Vous êtes sur la page 1sur 2

Existenta si hermeneutica

16 mai 2014
09:16

Existenta si hermeneutica

Problema hermeneuticii precede fenimenologia, de unde si grefarea
Initial, hermeneutica in limitele exegezei
Legatura cu filozofia vine din faptul ca exegeza implica o teorie a semnului si a semnificatiei
deosebita (sens istoric, spiritual etc)
Interpretarea pt invingerea distantei culturale, pt punerea pe aceeasi treapta a cititorului cu
textul strain (text si nu scriitor)
Se pune problema comprehensiunii/intelegerii
o METODE: mit, alegorie, metafora, analogie

I-a jonctiune dintre exegeze si comprehensiune: Aristotel => orice discurs semnificant (nu doar
alegoria)
o Discursul insusi interpreteaza caci spune ceva despre ceva (exegza)
Expresiile semnificante sunt o interpretare a realului
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------
Hermeneutica = problema filozofica in sec 18-19 : Schleiermacher si Dilthey (stintele spiritului
valide)
Dilthey, care se limita la documentele fixate prin scriere nu cuprindea decat ,,o provincie din
domeniul mai vast al comprehensiunii.
Este si o problema de psihologie in intelegerea peste timp
Viata = purtatoare de semnificatii, omul este capabil sa le inteleaga.
CALEA SCURTA- ONTOLOGIA INTELEGERII
o Scurta pt ca se sare peste dezbaterile asupra metodei trecand in planul fiintei:
intelegerea ca mod al fiintei, ca dat al fiintei omului.
o Reprosul facut lui Heidegger: s-a multumit numai cu calea directa si scurta.
Insista asupra CERINTELOR ONTOLOGIEI COMPREHENSIUNII
o Apelul la Husserls si Haidegger- indepartarea de teoria cunoasterii (vs Dilthey => herm nu
treb sa fie metoda egala stiintifica)
o Interogare asupra fiintei care exista pentru ca intelege
Ultimul HUSSERL: critica obiectivismului (pozitivism) si ,,lumea vietii
Lumea semnificatiilor
Inainte de raportul subiect-obiect a existat orizontul lumii/ viata anonima
Chestiunea intelegerii devine una de proiect al fiintei care intelege.

LA NIV LIMBAJULUI
o Intelegerea expresiilor multivoce sau simbolice este un moment al intelegerii de sine
(reflexivitate)
o Subiectul care se interpreteaza interpretand
o Nodul semantic regasit in simbol ca dublul sens (arhitectura a sensului)
Interpretarea = travaliul gandirii care consta in descifrarea sensului ascuns in sensul aparent, in
desfacerea nivelurilor semnificatiei implicate in semnificatia literala.
Existenta interpretarii presupune si pe cea a unui sens multiplu, dublu
Enumerarea formelor simbolice (cosmic, sexual, senzorial) ne arata ca in ciuda unor radacini
diferite, simbolismele se exprima plenar numai in elementul limbajului,
Limbajul precede simbolul: nu exista simbol in afara omului care vorbeste.
Numai in limbaj cosmosul, dorinta si imaginarul au acces la exprimare.
Rezultatul si forma interpretarii sunt relative la structura teoretica a sistemului hermeneutic
(religie, fenomenologie, psihanaliza)
o Religia = sacrul in centrul structurii
o Psihanaliza = simbolul (refularile)

Etapa intermediara- reflexiva (spre existenta)
Depasirea distantei culturale= se face contemporan cu textul, vrea sa si-l faca propriu.
Extinderea propriei comprehensiuni.

Etapa EXISTANTIALA
Legat de psihanaliza:
o Nu constiinta este originea sensului
o Limbajul este inradacinat in dorinta, in pulsatiile vietii
o => filozoful sa se lase deposedat de originile sensului
o Pierderea eului pt a castiga eul
o Eliberarea de prejudecatile egoului
Interpretarea ajuta sa descifram vicleniile dorintei. Dorinta se afla la radacina sensului si reflexiei.
Dorinta nu este exclusiva procesului de interpretare.
Psihanaliza descopera existenta ca dorinta si aceasta existenta este revelata in principal intr-o
arheologie a subiectului.


HERMENEUTICA FUNDAMENTATA PE FIGURILE SIMBOLICE- ele contin toti vectorii - regresivi si
prospectivi - pe care hermeneuticile celelalte ii disociaza. (spor de sens si confuzie de sensuri)

Dependenta sinelui de dorinta, sacru etc