Conventia matrimoniala

Alegerea unui alt regim matrimonial decat cel al comunitatii legale se face prin
incheierea unei conevntii matrimoniale.
Conventia matrimoniala reprezinta actul juridic solemn prin care viitorii soti sau sotii
aleg sau modifica regimul matrimonial aplicabil pe durata casatoriei lor.
Conventia matrimoniala este un act juridic sinalagmatic, prinincheierea caruia se
nasc drepturi si obligatii in sarcina ambelor parti contractante.Acest caracter nu este afectat
nici de faptul ca in conevnti se pot cuprinde si alte acte juridice , aca cum sunt :
recunoasterea unui copil(care este un act unilateral) sau o donatie
Caracterul solemn. Pentru a fi valabila, conevtia matrimoniala prin care sotii aleg un
regim matrimonial sau cea de modificare a regimului initial ales trebuie sa imbrace forma
unui inscris autentificat de notarul public.
Nerespectarea acestei conditii de forma atrage nulitatea absoluta, sanctiunea prevazuta
epers de art. !!".#n plus, pentru a asigura opozabilitatea conventiei fata de terti sunt
necesare si proceduri de publicitate$
Caracter accesoriu determinat de faptul ca eista si durata sa depind de casatoria
partilor.Astfel, chiar daca acest act se incheie inainte de casatorie, efectele sale se produc
numai de la data casatoriei, iar daca actul rpncipal % casatoria& nu se mai incheie, conventia
matrimoniala devine caduca$
Conventia matrimoniala este un act supus unor forme de publicitate speciale pentru
a deveni opozabila tertilor.Potrivit art.!!', pentru a fi opozabile tertilor, conventiile
matrimoniale se inscriu in (egistrul national notarial al regimurilor matrimoniale,
organizatpotrivit legii , despre incheierea lor se face mentiune pe actul de casatorie, precum
si la cartea funciara, registrul comertului, precum si in alte registre de publicitate prevazute
de lege, functie de natura bunurilor.
Opozabilitatea conventiei matrimoniale.)ub conditia indeplinirii formalitatilor de
publicitate enumerate mai sus, aceasta conventie este opozabila tertilor in tot ceea ce
priveste regimul matrimonial al sotilor, respectiv natura juridica a bunurilor lor si capacitatea
lor de a incheia acte juridice referitoare la acestea.
Durata pentru care se incheie conventia este, in principiu, durata casatoriei, insa
avand in vedere ca legiuitorul nu a mai consacrat principiul imuabilitatii conventiilor
matrimoniale , sotii pot sa o modifice sau sa renunte la efectele acesteia oricand , atat
inainte de incheierea casatoriei cat si in timpul acesteia$
Conventia matrimoniala are caracter facultativ si subsidiar in sensul ca nu eista o
obilgatie, ci un drept al sotilor de a incheia astfel de contracte.#n cazul in care conventia nu
se incheie, sotii sunt supusi, prin efectul legii, regimului comunitatii legale.
Conditiile de fond
Conditiile de fond se refera la prezenta si consimtamantul partilor, la capacitate,
obiect si cauza.
Consimtamantul trebuie eprimat liber de toate partile, respectiv de catre cei doi soti
sau viitori soti si de celelalte persoane care participa la incheierea conventiei(am aratat ca
aceasta poate contine si alte acte, cum ar fi donatii facute de terti sotilor sau unuia dintre ei
in vederea casatoriei). Consimtamantul trebuie sa indeplineasca conditii generale de
valabilitate prevazute pentru incheierea oricarui act juridic, adica sa fie serios, liber, neviciat
si eprimat in cunostinta de cauza.)pre deosebire de casatorie, conventia matrimoniala se
poate incheia si prin reprezentare.
Capacitatea de a incheia o conventie matrimoniala apartine tuturor peroanelor care
se pot casatori.
Pe langa conditiile generale de fond si de forma, incheierea sau mdificarea unei
conventii matrimoniale de catre minor trebuie incuviintata de ocrotitorul sau legal si
autorizata de instanta de tutela.
Obiectul conventiei matrimoniale il constituie alegerea de catre soti a unuia dintre
regimurile matrimoniale prevazute de lege.
Cauza conventiei matrimoniale este intentia viitorilor soti de a se supune unui
anumit regim matrimonial, cu scopul desfasurarii in conditii optime a relatiilor de familie.
Conventia matrimoniala reprezinta o adevarata *+carta patrimoniala a familiei
Incheirea conventiei matrimoniale.
