Vous êtes sur la page 1sur 20

Moto: Toate popoarele poseda doua istorii una mincinoasa care se invata la

scoala si pe care guvernul (statul), isi bazeaza puterea. A doua istorie,


adevarata se ascunde de elevi si de popor caci odata stiuta adevarata istorie
sistemul .::. - se prabuseste (Balzac -1799- 1850) in Comedia umana.



1864, 24 decembrie. Renfiinarea Mitro-poliei Ardealului cu statut
autonom. Sediul, la Sibiu.
Mitropolii: 1846-1873 Andrei aguna; 1874-1898 Miron Romanul;
1899-1916 Ioan Meianu; 1916-1918 Vasile Mangra; 1920-1955 Nicolae
Blan; 1957-1967 Nicolae Colan; 1967-1981 Nicolae Mladin; 1982-2005
Antonie Plmdeal ; Laureniu Streza 2005 .

Andrei aguna, primul Mitropolit al Ardealului, s-a nscut in ianuarie
1808, la Mikol n nordul Ungariei, din prini aromni, originari din
Grabova, lng Moscopole n Balcani. Naum aguna, tatl lui Andrei
aguna, a trecut n 1814 la catolicism, religie n care i-a botezat copiii. n
1816 Anastasie (numele de botez a lui Andrei) a nceput coala la Mikol.
n 1826 a terminat gimnaziul catolic la clugrii piariti din Pesta.
La 29 decembrie 1826 a trecut la ortodoxie. ntre 1826-1829, urmeaz
filozofia i dreptul la Buda. n 1829 pleac la Vre unde urmeaz teologia.
La 1 noiembrie 1833 se clugrete i ia numele de Andrei. La 15/27 iunie
1846 este numit vicar general la Sibiu. La 18/30 aprilie 1848 este hirotonit la
Carlovi ca episcop. Atunci el a spus: Pe romnii transilvneni, din adncul
lor somn (vreau) s-i trezesc i cu voia ctre tot ce e adevrat, plcut i drept
s-i ndrumez. La 3/15 mai 1848 prezideaz mpreun cu episcopul greco-
catolic Lemeny, Adunarea de la Blaj. n fruntea unei delegaii, duce petiia
de la Blaj la mpratul de la Viena. n 16/28 decembrie 1848 organizeaz o
adunare la Sibiu de unde trimite o nou petiie mpratului. Ideea unitii
romnilor este coninut n Memoriul naiunii romne din Marele
Principat al Ardealului, din Banat, din prile vecine ale Ungariei i din
Bucovina, prezentat tot mpratului. La 12 martie 1850 organizeaz la Sibiu,
Congresul bisericesc, la care partcip i Avram Iancu.
Angajamentul lui aguna luat la Carlovi ncepe s prind via. La 27
august 1850 se deschide la Sibiu Tipografia eparhial, ntemeiat pe banii lui
aguna. Aici se tipresc abecedare, cri i istorioare biblice. La 1 ianuarie
1853 se ntemeiaz Telegraful Romn, singurul ziar din Romnia cu apariie
nentrerupt pn astzi. ncepnd cu anul 1855, aguna reorganizeaz
nvmntul teologic din Sibiu sub forma unui Institut de teologie i
pedagogie i care poart numele de Seminarul Andreian. ncepnd cu anul
1854, a organizat peste 800 de coli primare confesionale. Tot sub
ndrumarea sa au fost ntemeiate gimnaziile ortodoxe din Braov i Brad.
Gimnaziul de la Braov, inaugurat in 1850, este una dintre cele mai vechi
coli superioare romneti, astzi purtnd numele mitropolitului Saguna:
Colegiul Naional "Andrei aguna". colii din Brad i druiete Andrei
aguna n 1870 suma de 2000 fl. Din ndemnul su vor fi tiprite 25 de
titluri de manuale colare, Andrei aguna sprijin ideea lui Ioan Pucariu de
a nfiina Astra. aguna este ales primul preedinte al Astrei.
aguna a fost un dangt de clopot care a trezit din amorire contiine i
destine, a redat sperane i vigoare, a pus plugul n brazd i a dezelenit ceea
ce amenina s devin prloag1. Aa a procedat i n ara Moilor unde
netiina de carte, n rndul romnilor ortodoci, era foarte mare, i se datora
srciei, restriciilor i mai ales lipsei de organizare. Situaia colilor
romneti ortodoxe era jalnic. Lipseau localurile de coli, nvtorii,
manualele colare, i mai ales o instituie care s dea nvtorilor
cunotiinele necesare. Comunicrile (rapoartele) primite de la protopopiate
oglindesc pe deplin cele afirmate.


