Vous êtes sur la page 1sur 6

Avantajele si costurile integrrii Romniei in Uniunea

European
Referatul cu denumirea Avantajele si costurile integrrii Romniei in
Uniunea European analizeaz beneficiile,avantajele de care Romnia s-a
bucurat in urma aderarii la acesta comunitate europeana,dar si costurile
iminente.
Referatul este structurat in jurul a doua idei principale:una vizeaz
Avantajele integrarii Romniei in UE,iar a doua Costurile implicate la nivelul
economiei interprinderilor si a agriculturii.
Uniunea European este o comunitate de state europene independente
reunite n jurul unor valori politice, economice, culturale si sociale comune , n
urma procesului de cooperare i integrare nceput n 1951, odat cu semnarea
Tratatului de la Paris.
Principalele obiective de atins ale Uniunii Europene sunt :
s promoveze progresul economic i social;
s afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internaional;
s introduc cetenia european;
s extind zona libertii,securitii i justiiei.
Amplasarea geopolitic a Romniei are un rol important asupra politicii
UE cu privire la relaiile cu Europa de Est, Orientul Mijlociu, Turcia i Asia. Prin
Iniiativa de Cooperare n Sud-Estul Europei (SECI), Romnia are o
oportunitate de a-i demonstra supremaia n regiune.Integrarea n Uniunea
European a influenat i relaiile regionale ale Romniei. n consecin,
Romnia a impus un regim de vize pentru cteva state est-europene precum
Republica Moldova, Serbia, Muntenegru, Rusia, Ucraina, Belarus i Turcia.
Oficialii consider c ara face parte att din Europa Central ct i din
Balcani. Acest lucru reflect ambiiile dualiste ale guvernului romn, care
dorete mbuntirea integrrii euro-atlantice a rii, concomitent cu crearea
unei zone de stabilitate la Marea Neagr.
In aceste conditii, Romnia este interesat s se integreze n structurile
comunitare europene innd cont de coerena U.E n plan politic, economic i
social, fapt de natur s confere stabilitate . Aspiraia rii noastre de a adera
la U.E este expresia identitii de valori i idealuri a oricrei ri democrate
care aparine prin cultur i civilizaie, de spaiul unic European.
Printre principalele avantaje ale aderrii Romniei la U.E, putem sa
amintim urmatoarele:
beneficiul apartenenei la o mare familie de naiuni;
securitatea pe care aceast apartenen o confer;
avantajul participrii la cea mai mare pia unic din lume;
oportunitile legate de creterea economic;
crearea de noi locuri de munc;
accesul la fondurile structurale destinate regiunilor mai putin prospere ale U.E.
Avantajele aderrii pentru ceteni sunt i ele semnificative:
mbuntirea calitii vieii;
standardele nalte privind protecia mediului;
dreptul de a cltorii i de a se stabilii n orice stat membru;
protecie consular i diplomatic din partea altui stat membru;
n perspectiva aderarrii la structurile europene ,obiectivele majore
au fost:
consolidarea sistemului democratic i al instituiilor democratice;
crearea unui climat economic i social care s confere maximum de beneficii ;
eficientizarea structurilor i mecanismelor economiei de pia;
ntrirea cooperrii politice, economice i culturale cu statele membre U.E;
consolidarea statutului Romaniei pe scena european i internaional.
Poate mai mult decat majoritatea tarilor candidate europene, Romania
vede in relatia cu Uniunea Europeana sansa extraordinara de a invinge
capcana inapoierii si realizarea aspiratiei seculare de modernizare.
Totusi cresterea economica sustinuta este un fenomen foarte rar
intilnit. De notat ca la data intrarii in UE Irlanda avea venitul/ locuitor de 59%
din media UE in timp ce pentru Grecia, la data intrarii sale (in 1981) cifra se
situa la 77% pentru ca in 1998, venitul /locuitor in Irlanda sa depaseasca
media UE, in timp ce in Grecia sa coboare la 66% din aceasta medie.