Potrivit art. !!" Cod Civil incheierea contractului de casatorie se face in fata
notarului si prin mandatar cu procura autentica.
, cerinta de forma, prevazuta ad validitatem, este consemnara conventiei
matrimoniale intr&un inscris autentificat de notarul public.-esi art. ./! din Noul Cod de
procedura civila defineste inscrisul autentic ca fiind inscrisul intocmit sau, dupa caz,primit si
autentificat de o autoritate publica , de notarul public sau de catre o alta pesoana investita de sat
cu autoritate publica , in forma si conditiile stabilite de lege,legiuitorul a ales ca autentificarea
conventiei matrimoniale sa fie facuta numai de catre notarul public, in vederea inlaturarii sau
restrangerii cazurilor de viciere a consimtamantului pentru ca notarul are obligatia profesionala
de a eplica partilor continutului actului pe care il autentifica.
Conventia matrimoniala incheiata inainte de casatorie produce efecte numai de la data
incheierii casatoriei, consecinta fireasca a caracterului sau accesoriu.#n cazul in care casatoria
nu se mai incheie sau se desfiinteaza fara a fi indeplinite conditiile pentru eistenta casatoriei
putative, conventia devine caduca, inclusiv donatiile facute in vedera casatoriei.Cu toate aceste,
raman valabile actele juridice cuprinse in conventia matrimoniala care au eistenta de sine&
statatoare cum sunt recunoasterile de filiatie.
Caluza de preciput
Preciputul reprezinta acea dispozitie din conventia matrimoniala prin care se stipuleaza
ca sotul supravietuitor sa preia fara plata, inainte de partajul mostenirii, unul sau mai multe
dintre bunurile comune, detinute in devalmasie sau in copropietate.
,biectul preciputului il constituie unul sau multe dintre bunurile comune, din formularea
tetului legal reiesind cu evidenta ca legiuitorului nu a dorit ca preciputul sa vizeze o
universalitate sau o cota& parte din aceasta.Ca urmare, clauza preciputara trebuie sa se refere la
bunuri privite ut singuli, pe care sotii trebuie sa le indivizualizeze la data ececutarii preciputului.
0unurile ce fac obiectul acestei clauze trebuie sa faca parte din masa de bunuri comune , putand
fi, conform tetului legal.
Clauza de preciput nu aduce nicio atingere dreptului creditorilor comuni de a urmari,
chiar inainte de incetarea comunitatii, bunurile ce fac obiectul clauzei.
Alte caracteristici ale clauzei de preciput sunt urmatoarele:
& creditorii comuni pot urmari aceste bunuri inainte de incetarea comunitatii si . cu atat mai
mult, dupa incetarea ei, cand se procedeaza la lichidare si partaj$
& creditorii personali ai unui sot, in schimb nu ar putea urmari aceste bunuri intrucat eu sunt
obligati sa urmareasca mai intai bunurile propii ale sotului debitor$
& bunurile ce fac obiectul, preciputului nu sunt indisponibilizate si nici nu devin insesizabile
pe durata casatoriei$
Clauza de preciput devine caduca atunci cand comunitatea inceteaza in timpul vietii
sotilor, cand sotul beneficiar a decedat inaintea sotului dispunator ori cand acestea au decedat
in acelasi timp sau cand bunurile care au facut obiectul eu ai fost vandute la cererea
creditorilor comuni.
Publicitatea conventiei matrimoniale
(egula generala este aceea ca, pentru a fi opozabile tertilor, conventiile matrimoniale se
inscriu in Registul national notarial al regimurilor matrimoniale, organizat potrivit legii.
Codul civil instituie in sarcina notarului public care a autentificat conventia matrimoniala
obligatia de a epedia, din oficiu, un eemplar al conventiei le serviciul de stare civila unde a
avut loc celebrarea casatoriei, pentru a se face mentiune pe actul de casatorie , la Registul
national notarial al regimurilor matrimoniale precum si la celelate registre de publicitate,
functie de natura bunurilor.Astefel, daca sotii cuprind in conventia lor dispozitii referitoare la
bunul imobil conventia se va comunica si ,ficiului de cadastru pentru inscrierea in cartea
funciara, iar daca sotii sunt asociati intr&o societatea comerciala, se va comunica la ,rificul
(egistrului Comertului pentru efectuarea mentiunilor corespunzatoare.
