1. ACOPERISURI SUSPENDATE.

GENERALITATI
1.1. Istoric. Particularitati structurale ale acoperisurilor suspendate
Structurile suspendate au inceput sa fie folosite ca eleente structurale la
acoperisuri din sec. !I!. Sunt utili"ate ai frec#ent in ultiele decenii$ la acoperisurile
salilor de sport si e%po"itii.
Priele acoperisuri suspendate au fost cele construite in 1&'( la )ans*a+
)istrica ,Ce-ia. de catre Sc-nirc-$ 1&/( la 0ort+Laurent ,SUA.$ 1&1( la Ni2ni+No#3orod
,RUSIA.$ autor Su4o#$ iar ai apoi acoperisurile -an3arelor din C-er4our3 si Tunis
,1115+111&.$ al depo"itului de cereale din Al4an6+SUA ,11/'..
Eleentele portante principale ale structurilor suspendate sunt firele sau
e4ranele $ ancorate in eleente de re"eare ri3ide.
A#anta2ele acoperisurilor suspendate$ in coparatie cu cele reali"ate prin alte
sistee constructi#e$ sunt uratoarele7
+ ec-ili4rarea actiunilor e%terioare pin solicitari a%iale reali"ea"a o ai eficienta
utili"are a aterialului in coparatie cu eleentele ce lucrea"a la inco#oiere. Acest
aspect conduce la consu redus de ateriale si reali"area unor structuri econoice
+ cost redus de transport ca urare a 3reutatii reduse a ca4lurilor si a
eleentelor de inc-idere.
+ posi4ilitatea ontarii unora din tipurile de structuri suspendate fara esafoda2e$
cu i2loace de ridicat de capacitati reduse.
De"a#anta2ele acoperisurilor suspendate$ fata de alte sistee constructi#e7
+ defora4ilitatea pronuntata la actiuni nesietrice ce necesita asuri
costisitoare de liitare a deforatiilor.
+ necesitatea reali"arii unor structuri ar3inale de ancorare costisitoare care
preiau coponentele ori"ontale$ foarte ari$ ale reactiunilor.
+ dificultatea e#acuarii apelor eteorice la unele sistee.
1.'. Defora4ilitatea acoperisurilor suspendate
0irul fle%i4il nu are o confi3uratie proprie sta4ila. 8odificarea po"itiei$ intensitatii$
sensului sau directiei incarcarilor fata de starea initiala a firului aduce dupa sine o noua
confi3uratie de ec-ili4ru. Deplasarile puncteler firului din po"itia initiala de ec-ili4ru in cea
noua au doua coponente7
+ coponenta elastica datorata deforarii lon3itudinale a firului$ pro#ocata de
odificarea efortului a%ial in fir.
+ coponenta cineatica datorata odificarii confi3uratiei poli3onului funicular
pe care o capata firul su4 noua incarcare$ in coparatie cu cea #ec-e.
8asurile de sta4ili"are a acoperisului in scopul pre#enirii acestor efecte7
+ introducand eforturi initiale ,pretensionare. in firele structurii.
+ utili"and sistee co4inate ,eleente ri3ide 9 fire. la care eleentele ri3ide
se opun odificarii forei 3eoetrice initiale.
+ adoptand in#elitori 3rele din 4eton arat$ ca" in care sta4ilitatea este asi3urata
,I. pondere ica actiunile #aria4ile in incarcarea totala si ,ii. de ri3iditatea la inco#oiere
o4tinuta pin precopriarea in#elitorii de 4eton arat.
1.'. CLASI0ICAREA ACOPERISURILOR SUSPENDATE
Se pre"inta in continuare particularitatile constructi#e si de coportare su4
sarcini ale acoperisurilor suspendate$ 3rupate dupa odul de asi3urare a sta4ilitatii
acoperisului la incarcari dinaice din #ant si liitarea deplasarilor cineatice din actiuni
nesietrice .
1
1.'.1. Acoperisuri cu ca4luri sta4ili"ate cu in#elitori 3rale din 4eton arat$ de
re3ula precopriat.
