Mediul organizational

Motto:
Incertitudinea este o constanta, iar
aceasta pune ratiunea la o mare incercare
1. Mediul organizational
2. Viziunea sistemica a mediului
3. Turbulenta mediului
4. Scanarea mediului intern si extern
1
1. Mediul organizational
Mediul organizational se compune din mediul intern si cel extern. In cele ce urmeaza se prezinta unele
dimensiuni importante a ale celor doua categorii de mediu, cu accente asupra celui extern.
1.1. Mediul intern
naliza mediului intern se !ace prin intermediul :
"apabilitatii manageriale#
"apabilitatii !unctionale#
"apabilitatii de sc$imbarea#
Tipologia culturii organizationale.
Capabilitatea manageriala, care este de!inite de numarul de manageri si calitatea acestora,
asigura adaptarea organizatiei la mediul din care acesta !ace parte. Se poate preciza ca ni%elul
capabilitatii manageriale este data nu numai de managerii generali, dar si de cei care !ac parte din
celelalte zone ale piramidei manageriale. ceasta apreciere este %alabila in special in cazul
organizatiilor de mari dimensiuni.
Capabilitatea functionala este data de articularea !unctiunilor organizatiei, care permite atingerea
scopurilor in mod e!!icient.
Capabilitatea de schimbare presupune identi!icarea tuturor starilor ne!a%orabile, a insatis!actiei
&', a pasilor care trebuie urmati pentru e!icientizarea actiunilor si atingerea scopurilor &(',
precum si comunicarea, aducerea la cunostinta oamenilor din organizatie a %iziunii dorite &"'#
toate acste dimensiuni necesitind un cost, care intr)un sistem organizational capabil de sc$imbare
este *depasit+ de *energia+ necesara sc$imbarii.
E > A x B x C
Tipologia culturii organizationale, care desemneaza un ansamblu de idei, cunostinte, reguli,
standare, %alori, mani!estari, premise, ce de!inesc modul in care se des!asoara munca precum sic
el de tratare a oamneilor .
1.2. Mediul extern
Mediul extern prezinta importanta prin impactul pe care acesta il are asupra organizatiei si care se traduce
in amenintari si oportunitati.
,actorii T E !
naliza mediului exterior se des!asoara pe mai multe componenete: social, te$nic, economic, politic, care
pot !i de!inite ca !actorii ST-.. /a aceasta se pot adauga si elementele care deri%a din acestia, si anume
in!rastructura, sistemul legal, structura demogra!ica, la care trebuie adaugat sistemul concurential alcatuit
di concurenta si piata.
2
"omponenta *" sau !actorul #C$A% poate a%ea un e!ect enorm asupra organizatiei. cesti !actori pot
cuprinde, de exemplu, atitudinea sociala, marimea !amiliei.
0 tendinta sociala, care a a%ut si %a a%ea un impact deosebit asupra organizatiilor si in primul rind
asupra celor publice, a organizatiilor %oluntare, este natalitatea. In acelasi domeniu social enumeram si alti
!actori ca sporirea mobilitatii, cresterea !ortei de munca !eminine, noul etos in munca, a!aceri etc.
Se poate arata ca, in unele sectoare de acti%itate, cresterea numarului de salariati in %arsta sau, in
unele domenii, sporirea numarului de pensionari au implicatii asupra dez%oltarii. In aceeasi directie poate
actiona si cresterea rapida a mobilitatii lucratorilor, si in general, a populatiei. Structura populatiei ocupate
este in sc$imbare, in unele zone creste numarul celor in %arsta si se reduce numarul celor tineri, ceea ce
impune modi!icarea politicilor de recrutare si instruire. 1e asemenea, cresterea numarului de salariati
!emei impune noi politici de personal pentru selectie, recrutare si promo%are.