Nu trebuie neglijate nici decalajele economice dintre economia UE si
cea romaneasca.Decalajul dintre UE si Romania era in 1950 de 3,9:1,in 1990
de 4,6:1,ca in 2002 sa fie de 1:5,2.Trebuie avut in vedere ca din 1957 si pana
astazi UE nu cunoaste cazuri in care sa se fi integrat tari membre cu o
disparitate atat de mare. Nivelul PBI-ului pe locuitor al Romaniei din anul 2000
era atins in medie de cele 15 tari ale UE in urma cu 90 de
ani(1910).Reducerea decalajelor impune intensificarea cresterii economice in
tara noastra,concomitant cu imbunatatirea structurii si calitatii bunurilor.
Acesta fapt demonstreaz c aderarea unei tari la UE poate avea
diverse consecinte in functie de prezente mai multor factori decisivi,de evolutia
proprie si de dorinta de evidentiere pe plan European si mondial.
In aceste conditii,cu cat Romania progreseaza mai mult din punct de
vedere economic,cu atat va fi mai usor pentru ea sa faca fata in mediul
competitiv al UE.Nu exista practic domeniu al vietii care sa nu fie afectat de
aderare sau numai de perspectiva acesteia.
Sistemul economic este este unul ce merita a fi analizat prin prisma
efectelor pe care UE le-a grafat pe fondalul unor politici care nu erau suficiente
pentru o relansare economica.
Cifrele arata ca UE a exportat in tarile Europei Centrale si de Est mai mult
decat a importat de acolo.Astfel,Romania a devenit din 2006 beneficiara celui
mai mare volum de finantare oferit de UE unui stat din afara sa,nivelul acestor
fonduri atingand valoarea de un milliard de Euro.
Accesul la fondurile structurale comunitare(Ex.Phare,Sapard,ISPA)
sunt menite sa dea posibilitatea Romaniei sa asigure o dezvoltare echilibrata a
regiunilor,a mediului rural,sa modernizeze infrastuctura,sa creeze noi
oportunitati de ocupare a fortei de munca ,mai ales in mediul rural.
Din pacate,acestea nu sunt suficient valorificate.Avnd n vedere c
Romania va beneficia pn n anul 2013 de fonduri structurale de circa 28-30
miliarde de euro din partea U.E., prezint o deosebit importan cunoaterea
stadiului n care se afl IMM-urile romneti n legtur cu accesarea acestor
forme de finanare. Sondajul realizat n rndul ntreprinztorilor/managerilor
din IMM-urile romneti relev c numai 41,28% dintre acetia intenioneaz
s acceseze fondurile structurale,din care 72,24% sunt n stadiul de informare,
16,94% au contactat o firm de consultan,1,84% au primit aprobarea pentru
proiectul depus, iar 1,22% au depus proiectul.
Sunt puse la dispozitie mai multe tipuri de fonduri:
Fondurile Structurale, n numr de trei, finaneaz Programele
Operaionale (PO). Pentru perioada 2007-2013, Romnia va primi 19,667
miliarde EUR, cele trei Fonduri Structurale fiind:
FEDR Fondul European de Dezvoltare Regional: investiii n transport,
crearea de noi locuri de munc, proiecte de dezvoltare rural.
FSE Fondul Social European: promovarea integrrii omerilor i a grupurilor
dezavantajate pe piata muncii.
FC Fondul de Coeziune: asisten pentru cele mai noi state membre ale
Uniunii Europene cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 90% din media
comunitar.
Pe lng acestea, vor fi implementate alte dou instrumente
complementare:
FEADR Fondul European pentru Agricultur i Dezvoltare Rural
FEP Fondul European pentru Pescuit.
Totodata,sunt disponibile pana la 80%fonduri nerambursabile pentru
afaceri.Cu alte cuvinte daca investitia totala intr-o afacere se ridica sa zicem la
50.000 de euro, Uniunea Europeana iti va oferi 40.000 de euro, iar tu vei
completa pana la suma totala care va fi investita, adica vei contribui cu 10.000
de euro.
Proporia ntreprinderilor care intenioneaz s acceseze fondurile
structurale este mai ridicat n rndul IMM-urilor de peste 15 ani vechime,celor
din regiunea Centru,firmelor mijlocii.
IMM-urile n care se consider c aderarea la UE reprezint o
oportunitate major pentru activitile derulate, nregistreaz o frecven mai
mare n rndul ntreprinderilor nfiinate n ultimii 5 ani, companiilor din
regiunea Sud Vest, firmelor mici,agenilor economici care au alt form de
organizare juridic i a celor din sectorul construciilor (61,54%).