Bustul in lucru


Mitropolit al Ardealului - 1874-1898
ROMANUL MIRON (din botez Moise), Al doilea Mitropolit al
Ardealului, urmasul lui Andrei Saguna.
Nascut la 23 aug. 1828, n Mezie - Bihor, decedat la 4/16 oct. 1898, n
Sibiu.
Studii teologice la Arad (1846 - 1849). Secretar, apoi consilier eparhial
(1863) la Arad, clugrit n 1857 n mnstirea Hodo-Bodrog cu numele
Miron i hirotonit diacon preot n 1863; profesor la Institutul teologic-
pedagogic din Arad (1857-1869), inspector colar al judeului Cara-Severin
(1869-1870), preedinte-vicar al Consistoriului ortodox-romn din Oradea
(1870-1873), arhimandrit (1871). La 12/24 nov. 1873 ales episcop la Arad
(nscunat 3 febr. 1874), iar la 21 nov. 1874 ales arhiepiscop i mitropolit al
Ardealului cu sediul la Sibiu (nscunat 15/27 dec. 1874), unde a pstorit
pn la moarte.
Ca profesor de teologie, a alctuit cteva manuale didactice, rmase n
manuscris, a colaborat la Telegraful Romn"- Sibiu, Concordia" i
Federaiunea" din Pesta a activat n Asociaia naional ardean pentru
cultura poporului romn" a fost unul din fruntaii Partidului Naional
Romn din Arad i deputat n Parlamentul din Budapesta (1869).
Ca mitropolit, a fost membru n Casa Magnailor din Budapesta, unde a
aprat n mai multe rnduri drepturile romnilor, n special colile lor
confesionale (1879, 1883) a ndrumat activitatea Institutului teologic-
pedagogic din Sibiu, a sprijinit numeroi tineri la studii, crora le-a oferit
burse din fundaiile Mitropoliei sau din cele conduse de Mitropolie (ex.
Fundaia Gojdu), s-au ridicat noi cldiri la Centrul Arhiepiscopesc Sibiu.
La 10 apr. 1896 a dat un circular" prin care ndemna clerul i credincioii s
nu ia parte la serbrile milenare" ungare.
Tradari de neam si atitudini nedemne
Istoria rascoalei lui Horea, Closca, si Crisan comenteaza faptul ca acestia au
fost descoperiti si predati autoritatilor, care i-au tras pe roata, de catre
Episcopul Ghedeon Nichitici (nascut la Rasinari), episcopul Petre Popovici
din Arad, si protopopii Iosif Adamovici, Ion Popovici, Gh. Popa si Solomon
Popo, care au fost rasplatiti cu galbeni si medalii. Un alt episcop ortodox din
Sibiu, Vasile Moga (1810-1845), este caracterizat de Nicolae Iorga in Viata
romaneasca din Ardeal, Arad 1926: "Era preotimea lui Moga, care nu
intelegea legaturile neaparate ce trebuie sa existe, intre cler si natiune,
biserica si popor. Era dispretuit pentru ca merita sa fie dispretuit; Era deci
biserica si preotii lui Moga - sa-i odihneasca Dumnezeu si pe ei si pe vladica
Moga - ca samanta lor sa se starpeasca si in Ardeal si in alte parti".
Mitropolitul Andrei Saguna, un mare ierarh, dar cu multe tradari si atitudini
nedemne fata de neam. Numirea lui ca episcop se datoreaza si faptului ca la
17 Ian.1847, in timp ce era vicar la Sibiu, a rapit-o si predat-o autoritatilor,
care au inchis-o la Alba-Iulia pe Ecaterina Varga, aparatoarea motilor.
George Baritiu il numeste "scamator politic", Kossuth, il declara "perfid".
Pavel Vasici il acuza ca a introdus limba maghiara in corespondenta cu
guvernul maghiar, desi Parlamentul a votat legea ca se poate scrie
romaneste. Tot acest Vasici il numeste "un barbat cameleon "si mai spune
despre el: "streinii stiu ca el uraste inteligenta romana, ca o batjocoreste cu
fel de fel de porecliri proaste si dejositoare", Nicolae Iorga il caracterizeaza
astfel: "Natiunea romana n-avea nevoie de Saguna, supt niciun un raport.
Cugetul lui nu era romanesc, Lumea din care plecase el, nu avea o vatra
romaneasca, in mijlocul casei, de aceea a ramas austriac. El a impiedecat
alcatuirea in afara de biserica a unei forte culturale, politice si sociale
romanesti. Saguna a fost guvernamental de la inceput pana la sfarsit. El a
fost un austriac imperialist si habsburgic (n.I Ist.Rom. Din Ardeal si
Ungaria, 1915, pag.130-139).
Saguna a vrut sa introduca in toata biserica ortodoxa din Ardeal, limba
sarba. A introdus in afacerile intrene al consistorului limba maghiara, fara
sa-l fi silit cineva. In 1848 a respins si a sfarticat actele scrise cu litere latine.
A mai repetat acest lucru si prin 1860 ( Al. Streca Sulutiu, Memorii,
Sibiu,1880, pag171-175). J udele Ilie Macelaru, l-a mustrat pentru abateri de
la interesele intregii obsti romanesti, Asociatia Astra, al carei presedinte a
fost, l-a inlocuit dupa sase ani de presedentie. Inainte de a muri a fost total
marginalizat. In anul 1821, Patriarhul Ierusalimului, impreuna cu 21
mitropolit alcatuieste "o ingrozitoare afurisenie, impotriva lui Alexandru
Ipsilanti si Mihai Sutu si a tuturor partizanilor lor. Afurisenia a fost citita in
toate bisericile din Bucuresti. (Alexandru Babes Sfint mit, legenda, adevar",
Col. Orizonturi. 27).
Mitropolitul din Sibiu, Miron Romanul in 1881, condamna revindecarile
romanilor din Transilvania si cerea loialitate fata de coroana Ungariei, intr-
un cercular publicat in Telegraful Roman, oficiosul mitropoliei. Gazeta
Transilvaniei, considera imediat ca metropolitul "si-a uitat complect de
demnitatea sa de cap biseriesc roman,avand tendinte contrarii demnitatii
noastre nationale". La scurt timp, acelasi Miron Romanul publica o alta
circulara in care cere alegatorilor sa sprijine cu voturile lor pe candidatii
partidei guvenamentale. Intr-o alta circulara se declara indignat de faptul ca
"adunarilor de popor dau in mod potential impuls intr-o directie care trece
marginile loialitatii (fata de guvern)". S-a considerat in acel moment ca
Mitropolitul, s-a pus in slujba guvernului unguresc, sustinand interesele
acestuia, diametral opuse politicii romanilor care luptau din rasputeri ca sa-si
apere legea si limba. In multe orase ale Transilvaniei s-au exprimat proteste
violente impotriva initiativei sale. Pana la urma, Miron Romanul si-a
infiintat un Partid Moderat Roman Constitutional, care sa profeseze
"credinta neinfranta catre Monarh, Patrie si Constitutie, respect, supunere si
ascultare fata de legile sanctionate, adica anexarea Transilvaniei de catre
Ungaria. Acest partid a fost creat, ca sa lupte impotriva Partidului
National Roman, care milita pentru unire cu tara, dar n-a reusit sa sparga
unitatea nationala a romanilor!
Tot in Telegraful Roman, episcopul Clujului si apoi mitropolitul Ardealului,
Nicolae Ivan, in 21 iulie 1916, pune la stalpul infamiei pe poetul Octavian
Goga si pe luptatorul, numit "Leul de la Sisesti, Par. greco-catolic Vasile
Lucaciu, intr-un articol plin de murdarie, ce n-ar fi putut fi scris intr-un mod
mai infamat nici macar de un iredentist ungur! Iata cateva fraze "La
Bucuresti continua campania de a constrange guvernul sa iasa din
neutralitate si sa intre in razboi alaturi de Rusia, pentru a lua Ardealul .
Fugarii nostri platiti de legatiunea ruseasca, nu pot lipsi de la asemenea
intruniri. Marele demagog, Vasile Lucaci, le prezideaza si rosteste vorbiri,
exprimandu-si dorinta de a putea prezida o intrunire la Alba-Iulia. Ei au o
credinta falsa, ca Monarhia Austro-Ungara se va prabusi, dar ea va exista
pentru ca existenta ei e o necesitate pentru Europa si pentru ca, daca n-ar
exista ar trebui sa fie creata!
Acelasi Nicolae Ivan a mai sustinut in 1915 "Din ziua prima a mobilizarii,
noi romanii unguri, ne-am facut datorinta fata de patrie.. Suntem mandri
ca am putut dovedi din nou dinastiei si monarhiei prodata credinta romana
avem incredere ca guvernul ungar va fi gata sa indeplineasca dorintele
romanimii loiale in cadrele ideii de stat maghiar. Ce binecuvantare ar fi
aceasta pentru noi". Tot Telegraful Roman, in 8 Sept. 1916, dupa ce
Romania a declarat razboi Austro-Ungariei, publica Cercularul intregului cor
episcopesc ortodox din Transilvania in care se spune: "Romania, careia fiinta
i-a dat patria noastre Ungaria, caci Radu Negru de la Fagaras a intemeiat
principatul Tarii Romanesti, Dragos din Maramures a intemeiat principatul
Moldovei si cu sprijinul Monarhiei Habsburgice s-a ridicat si s-a intarit
Romania moderna.. Romania in mod perfid a ridicat arma asupra patriei
noastre Unde va este si in ce se arata patriotismul vostru, romani
ucigatori de fratiVoi intindeti granitele voastre in hotarele noastre, voi
cresteti puterea voastra, venitele voastre dezbracand pe alte natiuni
Acela care cu vorbele vicleniei pe buze, cu dorul de jaf in suflet, vine in
hotarele noastre, nu-i frate, ci cel mai pagan dusman". Si mai departe: "Fata
de noul dusman care ravneste in chip atat de pacatos la stirbirea si la
stricarea hotarelor noastre, vom lupta cu vitejie si credinta...". Semneaza:
Mitropolitul Vasile Mangra, Episcopii, Miron Cristea de Caransebes, si Ioan
Papp de Arad.
Episcopul Miron Cristea a trimis din partea sa o circulara catre preotii
militari, cerand ostasilor sa-si indeplineasca cu sfintenie juramantul depus!
El, se refugiaza la Budapesta, de unde trimetea in continu pastorale
comandei militare, in care indemna soldatii romani, "sa nu se clatine in
credinta si alipirea catre Tron". A mai mai facut o declaratie la inceputul
razboiului, spunand ca: "va zdrobi personal cu carja sa de episcop, teasta
primului soldat regatean, care va indrazni sa treaca Carpatii si sa pasasca pe
pamantul Transilvaniei cu numele de Erdely". (Dr. Serban Milcoveanu). Dar
toate acestea, nu l-au oprit sa ajunga dupa ani Patriarhul Romaniei si prim-
ministru.
Mitropolitul Vasile Mangra (ortodox) a fost cea mai abjecta persoana ce s-a
nascut in sanul natiei romane! Incepand din anul 1910, a devenit unul dintre
adeptii primului ministru Tisza Istvan, fiind ales deputat de Ceica-Bihor pe
lista guvernului, la concurenta cu candidatul Partidului National Roman,
(Partid greco-catolic, al carui presedinte a fost av. Ion Ratiu, condamnat de
unguri la inchisoare pentru ca cerea unirea Transilvaniei cu Tara). Fiind
membru al Academiei Romane, in urma acestui fapt, Academia l-a sters
dintre membrii ei. Pe langa faptul ca, a initiat circulara data cu corul
episcopesc ortodox a mai facut si o declaratie denigratoare la adresa natiunii
romane, in care se opune desprinderii Ardealului de Ungaria. Iata cateva
fraze: "Presa romana din jurul meu, a scris ca, numai acolo se pot face
cuceriri, unde un popor cu o cultura superioara vrea sa stapaneasca pe unul
cu o cultura inferioara. Si tocmai aici e cazul sa spunem ca, cultura maghiara
e mult superioara celei romanesti. Daca romanii au pofta sa cucereasca, sa
pofteasca, au acolo - Basarabia". Universul, 1 August 1916. Tot el a mai
spus: "Existenta de o mie de ani a statului maghiar, zace tocmai asa la inima
cetatenilor de limba romaneasca, ca si cetatenilor neaosi magheari fiecare
constiincios cetatean roman al acestui stat este gata a-si jertfi bunurile si
sangele sau pentru a apara integritatea teritoriala a Monarhiei. Atacul ascuns
al Romaniei impotriva Ungariei a provocat in inimile tuturor romanilor din
Ungaria o durere adanca" (Telegraful roman, 3 Ian. 1917). Mangra fuge si el
la Budapesta, unde moare in hotelul Bristol in Oct. 1918. Se pare ca s-a
sinucis.
In 1917 Nicolae Balan viitor mitropolit la Sibiu, semneaza o declaratie,
publicata la Budapesta, in care se pronunta impotriva unirii cu tara. In jurul
luptelor de la Oituz, Marasesti si Marasti, cand nemtii voiau sa supuna si
ultima parte a Tarii, ramasa inca libera, Moldova, Mitropolitul Primat al
Romaniei si alti episcopi, au adresat o "chemare" tuturor Romanilor si
Ostasilor Ostirii Romane, ca sa "NU" lupte impotriva ocupantului, zicand:
Domnul Dumnezeu s-a indura de tara aceasta. El a imblanzit inima
biruitorului catre noi si a facut dintransul tovarasul nostru de munca pentru
mantuirea Romaniei. Tarani, targoveti, slujbasi si orice ati fi, aveti buna
incredintare ca biruitorul care intra in Moldova, nu este setos de razbunare,
nu ucide, nu jefuieste, nu da foc, nu pustieste . Stati si ramaneti pe loc cu
totiNu puneti bratul vostru in slujba unei cauze straine. "Stati pe loc
fratilor". In doua randuri aceasta "chemare", a fost aruncata de catre
avioanele germane, asupra transeelor Armatei Romane. Guvernul a Demis
pe toti semnatarii chemarii. Preafericitul Teoctist, care a sprijinit activ
politica comunista, n-a protestat atunci cand se demolau biserici si sate, iar
cand pe strazile Timisoarei curgea sange nevinovat, a fost primul care a
aplaudat aceste crime. In momentele cruciale ale istoriei noastre ierahia
BOR dar numai ea, a avut manifestari tradatoare de neam, cu atitudini
nedemne. Iar daca se amintesc se striga: E atacata Biserica! Dar Biserica
este, Sfanta Maica Biserica Ortodoxa, Catolica, Luterana, Calvina, si
Neoprotestante,unde vin se roaga in numele lui Isus, Care este cu Ei atunci,
si nu ierahia sau unii preoti nedemni care o compromit!
Virgil Trufasiu - Los Angeles
One, Corneliu. Mitropolitul Miron Romanul (1828-1898) i ofensiva
deznaionalizrii i maghiarizrii romnilor din Transilvania (Le mtropolite
Miron Romanul et l'offensive de la dnationalisation et de la magyarisation
des Roumains de Transylvanie). In: O Mar., 1997, 2, nr. 2, p.195.
Pe blogul Theologhia am descoperit interviul parintelui Iustin Parvu legat de
gestul lui Corneanu de a se impartasi impreuna cu greco-catolici si am ramas
cu gura cascata citind urmatoarele fragmente

