Verdele in spatiul urban

Proiectarea spatiului verde in zonele urbane

Prefata
In anul academic 1992/1993 Facultarea de Agronomie din cadrul Universitatii din ilano
a aprobat propunerea de instituire a cursului de perfectionare post!laurea "proiectarea
verdelui in spatiile urbane# Aceasta a fost primul mare raspuns al lumii academice la
cererea de cunostiinte in domeniul spatiului verde care in acea perioada devenise de$a
o cerinta enorma% iar oferta era aproape absenta&
In mod particular cererea de "verde# era crescuta intr!un mod alert inca din ani
saptezeci! optzeci % ca o consecinta a cresterii economice% atinse cu bumul economic& In
acea perioada marea ma$oritate a proiectelor prezentau in general o buna abordare
doar in cateva aspecte% demonstrand in mod vadit cateva lacune importante&
eritele% dar si deficientele de proiectare demonstreaza apartenenta acestor
proiectanti unor "scoli de origine#& Fiind inca putin raspandita aceasta specialitate% era
usor de gasit proiecte profesional etic'etate ale persoanelor care in acel moment erau
prezente in acest sector% doctorii agronomi si ar'itectii& (ra evidenta lipsa unei scoli
institutionale privind proiectarea spatiului verde% aceasta fiind prezenta in alte tari ale
(uropei&
Astfel ia nastere ideea unei scoli de metoda post! laurea% pentru a da persoanelor de$a
formate )doctori agronomi% ar'itecti% ingineri% doctori forestieri % biologi% etc* cunostiitele
proce sului de proiectare cu presupunerea certa ca un bun proiect nu poate incepe
decat de la un pac'et de cunostiinte bine intemeiat&
Initiativa a avut o pregatire indirecta pe o durata de aproape 1+ ani% de la fondarea
Institutului ,ational Pentru Verdele -eritorial care din 19./ a dezvoltat o fundatie de
legatura intre universitate si profesie% de un mare succes in lumea
profesionala&,umeroasele initiative de formare si numeroasele volume ale Institutului
au permis inc'egarea unui numar mare de cercetatori docenti% profesionalisti proveniti
din toata Italia&! asadar din culturi diferite care intentionau sa dezvolte cunostiinte si
metode relevante pentru verdele teritoril&
0ursul s!a repetat timp de 12 editii )ultima in 2++3* cu varie formule didactice% toate
acumulate de unele principii de intregire&
! Abordarea componentelor vegetale in gradinile publice/ private
! ,atura declarata de baza pentru diferite argumente importante si fundamentale
! 0onstientizarea comple1itatii subiectelor tratate in confront cu tema
! aterialele didactice puse la dispozitie de catre profesori 2 care apar in mare
parte ca autori ale acestor materiale&
Vorbind de spatiile urbane verzi inclusiv e1ecutarea lor era in acel moment foarte
necesar & (ra de un mare interes acesta tema dar inclusiv siguranta de a cunoaste
problemele si constientizarea lor&
In realitate conceptul de verde urban nu avea si nici acum nu are de a face cu
orasele%ci cu situatii locale specifice in care se gasesc subiectii individuali vegetali
valutati individual si nu cum se intampla in stiintele ecologice forestiere ca
populatie&
Pe parcursul diverselor editii ale cursului de perfectionare au fost c'eltuite multe
eforturi si e1perimente didactice& -oate acestea au fost demonstrate printr!o
cercetare continua% cursuri adegvate% urmarirea unei g'idari e1celente in parcursul
proiectarii&
1 03P3,(,-A V(45( I, P6A,IFI0A4(A
U47A,A
1&1 436U6 V(45(6UI I, A0-UA6U6 03,0(P- A6
8PA-II634 U47A,(&
Proiectarea spatiilor verzi urbane trebuie intr!un mod necesar
si preliminar sa fie in raport cu componentele urbanistice si
al significatului lor actual% deoarece in orice caz orice
interventie pe spatiul verde trebuie ca contribuie la armonia
si "calitatea urbana#

0onceptul de calitate si in mod particular de "calitate urbana# este
greu si circumstantial in ceea ce priveste gradul de satisfacere a
locuitorilor unui oras i ceea ce priveste orasul si "organizarea
comple1ului# in gradul de a satisface e1igentele de tip material
economic% moral si social& (1ista conditii de variabilitate in
semnificatul de calitate pentru faptul ca e1ista diverse perspective
de la individ la individ& ( relevant influienta reciprica intre oras si
omul care transforma orasul dar care este la randul lui conditionat%
societatile sunt diverse si se sc'imba in timp% prin urmare valorile
oraselor care determinau o buna calitate si conditii de viata optime
in spatiu si timp&
,umerosi autori s!au ocupat de caliatea urbana din perspective
diferite si complementare9 se amintesc cele : dimensiuni de
performanta ale lui 6;nc' )vitalitate % sens% coerenta% accesibilitate si
control*care sunt puse la baza teoriei sale de forma urbana care
deriva de la calitatea de asezare a naturii sale si evolutie% precum si
