Stalin

n 1948 aceast decizie a dus la stabilirea de guverne staliniste

n Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Romnia i !ulgaria, ri denumite mai trziu "blocul
comunist"# $lbaniacomunist a rmas un aliat, dar %ugoslavia, sub conducerea lui %osi& !roz
'ito, s(a ru)t de in&luen a sovietic# *talin a vzut consolidarea )uterii sovietice n zon ca un
)as necesar )entru )rote+area UR**(ului cu o centur de state cu guverne )rietene ti, care s
ac ioneze ca o zon tam)on m)otriva unei )osibile invazii#
Prima ruptura sovieto-iugoslava 1948 suport curs
( in )erioada )reluarii si consolidarii )uterii 'ito se dovedise a &i un *talinist stralucist, ado)tand
multe masuri sovietice )t a isi atinge obiectivele
(initiativele de )olitica e,terna ale lui 'ito ii con&erea aura unui lider regional-)resiuni asu)ra
$.! de a semna o serie de acorduri vamale si monetare/intentia de a crea o &ederatie blacanica
alaturi de !U.0,R12,U30,C456 il nemultumesc )e *talin
(in martie 1948 *talin decide sa isi retraga consilierii, 7omin&ormul condamna )olitica lui 'ito,
*talin &orteaza inlocuirea acestuia cu oameni credinciosi# 4ste convocat Congresul PC %ugoslav
care il s)ri+ina )e 'ito si decide eliminarea elementelor staliniste din )artid#
Hrusciov
Lupta pentru putere
.a 8 martie 199:, a &ost anun at moartea lui *talin, )recum i noua conducere a rii# 2alen;ov
urma s &ie noul )re edinte al Consiliului de 2ini tri, iar !eria -care i(a consolidat controlul
asu)ra agenturilor de securitate6, 7aganovici, !ulganin, i &ostul ministru de e,terne <eaceslav
2olotov ca )rim(vice()rim(mini tri# 2embrii )rezidiului Comitetului Central recent )romova i
de *talin au &ost retrograda i# 5ru ciov a &ost nlturat din &unc ia de la nivelul 2oscovei )entru
a se concentra asu)ra unor sarcini nes)eci&icate la Comitetul Central al Partidului#
.a 14 martie, ns, 2alen;ov a demisionat din &unc ia de secretar al Comitetului Central,
=1>?@
din
cauza unor ngri+orri c acumuleaz )rea mult )utere# Princi)alul bene&iciar era 5ru ciov#
3umele su a a)rut )e )rima )ozi ie ntr(o list revizuit de secretariAartnd c el era acum n
&runtea )artidului#
=1>:@
Comitetul Central l(a ales o&icial n &unc ia de secretar general n
se)tembrie#
=1>4@
5ru ciov s(a aliat cu 2alen;ov )entru a bloca multe din )ro)unerile lui !eria, i cei doi au
)rimit tre)tat sus inerea altor membri ai )rezidiului# Cam)ania lor m)otriva lui !eria a &ost
a+utat de temerile c !eria )une la cale o lovitur de stat militar
=1>8@
i, du) cum a&irm
5ru ciov n memoriile sale, de convingerea c B!eria ne )regte te cu iteleC
.a ?8 iunie 199:, !eria a &ost arestat ntr(o edin a )rezidiului, du) )regtiri militare e,tinse
e&ectuate de 5ru ciov i de alia ii si# !eria a &ost +udecat n secret, i e,ecutat n decembrie
199: m)reun cu cinci dintre a)ro)ia ii si# 4,ecu ia lui !eria s(a dovedit a &i ultima oar cnd
nvinsul unei lu)te )entru )utere la vr&ul regimului totalitar sovietic )lte te cu via a#
=11>@
.a o edin a Comitetului Central din ianuarie 1999, 2alen;ov a &ost acuzat de im)licare n
atrocit i, iar comitetul a ado)tat o rezolu ie )rin care l acuza de im)licarea n cazul .eningrad
i de &acilitarea ascensiunii lui !eria# n luna urmtoare, la o ntrunire a *ovietului
*u)rem -structur cu rol n mare )arte decorativ6, 2alen;ov a &ost retrogradat n &avoarea lui
!ulganin, s)re su)rinderea observatorilor occidentali#
=119@
2alen;ov a rmas n )rezidiu ca
ministru al centralelor electrice
Liberalizarea i artele
Du) ce a )reluat )uterea, 5ru ciov a )ermis )u in libertate a artelor
5ru ciov a )ermis sovieticilor s ias din ar -)este E>>#>>> de cet eni sovietici ie iser din
ar n 199E6 i a )ermis oricror turi ti strini s viziteze Uniunea *ovietic, unde ace tia au
devenit o imens curiozitate#
=14:@
n 199E, 5ru ciov a autorizat organizarea la 2oscova a celui
de al 8(lea Festival 2ondial al 'ineretului i *tuden ilor -en6 n acea var# %(a instruit )e
o&icialii 7omsomol s(i Bsu&oce )e oas)e ii strini cu mbr i rileC#
Reforma politic
*ub 5ru ciov, tribunalele s)eciale o)erate de agen iile de securitate au &ost abolite# $ceste