Dar, ei asta spun, ca miscarea greco-catolicismului a contribuit la formarea
limbii si culturii neamului romanesc Pai, uite cum au contribuit, acum se
vede care a fost intentia lor, dupa roadele pe care le vedem cu totii in Ardeal.
Asa de mult au contribuit incat abia mai auzi vorbindu-se in Transilvania
limba romana, pana vor ajunge sa ne-o ia de tot.
Dar ei au abuzat si abuzeaza si pana astazi de bunatatea noastra, de
intelegerea noastra, incat astazi foarte putini din Ardeal iti mai vorbesc limba
romana - peste tot limba maghiara. si parca, la un moment dat si romanii
nostri se simt altfel daca vorbesc ungureste, parasindu-si limba lor de
veacuri.
Nu stiu de unde stie parintele aceste lucruri pentru si pot depune personal
marturie ca nu e asa, cu toate varsta inaintata ii recomand sa faca o calatorie
prin Transilvania si sa vada cu ochii lui cum sta treaba, de fapt, cu urechile
domniei sale.
Conform documentelor nu se prea poate vorbi de o crestere extraordinara a
numarului de maghiari din Transilvania in raport cu numarul romanilor.
Referitor la contributia greco-catolicilor la cultura neamului romaneasc,
cred ca numele Ion Agarbiceanu , Ion Budai-Deleanu, Liviu Rebreanu sunt
suficiente, din punct de vedere politic numele de Maniu, Coposu au
reprezentat ceva in istoria Romaniei.
Americanii au instalat in cateva aeroporturi niste scannere care vad prin
haine, adica in traducere libera in ce vrea fiecare gol pentru a nu discrimina
minoratatile. Partea buna a lucrurile e ca fatanu este vizibila fiind inecata in
zgomot, feature care vine in continuarea traditiei :pune-i perna pe fata cand o
futi. Partea proasta e ca vor urma o serie de alerte datorita ursilor plus niste
costuri pentru pregatirea psihlogica a celor care se vor holba prin scanner,
pregatire care va include chestiuni de genul: chiar si femeile foarte grase
sunt frumoase,chiar si 10 cm pot face o femeie fericita, exista si femei cu
pula si se numesc transexuali sau transexuale, ca inca nu am inteles dupa
care parte stabilesti genul.
TSA a mai anuntat ca nici o imagine nu va fi stocata sau printata fapt care
ma duce cu gandul ca in curand vom avea transmisii live sau in reluare de pe
aeroporturile din USA iar www.mobileasses.com isi va deschide si rubrica:
aeroporturi
iunie 9, 2008
IPS Corneanu si Cel fara de pacat dintre voi sa arunce cel dinti piatra
asupra ei.
Posted by Pendulul lui Foucault under intrebari intrebatoare | Tag-uri:
Transilvania, Corneanu, BOR, BUR, greco-catolici, Patriarhia Moscovei,
Horea, Andrei Saguna, Miron Cristea, ortodoxism, Rusia.
Inalt Prea Sfintia Sa Corneanu s-a impartasit cu greco-catolicii. Fapta inalt
Prea Sfintiei sale nu a ramas fara urmari: ziarele au scris, blogurile au
comentat si chiar si Patriarhia Moscovei a cerut detalii, reactie care ma lasa
indiferent, iar calugari romani de la Athos au ridicat si ei vocea prin scrisori.
Luand pe rand reactiile la impartasirea IPS Corneanu ma gandesc la
problema datului cu piatra veche de vreo 2000 de ani rezolvata prin Cel fara
de pacat dintre voi sa arunce cel dinti piatra asupra ei.
In reactia calugarilor de la Sf. Munte Athos exista urmatorul fragment:
Impartasirea cu cei care L-au rastiginit pe Hristos in urma cu 300 de ani si
continua sa-L rastigneasca, punand la grea incercare sufletele si vietile
romanilor ortodocsi din Ardeal, reprezinta un fapt fara precedent in istoria
Bisericii Ortodoxe Romane care pe mine ma pune pe ganduri., pentru ca
ofera o imagine trunchiata a acelor vremuri, astfel un scurt fragment gasit
,spune asa:
- Ioan Fruma in cartea sa Horea, procesul si martiriul sau, Editura Dacia
Traiana, Sibiu, 1947, are un capitol Rasplata tradarii, unde arata cum
episcopul ortodox de la Sibiu, Ghedeon Nichitici, infaptuieste prinderea lui
Horea. In ziua de 5.2.1785, Mihail von Brukental, comisar imperial face
premierea celor care au realizat prinderea lui Horea: episcopul ortodox,
Ghedeon Nichitici primeste cea mai mare rasplata: 1000 florini de aur; al
doilea premiu pentru prinderea lui Horea il primeste episcopul ortodox de la
Arad, Petru Popovici: 800 de florini de aur; Iosif Abramovici, protopop
ortodox la Abrud primeste 30 galbeni si o medalie (probabil o decoratie) ca
al treilea premiu.
- Mitropolitul Andrei Saguna de la Sibiu, in 1846 de Boboteaza, prinde
cu viclesug si violenta pe Ecaterina Varga, lucratoare pentru drepturile
romanilor, predind-o la inchisoarea din Alba Iulia. (O lacrima fierbinte I.
Sterca Sulutiu, Brasov 1877, precum si cartea Romanul Caterinei Varga
de Vlaicu Birna, Edit. Tineretului, 1960).
- Miron Romanul, mitropolitul ortodox de la Sibiu, in 1884
infiinteaza un partid pro-maghiar, care lupta impotriva Partidului
National Roman, acesta sustinind drepturile romanilor. Mitropolitul
ortodox s-a pus sub obladuirea primului ministru Kalman Tisza si a
intemeiat ziarul Viitorul (Magazin Istoric nr 9/1974).
- Episcopii ortodocsi din Ardeal, s-au manifestat impotriva intrarii in
razboi a Romaniei, in 1916, dind o circulara cu nr. 2602/8/1916, in
Telegraful roman, semnata de Vasile Mangra arhiepiscop si mitropolit;
Ioan I. Popp, episcop de Arad si Dr. Miron Cristea, episcop de Caransebes,
unde se poate citi in rezumat:
Monarhia Austro-Ungara are un dusman mai mult, noul dusman este
Romania, noul dusman este fratele nostru Noi ne vom face datoria fata de
ei, caci mare ne este iubirea fata de neam, dar mai mare ne este iubirea fata
de Patrie (Austro-Ungaria). Ea este mama noastra. Datorie avem s-o aparam
pina la ultima picatira de singe, chiar si contra fratilor nostri sa stie ca-l
vor face numai peste cadavrele noastre, cadavre romanesti
- Episcopul Alexandru Nicolescu, ulterior mitropolit la Blaj, a fost
numit tradator de patrie, desigur, al imperiului austro-ungar, fiidca a
refuzat sa semneze un astfel de manifest.
Personal , reactia Patriarhiei Moscovei nu ma intereseaza, reactia Bisericii
Ortodoce Ruse fata de activitatea BOR in Moldova.
Biserica Ortodoxa Romana intre anii 1821-1919 (perioada moderna)
Revolutia cu caracter national-social din 1821, care a dus la crearea
statului roman modern, a deschis o epoca noua si pentru Biserica Ortodoxa
Romana. Regulamentele Organice au pregatit, intr-o prima faza, unificarea
organizatiei Bisericii din Tara Romaneasca si Moldova. In ianuarie 1859 a
avut loc o prima etapa a procesului de unificare politica romaneasca, prin
unirea Moldovei cu Tara Romaneasca, sub conducerea unui singur domn,
Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). La 3 decembrie 1864, printr-un decret