de la ec'ilibrul care este instaurat intre evenimente si indivizi&5e
asemenea <orio raporteaza calitatea urbana la factorii culturali
sociali si economici subliniind importanta citiri caracteristicilor
urbane cu scopul de a evidentia piesa care sa permita conturarea
directiei de interventie pe viitor&
Pe de alta parte tema a fost adusa in mod constant in actualitatea
prin noile necesitati in conte1tul urban% spatii de reproiectare si de
renovare pentru o realitate actuala& Insasi legislatia reactioneaza si
incadreaza in mod inovativ problematica proiectarii si punerea in
aplicare% implementari legate de recuperare la sistemul global de
functii urbane& Activitati similare si in general politicile care se
inspira din principi de sustinere creaza asteptari de imbunatatire a
calitatii ambiantale si de viata cerandu!se o constientizare
accentuata pentru efectele transformarilor in ciclul de viata&
8e merita pentru inceput sa se identifice rolul verdelui in conte1tul
urban si in toate spatiile publice %parcurgand clasificarile sale cu
elemente caracteristice in baza intrebuintarii si in raport cu calitatea
spatiului proiectat&
Principiul de baza care ar trebui sa guverneze procesul de proiectare
poate fi bazat pe individuarea unui raport spatiu/ functiune/ forma
care sa permita verificarea validitatii "e1!ante# in gruparea sau
subgruparea proiectului in ansamblul urban& Pe baza acestui
principiu se pot individualiza prioritatiile in realizarea si diferentierea
conte1telor si in functie de resursele disponibile intelegandu!se
conceptul de fondare in realizarea interventiilor actuale si
individuale& 4aportul intre fezabilitate finantare si costurile de
gestiune sccesive realizarii& In mod curent tema verdelui urban
intens in privirea de ansamblu si in sens general nu doar in sensul de
"mobilier urban# a fost pus pe plan secund sau doar adaugat ca
argument de predictie pe planul orasului& 8e vrea e1primarea in
mod teoretic si nu proiectabil in dorinta de verde&
8patiu public% spatiu verde si fructificarea lor
3ptica prin care proiectarea spatiilor verzi ale orasului%
unde % verdele ca o componenta urbana cu greutate
egala ca a elementelor urbanistice% aceasta indeplinind
functii egale la nevoile populatiei necesitand alocarea de
spatii optime destinate omului modern&
In acest sens% este esential ca proiectarea spatiului verde
sa fie un sistem prin care verdele sa fie notat in relatie cu
utilizarea care ii este atribuita% )verde urban% verde social%
verdele care filtreaza% si verdele stradal% etc* trebuie sa
constituie un sistem urbanisitic traditional )impreuna cu
elementele cu care interactioneaza* adica cu o logica de
sistem a verdelui e1traurban si teritorial&
! Integrarea cu alte componente urbanistice in modul in care sa
fie complet compatibile si sa le dea) in mod particular in
momentul in care verdele devine o posibilitate de rela1are* o
psibilitate de e1primare si de cunoastere respectand situatiile in
care verdele este absent&
In trecutul apropiat asezarile)sate% localitati% orase* faceau
parte integrata din peisa$ si se contopea cu acesta9 orasele nu
a$ungeau sa concureze cu peisa$ele rurale fiind locuri bine
delimitate pentru cerinta de aparare cu ingadiri bine delimitate&
icile orase antice aveau in structura lor o serie de zone verzi
private )curti% gradini* fara prezenta gardinilor sau a parcurilor
publice% presupunand o dotare a spatiului verde pentru locuire%
foarte important avand in vedere rata scazuta de productie. In
cazul oraselor mai mari )(1= 4oma* erau inc$urate de centuri
verzi de racordare cu zona rurala& (c'ilibrul dintre asazisele
ecosisteme erau in mod natural sustinute de stricta
interdependenta in mod deosebit biologica cu un pesa$
incon$urator& 8patiile pietonale erau dotate minutios prin
prezenta unor spatii multiple adaptate variilor activitati&
4ela1ararea recreareea si intalniriile erau organizate in curti
piatete si gradini&
Armonia spatiilor create pentru pietoni este de aceasi
importanta cu infatisarea cladirilor e1ceptand elementele
ar'itecturale unice)biserici primarii etc*& 0alitatea artizanala a
constrctiilor garanteaza calitatea istorica a orasului& 4evolutia
industriala a determinat accelerarea procesului de urbanizare%
favorizand evolutia sistemului de transport& Verdele urban a
fost pierdut in integrarea peisa$ului% totusi mentinandu!si
caracteristicile de calitate)arta parcurilor si a gradinilor si a
aliniamentelor de arbori de pe bulevarde constituie aspecte
fastuoase si scenografice legate de conceptul de frumusete*&
Abia mai tarziu cand orasul modern a lasat in urma vec'ea
mentalitate% multe peisa$e rurale s!au reorganizat cu diferite
functii sociale si economice% spatiul verde a$unge la o alta