tribunale -denumite troika6, adesea ignoraser legile i )rocedurile legale# Du) re&orme, nimeni
nu mai )utea &i )us sub acuzare )entru o in&rac iune )olitic nici mcar n tribunalele obi nuite
&r a)robarea comitetului local de Partid# $ceast a)robare se ob inea rareori i n tim)ul lui
5ru ciov nu au mai avut loc )rocese )olitice ma+ore, i n total cel mult cteva sute de )rocese
)olitice minore# n schimb, disiden ilor li se im)uneau alte sanc iuni, ntre care )ierderea slu+bei
sau a )ozi iei universitare, sau e,cluderea din Partid# n tim)ul conducerii lui 5ru ciov, s(a
introdus s)italizarea &or at a celor ce )rezentau B)ericol socialC#
=149@

n 198?, 5ru ciov a m)r it comitetele de nivel regional ale Partidului n dou structuri
)aralele, una )entru industrie i alta )entru agricultur
4l a iniGiat o serie de re&orme Hi a Hocat delegaGii la Congresul al II(lea al Partidului Comunist
al Uniunii *ovietice din ?: &ebruarie 1998, atunci cnd a )rezentat &aimosul su Ra)ort *ecret
)rin care denunGa "cultul )ersonalitGii" care l ncon+urase )e *talin, acuzndu(l )e acesta de
comiterea de crime )e durata 2arii 4)urri# $cest &a)t l(a nstrinat )e 5ruHciov de elmentele
mai conservatoare din Partidului Comunist, dar a reuHit s nving ceea ce el a numit gru)ul
anti)artinic, gru) care ncercase s(l elimine de la conducerea )artidului n 199E# n 1998,
5ruHciov i(a succedat lui 0heorghi 2alen;ov n &uncGia de )remier Hi a devenit ast&el He&ul de
necontestat att al statului, ct Hi al )artidului# 4l a devenit )remier al Uniunii *ovietice )e ?E
martie 1998#
5ruHciov a )romovat re&orme ale sistemului sovietic Hi a )us accentul )e )roducGia de bunuri de
larg consum Hi nu )e industria grea# n 1999, )e tim)ul vizitei vice)reHedintelui american
Richard 3i,on n Uniunea *ovietic, el a luat )arte la ceea ce avea s &ie numit mai a)oi
Dezbaterea din buctarie# 3oua atitudine a lui 5ruHciov &aG de vest, considerat mai degrab un
rival Hi nu o entitate a rului, a &cut s )iard s)ri+inul Chinei lui 2ao Jedong# Uniunea
*ovietic Hi Re)ublica Po)ular Chinez au &ost mai trziu im)licate n )ro)riul lor rzboi rece
declanHat de ru)tura sino(sovietic din 198>#
Revolu ia Ungar in 19!" m)otriva dictaturii bol evice i a ocu)a iei sovietice -n
maghiar forradalom s szabadsgharc6 a nce)ut n ziua de ?: octombrie# *tui de conducerea
lui 2KtLKs RK;osi, studen ii au declan at o demonstra ie )a nic, care s(a trans&ormat n
revolu ie violent, s&r it )rintr(un masacru comis de tru)ele sovietice n 1> ( 11
noiembrie 1998#
%nterven ia sovietic a avut loc )e data ?: octombrie 1998, chiar n aceea i zi cnd, la
!uda)esta, avea loc un mare miting studen esc ( des& urat la Universitatea 'ehnic# 'im) de 9
zile s(au dus lu)te dure ntre studen ii unguri i &or ele $<5 -)oli ia secret maghiar6, a+utate
de tru)ele sovietice -sub )rete,tul de a a)ra ara de invazia 3$'16#
n 4 noiembrie 1998 tru)ele sovietice au intrat din nou n Ungaria# Uniunea *ovietic a +usti&icat
interven ia militar i im)unerea guvernului MKnos 7KdKr, # $ceast interven ie a &ost o
o)era iune militar combinatN bombardamente de artilerie coordonate cu ac iuni ale blindatelor
-8>>> de tancuri6# %mre 2Ocs a a&irmat c armata sovietic a &olosit mai multe tancuri m)otriva
Ungariei dect au &olosit germanii )entru invadarea UR** n cel de(al Doilea Rzboi 2ondial#
inta )rinci)al a &ost !uda)esta, care a &ost bombardat de artileria sovietic# $ceast ac iune a
continuat )n ce Consiliul muncitoresc, studen ii i intelectualii au cerut ncetarea &ocului
# oua ruptura sovieto-iugoslava 19!$-19!8 suport curs
Revolutia maghiara a re)rezentat momentul initial al celei de a doua ru)turi dintre iugoslavia si
urss# 2oscova i(a cerut sa il sustina )e 4rno 0ero in detrimentul lui %mre 3agL Realizand
ca)cana care i se intinsese de 7remlin, 'ito a incercat sa se discul)e &ata de gestul sau a&irmand
ca evenimentele de la !uda)esta nu ar &i dobandit un character revolutionar daca s(ar &i s)ri+init
)e consiliile muncitoresti
(ceilalti lideri est(euro)eni il acuza ca re&uza sa se ins)ire din e,)erienta sovietica de contruire a
socialismului# 5rusciov nu i(a luat a)ararea#