semnat de acesta, s-a proclamat autocefalia sau independenta Bisericii
din noul stat si constituirea unui Sinod general al acestei Biserici, masura
absolut necesara pentru realizarea unificarii bisericesti. In acelasi scop, la 11
ianuarie 1865 s-a acordat mitropolitului Nifon al Ungrovlahiei titlul de
mitropolit primat.
In timpul lui Alexandru Ioan Cuza s-au luat o serie de masuri care au
dus la schimbari profunde in viata bisericeasca, cerute de insasi
transformarile petrecute in viata statului (de pilda, secularizarea averilor
manastiresti in 1863). Cativa ani mai tarziu, in 1872, s-a elaborat Legea
Organica, prin care s-a constituit Sfantul Sinod, cea mai inalta autoritate in
Biserica Ortodoxa Romana. Era alcatuit din mitropolitul primat ca
presedinte, din mitropolitul Moldovei, cu sufraganii lor, episcopii de
Ramnic, Buzau, Arges si respectiv Roman, Husi si Dunarea de Jos (Galati) -
infiintata in 1864 - si cate un arhiereu-vicar la fiecare eparhie.
Dupa proclamarea independentei de stat a Romaniei (9 mai 1877), au
urmat noi tratative cu Patriarhia, in vederea recunoasterii autocefaliei, care
era un act pur formal, caci Biserica romaneasca s-a bucurat si pana atunci de
o situatie speciala, in comparatie cu alte Biserici ortodoxe, de o autocefalie
relativa fata de Patriarhia Ecumenica. Abia la 25 aprilie 1885, patriarhul
ecumenic Ioachim IV a dat obisnuitul tomos, pentru recunoasterea
autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Romania.
Biserica romaneasca din Bucovina (Episcopia de Cernauti) a fost
ridicata la treapta de Mitropolie, in 1873, autoritatile habsburgice
impiedicand orice legatura ale ei cu celelalte eparhii romanesti. Cel mai de
seama mitropolit a fost Silvestru Moraru Andrevici (1880-1895). Biserica
din Moldova de dincolo de Prut (Basarabia, trecuta in stapanirea ruseasca in
1812), s-a constituit intr-o Arhiepiscopie, cu sediul la Chisinau, dependenta
de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse din Petersburg. Primul e
carmuitor a fost romanul Gavriil Banulescu Bodini (1812-1821) (fost o
vreme mitropolit al Poltavei, apoi al Kievului), sub care s-a infiintat un
Seminar teologic la Chisinau si s-a tiparit o noua editie romaneasca a Bibliei
la Petersburg; el a organizat eparhia in forme tipic rusesti. Urmasii sai au
fost toti rusi, numiti de Sinodul Bisericii Ruse, pana in 1918.
Multi ierarhi din aceasta perioada, au contribuit la promovarea
invatamantului si culturii romanesti. Astfel, la staruintele mitropolitului
Veniamin Costachi al Moldovei (1803-1808 si 1912-1842, +1846), s-au
infiintat: seminarul de la Socola (1803), scoala elementara, scoala normala si
gimnaiul de la Trei Ierarhi, cursul de inginerie condus de Gheorghe Asachi,
Academia Mihaileana, scoala de arte si mestesuguri, toate in Iasi, si cateva
scoli elementare tinutale in marile orase ale Moldovei. A tradus un numar
insemnat de lucrari teologice din limba greaca si a indrumat tiparirea a peste
130 de carti. O activitate asemanatoare a desfasurat contemporanul sau din
Tara Romaneasca, mitropolitul Grigorie IV Dascalul (1823-1834) un alt
traducator de seama din literatura patristica.
In a doua jumatate a secolului consemnam pe mitropolitii primati
Nifon (1850-1875), sprijinitor al Unirii Principatelor, intemeietorul unui
Seminar in Bucuresti, care-i va purta numele, intretinut din fonduri lasate de
el, Calinic Miclescu (1875-1886), sub care s-a recunoscut oficial autocefalia
Bisericii noastre si s-a infiintat Facultatea de Teologie din Bucuresti (1881),
Iosif Gheorghian (1886-1893 si 1896-1908), Atanasie Mironescu (1909-
1911), Canon Aramescu (1912-1918), sub care s-a tiparit prima editie
sinodala a Bibliei romanesti, in 1914.
La Iasi consemnam pe mitropolitii Sofronie Miclescu (1851-1860),
sprijinitor al Unirii, Calinic Miclescu (1875-1902), sub care s-a ridicat
monumentala catedrala mitropolitana.
O seama de episcopi din aceasta perioada si-au inscris numele cu
vrednicie in randul marilor carturari ai poporului roman. Mentionam la
Buzau pe Chesarie (1825-1846), care infiinteaza seminarul de acolo (1836)
si o scoala de zugravi-iconari, tipareste aproximativ 60 de carti, Filotei
(1850-1850), care i-a continuat activitatea, tiparind Biblia, in 5 volume, in
1851-1856, Dionisie Romano (1859-1873), un transilvanean, sprijinitor al
invatamantului si al tipariturilor; el insusi a tiparit o serie de carti, a fost
profesor national, director de seminar si a infiintat cateva scoli in eparhie.
La Ramnic s-au remarcat episcopii Calinic cel Sfant (1850-1868), fost staret
la Cernica timp de 32 de ani, unul din reprezentantii de frunte ai
spiritualitatii romanesti, canonizat in 1955, Grigorie Ramniceanu (1823-
1828), un ales carturar, Gherasim Timus (1893-1911), fost profesor la
Facultatea de Teologie din Bucuresti, traducator din literatura teologica rusa
si autor de lucrari teologice originale.
In Moldova ne retine atentia episcopul Melchisedec Stefanescu al
Dunarii de J os (1864-1879), apoi al Romanului 1879-1892), autor a
numeroase manuscrise didactice si mai ales lucrari de istorie, pe baza carora
a fost ales membru activ al Academiei Romane: la Husi Silvestru Balanescu
(1886-1900), fost profesor de teologie, traducator de lucrari teologice din
ruseste.
Biserica Ortodoxa din Transilvania a fost carmuita, in aceasta
perioada, de marele ierarh Andrei Saguna, un aroman (vicar in 1846, episcop
in 1848, mitropolit intre 1864-1873). El a reusit sa restaureze vechea
Mitropolie a Transilvaniei, in 1864, de data aceasta, cu sediul la Sibiu, avand
doua eparhii sufragane: la Arad si Caransebes (ultima infiintata in 1865).
Saguna a dat o noua organizare mitropoliei, prin cunoscutul Statut Organic
din 1868, dupa care s-a condus Biserica din Transilvania pana dupa 1918 si
ale carui principii au stat si la baza legiuirilor bisericesti ulterioare din
intreaga Biserica Ortodoxa din Romania intregita. Doua sunt principiile de
baza ale acestui Statut: autonomia (fata de stat) si sinodalitatea, adica
participarea laicilor (in proportie de 2/3 alaturi de mireni(1/3) la conducerea
vietii bisericesti la toate nivelele ei: Adunarea parohiala si Consiliul
parohial, Adunarea si Consiliul eparhial si Congresul National Bisericesc
(pentru intreaga Mitropolie). A acordat o atentie deosebita invatamantului
romanesc: Institutul teologic-pedagogic din Sibiu (infiintat in 1811, dar
reorganizat de el, cu doua sectii, de teologie cu 3 ani, cu absolventi de
liceu si pedagogie cu 1, 3, apoi 4 ani, cu absolventi de patru clase medii),
gimnaziul ortodox roman din Brasov (infiintat in 1850), ramas sub