"el de al doilea !actor este TE&'#%#($C. desea, acest !actor are o mare !orta asupra %ietii
oamenilor si asigura ade%arate minuni sau orori. 2itmul de dez%oltare sociala este de cele mai multe ori o
!unctie de numarul descoperirilor te$nologice. cest !actor este sub impactul te$nologiei in!ormationale,
care a trans!ormat toate palierele %ietii actuale: organizatia lucrati%e sau cea de ser%icii, compartimentul
!unctional, subunitatea structurala de procesare, casa)!amilia, comertul, educatia)instruirea, recreerea)
timpul liber etc.
"el de al treilea !actor este cel EC#'#M$C, care poate !i conturat prin:
)ni%elul si structura produsului intern brut#
)modi!icarile in ni%elul cererii#
)numarul de salariati, someri si structura acestora#
)sc$imbari in ni%elul preturilor#
)scena economica internationala#
,actorul economic are un impact !oarte important in etapa de tranzitie a tarilor din estul -uropei.
st!el, ni%elul si structura produsului intern brut actioneaza asupra c$eltuielilor de bunuri si ser%icii,
cererea pentru unele bunuri si ser%icii creste, pentru altele se reduce, soma3ul oscileaza permanent,
preturile de asemenea, iar problemele economice au un caracter global. Important pentru manageri,
administratori, este anticiparea acestor modi!icari, pentru a diri3a organizatiile potri%it sc$imbarilor din
mediu.
In contextul actual se poate sublinia importanta !actorului puterea de cumparare ca o !unctie de
%enituri curente, preturi, marimea economiilor, a datoriilor, posibilitatea de creditare, etc. 1e asemenea,
alti doi !actori economici au implicatii puternice, si anume:
)rata de sc$imb
)rata dobanzii.
4ltimul !actor, dar nu cel mai putin important, este cel !#%$T$C.
In%estigarea acestui !actor presupune analiza legilor, a organismelor gu%ernamentale, grupurilor de
presiune care in!luenteaza si limiteaza actiunile organizatiilor. Tendintele politice actuale sunt cresterea
numarului de reglementari din s!era a!acerilor si cea publica, sporirea grupurilor de interes public etc.
cest !actor are in prezent o importanta tot mai mare asupra organizatiilor si o importanta
co%arsitoare asupra organizatiilor din sectorul public. -tapa contemporana, in spatiul -uropean, este
puternic in!luentata de sc$imbarile est)europene si de cele din 4niunea -uropeana. /a inceputul anului
1556, -uropa estica era in neliniste, agitatie. Statele comuniste inregistrau sc$imbari importante. cestea
modi!ica campul de actiune al managerilor, cu mai multe dimensiuni, cum ar !i:
)globalizarea pietelor, comertului, !inantelor#
)introducerea de noi practice manageriale, moderne#
)aparitia de noi surse de import#
)constituirea de noi piete de expertiza !inanciara.
Sc$imbarile politice din -uropa de est au condos la noi oportunitati pentru unele organizatii, dar au
contribuit si la sporirea incertitudinii, a riscului de a pierde.
3
1.). *actorii mediului concurential
$. !$ATA
a+ !iata de afaceri, reprezinta suma organizatiilor care ac$izitioneaza bunuri si ser%icii, in %ederea
prelucrarii acelor bunuri si ser%icii, care %or !i %indute sau inc$iriate altora.
ceste organizatii utilizeaza doua strategii esentiale:
1. strategie sustinuta in primul rind de !unctionea de productie care asigura %alori mari,
costuri reduse, etc# in aceste conditii *productia+ este o puternica arma competiti%a
2. strategie sustinuta in primul rind de !unctiunile de mar7eting si !inante sau de tip 8$eeling
and dealing.
b+ !iata organizatiilor nelucrati-e si a celor gu-ernamentale, reprezinta suma organizatiilor de
tipul scolilor, spitalelor, gradinitelor, inc$isorilor etc. care o!era bunuri si ser%icii, persoanelor
pe care le au in gri3a. "lientela este capti%a iar bugetele sunt simbolice.
$$. C#'C./E'TA
Concurenta, ca cel de al doilea !actor al mediului concurential este feroce (a) sau realtiv limitata (b).