(ru)tura dintre cei doi a avut lor )e &ondul Con&erintei internationale a )artidelor comuniste de la
2oscova din 199E, cand 'ito a re&uzat sa )artici)e din cauza manierei in care &usesera abordate
)roblemele se a)ro)ia de )unctual de vedere chinez#
(in martie 1998 'ito )ublica un document ce contine orietarile ma+ore la PC iugoslav, )rinci)iile
care sa a&lau la baza relatiilor dintre tarile socialiste erauNegalitatea si neameste in treburile
interne# China si urss au &ost nemultumite de aceste lucruri si au anulat creditele )romise
iugoslaviei
%R&'(&)
*nustria
(in +urul celui de al 8(lea )lan cincinal au &ost discutii a)rinse in +urul cresterii )roductivitatii si a
cresterii e&icientei economiei socialiste, dar si a &olosirii sitmulentelor )t atingerea obiectivelor#
( in )lenara din 1989, )resedintele Consiliului de ministri, a citit un ra)ot in care )ro)unea
renuntarea la consiliile economice )o)ulare instituite de 5rusciov si revenirea la sistemul
ministerelor de )ro&il# %n cadrul acestui ra)ort s(a &olosit )t )rima data termeni ca )iata , venit sau
e&icienta investitiilor de ca)ital#
( au &ost ado)tate legi )ri intermediul carora erau in&iintate ?9 de ministere la nivel unional si
re)ublican# *(a trecut de la )rinci)iul de coducere teriotrial la cel de ramura#
( masurile luate au dat rezultate )entru o industrie sovietica ce era in declin# <olumul )roductiei
industrial crescand de a)roa)e ? ori )e )arcursul acestui cincinal#
+ongresul al ,,*** al P+US - 19""
(obiectivul lui bre+nev a &ost de a isi consolida )ozitia
( au &ost &ormulate critici la adresa lui 5rusciov, &iind criticat )entru ca nu a tinut cont de
economie si nu &olosise stimulente materiale si morale
(au &ost criticate desele re&orme si si reorganizari ale economiei si ale )artidului# Re&ormele au
&ost insostite de o schimbare a cadrelor ce a dus la a)aritia neincrederii in randul &unctionarilor
de )artid
( )entru ca renuntarea la mostenirea lui 5rusciov sa &ie clara s(a revenit la !iroul Politic,iar
)rimul secretar al CC al PCU* si(a reluat denumirea de secretar general din tim)ul lui *talin
*eologie si societate
- o scurta )erioada de tim) s(a continuat )olitica lui 5rusciov in )lan cultural, insa controlul
ideologic a &ost din nou reinstaurat# Primul semn a &ost re)rezentat de a&acerea scriitorilor
*iniiavs;i si a lui 2ar;ovici Daniel P ei &iind acuzati de catre 70! de )ro)aganda si agitatie in
sco)ul subminarii autoritatii sovietice# 4i e,)ediasera in strainatate o)erele lor, o)era considerate
critice la adresa societatii si oranduirii sovietice# Procesul celor doi a dus la com)letarea Codului
)enal cu noi articole,care sa )ede)seasca ast&el de mani&estari
( &orma de )rotest a intelectualitatii sovietice era re)rezentata de scrisori, care erau trimise
autoritatilor sovietice, dar erau multu)licate si trimise si in 1ccident
( un alt &enomen a &ost re)ezentat de mani&estari, ca in cazul gru)ului de intelectuali care in
conte,tual invadarii din Cehoslovacia )rotesteaza in Piata Rosie
($u &ost ado)tate masuri )entru a )utea &i controlata )o)ulatia mai e&&icientN e,ilul, interdictia de
a )arasi tara, ridicarea cetateniei celor care )araseau tara, izolarea dizidentilor in s)itale
)sihiatrice, agenti secreti in cercurile dizidentiolor, asasinate sau sinucideri intam)latoare#
1 alta 2etoda P mani)ularea( nu numai )t a controla societatea, dar si )t a obliga )o)ulatia sa
s)ri+ine oranduirea )olitica# $ &ost realizat )rin televiziune, )resa scrisa, radio#
Primavara e la Praga
.a nce)utul anilor 8>, Re)ublica *ocialist Cehoslovac a trecut )rintr(o )erioad de criz
economic, care a dus la nlocuirea lui $ntonQn 3ovotnR de la conducerea Partidului Communist
din Cehoslovacia# Rmas &r sus inere n cadrul CC al PCC, 3ovotnL a &ost nevoit s
demisioneze, la 4 ianuarie 1988, din &unc ia de )rim(secretar al )artidului i de )re edinte al
Re)ublicii# .ocul su a &ost luat de $le,ander DubSe;, care avea s)ri+inul comuni tilor
re&ormi ti#
DubSe; a lansat n a)rilie un )rogram de liberalizri i re&orme care includeau, )rintre altele, o
