DEMENTA

DEFINITIE-tulburare de memorie si deficit in cel putin una din urmatoarele arii

cognitive:afazie,apraie,agnozie, alterarea functiei eecutive
!" #A$%E F&E#'ENTE:
- ()A*A A*%+EIME& ,-.-/.01
- DEMENTA #$ #)&2I *E345DEMENTA A6)#IATA ()*II 2A&7IN6)N,!.-
8.01
- DEMENTA F&)NT)-TEM2)&A*A ,9-!.01
-DEMENTA 'A6#$*A&A ,!.-8.01
8"#A$%E &A&E
- DE:ENE&E6#ENTA #)&TI#)-(A%A*A
- DEMENTA DIN INFE#TIA #$ '"#&E$T%FE*D-;A#)(
- #ADA6I*
<" #A$%E T&ATA(I*E:
- DE2&E6IA
- +ID&)#EFA*IA #$ 2&E6I$NE N)&MA*A
- DEFI#IT DE (!8
- +I2)TI&)IDI6M
- T$M)&I
EVALUARE
= Istoricul si anamneza:modalitate de debut, A22 ,sto>e,T##, status nutritional1,
consum medicamente
= Eaminare:MM6E, factori de risc cardio-vasculari ,+TA, sufluri cardio-vasculare,
aritmii1, eamen neurologic
= Analize de laborator:+*:, glicemie, uree, creat",transaminaze, functia tiroidiana,'6+,
nivelul de folati si vit"(!8, e"#T sau I&M,testare neuropsi?ologica
CRITERII DE DIAGNOSTIC
1. Dezvoltarea mai multor deficite cognitive, dintre care obligatoriu:
= a" Afectarea memoriei ,sc@derea capacit@Aii de a Bnv@Aa informaAii noi sau de a evoca
informaAii Bnv@Aate anterior1 Ci
= b" #el puAin una dintre urm@toarele:
= i" Afazie ,tulburare de limbaD1
= ii" Apraie ,afectarea abilit@Aii de a eecuta activit@Ai motorii Bntr-o anume secvenA@ Ci
care servesc unui scop, Bn lipsa afect@rii funcAiei motorii1
= iii" Agnozie ,incapacitatea de a recunoaCte sau identifica obiecte Bn lipsa afect@rii
funcAiilor senzoriale1
= iv" 2erturbarea funcAion@rii eecutive ,planificare, organizare, secvenAializare,
abstractizare1"
= 2. Deficitele cognitive menAionate mai sus reprezint@ un declin faA@ de nivelul anterior
de funcAionare Ci cauzeaz@, fiecare, afectarea semnificativ@ a funcAion@rii sociale
sau ocupaAionale
= 3. Deficitele cognitive menAionate mai sus nu apar eclusiv Bn cursul unui episod de
delirium"
= 4. #riterii de diagnostic specifice se adaug@ pentru stabilirea diferitelor etiologii ale
demenAei"
= 5. Afectarea memoriei trebuie obligatoriu s@ fie prezent@ Bns@ uneori poate s@ nu fie
simptomul predominant"
= 6. 2entru a se putea stabili diagnosticul de demenA@, deliriumul Ci orice alt tip de
tulburare confuzional@ trebuie eclus@ prin diagnostic diferenAial