valenta si e1icenta igienica recreativa si psi'ologica ale masei
populare&
Figura 1&1& Proiect al ",oului spital din 7ergamo#% plan general
integrarea in peisa$
4ecent fiind imprumutat modelul comportamental al omului
modern sunt
imprumutate inclusiv e1igentele si destinatiile spatiilor% in mod
particular al spatiilor publice&
4eferinta la locul public este azi in mod particular plin de noi
simboluri si intelesuri in modul proiectual% orasul bucurandu!se
de o variatie ampla de subiecti )locuitori% navetisti% turisti% etc&*
cu roluri diferite in timpuri diferite ) in timpul zilei sau in alte
momente cronologice*& 5e asemeni e1ista o mare accesibilitate
virtuala )multumita retelelor ">ireless#*care la randul ei este
provizorie si care redefineste separarea spatiului privat de cel
public&
Proiectarea spatiilor publice a capatat interes datorita
numeroaselor solicitari si a cerintelor de reflectie disciplinara&
! a$orarea timpului liber transforma si disociaza dinamica
cotidiana bazata pe ritmurile stricte de locuit si muncit astfel
dilatand periada de socializare&
Componentele verzi din planificarea urbanistica
! 0resterea continua a mobilitatii cotidiane a locuitorilor
oraselor cere o corelare cu momentele de pauza care la
randul lor solicita spatii adegvate nu numai pentru
tranzit ci si pentru functiuni complete% sociale de
intalnire si recreere&
! Prezenta in orase a numeroaselor persoane cu deferite
caracteristici )multiculturale* cere o claritate a spatiului
de ospitalitate ) claritate a spatiului de patrimoniu
istoric% a celui natural% a celui turistic% economic* atat
pentru rezidentii orasului cat si pentru nerezidenti&
! 0erinta de siguranta in spatiul urban in mare parte
e1plicabila datorita depersonalizarii spatiilor si trecerea
in anonimat al locuitorilor unui oras poate gasi
raspunsuri intr!un proiect urban adegvat pentru
functiunile dinamice reale
! 5isponibilitatea unor arii de reabilitare% atentia crescuta
asupra unora care au urgenta nevoie de revitalizare
sociala sunt ocazii importante pentru proiectarii logice
de integrare% gandirea logica trebuie sa coreleze
ansamblul de elemente ale unui spatiu cu
caracteristicile si functiunile cerute de locuitor% din
anumite motive intr!o relatie dinamica&
In consecinta locul public este in mod particular o zona
verde care trebuie sa satisfaca e1igentele in conte1tul
in care este integrata9 in acest scop se diferentiaza
diferite niveluri de intrebuintare a verdelui= verde de
impre$urime% verde sport de cartier% verde sport urban%
verde sport teritorial&
Pentru fiecare tipologie spatiala corespunde un sistem
de accesibilitare structurat diversa&
-oate aceste solutii spatiale fie ca sunt la o scara mare
sau mica trebuie sa se bazeze pe un plan urbanistic
care sa ne permita o structura fezabila si solutii
proiectuale prin care sa demostreze continuitatea
verdelui in raport cu alte spatii urbanistice care
ingaduie oc'iurilor verzi pietonale sa garanteze
controlul intregului sistem&
In relatie cu locurile publice in care din punct de vedre
istoric verdele nu se integra ca element scenic% ca de
e1emplu piaza istorica% bogate in simboluri si elemente
ale trecutului% este important sa subliniem cum
elementul verde poate sa )nu in mod necesar trebuie*
contribuie ca e1presie al elementului urban si sa
satisfaca duble e1igente&
! 6ocul public atat vizitat cat si "consumat# de turisti
proveniti din culturi diferite ale lumii precum si de catre
rezidentii oraselor&
! 6ocul public ca un mi$loc printre alte posibilitati de
e1primare si intelegere in realitatea curenta&
1.1.2 ROLUL SPATULU !"R#"
-ermenul de verde defineste zonele dotate cu vegetatie in
mod natural sau artificial & Verdele natural genereaza
numeroase efecte pozitive&
-efecte de protectie= captarea poluarii din atmosfera%
reducerea prafului din aer%modificarea microclimei%
atenuarea vitezei vantului% atenuarea zgomotului% regrarea
apelor si incetinirea scurgerilor superficiale% aparare
impotriva eroziunilor superficiale% ale alunecarilor de teren
si avalanselor&
-efecte bionaturalistice= productie de biomasa% conservarea
biodiversitatii% pastrarea zonelor umede si curatarea apelor
din sol&
-efecte economico-productiv: productie primara si
secundara de produse agricole alimentare&
-efecte peisagistice si sociale: colaborarea la construirea
unui peisa$ comple1 si de o valoare estetica si perceptiva
ridicata9 constituie un ambient recreativ )in functie de
dimensiuni* ale ariilor transformate de om mai mult sau mai
putin compacte&
3mul a transformat complet verdele natural invatand in
plus sa il integreze in transformarile urbane )verde
artificial*cu scopul de ai reproduce propriile caracteristici&