libertate mrit a )resei i )osibilitatea unei guvernri multi)artinice# $cest )rogram includea,
de asemenea, )lanuri )entru o &ederalizare a Cehoslovaciei n dou na iuni cu dre)turi egale#
$ceste evenimente dau de gandit sovieticilor, care de teama ca celelalte tari din estul 4uro)ei sa
&ie contaminate de acest virus re&ormist, ast&el decid ca la ?>august 1988 tru)ele Pactului de la
<rasovia -&ara Romania6, sa invadeze Cehoslovacia# Dubce; si echi)a sa sunt inlaturati# Cateva
sa)tamani mai tarziu, !re+nev elaboreaza doctrina sa )otrivit creia UR** era obligata sa
intervina &ata a tine cont de &rontierele nationale, oriunde socialismul este in )eriocol#
./estinerea. Uniunii Sovietice
$st&el UR** intr n )erioada de )olitic e,tern )oreclit de ziariHtii a)useni "destinderea",
consacrat o&icial )rin semnarea tratatului 1*C4 -zis "de la 5elsin;i"6 n 19E9, al crui )rinci)al
e&ect este c statele occidentale, inclusiv 0ermania &ederal, recunosc &rontierele stabilite n 1949
-cu doar dou e,ce)GiiN cea a recunoaHterii de ctre *tatele Unite a a)artenenGei Grilor baltice la
UR** Hi cea a recunoaHterii de ctre Ma)onia a a)artenenGei a )atru din %nsulele 7urile la UR**N
ntlnrea ntre 0erald Ford Hi !re+nev la <ladivosto;, n noiembrie 19E4, nu reuHeHte s rezolve
aceste )uncte6# "Destinderea" se mani&est mai ales )rintr(o creHtere s)ectacular a schimburilor
economice, vizibil, de e,em)lu, )rin &abricarea n UR** a maHinilor Fiat 1?4 sub numele de
.ada sau a introducerii buturii Pe)si Cola n Grile comuniste# Pe )lan )olitic, "destinderea"
)ermite blocului comunist o serie de victorii Hi de intervenGii militare, la care occidentalii nu mai
reacGioneazN n $sia ntreg <ietnamul cade n 19E9 n minile comuniHtilor, iar n $&rica, o serie
de Gri, ca 2ozambicul sau $ngola, condus de comunistul Mose 4duardo dos *antos, devine
)ractic niHte "colonii" sovietice, unde com)anii )etroliere ca 4,,on, n $ngola, )ltesc
sovieticilor Hi cubanezilor ta,e )entru "securizarea sondelor"
SU#
0ruman
'ruman a devenit )re edinte la 1? a)rilie 1949, cnd Roosevelt a murit du) cteva luni n care
sntatea sa s(a deteriorat# n tim)ul )re edin iei lui 'ruman, *tatele Unite au ncheiat cu succes
)artici)area la al Doilea Rzboi 2ondial/ imediat du) con&lict, tensiunile cu Uniunea
*ovietic au escaladat, iar )erioada a marcat nce)utul Rzboiului Rece#
De i 0ermania a ca)itulat la doar cteva s)tmni du) ce 'ruman a devenit )re edinte,
rzboiul cu Ma)onia )rea c va mai dura cel )u in un an# 'ruman a ordonat utilizarea armelor
atomice m)otriva Ma )oniei , cu sco)ul de a &or a ca)itularea Ma)oniei i de a evita mor ile n
rndurile americanilor ce ar &i )utut surveni n urma unei invazii
ara sus innd o )olitic e,tern interna ionalist n coo)erare cu alia ii euro)eni# Colabornd
ndea)roa)e cu Congresul, 'ruman a contribuit la &inan area 3a iunilor Unite , a
)roclamat Doctrina 'ruman A o )olitic de combatere a comunismului A i a )romovat Planul
2arshall, un a+utor &inanciar n valoare de 1: miliarde de dolari care a contribuit la reconstruc ia
4uro)ei, inclusiv a &ostelor ri ale $,ei
.a )reluarea )re edin iei, 'ruman a cerut tuturor membrilor cabinetului lui FDR s rmn n
&unc ie, i le(a s)us c este deschis oricrui s&at, dar a subliniat un )rinci)iu central al
administra iei saleN acela c el va &i cel care va lua hotrrile, i c secretarii cabinetului trebuie
s le sus in
n urma victoriei $lia ilor, 'ruman a cltorit n 4uro)a )entru con&erin a de la Potsdam , i
acolo a a&lat c testul 'rinitLal )rimei bombe atomice, e&ectuat la 18 iulie, avusese succes# 4l i(a
sugerat lui %osi& *talin c *U$ va utiliza un nou &el de arm m)otriva +a)onezilor#
n $ugust, du) ce guvernul im)erial a re&uzat s ca)ituleze, 'ruman a autorizat bombardarea
atomic a Ma)oniei#
1revele i problemele economice
*&r itul celui de al Doilea Rzboi 2ondial a &ost urmat de o )erioad di&icil de tranzi ie de la
o economie de rzboi la una de )ace# Costurile e&ortului de rzboi &useser enorme, iar 'ruman
inten iona s reduc cheltuielile guvernamentale n domeniul militar ct mai re)ede#
Demobilizarea armatei i reducerea dimensiunilor di&eritelor servicii era o )rioritate )entru
