arhipelag n centrul Mrii Mediterane, la 93 de km sud de Sicilia, Italia i la 288 de km nord de Tunisia.
Arhipelagul Malta se compune din insulele Malta, Gozo, Comino i Cominitto (nelocuit). Aceste insule, amplasate strategic, au fost cucerite i stpnite de diferite puteri de-a lungul secolelor. Malta este un stat cu o populatie de aproximativ 400.000 de locuitori, avnd drept capital oraul La Valetta. Statul maltez cuprinde ase insule: Malta (ca. 246 km), Gozo (ca. 67 km), Comino (ca. 3 km), insula Filfla (care nseamn "boab de piper"), cele dou insule gemene St.Paul. Insula principal, Malta, este format din cinci districte,Gozo i Comino constituindu-se mpreun ntr-un al aselea. Cea de-a patra insul ca mrime, nelocuit, a fost baz militar britanic, baz pe care acetia au dinamitat-o la prsirea ei: Filfla (0,06 km). Arhipelagul Malta numr cca. 400.000 locuitori, ceteni ai statului maltez, precum i un numr semnificativ de rezideni (n special britanici n vrst, retrai aici, la pensie, datorit climei i costurilor convenabile), pe o suprafa redus, rezultnd astfel o densitate a populaiei ridicat, de 1249 locuitori pe kilometrul ptrat. Astfel, Malta este ara cu cea mai mare densitate din Europa i a treia ar ca densitate din lume. 94% din populaie locuiete n mediul urban. Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt nscrise urmtoarele obiective din Malta: o Capitala La Valletta (1980) o Hipogeul din Hal Saflini (1980) o Templele megalitice din insulele Malta si Gozo (1980, 1992) De-a lungul litoralului de 136 km, pe langa marea de un albastru intens se succed peisaje pitoresti, porturi aproape intime, golfuri izolate si salbatice, pesteri care invita la explorare, stanci abrupte si plaje nisipoase.