Dupa fora suprafetei in care se inscriu ca4lurile7
1.'.1.1. Cu suprafata cu du4la cur4ura cu cur4ura totala po"iti#a ,fi3. 1.1$ a+c.
Structura de ar3ine este plasata la acelesi ni#el pe tot conturul constructiei.
Eforturile in structutra de ar3ine din tra3erile ca4lurilor sunt de copresiune sau
copresiune cu inco#oiere.
1.'.1.'. Cu suprafata cu du4la cur4ura cu cur4ura totala ne3ati#a ,fi3. 1.1$ d.
Se intalneste in ca"ul constructiilor cu fora circulara in plan cu siste de
ca4luri radial$ cu suport central. Structura de ar3ine este re"ol#ata su4 fora unui inel
ri3id solicitat la eforturi de copresiune.
1.'.1./. Cu suprafata cu cur4ura totala nula ,suprafata cilindrica. : 4en"i din
4eton precopriat. ,fi3. 1.1$ e.
0ora in plan a acoperisului este dreptun3-iulara sau trape"oidala.
Tra3erea firelor este transisa terenului pin tiranti ancorati in fundatii sau$
functie de destinatia cladirii$ cu eleente copriate ,structura de sustinere a 3radenelor
la sali de sport. ori pin autocopensare ,ec-ili4rarea coponentelor ori"ontale ale
tra3erilor din ca4luri in structura cladirii$ fara a ai fi transise la teren..
Caracteristicile coune ale tipurilor de acoperisuri cu onostrat sta4ili"ate cu
in#elitori din 4eton arat precopriat;
Eleentele principale ale acoperisului;
+ fire fle%i4ile portante
+ placi prefa4ricate din 4eton arat re"eate pe fire a#and rosturile
onoliti"ate ulterior.
+ structura ar3inala pentru ancorarea firelor. 0ora structurii
ar3inale depinde de confi3uratia cladirii.
'
0i3. 1.1 Acoperisuri suspendate sta4ili"ate cu
in#elitori 3rele din 4eton arat precopriat
Sta4ili"area forei acoperisului se face prin precopriarea in#elitorii$ care $
alaturi de efectul 3reutatii ei$ conduce la asi3urarea sta4ilitatii aerodinaice si a ri3iditatii
acoperisului.
1.'.'. Acoperisuri cu ca4luri dispuse in siste onostrat de tip retea
pretensionata7
Se alcatuiesc pin dispunerea firelor intr+o suprafata cu du4la cur4ura de tip
-iper4olic$ ,cu cur4ura totala ne3ati#a fi3. 1.'$ a+c.. De re3ula reteaua se reali"ea"a din
doua failii de ca4luri prin
intersectia carora re"ulta oc-iuri
patrate sau dreptun3-iulare. Cea
ai sipla fora constructi#a o au
retelele orto3onale care forea"a o
suprafata para4oloid+-iper4olic cu
firele dispuse paralel cu directile
sale principale7 firele portante dupa
para4ole cu conca#itatea in sus$
firele sta4ili"atoare ,ase"ate peste
cele portante. dupa para4ole cu
conca#itatea in 2os.Datorita cur4urii
in#erse ale firelor$ suprafata poate
prelua incarcari in a4ele sensuri
fara deplasari ari. Sta4ilitatea
acoperisului este asi3urata pin
pretensionarea retelei. 8ariea
pretensionarii este dictata de
conditia liitarii deplasarilor a%ie
ale in#elitorii in di#ersele co4inatii
de actiuni posi4ile .
0irele portante si sta4ili"atoare se ancorea"a in eleente perietrale ri3ide.
Constructii repre"entati#e7 Arena din orasul Ralei3- ,SUA.$ Sala de sport din
Nii3ata,<aponia.:11=1+11(>$ Sala e sport din To*io ,11(/+11(5.
1.'./. Acoperisuri cu sistee de ca4luri 4istrat pretensionate
/
0i3. 1.'. Acoperisuri suspendate cu retea de ca4luri
pretensionate
Acoperisurile reali"ate ca sistee de ca4luri 4istrat pretensionate sunt construite
din fere de fire pretensionate a#and cele doua talpi alcatuite din fire sau 3rupuri de fire7
unul a#and rol portant$ cu conca#itatea in sus si altul a#and rol sta4ili"ator$ dispus cu
conca#itatea in 2os ,fi3. 1./..