reducerea costurilor# 4&ectul demobilizrii economiei nu se cuno tea, dar e,istau temeri c ara
ar )utea intra ntr(o nou criz# 'rebuia s se lucreze destul de mult )entru un )lan de tranzi ie la
)roduc ia de bunuri )e tim) de )ace cu evitarea n acela i tim) a oma+ului masiv n rndurile
veteranilor de rzboi#
Pre edintele s(a con&runtat cu rede te)tarea con&lictelor de munc ntre muncitori i anga+atori,
con&licte care nghe aser )e durata rzboiului/ cu )enurii grave de locuin e i bunuri de
consum/ i cu mari nemul umiri n ce )rive te in&la ia, care a+unsese la un moment dat la 8T
ntr(o singur lun#
=E>@
Pe lng acest mediu )olarizat, a a)rut un val de greve care au
destabilizat marile industrii, iar rs)unsul lui 'ruman a &ost n general considerat ine&icient#
=E>@
1
cre tere ra)id a costurilor a &ost alimentat de renun area la controlul )re urilor la ma+oritatea
)roduselor, iar muncitorii cereau cre teri salariale# 1 grev ma+or n domeniul siderurgic din
ianuarie 1948, cu 8>>#>>> de muncitoriAcea mai mare din istoria riiAa &ost urmat de o grev
n domeniul e,trac iei crbunelui n a)rilie i una n domeniul &eroviar n mai
'ruman a )ro)us legi de ncor)orare &or at a grevi tilor n armat i, )artici)nd la o edin a
Congresului, a reu it s anun e ncetarea grevei &eroviare# Pro)unerea sa a &ost ado)tat de
Camera Re)rezentan ilor, dar a &ost res)ins de *enat
De i agita iile muncitore ti au &ost reduse du) ncetarea grevei &eroviare, ele au )ersistat de(a
lungul )re edin iei lui 'ruman
$ceast nemul umire &a de )oliticile administra iei 'ruman au dus la mari )ierderi su&erite de
Partidul Democrat n alegerile din 1948, cnd re)ublicanii au ob inut ma+oritatea n Congres
)entru )rima oar du) 19:># n Congres au &ost ale i noi )oliticieni re)ublicani care aveau s
ias la ram) n anii urmtori, ntre care senatorul de Uisconsin Moe 2cCarthL -en6 i
congressmanul de Cali&ornia Richard 3i,on# Cnd 'ruman a sczut n sonda+e la :?T, senatorul
democrat de $r;ansas Uilliam Fulbright -en6 i(a sugerat s demisioneze/ )re edintele a rs)uns
c nu(l intereseaz ce s)une senatorul B5al&brightC
'ruman a coo)erat ndea)roa)e cu liderii re)ublicani ai noii ma+orit i n subiecte de )olitic
e,tern, de i s(a a&lat )ermanent n con&lict cu ei )e teme de )olitic intern# Puterea sindicatelor
a &ost redus semni&icativ )rin .egea 'a&t(5artleL -en6, care a &ost ado)tat )este vetoul lui
'ruman#
=EE@
n 194E, 'ruman a res)ins de dou ori legi de reducere a im)ozitului )e venit# De i
aceste )rime dou legi res)inse nu au mai &ost ado)tate, Congresul a trecut din nou )este vetoul
)re edintelui la o lege de reducere a ta,elor n 1948# Partidele au coo)erat totu i )e unele
)robleme/ Congresul a ado)tat .egea succesiunii )reziden iale din 194E -en6, )rin care s)ea;erul
Camerei Re)rezentan ilor a devenit al treilea succesor al )re edintelui du) vice)re edinte, n
locul secretarului de stat#
=E8@
Pregtindu(se )entru alegerile din 1948, 'ruman i(a clari&icat
identitatea de democrat n tradi ia 3eV Deal, sus innd un )roiect )entru asigurri de sntate de
stat -en6,
=E9@
abrogarea legii 'a&tP5artleL, i un )rogram agresiv de e,tindere a dre)turilor civile#
.uate m)reun, acestea constituiau o agend legislativ larg, ce avea s &ie )oreclit BFair
Deal -en6C#
=8>@
Pro)unerile lui 'ruman nu au &ost bine )rimite de Congres, nici mcar du) ce
democra ii au redevenit ma+oritari du) 1948# Doar unul dintre marile )roiecte legislative Fair
Deal, .egea .ocuin elor din 1949 -en6, a &ost ado)tat#
=81@=8?@
Pe de alt )arte, )rinci)alele
)rograme 3eV Deal a&late n des& urare nu au &ost anulate, i multe dintre ele chiar au su&erit
mici mbunt iri i e,tinderi
'ruman a sus inut &erm n&iin area 3a iunilor Unite i a inclus(o )e 4leanor Roosevelt n
delega ia de la )rima edin a $dunrii 0enerale #
=84@
n vreme ce Uniunea *ovietic i e,tindea
s&era de in&luen n toat 4uro)a de 4st, 'ruman i consilierii si de )olitic e,tern au ado)tat
o atitudine &erm m)otriva UR**# Prin aceasta, 'ruman a mers cu o)inia )ublic american,
care a a+uns ra)id s(i vad )e sovietici ca )u i )e domina ie mondial#
=89@