"resterea eficacitatii si a eficientei organizatiilor nelucrati%e si gu%ernamentale impun extensii ale
concurentei in acest spatiu.
4
!ig. 1
-xtern
,actorii ST-.
,actorii mediului
concurential
Mediul
organizational
"oncurenta
.iata
1e a!aceri
0rganizatiilor nelucrati%e
si a celor gu%ernamentale
Intern
"alitatea managerilor
9umar de manageri
"apabilitatea
!unctionala
"apibilitatea
manageriala
"apabilitatea de
sc$imbare
"ultura
organizationala
"apabilitatea generala
*!undalul+ capabilitatii
:
curt rezumat al factorilor TE!
) S0"I/
"resterea populatiei
) caracterul limitat al resurselor
) cea mai rapida crestere in zonele sarace
Structura populatiei pe grupe de %irsta
) consumul
) ne%oile de consum
Structura etnica
Structura educationala
9oua structura !amiliala
1eplasarile geogra!ice ale populatiei# miscari migratorii intre tari si in interiorul tarii
) cresterea !ortei de munca !eminine
) cresterea salariatilor in %arsta
) cresterea numarului de pensionari
T ) T-;9I"
,orta cea mai mare asupra %ietii oamenilor# ea produce minuni sau erori.
0 noua te$nologie are o !orta de distrugere creatoare
2itmul dez%oltarii economice < ! &numarul descoperirilor te$nologice'
Impactul *I.T.+
E ) -"090MI"
9i%elul si structura ..I.(.
.uterea de cumparare < ! &%enituri curente, preturi, marimea economiilor, a
datoriilor, posibilitatile de creditare'
9umar salariati si numar someri
Scena politica
stazi in 2omania ) rata de sc$imb, rata dobinzii
! ) .0/ITI"
Se compune din legi, organisme gu%ernamentale, grupuri de presiune, care in!luenteaza
si limiteaza actiunile organizatiilor.
Tendintele politicii actuale:
"resterea numarului de reglementari din s!era a!acerilor
"resterea numarului grupurilor de interes public
Sc$imbarile din -uropa de la s!irsitul anilor =>6
Sursa: Managementul mar7etingului ) ?otler
@
TEMA 10
1' -numerati primul !actor, din !iecare tip A ,T,E, sau ! care considerati ca este cel mai important.
2' 2ealizati gra!ul complet si simetric al acestor !actori.
TEMA 20
1' "ompletati tabelul urmator potri%it experientei din organizatia dumnea%oastra. "e alte surse de
in!ormatii puteti adauga.
$dentificarea surselor de informatii
asupra mediului extern si e-olutia schimbarilor anticipate
*actori
urse
*actorii MC *actorii TE!
!iata Concurenta T E !
!ublicatii
interne
!ublicatii
externe
Contracte,
!roiecte
Expozitii,
tirguri
Corespondenta
1i-erse
B
2. 2iziunea sistemica a mediului
In orice perioada, in cadrul organizatiei, o dimensiune a mediului se poate modi!ica, dar
organizatia poseda capacitatea de trans!ormare, de autoreglare si o anumita sinergie.
0rice sc$imbare a mediului trebuie cunoscuta, stapanita in scopul asigurarii unei autoreglari prin surse
3uridice &limitele, !ixate de lege', con!lictuale &dispozitiile "odului muncii' si operationale &pilota3ul
asigurat pe di!erite trepte ierar$ice'.
"apacitatea de autoreglare este un !actor care asigura e!icacitatea organizatiei in special intr)o perioada de
tranzitie. "ele patru tipuri de mediu se pot analiza pe baza unui gra! complet si simetric, ale carui %ar!uri
sunt tipuri de mediu, iar sagetile, in!luentele &,ig. 2'.
!ig. 2 Cra!ul in!luentei mediilor
Cra!ul din !igura 2, poate !i de!init ca 3TE!" &social, te$nologic, economic, politic'.