Cele doua talpi a#and cur4urile in#erse se lea3a in lun3ul lor cu eleente
coune de sta4ili"are su4 fora de ontanti ri3i"i$ cand talpa portanta este situata
dedesupt si su4 fora de tiranti fle%i4ili$ cand talpa portanta este situata deasupra.
Ancorarea firelor se face in eleente de contur ri3ide. In#elitorile utili"ate sunt
de tip usor .
Sa3etile initiale ale firelor talpi #aria"a intre 1?1> si 1?'= din desc-idere .0ora
in plan a acoperisurilor reali"ate cu sistee 4istrat poate fi7 ,i. dreptun3-iulara ,fi3. 1./$ a+
c.$ ca" in care ferele de fire se dispun paralel cu latura are a cladirii; reactiunile
talpilor sunt preluate in acest ca" de stalpi si tiranti ancorati in fundatii de adancie$ stalpi
cu contrafise$ cadre$ fere ori"ontale sau sistee de ca4luri dispuse in frontoane etc.
Este posi4ila si dispunerea ferelor in retea$ solutia fiind rationala cand tra3erile ferelor
pot fi ec-ili4rate de un contur cu "a4rele ori"ontale reali"at la ni#elul rea"eelor. ,ii.
circulara in plan ,fi3.1./$ d+f.$ ca" in care ferele sunt dispuse radial. Ancorarea ferelor
se face in inele perietrale 4eton arat$ asa4larea in centrul cladirii reali"andu+se cu
inele etalice solicitate la intindere. Pasul ferelor este /+5.= .
E%eple de constructii reali"ate7 Palatul sporturilor din Lenin3rad$ de fora
circulara$ cu 1/ diaetru. Palatul sportueilor si culturii din )ucuresti$ fora
dreptun3-iulara in plan$ desc-iderea (& .
1.'.5. Acoperisuri cu sistee din fire ri3ide
Sta4ilitatea acoperisului este asi3urata de ri3iditatea la inco#oiere a firelor ri3ide.
0irele ri3ide se reali"ea"a ca arce intoarse cu inia$ plina sau cu "a4rele ,fi3. 1.5.. In
aceasta solutie a fost reali"at )a"inul olipic de inot din 8osco#a$ desc-idere 1>= .
5
0i3. 1./. Acoperisuri cu fere de ca4luri pretensionate
1.'.=. Acoperisuri din e4rane pretensionate sau lestate cu o in#elitoare 3rea
Acest tip de acoperisuri re"ol#a cu acelasi eleent de constructie atat functia
portanta cat si cea de inc-idere. 8e4ranele suspendate$ reali"ate din ta4la su4tire de
otel sau din tesaturi sintetice$ se utili"ea"a pentru acoperisuri cu fora in plan circulara$
eliptica$ dreptun3-iulara$ foea e4ranei putand fi sferica$ conica$ cilindrica cu
conca#itate in sus$ para4oloid+-iper4olica etc. ,fi3. 1.=.. 8e4ranele suspendate nu+si
pierd sta4ilitatea forei 3eoetrice su4 actiunea incarcarilor 3ra#itationale$ fiind astfel
posi4ila utili"area copleta a re"istentei ecanice a aterialului pentru preluarea
incarcarilor. 0ata de acoperisurile cu ca4luri$ a4ranele pre"inta a#anta2ul preluarii
incarcarilor de catre insusi suportul in#elitorii$ capa4il sa lucre"e la intindere si la
lunecare.
Pentru a liita defora4ilitatea e4ranelor din incarcarea nesietrica tre4uie
asi3urata sta4ili"area lor pin pretensionare$ pin supraincarcare cu o in#elitoare a#and
straturile coponente din ateriale 3rele$ cu instalatii te-nolo3ice sau prin ri3idi"area lor
cu ner#uri din eleente ri3ide la inco#oiere. Pe contur e4rana se suspenda de
eleente de 4eton arat sau otel$ capa4ile sa preia reactiunile e4ranei.