De i nu considera c are e,)ertiz )ersonal n )robleme e,terne, 'ruman a c tigat su)ort
bi)artizan att )entru Doctrina 'ruman, care &ormaliza o )olitic de restrngere -en6 i Planul
2arshall, care avea ca sco) reconstruc ia 4uro)ei )ostbelice#
=88@=8E@
Pentru a determina Congresul
s cheltuiasc sumele mari necesare re)ornirii muribundei economii euro)ene, 'ruman a utilizat
un argument ideologic, artnd c n zonele cu economii slabe n&lore te comunismul#
=88@
Ca
)arte a strategiei americane din Rzboiul Rece, 'ruman a )romulgat .egea *iguran ei 3a ionale
din 194E -en6 i a reorganizat &or ele armate unind De)artmentul de Rzboi -en6
cu De)artamentul 2arinei -en6 ntr(un singur organism militar na ional administrat civil -ulterior
denumit De)artamentul $)rrii -en66 i n&iin nd For ele $eriene ale *U$ # Prin aceea i lege,
s(a n&iin at i C%$ i Consiliul 3a ional de *ecuritate
.a ?4 iunie 1948, Uniunea *ovietic a blocat accesul n cele trei zone de ocu)a ie a !erlinului
de inute de Puterile 1ccidentale# $lia ii nu negociaser niciodat o n elegere )rivind garantarea
a)rovizionrii sectoarelor a&late adnc n zona de ocu)a ie sovietic#
'ruman credea c aceasta )resu)une un risc inacce)tabil de rzboi, i a a)robat n schimb un
)lan de a)rovizionare aerian a ora ului asediat# .a ?9 iunie, $lia ii au ini iat )odul aerian al
!erlinului, cam)anie )rin care s(au livrat hran i alte )rovizii, cum ar &i crbune, &olosind
avioane militare )e scar masiv
Ca senator, el i asigurase )e liderii evrei de sus inerea sa )entru sionism, i la un miting din
Chicago din 194:, el ceruse o ar )entru acei evrei care su)ravie uiser regimului nazist#
'ruman a luat hotrrea de a recunoa te %sraelul n ciuda obiec iei secretarului de stat 0eorge
2arshall, care se temea c aceasta va a&ecta rela iile cu statele arabe# 2arshall credea c
amenin area )rinci)al la adresa *U$ era Uniunea *ovietic i se temea c )etrolul arbesc va &i
)ierdut )entru *U$ n caz de rzboi/ el l(a avertizat )e 'ruman c *U$ Bse +oac cu &ocul &r s
aib cu ce s(l stingC#
=94@
'ruman a recunoscut statul %srael la 14 mai 1948, la uns)rezece minute
du) ce acesta s(a declarat stat inde)endent
$legerile din 1948
$legerile )reziden iale din 1948 -en6 au rmas n istorie )entru uluitoarea victorie a lui 'ruman,
care era n urm n sonda+e
%naugurarea lui 'ruman a &ost )rima televizat la nivel na ional#
=114@
$l doilea su mandat a &ost
unul deosebit de greu, n )rinci)al din cauza )roblemelor de )olitic e,tern legate direct sau
indirect de )olitica de restrngere# $ trebuit n scurt tim) s acce)te s&r itul mono)olului
nuclear american/ cu in&orma ii &urnizate de re elele de s)iona+ ce activau n *U$, )roiectul
)entru bomba atomic -en6 al Uniunii *ovietice nainta mult mai re)ede dect se a te)ta i
sovieticii au detonat )rima lor bomb atomic la ?9 august 1949# Ca rs)uns, la E ianuarie 199:,
'ruman a anun at detonarea )rimei bombe cu hidrogen
Rzboiul in +oreea vezi antoniu
4scaladarea Rzboiului Rece a &ost eviden iat )rin a)robarea de ctre 'ruman a
ra)ortului 3*C(88 -en6, o declara ie secret de )olitic e,tern# 4a cerea tri)larea
bugetului a)rrii i globalizarea i militarizarea )oliticii de restrngere, )rin care *U$
i alia ii si din 3$'1 s rs)und militar tentativelor sovietice de e,)ansiune#
Raportul cerea mobilizarea par ial a economiei americane 2n scopul e a construi
armament mai rapi ec3t sovieticii4 Plan cerea 2ntrirea &uropei5 slbirea
Uniunii Sovietice5 i 2ntrirea militar i economic a SU#
'ratatul de constituire a 3$'1 a &ost &oarte )o)ular i a &ost cu u urin a)robat de *enat n
1949/ 'ruman l(a numit dre)t )rim comandant militar al 3$'1 )e generaul 4isenhoVer#
*co)urile alian ei erau acelea de a restrnge e,)ansiunea sovietic n 4uro)a i de a transmite un
mesa+ clar liderilor comuni ti c democra iile lumii sunt dis)use i ca)abile s construiasc noi
structuri de securitate )entru sus inerea idealurilor democratice#
&isen6o7er P conservatorismul dLnamic P conservator in ceea ce )riveHte banii si liberal in ceea
ce )riveHte oamenii# 4l dorea reducerea bugetului birocratiei si a cheltuielilor bugetare
(a )astrat bazele )rogramului lui 'ruman