,actorii exteriori organizatiei, prezentati in mod sintetic, a!ecteaza !unctionarea si des!asurarea
acti%itatiilor in perioada curenta, dar in special cea %iitoare. .roblema pe care managerii trebuie sa o
contureze este obtinera unor in!ormatii asupra acestor !actori. In acest scop, se elaboreaza un plan de
in!ormare si actiune, care se bazeaza pe elementele:
a+ identificarea domeniilor necunoscute, dar semnificati-e4
b+ organizarea achizitionarii de informatii4
c+ alocarea timpului pentru studierea informatiilor.
.asii prezentati au scopul de a cunoaste mai bine mediul extern, ceea ce constituie o actiune esentiala.
Exemplu:
S1 varsta si educatia
T1 I.T
E1 Rata doba!ii si rata de sc"imb

T
!
n !actori

!a!agg!a!
a!actori
E
n !actori

!a!agg!a!
a!actori
n !actori

!a!agg!a!
a!actori
n !actori

!a!agg!a!
a!actori
>
#1 11 sep. $%%1
). Turbulenta mediului
Tipurile de amenintari si oportunitati sunt caracterizate cel mai bine de turbulenta mediului.
T42(4/-9T constituie o masura a sc$imbabilitatii si predictabilitatii mediului.
Schimbabilitatea este descrisa de doua variabile:
) complexitatea mediului#
) noutatea pro%ocarilor pe care organizatia trebuie sa le intampine.
Predictibilitatea este descrisa , de asemenea de doua variabile:
) rapiditatea sc$imbarilor, de!inita ca raport al %itezei de e%olutie a pro%ocarilor supra %iteza de raspuns a
organizatiei#
) %izibilitatea %iitorului, adica predictibilitatea in!ormatiilor despre %iitor, disponibile pentru luarea
deciziilor.
).1. cara de turbulenta
.entru a masura turbulenta s)a de!init con%entional o scara de la 1 la :, ni%elul 1 descriind un mediu
pasnic, in care:
) %iitorul este o repetare a trecutului#
) organizatia isi poate concentra atentia asupra pietelor traditionale#
) pro%ocarile din mediu sunt o repetare a celor din trecut#
) sc$imbarea mediului este mai inceata decat abilitatea de raspuns.
cest ni%el este !oarte rar intalnit in economia de piata, !iind caracteristic organizatiilor nonpro!it. .ractic,
organizatiile sunt, in cea mai mare parte, pe o treapta superioara de turbulenta.
9i%el de
turbulenta
1 2 3 4 :
9i%el de
complexitate
economic te$nologic global
national regional socio)politic
9outate
e%enimente
!amiliare pre%izibile discontinue
discontinuu
extrapolabile dar relatii !amiliare noi
"ompletare
rapiditate
sc$imbari
mai mica decat comparabila mai mare ca
raspunsul cu raspunsul raspunsul
Vizibilitate %iitor periodicitate pre%izibil partial impre%izibil
prognozabil pre%izibil surprize
cara de turbulenta
Implicatiile ni%elurilor de turbulenta in domeniul managerial se prezinta in tabelul urmator:
Turbulenta 1 2 ) 5 6
Tip de
competenta
Stapanirea
sc$imbarii
1iagnosticare 0ptimizare Casire
oportunitati
"reatie
Surse de
in!ormatii
.recedente .er!ormante
trecute
-xtrapolare .redictie Semnale slabe
Sistem de
management
.roceduri "ontrol
!inanciar
.lani!. pe termen
lung
.lani!.
strategica
Surprindere
probleme
Structura
te$nologica
Ierar$ica
proceduri
,unctional
diagnostic
1i%isional
optimiz.
Matriceal
!uturologie
dapti%e
creati%. intelig.
5
de
management
modelare modele expert arti!.
).2. Elemente de teoria haosului
ceasta teorie se analizeaza impreuna cu cea re!eritoare la autoorganizare. ;aosul este o explicatie
a !enomenelor obser%ate in natura si %iata, care prezinta, pe de o parte, o ordine si stabilitate, dar
acompaniate, pe de alta parte, de dezordine si iregularitati. In acest context, organizatiile se pot trata prin
intermediul modelelor combinate de uni!ormitate si %arietate in comportamentul sistemelor neliniare.