Dintre constructiile repre"entati#e a#and acoperisul su4 fora unei e4rane
suspendate se entionea"a7 -ala industriala din Gleisdorf ,Austria.$ fora circulara in
plan cu diaetrul de =1.( $ Stadionul olipic din 8osco#a$ fora circulara in plan$ cu
suprafata de //&>>
'
$ salile de sport din Cople%ul olipic I"ailo#$ 8osco#a@ cu
desc-ideri />+A' .
1.'.(. Sistee suspendate co4inate din fire fle%i4ile si eleente ri3ide la
inco#oiere si copresiune
=
0i3. 1.5. Acoperisuri cu sistee
de fire ri3ide
0i3. 1.=. Acoperisuri din e4rane
Sta4ili"area structurii acoperisului contra deplasarilor ari si #i4ratiilor la actiuni
dinaice este asi3urata de pre"enta eleentelor ri3ide. Se pot pune in e#identa doua
cate3orii de sistee co4inate7
1.2.6.1. Sisteme hobanate ,fi3. 1.(.$ la care -o4anele$ lucrand nuai la eforturi
a%iale$ au rolul unor rea"ee elastice pentru eleentele cu ri3iditate la inco#oiere si
copres. Coponentele ori"ontale ale reactiunilor din -o4ane sunt predate$ la
eleentele ri3ide.
1.2.6.2.Sisteme combinate fire flexibile bare rigide ,fi3. 1.A.
)arele ri3ide pot fi drepte sau cur4e. In ca"ul acoperisurilor cu fora
dreptun3-iulara in plan$ la care firele sunt paralele cu una din laturile cladirii$ 4arele ri3ide
dispuse trans#ersal pe directia firelor se ancorea"a la capete de teren ,fi3. 1.A$ a..
Pre"enta unor 4are ri3ide cur4e paralele cu firele fle%i4ile ,fi3. 1.A$ 4. conduce la
preluarea coponentelor ori". a tra3erii firelor in planul acoperisului.
1.'.A. Acoperisuri suspendate din 4eton precopriat 4idirectionale
Acoperisurile suspendate din 4eton precopriat 4idirectionale au suprafata cu
du4la cur4ura$ de tip -iper4olic ceea ce ii asi3ura conlucrarea spatiala.
0ora in plan a acestor acoperisuri poate fi circulara$ eliptica$ etc. Sisteul de
ca4luri este de re3ula orto3onal. Structura ar3inala este de tipul unui inel ri3id reali"at
su4 fora unei cur4e in spatiu sau ca o intersectie de arce. Sta4ilitatea suprafetei se
(
d
0i3. 1.(. Acoperisuri -o4anate
0i3. 1.A. Acoperisuri suspendate in siste
co4inat : fire fle%i4ile si 4are ri3ide
b
a
asi3ura prin pretensionarea retelei de ca4luri. In#elitoarea din 4eton arat pretensionata
prin postintinderea firelor retelei confera acoperisului un plus de ri3iditate$ fiind asi3urata
si sta4ilitatea locala a in#elitorii. Constructuu reali"ate7 acoperis la o constructie
pentru intruniri pu4lice in Colo3ne ,Gerania.$ acoperis in fora eliptica in plan la o sala
din Barlsru-e ,Gerania.$ Stadionul Olipic acoperit din Cal3ar6 ,Canada 11&5..
ALCATUIREA ACOPERISURILOR SUSPENDATE
DIN BENZI DIN BETON PRECOMPRIMAT
'.1. )ANDA DE )ETON PRECO8PRI8AT.
)en"ile din 4eton precopriat sunt eleente de constructie o4tinute prin
asocierea 4etonului arat cu ca4luri de inalta re"istenta suspendate la capete. Ideea de
4a"a o constituie asocierea otelului de inalta re"istenta si a 4etonului arat intr+un
eleent structural su4tire$ otelul a#and rol principal da eleent portant care creea"a
totodata in sectiunile trans#ersale de 4eton o stare peranenta de eforturi de
copresiune care se entine in toate stadiile de e%ploatare a structurii.