(statul initiaza )roiecte de contructii de anvergura nationalaN autostrazi
( automatizarea in industrie
( s)oreste cheltuielile militare
Cel de al doilea mandat nu va &i la &el de bun ca )rimul# *e con&runta cu )robleme de coru)tie ale
$dministratiei, )olitica de&icitara in ceea ce )riveHte dre)turile civile# %n ultimii doi ani ai
mandatului a &ost obligat sa coabiteze cu o ma+oritate &ormata din democrati#
*ocietate
( de la ince)utul mandatului &ace )asi im)ortanti in directia segregarii rasiale si a rezolvarii
dre)turilor civile# %n 1994 este ado)tata 1rdonant !roVn care )revedea ca in domeniul educatiei
doctrina Wse)arati, dar egaliC nu isi are locul# 3emultumirile &ata de aceast ordonanta a &ost
destul de marea, deoarece segregarea rasiala in scoli era un deziderat greu de atins in acel
moment
( au loc )roteste ale )o)ulatiei de culoare )entru a sublinia statului de&avorabil in ra)ort cu alibi
n ianuarie 1999, dictatorul cubanez Fulgencio !atista, care se bucura de s)ri+inul americanilor, a
&ost rsturnat de la )utere de armata de gheril a lui Fideo Castro# %ni ial, administra ia
4isenhoVer a )rivit cu ochi buni revolu ia cubanez, cci !atista a+unsese s &ie un aliat care
strica imaginea $mericii, iar un guvern democratic la 5avana, care urmrea ini ierae re&ormelor
sociale necesare, avea s &ie, n viziunea Uashingtonului, un aliat mult mai stabil i de ncredere#
*(a dovedit ns c liderii de la Casa $lb au &ost )rea naivi n ceea ce(l )rivea )e Castro#
$merica bene&icia la acel moment de o baz naval la 0uantanamo i mul i investitori americani
aveau interese n Cuba datorit &or ei de munc ie&tine# Practic, o mare )arte din industria i
agricultura insulei era n )ro)rietatea americanilor# De aceea, guvernele de la Uashington nu au
ezistat s intervin n )olitica intern a Cubei )entru a( i a)ra interesele# Problema era c Fidel
Castro nu avea cum s abordeze )roblemele &undamentale ale cubanezilor P srcie, rat mic de
al&abetizare i un sistem de sntate la )mnt P &r a a&ecta interesele *tatelor Unite# n )lus, n
viziunea lui Castro i a multor cubanezi, domina ia american era una din cauzele )rinci)ale ale
)roblemelor Cubei, i ea trebuia nlturat#
Pe msur ce )ro)riet ile americane erau e,)ro)iate de noul guvern, inamicii nvin i ai lui
Castro au &ost trata i &r mil, iar alegerile au &ost amnate )n cnd gru)ul &idel al lui Castro
)usese mna )e toate )rghiile )uterii# i )e msur ce atitudinea lui &a de *tatele Unite ale
$mericii se ns)rea, Castro devenea din ce n ce mai )o)ular, &a)t care la Uashington devenea
inacce)tabil#
4isenhoVer a dat ordin C%$(ul s(l dea +os de la )utere )e Castro, iar agen ia a organizat diverse
ac iuni n Cuba ce aveau ca sco) destabilizarea regimului# $u e,istat i mai multe tentative de
asasinare a liderului cubanez, iar Cubei i(au &ost im)use sanc iuni economice, &a)t ce a a&ectat
enorm e,)orturile rii# ns Castro nu s(a lsat intimidat de aceste ostilit i, ba din contrN a
devenit mai sigur )e sine i s(a trans&ormat ntr(un i mai &ervent adversar al *U$# %ar n logica
Rzboiului Rece, el devenea ast&el un )oten ial aliat al sovieticilor# Dezvoltarea rela iilor dintre
regimul lui Castro i Uniunea *ovietic au &cut ca americanii s )ercea) Cuba ca o amenin are
crescnd la adresa hegemoniei americane n emis&era vestic, o amenin are ce nu mai )utea &i
tolerat#
8enne9 19"1-19":
.a alegerile din 198> s(au con&runtat 7ennedL si 3i,on P momentul hotarator al cam)aniei &iind
dezbaterea electorala televizata, care a inclinat balanta in &avoarea lui 7ennedL
(a adus cu el la Casa $lba re)rezentatnti ai cercurilor de a&aceri si intelectuale de )e Coasta de
este P the best and the brightest
( )e )lan intern a intre)rins masuri )t scoaterea tarii din criza economica )rin restructurarea
regiunilor care se a&lau in de)resiune continua, au &ost ma+orate alocatiile )t someri, a &ost
crescut salariul minim, construite locuinte
( a in&iintat Cor)urile Pacii care recrutau voluntari )t servicii tehnice si de educatie in tarile
subdezvoltate
(lanseaza W$lianta )t )rogressC )rin care se o&erea a+utor &inanciar tarilor din $merica latina