Totusi,cum orice lucru bun are si parti negative,aderarea la UE a
generat si dificultati:intensificarea concurenei,costurile cu fora de
munc,costurile implicate de adaptarea la acquisul comunitar,migrarea forei
de munc,intensificarea controalelor,protecia mai strict a consumatorului,
legislaia de mediu mai sever.
In aceste conditii,aderarea Romniei la UE prezinta o serie de
consecinte pozitive si negative asupra economiei,insa impactul nu se va
resimti peste noapte.
Specialistii din piata sustin ca efectele pozitive se fac simtite in 2-3 ani
dupa aderare prin imbunatatirea serviciilor,a sistemului de sanatate si educatie
si prin crearea unei piete eficiente.Pe sectoare de activitate,jumatate au
resimtit efectele aderarii dupa primul an de la integrare:leasing-ul,IMM-
urile,telefonia,internetul.La polul opus se afla: piata de capital,industria
bancara,turismul,si bineinteles agricultura.
Agricultura,a carei productie se bazeaza pe ferme mici,folosind in mod
intensiv munca, va trebui sa faca fata celei mai mari restructurari de forta de
munca,o buna parte din costul integrarii fiind platit de cei angajati in
agricultura,mai ales ca Romnia are cel mai ridicat nivel al ocuparii fortei de
munca in agricultura(27,9%).
Astfel,exista sectoare de activitate care au fost afectate in mod negativ
de liberalizarea comertului cu UE :industria chimica, industria materialelor
plastice,pielariei si al articolelor din piele,celulozei si hartiei si altele care s-au
bucurat de prosperitate:industria textila,metalurgica,de masini si echipamente
datorita trendului importului de tehnologii.
In concluzie,putem spune ca Romnia a avut de la integrare si pana
acum populatia cea mai afectata de integrare din cauza nevoii de adaptare la
noile conditii de pe piata muncii,si nu numai.Oamenii trebuie sa se alinieze
unor reguli si principii care nu le erau proprii si pe care uneori nu le
intelegeau ca sunt pentru binele lor.Deasemenea,firmele trebuie sa faca fata
competitiei de pe piata bunurilor,sa elimine forta de munca in exces,in vederea
imbunatatirii productivitatii si a calitatii.
S-ar parea c integrarea implica mai multe costuri decat beneficii,dar
este evident ca Romnia nu se poate apropia de nivelul de bunastare al tarilor
UE fara a-si asuma si costurile acestui proces. Transformnd una din frazele
memorabile ale vietii politice mondiale:Nu intreba ce poate face tara pentru
tine,ci ce poti face tu pentru ea rostita de Kennedy,putem afirma Nu ntreba
ce poate face Uniunea European pentru Romnia, ci ce poate face Romnia
pentru UE.
Astfel, dincolo de beneficiile enumerate,Romniei i revin o serie de
ndatoriri care au fost succint prezentate anterior si pe care trebuie sa si le
asume.
Luand in calcul si opinia publica din tara noastra,aceasta a fost una
favorabila integrarii caci potrivit Eurobarometrului 64(toamna2005) increderea
romanilor in UE se arata a fi una dintre cele mai ridicate intre statele membre
sau in curs de aderare,64% fata de 62%in Portugalia sau Grecia.
Cu toate avantajele si dezavantajele pe care integrarea in Uniunea
European le-a adus in viata noastra trebuie sa fim constienti ca acum facem
parte dintr-o mare familie european,iar rolul Romniei este unul tot mai
pregnant.
Astfel,Romnia are rolul agentului nsrcinat pe de o parte cu
redefinirea valorilor si sustinerea modelului unitate in diversitate,iar pe de alta
parte de a reprezenta un principal punct de sprijin in continuarea constructiei
europene in zona de est si de sud-est a Europei,de formare a viitoarelor
generatii europene.
Romnia reprezenta o alt component unic a constructiei europene
capabila a absoarba si sa genereze diversitate,pastrandu-si,in acelasi
timp,propriile atribute,dupa cum afirma si R.Carp in lucrareaUn suflet pentru
Europa:Romaniei,ca exponent al acestei zone ii revine menirea de reduce
diferentele unui spatiu european inc divizat.
Toate acestea depind n egal msur de stat, biseric,societate
civila,si chiar de fiecare cetatean in parte,in definitiv,de fiecare dintre noi.