarul preturilor de transfer.

26

27