indrumarea Bisericii pana in 1948 si aproape 800 de scoli elementare
confesionale, numai in Arhiepiscopia Sibiului (in toata Transilvania si in
Banat existau peste 2700 de astfel de scoli). Tot Saguna a infiintat o
tipografie eparhiala la Sibiu (1850), existenta si azi, in care a tiparit aproape
toate cartile de slujba, manuale didactice, lucrari istorice si de alt gen,
precum ziarul Telegraful Roman, care apare fara intrerupere din 1853 pana
azi. In 1861 s-a numarat printre cei care au infiintat Asociatia transilvana
pentru cultura si literatura poporului roman din Transilvania (Astra), fiind
primul ei presedinte.
Urmasii sai, Miron Romanul (1874-1898) si Ioan Metianu (l899-
1919), s-au straduit sa-i continue stradaniile, sub cel din urma ridicandu-se si
actuala catedrala mitropolitana din Sibiu.
La Arad consemnam pe episcopii: Gherasim Rat (1835-1850),
Procopie Ivascovici (l853-1873), Ioan Metianu (1875-1898) si Ioan Papp
(1903-1925), iar la Caransebes pe Ioan Popasu (1865-1889), organizatorul
eparhiei, Nicolae Popea (1889-1908), fostul vicar al lui Saguna, autor de
lucrari istorice, pe baza carora a fost ales membru activ al Academiei
Romane si Miron Cristea (1910-1919), viitorul patriarh al Romaniei
intregite.
Pe taram cultural, in afara de ierarhii mentionati aci, o serie de preoti
de mir si calugari au lucrat pentru luminarea neamului lor. Astfel, la
inceputul secolului numerosi preoti transilvaneni si banateni au publicat
diferite lucrari literare: fabulistul Dimitrie Tichindeal, Ioan Teodorovici,
preot la Budapesta, Nicolae Horga-Popovici din Seleus-Arad, protopopul
Nicolae Stoica din Mehadia, cu lucrari istorice in limbile germana, sarba si
romana, protopopul Ioan Tomici din Caransebes, cu lucrari de popularizare a
cunostintelor agricole.
In a doua jumatate a secolului al XIX-lea au activat marii invatati de
la Blaj: Timotei Cipariu (1805-1885), istoric, filolog, teolog, pedagog,
orientalist si om politic, Ioan Micu Moldovan (1838-1915), autor de
manuale didactice si lucrari istorice-filologice, Augustin Bunea (1857-1909),
cu diferite studii istorice, episcopul Nicolae Popea al Caransebesului (1826-
1909), autor de monografii istorice, arhimandritul bihorean Vasile Mangra
(1850-1918), pentru scurt timp mitropolit al Ardealului, cu studii istorice,
toti membri activi ai Academiei Romane; preotul rasinarean Sava Popovici-
Barcianu, cu numeroase manuale didactice si dictionare, profesorii de
teologie Zaharia Boiu, cu manuale didactice si volume de predici si Ioan
Popescu, cu valoroase studii de pedagogie, toti trei membri corespondenti ai
Academiei Romane, arhimandritul sibian Ilarion Puscariu, spre sfarsitul
vietii arhiereu, cu lucrari istorice, preotul Grigorie Silasi, cu lucrari istorice-
filologice, amandoi membri onorari ai aceleiasi Academii; banateanul Ioan
Sarbu, preot in Rudaria, cu lucrari temeinice despre Matei Basarab (in limba
germana) si protopopul Gheorghe Popovici din Lugoj, cu alte lucrari de
istorie, Ioan Lupas, ales membru titular al Academiei in 1916, pe cand era
protopop in Saliste si multi altii.
In aceasta perioada s-a dezvoltat si presa bisericeasca: Telegraful
Roman la Sibiu (1853 - pana azi), Biserica si Scoala la Arad (1877-1948),
Foaia Diecezana la Caransebes (1886-1948), Biserica Ortodoxa Romana la
Bucuresti (1874 pana azi), Candela la Cernauti (1881-1946), Revista
Teologica de la Sibiu (1907-1947); o serie de alte foi din Transilvania si
Banat cu caracter politic, literar, scolar, economic erau redactate tot de
preoti.
S-a dezvoltat invatamantul teologic, prin Seminariile de la Socola-Iasi
(1803), Bucuresti, Buzau, Arges (l836), Ramnic (1837), Husi (l852), Roman
(1858), Ismail-Galati (l864), prin Facultatile de Teologie din Iasi, cu o
existenta scurta (1860-1864), apoi prin cele din Cernauti (1875, in locul
vechiului Institut Teologic, infiintat in 1827) si Bucuresti (1881). In
Transilvania se infiinteaza Seminarii si Institute teologice la Blaj (1754),
Sibiu (1811), Arad (1822) si Caransebes (1865).
Aratam mai sus ca in Transilvania Biserica indruma si invatamantul
romanesc de toate gradele, infiintand gimnazii la Blaj, Beius (1828), Brasov
(1850), scoli pedagogice, de meserii, de fete, apoi scoli elementare, aproape
in fiecare parohie (de pilda in 1879 existau in Transilvania si Banat 2773 de
asemenea scoli romanesti, iar in 1915 erau 1672, cu un efectiv de zeci de mii
de elevi). Scolile romanesti au indeplinit un rol insemnat in pastrarea
constiintei nationale romanesti si a limbii materne. Biserica din Ardeal si
Banat a pus bazele a peste o suta de fonduri si fundatiuni, din care se
acordau burse si ajutoare elevilor, studentilor si tinerilor meseriasi saraci.
In aceeasi perioada, numerosi slujitori ai Bisericii au sprijinit toate
luptele poporului roman pentru dreptate sociala, independenta nationala si
unitate statala. Multi preoti si calugari au sprijinit pe Tudor Vladimirescu
(1821) si revolutia din 1848 (preotul Radu Sapca, Ieromonahul Ambrozie,
numit popa Tun, arhimandritul Iosafat Snagoveanu in Tara Romaneasca,
preotii Simion Balint, Simion Groza, Simion Prodan etc., care au luptat in
oastea lui Avram Iancu. Andrei Saguna a fost considerat diplomatul
revolutiei romanesti din Transilvania prin misiunile ce i-au fost incredintate
la Curtea imperiala din Viena. Mai multi ierarhi au fost membri in
Divanurile Ad-Hoc si au sprijinit alegerea lui Aalexandru Ioan Cuza ca
domn in ambele Principate Romane (fratii Neofit si Filaret Scriban,
arhimandritul Melchisedec Stefanescu, Filotei al Buzaului, Sfantul Calinic
de la Ramnic). Multi calugari si calugarite s-au angajat voluntar in serviciile
sanitare in cursul Razboiului de independenta (1877), o serie de preoti -
inclusiv din Transilvania - au organizat colecte pentru razboi, cativa preoti si
profesori de teologie s-au numarat intre memorandisti (1892), altii au insotit
trupele pe campurile de lupta in primul razboi mondial ca preoti militari.
Altii au contribuit la realizarea actului unirii de la 1 Decembrie 1918 (Vasile
Lucaciu, Miron Cristea, Nicolae Balan s. a.). Tot in Transilvania, o serie de
profesori de teologie sau preoti parohi si-au adus contributia la indrumarea
poporului in probleme economice-agricole sau mestesugaresti, fie prin
publicarea de lucrari de popularizare a cunostintelor agricole, asociatii de
meseriasi, scoli de meserii s. a.
Din toate acestea, se desprinde constatarea ca Biserica - prin slujitorii
ei - si-a facut datoria fata de neam si in perioada moderna a istoriei sale.
PLMDEAL ANTONIE (din botez Leonida), mitropolit.