Ec-ili4rarea actiunilor e%terioare pin solicitari a%iale conduce la o ener3ie
inia de deforare$ in raport cu cea pro#ocata de inco#oiere si prin urare structurile
conforate sa lucre"e la eforturi a%iale reali"ea"a o ai eficienta utili"are a aterialului
A
0i3. '.1. Ansa4lu structural cu acoperis cu 4en"i de 4eton precopriat cu
transiterea la teren a coponentei ori"ontale a tra3erii
b
a
In ca"ul 4etonului si 4etonului arat$ care se coporta 4ine nuai la
copresiune$ ideea de ai sus a dus la conforarea arcelor$ cu lar3a aplica4ilitate in
te-nica constructiilor. Precopriarea a peris e%tinderea utili"arii 4etonului si la
eleente structurale a#and fi4ra edie de fora unui funicular de intindere$ conforat
pentru fortele e%terioare date$ definindu+se astfel conceptul de 4anda suspendata din
4eton precopriat.
Deci$ 4en"ile din 4eton precopriat presupun introducerea unui efort initial de
copresiune$ care sa depaseasca intinderea creata de actiunile e%terioare in fa"a de
e%ploatare.
)en"ile suspendate din 4eton precopriat au fata de firele etalice
uratoarele a#anta2e7 ,I. perit folosirea otelurilor superioare$ fara a da loc la deforari
si deplasari puternice$ acestea fiind ani-ilate prin copresiunea transferata 4etonului$ ,ii.
asi3ura$ in conditiile cele ai econoice$ o ri3iditate la inco#oiere$ necesara pentru
sta4ilitatea eleentului la incarcari locale$ incarcari nesietrice sau actiuni dinaice si
,iii. ofera cea ai eficienta protectie a ca4lului ipotri#a coro"iunii si actiunii focului.
Pentru asi3urarea ri3iditatii la inco#oiere necesare sta4ilitatii 4en"ii se
recoanda respecterea uratoarelor liite pentru raportul dintre 3rosiea 4en"ii si
desc-idere ,fi3. '.1. 4.
1?'>>C-?lC1?/>>
Din punct de #edere functional$ 4en"ile din 4eton precopriat ofera$ fata de
alte fore structurale 3rosiea structurala inia si o inaltie constructi#a sensi4il ai
redusa decat a arcelor$ e%priata prin raportul f?l
1?1>Cf?lC1?'>
Din confruntarea rapoartelor -?l si f?l$ re"ulta necesitatea ca raportul -?f sa
respecte conditia7
1?1'C-?fC1?/>
adica sa3eata initiala a 4en"ii sa fie sensi4il ai are decat 3rosiea placii pentru ca
ri3iditatea a%iala sa fie predoinanta fata de ri3iditatea de inco#oiere.
)en"ile din 4eton precopriat se folosesc ca eleente unitare la reali"area
unor transferari de desc-ideri ari pentru conducte$ pasarele sau poduri. Prin alaturarea
lor in di#erse #ariante se pot reali"a acoperisuri de desc-ideri ari pentru constructii
social+culturale$ sali de sport$ aeroporturi$ 3ara2e sau constructii industriale.
O structura de acoperis din 4en"i din 4eton precopriat este alcatuita din7
4en"ile din 4eton precopriat ,fire fle%i4ile portante 9 eleente prefa4ricate de
acoperis re"eate pe fire. si eleente ar3inale pentru ancorarea firelor ,fi3. '.1. a..
Pentru fore dreptun3-iulare sau trape"oidale in plan tra3erea firelor este transisa de
re3ula unor 3rin"i ri3ide ,3rin"i pereti sau 3rin"i cu "a4rele. care o predau in continuare
unor structuri ar3inale reali"ate in di#erse solutii constructi#e. In e%eplul pre"entat in
fi3. '.1. tra3erea firelor este transisa terenului pin tiranti inclinati care ancorea"a stalpii
ar3inali cu "a4rele$ solicitati de reactiunile 3rin"ilor pereti din planul acoperisului.