-aca aceasta nu isi indeplineste obligatia sau o indeplineste cu intarziere, sotii au dreptul
sa ceara ei insisi indeplinirea formelor de publiciate.Neindeplinirea obligatiei din partea
notarului poate atrage raspunderea materiala a acestuia fata de soti sau fata de tertii cu care
acestia au contractat, daca lipsa publicitatii le&a cauzat vreun prejudiciu.
,rice persoana , fara a fi tinuta sa justifice vreun interes, poate cerceta registrul national
notarial al regimurilor matrimoniale si poate solicita, in conditiile legii, eliberarea de etrase
certificate.Acesul$ liber la informatiile din cest registru este firesc in conditiile in care tertii cu
care sotii urmeza sa contactreze trebuie sa cunoasca situatia eacta a sotilor.
Nulitatea conventiei matrimoniale
-esfiintarea conventiei matrimoniale, indiferent daca este vorba despre nulitatea abosulta
sau relativa, face ca intre soti sa se aplice regimul matrimonial de drept comun, adica cel al
comunitatii legale.#n vederea protejarii drepturilor tertilor de buna& credinta si a asigurarii
circuitului civil, drepturile dobandite de terti, inainte de ramanera definita a hotararii
judecatoresti de desfiintare nu sunt afectate.
Regimurile matrimoniale
Regimul comunitatii legale
Potrivit Codului civil regimul comunitatii legale este regimul de drept comun care se aplica in
urmatoarele situatii:
& daca sotii nu au incheiat o conventie matrimoniala prin care sa aleaga un alt regim
matrimonial$
& daca sotii au incheiat o conventie matrimoniala prin care au ales sa li se aplice pe durata
casatoriei acest regim , chiar daca prin conventi au stabilit si alte clauze care sa nu&l
transforme intr&un regim conventional$
& in raporturile cu tertii de buna& credinta cu care sotii au contractat, daca s&a incheiat o
conventie matrimoniala prin care s&a ales un regim , dar nu au fost indeplinite formele de
publicitate prevazute de lege.
#ntre regimul separitiei si cel al comunitatii, legiuitorul a ales comunitatea care este *cel mai
potrivit si cel mai conform cu insusi spiritul casatoriei, deorece, stabileste intre soti o
comunitate neincetata de interese , ceea ce corespunde scopului ideal al oricarei casatorii+.
(egimul comunitatii legale prezinta urmatoarele caracteristici:
a) )ub regimul comunitatii sotii dobandesc doua categorii de bunuri: bunurile propii ale
fiecarui sot si bunurile comune,in devalmasie.1istenta acestor mase distincte de
bunuri, carora le corespund si doua categorii de datorii(comune si propii) a facut ca
regimul comunitatii sa fie caracterizat ca fiind un regim de comunitate partiala
b) 1ste un regim facultativ, sotii putand sa aleaga un regim complet diferit, regimul
separatiei de bunuri, sau un regim asemanator, cel al comunitatii conventionale, prin
conventie matrimoniala.Numai in situatia in care sotii nu inteleg sa uzeze de aceasta
facultate, regimul comunitatii legale li se aplica , in temeiul legii.
c) 1ste un regim legal imperativ, orice conventie contrara regimului comunitatii legale
fiind lovita de nulitatea absoluta, in masura in care nu este compatibila cu regimul
comunitatii conventioanle(art !23 Cod civil).Acest caracter al regimului comunitatii
rezulta din faptul ca legiuitorului a inteles sa regelemnteze in detaliu constituirea si
cmpunerea maselor de bunuri, dovada si modul lor de administrare,regimul juridic al
datoriilor , precum si partajul si lichidarea comunitatii.Caracterul imperativ nu se
contrazice cu caracterul facultatuv, pentru ca ele nu coeista, ci se succed.Astfel ,sotii
au posibilitatea de a alege intre cele trei regimuri matrimoniale, dar daca au ales
regimul comunitatii legale sau daca acesta se aplica in temeiul legii pentru ca ei nu si&
au manifestat optiunea,regulile sale sunt imperative pe toata durata comunitatii.
d) 1ste compatibil cu clauzele prevazute de art.!/4 Cod Civil care il transforma in regim
conventional
e) Poate fi modificat oricand si de cate ori doresc sotii, dupa trecerea a cel putin un an de
la incheirea casatoriei (art !/3 Cod Civil).#nainte de incheierea casatoriei, modificarile
convenite de viitorii soti privesc doar conventia matrimoniala, pentru ca nu eista inca
un regim matrimonial.