N. 17 nov. 1926, n Stolniceti, jud. Lpuna. Studii la Seminariile teologice
din Chiinu . (1937 - 1944) i Nifon" din Bucureti (1944-1945),
Facultatea de Teologie din Bucureti (1945 -1948) i lnstitutul Teologic
Universitar din Cluj (1948-1949); cursuri de doctorat la Institutul Teologic
Universitar din Bucureti (1956-1959).Tuns n monahism la mnstirea
Prislop, sub numele Antonie i hirotonit ierodiacon (1949), transferat la
mnstirea Slatina (1950), unde a funcionat ca profesor la coala monahal
i a fost hirotonit ieromonah (1953); un timp la Rca i Dragomirna, unde a
ndeplinit munci didactice i administrative. n 1949, condamnat, n lips, la
7 ani nchisoare pentru activitate anticomunist arestat abia n 1954 i
nchis la Jilava,judecat din nou i condamnat la 4 ani nchisoare graiat n
1956. n 1959 scos din mnstire i din cler de autoritile comuniste,
angajdndu-se ea muncitor n diferite intreprinderi, n 1968 i-a putut relua
activitatea n cler, fiind numit secretar ef la lnstitutul Teologic din
Bucureti. Trimis la studii de specializare n Teologie i Filosofie la
Heythrop College" de lng Oxford, mutat apoi n Londra (1968-1970);
obine doctoratul n Teologie la Colegiul amintit (1971), apoi la Institutul
Teologic din Bucureti (1972). La 15 dec. 1970 Sf. Sinod I-a ales episcop-
vicar patriarhal, cu titlul Ploieteanul" (hirotonit 27 dec.), ncredinndu-i-
se sectorul Relaii externe", precum i sectorul economic i Comisia de
pictur bisericeasc paralel, rector al Institutului Teologic din Bucureti
(1971-1974). La 9 dec. 1979 ales episcop al Buzului (nscunat 13 ian.
1980). La 10 ian. 1982 ales arhiepiscop al Sibiului i mitropolit al
Ardealului (nscunat 7 febr. 1982).
Este unul din marii ecumeniti contemporani. A fcut parte din delegaiile
sinodale Romne care au vizitat alte Biserici cretine (ortodoxe, catolice,
protestante etc.). Delegat de Sf. Sinod la a cincea Adunare general a
Consiliului Ecumenic al Bisericilor (Nairobi 1975), cnd a fost ales membru
n Comitetul executiv i n cel financier conductorul delegaiei Romne la
a asea Adunare general a aceluiai Consiliu (Vancouver, 1983); delegat la
diferite ntruniri ale unor comitete din Consiliul Ecumenic. A fost delegat la
Adunrile generale ale Conferinei Bisericilor Europene (Engelberg 1974,
Chania Creta 1979), la diferite sesiuni de lucru ale Comitetului consultativ i
financiar. Participant la mai multe sesiuni ale Comisiei mixte internaionale
de dialog ntre Biserica Ortodox i Biserica romano-catolic. Delegat de
Sf. Sinod s cerceteze parohiile ortodoxe Romne din diaspora" (S.U.A.,
Canada, Australia, Europa occidentaI).
Conferine, cursuri i comunicri n Spania, Anglia, Frana, Belgia,
Germania, Suedia, Finlanda, Italia, Elveia, S.U.A., Australia, .a.; a acordat
interviuri presei, a vorbit la radio i televiziune n aceleai ri. Membru de
onoare al Academiei Romne i al Academiei de :tiine din Chiinu (1992)
i al unor asociatii culturale de peste hotare.
Realizri gospodreti la Buzu (restaurarea cldirilor de la centrul eparhial,
a peste 15 biserici-monumente istorice) i la Sibiu (o cldire nou la centrul
eparhial, o cldire nou la schitul Pltini, un complex de cldiri care
constitute incinta mnstirii de la Smbta de Sus - fiind a treia ctitorire a ei
- restaurarea unor biserici monumente istorice .a.).