'.'. STRUCTURI 8ARGINALE DE SUSTINERE A ACOPERISULUI
Structurile ar3inale de sustinere au rolul de a prelua reactiunile acoperisului.
Ec-ili4rarea coponentelor ori"ontale a acestor reactiuni se poate reali"a pin7
'.'.1.. transiterea lor la teren
'.'.'.. autocopensare ,ec-ili4rarea coponentelor ori"ontale ale tra3erilor din
ca4luri in interiorul cladirii$ la un anuit ni#el..
0iecareia din cele doua odalitati de preluare a reactiunilor ori"ontale din
acoperis ii corespund di#erse solutii constructi#e ce #or fi pre"entate in continuare.
&
'.'.1. Structuri ar3inale cu transiterea coponentelor ori"ontale ale
reactiunilor la teren
Acest od de solutionare a rea"eelor ar3inale ale acoperisului se poate
utili"a la cladiri cu fora dreptun3-iulara sau trape"oidala in plan.
In fi3. '.'. sunt trecute in re#ista tipurile de structuri ar3inale si starea de
eforturi in 4arele coponente ale structurii.
In ca"ul in care distanta intre eleentele ar3inale de sustinere este e3ala cu
distanta intre ca4lurile portante$ tDl
b
$ nu este necesara pre#ederea 3rin"ii perete in
planul acoperisului ,fi3. '.'$ a+4.. Pentru situatiile cand tEl
b
,fi3. '.'$ c+-. pre"enta ei
este necesara.
Conforarea optia a structurii de ar3ine este aceea in care apar nuai
eforturi a%iale ,fi3. '.'$ e$3$-.. Din considerente ar-itecturale se pot adopta si structuri
ar3inale care lucrea"a la inco#oiere 9 forte a%iale ,fi3. '.'$ c$d$ f.. Solutiile constructi#e
se ale3 si functie de destinatia cladirii. O re"ol#are a#anta2oasa o aduce utili"area
sc-eelor din fi3. '.'$ c$d in ca"ul salilor de sport$ transiterea reactiunii ori"ontale la
teren facandu+se cu a2utorul 4arei inclinate copriate ce ser#este si ca 3rinda pentru
sustinerea 3radenelor.
1
0i3. '.'. Structuri de ar3ine cu transiterea la teren a coponentei ori"ontale a
reactiunii.
Solutia din fi3. '.'. -$ cu lest dispus la cota acoperisului are a#anta2ul reducerii
eforturilor de intindere in 4arele structurii ar3inale precu si a fortei de sul3ere ce
tre4uie preluata de fundatie. Aceasta solutie nu se recoanda a se utili"a in re3iuni
seisice.
Se e%eplifica in continuare sc-eele statice ale structurilor ar3inale
pre"entate in fi3. '.'.
Structura ar3inala din fi3. './ este alcatuita din stalpi cu "a4rele pe care
rea"ea 3rn"i perete ri3ide. Coponenta ori"ontala a tra3erilor din acoperis se transite
la teren prin interediul unor tiranti inclinati din 4eton precopriat$ ancorati in 4locuri de
fundatie. Coponenta #erticala a sul3erii produsa de tirant este preluata$ in solutia
pre"entata$ de ancore cu 4ul4. Coponenta ori"ontala a actiunilor asupra fundatiilor este
preluata de eleente lon3itudinale copriate$ dispuse la ni#elul fundatiilor .
'.'.'. Structuri ar3inale cu autocopensarea coponentelor ori"ontale ale
reactiunilor
Coponenta ori"ontala a actiunilor date de acoperis este preluata de catre
stalpii ar3inali si predata unor eleente ori"ontale ri3ide$ cu rol de rea"e$ dispuse pe
inaltiea structurii ar3inale$ a caror reactiuni se autocopensea"a prin eleentele
lon3itudinale care unesc aceste rea"ee ,fi3. '.A..