BOALA ALZHEIMER
(oala degenerativa caracterizata prin dementa progresiva, fara afectarea altor functii
neurologice
IN#IDENTA -!"85!... persoane -9--E ANI, cu crestere la 9<"9 la F E. ani
2&E'A*ENTA :G"G0 F-9 ani
6eul feminin e mai frecvent afecta
Mai frecvent F -9 ani
TABLOU CLINIC
= Afectarea memoriei recente
= Tulburari vizuospatiale , se ratacesc cand conduc1
= Apraie de constructie si de imbracare
= Tulburare de limbaD, initial isi gasesc greu cuvintele"Aleie, agrafie, acalculie
= $neori- sd a>inetic-rigid usorHmioclonii
= Tulburari de vorbire pana la imposibilitate care apare in stadiile finale ale bolii
= 'ocabular restrans
= Ecolalie
= Acalculie sau discalculie
= Dezorientare temporo-spatiala
= NegliDarea activ"de zi cu zi :imbracat, toaleta proprie
= Anietatea si fobia de a ramane singur
= Incontinenta sfincteriana
= A>atisie
= Mutism
INVESTIGATII
= E"#T5&MN I atrofie
= Teste de laborator:+*:, (!8, folatii,'6+, T 6+, FTG I in limite normale
DIAGNOSTIC
= Diagnostic clinic de dementa fara identificarea altor cause
= Testele de laborator si imagistica IN)&MA*E
NGRIJIREA PACIENTILOR CU DEMENTA
Evaluarea pacienAilor cu tulburare cognitiv@ este centrat@ pe urm@toarele aspecte:
abilit@Ai intelectuale prezente Ci trecute ,anterioare1
sc?imb@ri Bn personalitate
statusul prezent Ci trecut al s@n@t@Aii somatice
confabulaAii, comportament modificat
abilitatea de a se autoBngriDi
Aproimativ /.0 dintre persoanele care dezvolt@ demenAa de tip Alz?eimer sau de alt tip,
evidenAiaz@ simptome precum: agitaAie, suspiciune, ?alucinaAii, conflictualitate, comportament
seual inadecvat, impulsivitate, se r@t@cesc"
Astfel de simptome trebuie raportate asistentei medicale pentru c@ ele pot fi rezolvate cu
medicaAie" ) varietate de medicamente poate fi folosit@ ,Bn funcAie de simptomele prezente1
incluzJnd antidepresive, aniolitice, betablocante, anticonvulsivante ,stabilizatoare de
dispoziAie1 Ci antipsi?otice
Scopurile pe termen scurt ale ngrijirii includ: meninerea pacientului n contact cu
realitatea, prevenirea rnirilor, supravegherea aportului adecvat de lichide i hran,
asigurarea unui somn adecvat, ncurajarea exprimrii sentimentelor i stimularea
memoriei prin diverse activiti. Evaluarea abilitii pacientului de a ndeplini activitile
vieii de zi cu zi inclusiv nevoile umane bazale, imperative n meninerea vieii ocup un
rol central. Pacientul este chemat la mas n eventualitatea c@ uit@ orele, poate fi BnsoAit la
sala de mese, uneori trebuie aDutat s@ m@nJnce Ci s@ bea cantitatea de lic?ide necesare"
Deasemenea pacientul va fi Bndrumat Bn BngriDirea sa zilnic@ Ci stimulat s@ se spele, s@ fac@ duC, s@
se Bmbrace etc" Igiena personal@ mai ales a pacientului incotinent pentru urin@ Ci5sau fecale
necesit@ BngriDiri suplimentare, mergJnd de la reamintirea din cJnd Bn cJnd a faptului c@ trebuie s@
mearg@ la toalet@, BnsoAirea Ci aDutarea sa, Ci pJn@ la utilizarea de 3# adaptat, scutece etc"
Scopurile pe termen lung ale ngrijirii includ: promovarea unui nivel optim de
independenA@, diminuarea comportamentului inadecvat social, asistarea pacientului pentru a tr@i
Bntr-un mediu cJt mai puAin restrictiv posibil" Mediul BnconDur@tor ar trebui s@ ofere pacientului
oportunit@Ai de adaptare la perturb@rile eistente, permiAJndu-i Bn acest fel efectuarea activit@Ailor
Bntr-o manier@ mai puAin comple@ dec@t Bn trecut" 6atisfacerea nevoilor bazale devine tot mai
imperioas@ pe m@sura deterior@rii fizice" 2entru pacienAii cu demenA@ BngriDiAi Bn cadru
instituAionalizat este necesar@ Bn plus BncuraDarea utiliz@rii obiectelor personale ,nu numai a
Bmbr@c@mintei ci Ci a unor obiecte de mobilier, cu valoare afectiv@1, de asemenea ar trebui ca
aceleaCi persoane de BngriDire s@ fie desemnate Bn vederea stabilirii unei rutine zilnice cu o
direcAionare clar@ Ci simpl@ a pacientului
Asistenta medical@ poate aborda pacientul cu demenA@ Bn dou@ maniere:
prin antrenamentul de orientare spre realitate
prin terapia de validare ,de confirmare1
Antrenamentul de orientare spre realitate se adreseaz ormelor incipiente,
uoare de demen i are scopul de a stimula i activa pacientul, oerindu!i n mod
repetat inormaii care s!i reac contactul pierdut cu realitatea. "deea de baz a
acestei abordri este aceea c oerirea permanent i repetat a inormaiilor corecte
i realiste, corectarea aciunilor i exprimrilor greite i stimularea i ncurajarea
unui comportament independent, pot opri sau ncetini progresarea strii de boal. #e
urmrete totodat reducerea ricii i stimularea Bncrederii Bn sine" Kn fapt prin acest tip de
abordare se acord@ mai mult timp Ci atenAie nevoilor emoAionale ale acestor pacienAi"
Validarea. )ricine a cunoscut o persoan@ cu demenA@ realizeaz@ c@ mai devreme sau mai tJrziu
ea aDunge s@ tr@iasc@ Bn propria ei realitate Ci se las@ greu Bndrumat@ Bnspre realitatea noastr@"
*ocul central Bn aceast@ metod@ ce poart@ numele de validare ,confirmare1 este reprezentat de
confirmarea ideilor Ci sentimentelor persoanelor cu demenA@, ca fiind reale"
Aceast@ abordare se adreseaz@ acelui grup dintre pacienAii cu demenA@ care se Bntorc tot
mai mult Bn trecut, a c@ror amintiri Ci imagini din trecut domin@ realitatea prezent@, a c@ror idei nu
mai sunt diriDate de gJndirea logic@, ci de obicei de sentimente" 6unt stadii avansate de demenA@ Bn
care pacientul a pierdut capacitatea de reorientare Ci se simte mai sigur, mai confortabil Bn
LrealitateaL sa"