Lucrri: n volum:

Biserica slujitoare n Sfnta Scriptur Sfnta Tradiie i n teologia
contemporan. Tez de doctorat Bucureti, 1972, 344 p. (i n ST, an.
XXIV, nr. 5-8, 1972, p. 325 -625, alt ediie la Sibiu, 1986, 325 p.);
Hans Kung, i declaraia Misterium Eccleviae", Bucureti, 1974, 67 p.
( i n Ortodoxia", an. XXVI, 1974, nr. 1, p. 5 -69);
Clerici ortodoci ctitori de limb i cultur Romneasc, Bucureti,
1977,69 p.;
Un episod important din Iupta pentru limba romn, Bucureti, 1978,
50 p. (i n ,,Ortodoxia", an. XXX, 1978, nr. 3, p. 417-464);
Ca toi s fie una,Bucuretit, 1979, 596 p.;
Dasclul de cuget i simire romneasc, Bucureti, 1981, 547 p.;
Tradiie i libertate n spiritualitatea romneasc, Sibiu, 1983, 410 p.;
Pagini dintr-o arhiv inedit. Documente literare. Ediie ngrijit,
studiu introductiv i note..., Bucureti, 1984, XLVII + 435 p.;
Vocaie i misiune n vremea noastr, Sibiu, 1984,462 p.;
Lazr Leon Asachi n cultura romn, Sibiu, 1985, 524 p.;
Lupta mpotriva deznaionalizrii romnilor din Tranvilvania n
timpul dualismului austro-ungar n vremea lui Miron Romanul (1874 -
1898), dup acte, documente i corespondene, Sibiu, 1986, 358 p.;
Romnii din Transilvania sub teroarea regimului dualist austro-ungar
(1867-1918), dup documente, acte i corespondene rmase de la Elie
Miron Cristea, Sibiu, 1986, 546 p.;
Contribuii istorice privind perioada 1918-1930.
Elie Miron Cristea. Documente i coiresponden, Sibiu, 1987,484 p.;
Tlcuri noi la texte vechi. Predici, Sibiu, 1999, 479 p.;Cuvinte la zile
mari, Sibiu, 1989,365 p.
Romanul Trei ceasuri n iad, Bucureti, 1970 (ed. a II-a, Bucureti,
1993, 303 p.).