Bunurile comune
Criteriile principale prin care se face delimitarea intre categoria bunurilor comune si
cea a bunurilor propii sunt : data dobandirii si provenienta sau destinatia bunului respectiv.
Ca urmare, un bun dobandit de un sot sau de ambii soti este bun comun daca a fost
dobandit in timpul regimului comunitatii legale si daca, prin destinatia sau proveninenta sa,
nu se incadreaza in categoriile de bunuri propii.
Pentru a fi comun, bunul trebuie sa fi fost dobandit prin acte juridice oneroase, caci
cele dobandite prin mostenire, legat sau donatie sunt, in temeiul dispozitiilor art. !'" lit a),
bunuri propii, afara de cazul in care dispunatorul a prevazut in mod epres, ca ele vor fi
comune.
Bunurile proprii
Potrivit art.!'" Cod civil, nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecarui sot:
a) bunurile dob5ndite prin mo6tenire legal7, legat sau dona8ie, cu ecep8ia cazului 9n care
dispun7torul a prev7zut, 9n mod epres, c7 ele vor fi comune$
b) bunurile de uz personal$
c) bunurile destinate eercit7rii profesiei unuia dintre so8i, dac7 nu sunt elemente ale unui
fond de comer8 care face parte din comunitatea de bunuri$
d) drepturile patrimoniale de proprietate intelectual7 asupra crea8iilor sale 6i asupra semnelor
distinctive pe care le&a 9nregistrat$
e) bunurile dob5ndite cu titlu de premiu sau recompens7, manuscrisele 6tiin8ifice sau literare,
schi8ele 6i proiectele artistice, proiectele de inven8ii 6i alte asemenea bunuri$
f) indemniza8ia de asigurare 6i desp7gubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus
unuia dintre so8i$
g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care 9nlocuiesc un bun propriu, precum 6i bunul
dob5ndit 9n schimbul acestora$
h) fructele bunurilor proprii.
-aca art. !!3 instituie regula careia bunurile dobandite de oricare dintre soti in
timpul regimului comunitatii legale sunt bunuri commune in devalmasie , calitate care se
prezuma, art. !'" reglementeaza eceptia. Ca urmare, sunt bunuri propii ale fiecarui sot cel
opt categorii de bunuri prevazute de la literele a)&h). Calitatea de bun propiu trebuie dovedita
si este determinate fie de destinatia, fie de provenineta bunului respective.1numerarea este
limitative, nicio categorie neputand fi adaugata celor prevazute de lege, intrucat este vorba
despre o eceptie ce trebuie strict interpretata si de un regim de comunitate in carebunurile
commune trebuie sa fie regula.
)ub durata regimului comunitatii legale, un anumit bun poate trece dintr&o categorie
in cealalta prin donatie, vanzare& cumparare sau alte acte juridice incheiate intre soti.
-e asemenea, bunurile commune sau propii isi pot schimba natura juridical si urmare
a modificarii regimului matrimonial in timpul casatoriei, cand are loc incetarea si lichidarea
comunitatii.
a) Bunurile dobndite prin motenire legal, legat sau donaie, cu excepia cazului n
care dispuntorul a prevzut, n mod expres, c ele vor fi comune;
Aceste bunuri sunt considerate propii datorita faptului ca fac obiectul unor acte juridice
intuitu personae (legatul si donatia) sau a devolutiunii succesirale legale care are la baza
legatura de rudenie dintre defunct si mostenitor.Aceste bunuri sunt propii datorita
provenientei lor. (eferirea la mostenire viseaza mostenirea legala in cadrul careia
devolutinunea are in vedere clasele de mostenitori care vor culege mostenirea in ordinea
si in cotele prevazute de lege$referirea la legat vizeaza toat tipurile de legate:universale,cu
titlu universal sau cu titlu particular.
b) Bunurile de uz personal;
Caracterul de bunuri proprii este destinatia bunurilor, respective uzul personal al unuia
sau altuia dintre soti.:egea nu cuprinde nici definitia acestei categorii si nicio enumerare
semnificativa, insa doctrina a elaborate o serie de conditii pe care bunul trebuie sa le
indeplineasca pentru a fi inclus in aceasta categorie:
&bunul sa fie dobandit de unul dintre soti in scopul folosirii pentru uz personal,
indiferent de provenienta sumelor cu care a fost achizitionat bunul
! bunul trebuie sa aiba destinatia uzului peronal si sa fie efectiv folosit de unul dintre
sotiPentru calificarea bunului ca propriu este necesara si folosinta efectiva a bunului de
catre unul dintre soti.;unctie de situatia materiala a sotilor, de nivelul lor de trai si de
valoarea bunului, obiectele de lu, bijuteriile sunt considerate bunuri proprii sau comune,
parecierea facandu&se de la caz la caz.