1>
Sala de sport a carei structura este pre"entata in fi3. 1= pre"inta
particularitatea ca la unul din capetele acoperisului s+a renuntat la 3rinda
perete din planul acoperisului$ ca4lurile fiind ancorate independent$ cate trei$ la
stalpii cadrelor ar3inale. Coponenta ori"ontala trans#ersala a efortului din
tiranti este preluata de un eleent dispus in planul inc-iderii frontale a cladirii$
in punctul de sc-i4are a traseului tirantilor.
Principalul incon#enient pe care il ridica structurile ar3inale pre"entate
il constituie solutiile pretentioase fundare cau"ate de #alorile ridicate a fortelor
de sul3ere din tiranti.
Re"ol#area acestei pro4lee se poate face utili"and structuri ar3inale
cu autocopensarea coponentelor ori"ontale ale reactiunilor.
0i3. './. Structura ar3inala cu tirant
0i3. './. Structura ar3inala cu tirant
'.5. ALCATUIREA CONSTRUCTIFA A ACOPERISULUI DIN )ENGI DE )ETON
PRECO8PRI8AT
In principiu 4en"ile din 4eton precopriat sunt alcatuite din ca4luri de inalta
re"istenta dispuse dupa o directie la inter#al de 1+'.= $ pe ca4luri re"eand in#elitoarea
din 4eton arat care se precopria prin postintinderea ca4lurilor.
'.5.1. )en"ile din 4eton precopriat se pot reali"a in trei #ariante ,fi3. '.1/.7
a. )en"i alcatuite din unitati prefa4ricate si ner#uri onolite de"#oltate in dreptul
ca4lurilor. In aceasta #arianta c-esoanele prefa4ricate pot fi plane sau cu ner#uri laterale.
4. )en"i cu structura inte3ral onolita$ cu in#elitoarea ,onolita. plana sau
ner#urata in dreptui ca4lurilor .
c. )en"i cu structura inte3ral prefa4ricata$ reali"a4ile in doua #ariante7 cu
c-esoane plane re"eate pe ner#uri prefa4ricate si cu c-esoane ner#urate
11
0i3. '.&. Structura ar3inala cu autocopensarea coponentei ori"ontale a tra3erilor
cu arc ori"ontal e%terior.
0i3. '.A. Structura ar3inala cu autocopensarea coponentei ori"ontale a tra3erii
din acoperis. Sc-ea statica.
Rea"eul interediar al structurii ar3inale se poate concepe su4 fora unei
3rin"i cu "a4rele$ arc cu tirant$ sau planseu sai4a$ dispuse in e%teriorul structurii .
0IG. '.1'. Structura ar3inala cu autocopensarea coponentei ori"ontale a
tra3erilor$ cu contur circular$ suport central . Detalii.
Ansa4lul structural asi3ura o scur3ere a#anta2oasa a eforturilor spre teren7
coponenta ori"ontala a tra3erilor acoperisului fiind autocopensata pin eleentele
destinate special acestui scop ,eleent lon3itudinal copriat la ni#elul rea"eului
interediar$ tirant la ni#elul fundatiei. la teren se transite nuai coponenta #erticala.
Eficienta rea"eelor interediare ale structurii ar3inale este cu atat ai are
cu cat sunt dispuse ai aproape de planul acoperisului.
Structurile de acoperis cu 4en"i alternante sunt alcatuite din 4an"i dispuse la
distante de &>+1=> c forand fasii HIplin+3olII. Dupa precopriarea 4en"ilor fasiile de
3ol se acopera cu eleente usoare de tipul PAS cand dori reali"area de
supraluinatoare sau panouri din arocient cand acoperisul urea"a a fi opac.
'.5.'. Prinderea c-esoanelor de 4eton arat de ca4lurile portante se poate
reali"a confor detaliilor din fi3. '.1/. Detaliul a se adopta in ca"ul desfasurarii preala4ile
a firelor in po"itie finala si ontarii ulterioare a c-esoanelor$ celelalte detalii fiind
practica4ile in ca"ul ontarii c-esoanelor pe un esafoda2 ri3id si a po"arii ulterioare a
ca4lurilor.