n reviste: Teologice:

Preocupri dogmaticeSimbolice n literatura teologic contemporan,
n Ortodoxia", an. IX, 1957, nr. 2, p. 296-317 i nr. 3, p. 460-475;
Cteva aspecte ale tririi duhovniceti ortodoxe, n GB,an. XVII,
1958,nr. 3, p. 236-244;
Rugciune i cunoatere n nvtura ortodox, n ST, an. X, 1958, nr.
3-4, p. 216-224;
Ideea de sacru la Rudolf Otto din punct de vedere catolic i ortodox, n
Ortodoxia", an. X, 1958, nr. 3, p. 430-440;
Invtura ortodox despre rai i iad, n ST, an. XX, 1968, nr. 7-8, p.
558-575;
Cuprinsul teologic al nvturilor lui Neagoe Basarab", n ST, an.
XIX, 1969, nr. 3-4, p. 245-262;
Chiese aggiornate n BOR, an.LXXXVII,1969, nr. 11-12, p. 1236-
1247;
Cteva probleme n legtur cu Ebed-lahve n Deutero-Isaia.
Preliminarii la o teologie a slujirii, n MB, an. XX, 1970, nr. 1-3, p. 7-97,
Ebed lahve n lumina Noului Testament, n MB, an. XX, 1970, nr. 4 -
6, p. 284 - 304;
Opinii asupra pregtirii Sfntului i Marelui Sinod" al Bisericii
Ortodoxe, n Ortodoxia", an. XXIX, 1977, nr. 2, p. 232 -257;
Maica Domnului n teologia, i viaa ortodox, n BOR, an. XCVI,
1978, nr. 9 - 10, p.1113 - 1123;
Coordonate pentru o teologie a slujirii, n Ortodoxia", an. XXXI,
1979, nr.1, p.168-181;
Zece teze despre catolicitate i etnicitate, n ST, an. XXXI, 1979, nr.
1-4, p. 301-315;
Scopul vieii dup Catehismele ortodoxe rometi, n Ortodoxia", an.
XXXI, 1979, air. 2, p. 377 -390.

Istorice:

Monahul Sofronie Vrnav. Cu prilejul mplinirii a unui veac de la
moarte (1813-1868), n MMS, an.XLIV, 1968, nr.7-8, p.409-421;
Bizan - Constantinopol - Istanbul n istorie i astzi, n BOR, an.
XCII, 1974, nr. 9-10, p. 1087-1164;
Biserica Ortodox Romn i Rzboiul de Independen, n BOR, an.
XCV, 1977, nr. 5-6, p. 535-550;
Marina Hociot Maica Mina de la Slitea Sibiului - o nou Ecaterina
Teodoroiu" n rzboiul din 1916-1918., n BOR, an. XCVI, 1978, nr.11 - 12,
p. 1274 -1283;
Biblia de la Bucureti (1688). Cine a fcut traducerea? n BOR, an.
XCVI, 1978, nr 9 -10, p. 1004 - 1018;
Biblia de la 1936, n BOR, an. XCVII, 1979, nr. 3 -4, p. 414-450;
Fericitul arhidiacon i doctorul de teologie i legi Gheorghe Lazr", n
BOR, an. XCVIII, 1980, nr 1-2, p. 145-166;
Stolnicul Constantin Cantacuzino n istoria i cultura romneasc, n
BOR. an. XCVIII, 1980, nr. 5-6, p. 636-655;
Telegraful Romn " n contiina Transilvaniei. Romnia n contiina
Telegrafului Romnin", n MA, an. XXVIII, 1983, p. 11 -27;
Episcopi ai Buzului n cultura romm, n vol. Spiritualitate i istorie
la ntoarcerea Carpailor, 2, Buzu, 1983, p. 54-128 (i extras);
MomentuI Andrei aguna n istoria i n cultura Transilvaniei, n MA,
an XXIX, 1984, nr. 1-2, p. 7-18;
Prima traducere a manualului lui Epictet n romnete, n MA, an.
XXIX, 1984, nr. 9- 10, p. 595-662 (multe din ele incIuse n volumul
Dasclul de cuget i simire romneasc, Bucureti, (1981);
Biserica Ortodox Romn i legturile ei cu Bisericile din Balcani i
Orientul cretin din secolul al XIV-Iea pn n prima parte a secolului al
XVIII-lea, aspecte socio-culturale, n MA, an. XXXIV, 1989, nr. 4, p. 30-
46;
Sfntul Gherman din Dacia Pontic, un strromn ignorat, n MA,an.
XXXIV,1989, nr. 5, p. 3 -19.

Lucrri publicate peste hotare:

Monastic Spirituality in Romania today, n Easton Churches Review,
nr. 2(4),1969, p. 376-385;
Piere et action dans loptique de la tradition orthodoxe, n Recherche
oecumenique, prere et action, Tournai, 1970, p. 119 -140;
Contribution monastique an rapprochement oecumenique, in
Collectanea Cisterciensia (Belgia), t. XXXII, 1970, p. 12 -45;
MonniKendon in Roemenie, in Monastic Informatic (Olanda), no. 21,
1971, p. 222 - 235;
Liberty und Tradition in Orthodox Monasticism, in The Tradition of
Life Romanian in Essays in Spirituality and Theology" (ed. by M.
Allfchin), London, 1971, p. 33-48;
Le monachisme dans la societe moderne a partir de lexperience
orthodoxe (Conference), n Collectanea Cisterciensia (Belgia), XXXIII,
1971, p. 20 - 37; I. monastiki ananeosis eis tin Roumanian, in Ekklisia
(Atena), 1973, p.1-30;
La obediencia en la tradicion ortodoxa ayer y hoy, in Cuadernos
Monasticos, Buenos Aires, nr. 25, 1973, p. 287-295,
La pauvrete. Experience orthodoxe, in Vie consacree, nr. 2, 1974, p.
78 8 9;
Stimmen zur Vorbereitung der Heilgen und Grossen Synode der
Orthodoxen Kirche, in Ostkirchliche Studien, Wurzburg, 4, 1977, p. 281 -
304;
Church and State n Romnia, n vol. Church and State Opening, a
New Ecumenical Dimension. Faith and Order Pape, nr. 85, W.C.C.,
Geneve, 1978, p. 90-106.

Sute de articole cu caracter istoric, dogmatic, ecumenist, cuvntri,
reportaje, mai ales n:

Telegraful Romn", precum i n
Romnian Orthodox Church News,
"Mitropolia Ardealului",
ndrumtorul bisericesc" de la Sibiu sau n buletinele comunitilor
ortodoxe Romne de peste hotare
Almanahul parohiei ortodoxe romne din Viena",
Altarul"- Londra,
Credina" - Detroit,
nvierea"- Geneva etc.).
Greco-Catolicii, Intre Adevar Istoric, Contestare, Ignoranta si Patima.
un articol de Dr. Virgil Trufasiu