.rincipalele caracteristici ale $aosului si teoriei autoorganizarii sunt:
) model de comportament complex#
) sensibilitate la sc$imbare, de la cicluri pre%izibile la modele aleatoare#
) modelel sunt ascunse in $aos, comportamentul pe termen scurt este pre%izibil, $aosul este o combinare
de dezordine cu o !orma mai libera de ordine denumita autosimilaritate#
) $aosul este esential pentru ino%are, sistemele creati%e opereaza intr)p stare departe de ec$ilibru#
) ino%area rezulta din distrugere, din s!aramare simetrica, prin ampli!icarea micilor perturbatii din
mediu#
) optiunile pentru ino%atie au loc in punctele critice#
) ino%area apare in comunicare si autoorganizare, componentele sistemului comunica intre ele,
coopereaza, ating un consens, !ac brusc o alegere impre%izibila#
) structurile sunt mai !ragile, !ara in!luxuri de energie si atentie, noua stare !iind de!inite ca structura
disipati%a, care poate trece intr)un nou %al de $aos.
Scara de turbuleta
Treapta 1.
)%iitorul este o repetare a trecutului
)organizatie isi poate concentra atentia asupra pietelor traditionale
)pro%ocarile din mediu sunt o repetare a trecutului
)sc$imbarea mediului este mai inceata decat abilitatea de raspuns
T42(4/-9T
Vizibilitatea
%iitorului
2apiditatea
sc$imbarilor
.redictabilitate
Sc$imbabilitate
9outatea
pro%ocarilor
"omplexitatea
mediului
16
!ig. 3
5. canarea mediului intern si extern
Scanarea mediului intern si extern se poate realize prin:
Metoda analizei diagnostic
Metoda analizei S0DT
.rima metoda identi!ica pe baza multicriteriala simptomele poziti%e si negati%e, analizeaza principalele
dis!unctionalitati si !ocalizeaza punctele !orte si slabe, cauzele si e!ectele acestora. In !inal recomandarile
nu au un caracter decizional, dar pot !i cuprinse intr)un sistem de pregatire si luare a deciziilor.
Analiza SOWT, !ocalizeaza in primul rind !actorii externi: oportunitatile si amenintarile.
"onceptia prorie cere unirea punctelor !orte cu a oportunitatilor si a punctelor slabe cu a amenintarilor,
care dau ec$ilibrul sistemului.
!ig. 4 *(alanta+ SD0T
naliza S0DT poate !i per!ectionata prin parcurgerea urmatorilor pasi:
1' -numerare *S+ si *0+#
2' -numerare *D+ si *T+#
3' naliza *S+ si *0+#
4' naliza *D+ si *T+#
:' 0rdonarea *S+ si *0+ in siruri strict descrescatoare & primul element al sirului, !iind cel de
importanta cea mai mare'#
Sistem
inc$is
Sistem
desc$is
.uncte
!orte
.uncte
slabe
0portunitati menintari
EC&$%$B/.
11
@' 0rdonarea *D+ si *T+ in siruri strict crescatoare & primul element al sirului, a%ind cea mai mica
importanta ca element *slab+ sau ca amenintare'#
B' naliza corelatiilor *S+, *0+ si *D+, *T+ ca 3orizontalitate sau ca 3inclinare".
S
1
D
1
0
1
T
1
S
11
D
11
0
11
T
11
S
12
D
12
0
12
T
12
Success
organizational
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
S
1i
D
1i
0
1i
T
1i
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
1eclin E criza
S
1n
D
1n
0
1n
T
1n
naliza corelatiilor S)0 si D)T la grupa 1 de !actori:
) linia orizontala semni!ica succesul organizational#
) linia inclinata semni!ica declinul organizational, aproprierea de criza.
naliza se repeta la !iecare grupa 2,3,F., n de !actori.
12