c) Bunurile destinate exercitrii profesiei unuia dintre soi, dac nu sunt elemente ale
unui fond de comer care face parte din comunitatea de bunuri;
0unurile destinate eercitarii effective a profesiei unuia dintre soti ca: uneltele unui
mestesugar, instrumental musical in cazul uni musician, biblioteca de specialitate etc,
sunt bunuri proprii ale sotului care eercita profesia respective.-aca bunul a fost
cumparat cu bani comuni sau provenind de la celalat sot, acesta din urma va avea un
drept de creanta pentru banii cu care a contribuit, daca nu se dovedeste ca a intentionat
sa faca o liberalitate.
d" drepturile patrimoniale de proprietate intelectual asupra creaiilor sale i asupra
semnelor distinctive pe care le!a nregistrat;
-repturile de autor au reprezentat intotdeauna un aspect controversat al raporturilor
patrimoniale dintre soti. Codul familiei prevedea in art !< lit -) ca sunt bunuri proprii
manuscrisele stiintifice sau literale, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii si alte
asemenea bunuri.
:egiuitorul a fost atent la opiniile doctrinare si a preluat opinia majoritara , care a
sustinut ca veniturile incasate in temeiul drepturilor de propietate intelecuala trebuie asimilate
cu salariul si considerate bun comun, aceasta solutie fiind echitabila, mai als in situatia in care
un sot este angajat, iar celalat nu, dar obtine venituri din drepturi de propietate intelecuala.
e" bunurile dobndite cu titlu de premiu sau recompens, manuscrisele tiinifice sau
literare, schiele i proiectele artistice, proiectele de invenii i alte asemenea bunuri;
Premiile si recompensele sunt considerate bunuri proprii pentru ca sunt acordate pentru
o realizare deosebita sau pentru o fapta peronala iesita din comun.#n aceasta categorie nu se
includ primele sau premiile din cadrul sistemului premial de salarizare , care au acelasi regim
juridic ca salariul, ci numai acelea care se acorda in mod eceptional,pentru merite deosebite.
f" indemnizaia de asigurare i despgubirile pentru orice pre#udiciu material sau moral
adus unuia dintre soi;
Aceasta categorie de bunuri propii nu se refera la asigurarile de bunuri, in cazul
carora sumele incasate vor fi bunuri comune sau proprii dupa categoria din care fac parte
bunurile asigurate.
g" bunurile, sumele de bani sau orice valori care nlocuiesc un bun propriu, precum i
bunul dobndit n schimbul acestora;
Aceasta categorie de nunuri proprii reprezinta o varietate reformulata a art .!< lit f)
din Codul familiei, insa esenta reglemantariise pastreaza :tetul reprezinta o aplicatie a
subrogatiei reale cu titlu particular si impedica sotii sa schimbe natura juridica a bunurilor
proprii sau comune pe care le detin, in special cu scopulde a evita fraudarea drepturilor tertilor.
h" fructele bunurilor proprii
=ltima categorie de bunuri proprii este cea reprezentata de fructele bunurilor
proprii.1numerarea sa in tetul legal nu era necesara intrucat aceasta ar fi fost oricum
commune in baza principului accesorium se$uitur pricipale .Practica judiciara anterioara a
considerat commune fructele industriale ale unui bun propriu daca pentru obtinerea lor s&a
folosit munca ambilor soti.Avand in vedere consacrarea epresa a caracterului propriu al
acestor bunuri, se impune pastrarea acestei nature juridice a frctelor, sotul care a participat
cu munca sa la obtinerea lor avand un drept la despagubirea intemeiat pe imbogatirea fara
justa cauza.
Dovada bunurilor sotilor
Aliniatul (<) al art !'! Cod civil instituie prezumtia de comunitate care scuteste sotii de
sarcina probei in ceea ce priveste bunurile comune, adica bunurile dobandite de oricare dintre ei
in timpul regimului comunitatii legale, cu eceptia celor ce se pot incadra in categoriile
prevazute de art. !'" Cod civil . Per a contrario , calitatea de bun propriu trebuie dovedita,
propa facandu&se diferit dupa cum e vorba despre raporturile dintre soti sau dintre soti si terti.