'.5./. Ancorarea ca4lurilor in 3rinda perete ar3inala din planul acoperisului se
face confor fi3. '.1'$ '.1(. Teaca conica de ta4la in3lo4ata in 3rinda perete perite
deplasarea li4era$ pe #erticala$ a ca4lului in "ona de contact 4anda 4eton precopriat :
3rinda perete. Placuta de neopren asi3ura le3atura articulata a 4en"ii de 3rinda perete.
'.5.5. In fi3. '.15 este pre"entat un c-eson prefa4ricat de acoperis cu
teroi"olatie din polistiren in3lo4ata. Acest tip de c-eson este utili"a4il pentru utili"area
1'
0i3. '.1/. Tipuri de 4en"i de 4eton precopriat. Detalii ner#uri.
0i3. '.1/. Tipuri de 4en"i de 4eton precopriat. Detalii ner#uri
acoperisurilor cu 4en"i alternante. In fi3. '.1= se pre"inta odul de asa4lare a
c-esoanelor in #ederea reali"arii 4en"ii de 4eton precopriat.
'.5.=. Grin"ile ri3ide din planul acoperisului$ cu rol de a prelua reactiunilor
ca4lurilor portante si a le transite structurii ar3inale de re"eare ,in ca"ul
acoperisurilor cu fora dreptun3-iulara sau trape"oidala in plan.$ se pot reali"a su4
fora unor 3rin"i perete ,prefa4ricate sau onolite. sau a unor 3rin"i cu "a4rele. In fi3.
'.1( este pre"entat odul de re"eare pe stalpul ar3inal de sustinere a unor 3rin"i
perete prefa4ricate. Preluarea lunecarilor relati#e a 3rin"ilor perete din doua tra#ei
in#ecinate precu si a lunecarilor din 3rinda perete si stalpul ar3inal se face prin dinti
de forfecare$ al#eole$ 4ucle din otel 4eton.
1/
15
0i3. '.15. Detalii eleet prefa4ricat 4anda
0i3. '.1=. Detalii i4inare 4anda prefa4ricata
0i3. '.1(. I4inare 4anda+struct. ar3.
'.5.(. Ancorarea in teren a tirantilor structurilor de sustinere a acoperisurilor
suspendate pe poate solutiona in ai ulte oduri$ din care$ o parte$ au fost pre"entate
la su4capitolul '.'. Dintre acestea ancorarea structurilor in roci cu a2utorul ancorelor
pretensionate repre"inta solutia pin care sta4ilitatea structurii se reali"ea"a cu un #olu
de ateriale de constructie ai redus decat in ca"ul utili"arii procedeelor o4isnuite. Prin
acest procedeu se pot icsora -otarator sau eliina deplasarile relati#e structura
ar3inala : teren cu iplicatii directe asupra stapanirii starii reale de eforturi in structura.
)locurile ancorate in roca si supuse la eforturi de tensiune se e%ecuta$ de o4icei
,fi3. '.1A.$ ca radiere diensionata in asa fel incat sa distri4uie eforturile din tiranti pe
terenul de fundare si cu o fora care sa asi3ure posi4ilitatea reali"arii le3aturii 4loc de
fundatie : tirant in conditii te-nolo3ice optie. Ale3erea procedeului de fi%are depinde in
priul rand de tipul de ancora si de natura si starea rocii in care se incastrea"a ancora.
Ancorele apte de a prelua forte de tensiune ridicate se fi%ea"a cel ai 4ine prin
interediul 4ul4ilor e%ecutati prin uplerea cu 4eton a unei 3auri de ancora2 lar3ita in
talpa$ in care se introduce ancora. In acest procedeu de fi%are$ aderenta dintre 4eton si
paant repre"inta doar o forta secundara. 0i%area ancorelor prin interediul 4ul4ilor se
poate reali"a atat in roci tari si oi cat si in paanturi coe"i#e sau necoe"i#e ,in acesta
din ura ca" apar o serie de dificultati te-nolo3ice..
1=
0i3. '.1=. detalii i4inare eleente prefa4ricate acoperis
0i3. '.1(. detalii i4inare 4anda prefa4ricate cu structura ar3inala
0i3. '.1A. Detalii ancorare tirant structura ar3inala la teren
0i3. '.1A. Detalii ancorare tirant structura la teren