Regimul juridic al bunurilor comune. andatul tacit reciproc si limitele sale.
Articolele !'2 si !'/ stabilesc regimul juridic al bunurilor comune ale sotilor .Articolul !'2
reglemeteaza amanuntit a mandatului tacit reciproc dintre soti, prevazut anterior de art !2 din
Codul familiei, si ambele articole delimiteaza domeniul de aplicare a mandatului tacit recoproc:
ce acte poate incheia un sot singur, ce acte necesita acordul ambilor soti si efectele nerespectarii
acestor dispozitii.
>andatul tacit reciproc a fost definit de doctrina ca prezumtia legala in temeiul careia
oricare dintre soti, eercitand singur acte de administrare , de folosinta si de dispozitia asupra
bunurilor comune, se considera ca are si consimtamantul celuilalt sot.#nstituirea mandatului
tacit intre soti a avut scopul facilitarii si securizarii circuitului civil care ar fi fost mult ingreunat
daca intre soti ar fi eistat principiul unanimitatii pentru toate actele juridice.-e asemenea, s&a
urmarit protejarea retilor de buna& credinta.
Prezumtia demandat il scuteste pe sotul care a incheiat un anumit act juridic de obligatie de
a dovedi ca sotul sau a fost de acord , dar prezumtia este relativa, deci sotul care nu a participat
la incheierea actului poate dovedi ca s&a opus sau ca nu a fost de acord cu incheierea actului
respectiv.
:imitele legale ale madatului tacit reciproc viseaza actele pe care un sot nu le poate incheia
decat cu consimtamtul epres al celulilat sot.Potrivit Codului civil este necesar acordul ambilor
soti pentru efectuarea urmatoarelor acte juridice:
& instrainarea sau grevarea cu drepturi reale a bunurilor comune imobile si a celor imobile
pentru instrainarea carora legea prevede formalitati de publicitate.#n mod firesc a fost
limitat dreptul unui sot de a actiona singur in cazul acestor acte juridice importante si
care , la fel ca si in cazul acestor acte juridice importante si care, la fel ca si in cazul
actelor ce au ca obiect locuinta familiei pot aduce prejudicii grave familiei.(eferitor la
bunurile imobile, dispozitia analizata se refera, atat la imobilelor prin natura lor, cat si
celor prin destinatie si celor prin obiectul la care se refera(uzufructul
imobilelor.servitutile,dreptul de superficie). -e asemenea , parctica judiciara a apreciat ca
incheierea unui antecontract de vanzare&cumparare referitorla un imobil comun nu inclaca
prezumtia de mandat tacit reciproc, pentru ca nu are loc o instrainare efectiva si se nasc
doar obligatiile personale pentru partile contractante.1vident ca instrainarea prevazuta de
art !'/ alin(<) se refera atat la actele juridice oneroase , cat si la cele cu titlu gratuit
&schimbarea destinatiei bunului comun$
& actele de dispozitie sau prin care este efectuata folosinta familiei si actele de
deplasere fizica sau de dispozitie juridica avand ca obiect bunurile ce mobileaza sau
decoreaza locuinta familei(art. !.. Cod civil)
!imitele conventionale Potrivit art !<' Cod civil sotii pot sa isi dea unul celuilalt mandat
pentru eercitarea drepturilor ce l revin potrivit regimului matrimonial.Aceasta inseamna ca
forta si importanta prezumtiei de mandat tacit reciproc a scazut, sotii putand sa ii aduca
limitari sub orice forma: fie sa prevada necesitatea acordului comun si pentru acte pe care in,
mod firesc, un sot le poate incheia singur, fie sa imputerniceasca un sot sa incheie acte
juridice pentru care legea solicita consimtamantului ambilor soti
%anctiunea aplicata actelor incheiate fara constimtamtul expres al celuilalt sot, atunci
cand el este necesar potrivit legii, este nulitatea relativa.
Datoriile comune ale sotilor
)otii raspund cu bunurile comune pentru:
a) obligatiile nascute in legatura cu conservarea, administrarea sau dobandirea bunurilor
comune$
b) obligatiile pe care le&au contractat impreuna$
c) obligatiile asumate de oricare dintre soti pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale
casatoriei$
d) repararea prejudiciului cauzat prin insusirea, de catre unul dintre soti, a bunurilor
apartinand unui tert, in masura in care ,prin aceasta, au sporit bunurile comune ale
sotilor