( se con&runta cu )rotestele non(vioente ale )o)ulatiei de culoare conduse de 2#.# 7ing care
luau am)loare# *colile erau date in +udecata de acestia acuandu(le de segregare# momentul care a
a)rins scanteia a &ost atunci cand )atru sutednti de culoare din Carolina de 3ord s(au asezat )e
te+ghea intr(un bu&&et destinat albilor# $u ince)ut )roteste care s(au ras)andit in mai multe state,
ince)and cea mai am)la miscare a dre)turilor civile la care au )artici)at a)ro,# ?>>>>> de
oameni#
( ?? noiembrie 198: este asasinat de catre 1sVald#
Du) )reluarea )re edin iei, 7ennedL a a&lat de )lanul de invadare a Cubei, mo tenire de la
&osta administra ie 4isenhoVer# $vnd ca sco) rsturnarea regimului socialist a lui Fidel
Castro )rintr(o revolu ie )o)ular, C%$ instruia i narma re&ugia i cubanezi )entru debarcarea
acestora n 0ol&ul Porcilor din Cuba# *)re deosebire de )redecesorul su care a te)ta ocazia care
s(i +usti&ice interven ia militar, 7ennedL s(a o)us ini ial, dar ntr(un s&r it a cedat ns
)resiunilor C%$, cu condi ia ca la o)era iune s nu )artici)e tru)e americane# .a 1E a)rilie 1981,
re&ugia ii cubanezi au ntre)rins debarcarea )rogramat n *ud(<estul Cubei, n 0ol&ul Porcilor,
dau au &ost nvinsi n totalitate du) : zile# Castro a ridicularizat *U$, declarnd Cuba re)ublic
socialist i )e sine mar,ist(leninist i ncheind alian cu Uniunea *ovietic# 1)era iunea
din 0ol&ul Porcilor a &ost una din gre elile grave ale lui 7ennedL, neres)ectndu( i )romisiunea
din discursul inagural#
.a : iunie 1981, la summitul istoric ce a avut loc la <iena, )roas)tul )re edinte se ntlne te cu
)remierul rus 3i;ita *ergheevici 5ru ciov # !azele ntlnirii de vr& erau s)eran ele dezamorsrii
Rzboiului Rece dintre <est i 4st# De i 5rusciov era +ovial, 7ennedL a )strat o atitudine
rezervat# Discu ia dintre ei nu a adus rezultate#
Pe 1? august,n acela i an,se &inalizeaz construc ia Jidului !erlinului,&a)t ce va duce la )unctul
culminant al Rzboiului Rece#
n 198?, circa 8> de rachete au &ost trimise n Cuba# 4vident, totul trebuia s se des& oare n cel
mai strict secret )n cnd rachetele deveneau o)era ionale, iar a)oi *U$ avea s &ie con&runtat
cu &a)tul m)linit# Dar a &ost un )roiect )rea vast i com)le, )entru a )utea &i )strat secret# n
august 198? au ie it la iveal )rimele zvonuri )rivind e,isten a rachetelor sovietice din Cuba,
)ornind de la in&orma ii )rimite de la emigran i sau in&ormatori C%$# Du) ce in&orma iile au
a+uns n )res, di)loma ii sovietici P care nu &useser )u i la curent cu o)era iunile P au negat
toat )ovestea# $st&el se )oate e,)lica ocul acestora atunci cnd au &ost con&runta i cu
imaginile aeriene sur)rinse )e data de 14 octombrie 198?#
7ennedL la rndul su a &ost cu totul uimit/ n o)inia sa, com)ortamentul lui 5ru ciov era
e,trem de )rovocator i &oarte greu de e,)licat# 5ru ciov, care s(a dovedit a &i destul de naiv n
)rivin a reac iilor )e care le a te)ta din )artea americanilor, nu i(a dat seama c )ovestea va &i
inter)retat, din viziuna *U$, ca o grav lovitur la adresa )restigiului na ional# Chiar dac cele
cteva zeci de rachete nu alterau n niciun &el balan a &or elor n &avoarea Cubei, dac americanii
ar &i acce)tat ca rachetele s rmn )e teritoriul Cubei, s(ar &i creat imaginea unei $merici
slabe# %ar n Rzboiul Rece a)aren ele erau totulX
%ni ial, 7ennedL a cochetat cu ideea unei lovituri n &or N atacuri aeriene i invazia insulei# Dar
i nv ase lec ia de )e urma e)isodului anterior# $lternativa )ro)us a &ost blocada naval sau,
du) cum )re&era 7ennedL s o numeasc, BcarantinaC# $bia du) ce blocada a &ost )regtit,
guvernul a acce)tat ca subiectul s &ie &cut )ublic# *ocietatea american, dar i o)inia )ublic
interna ional au &ost ocate
Pe ?: octombrie, ?E de nave sovietice se ndre)tau s)re Cuba i, im)lict, s)re linia blocadei
im)us de americani# 7ennedL trebuia s se gndeasc n acel moment ce msuri va lua dac
sovieticii ignorau avertismentele americanilor i de) eau linia# Din &ericire ns, )re edintele
american a )rimit n aceea i zi ve tile )otrivit crora )rimele nave sovietice au o)rit naintarea#
Criza nu s(a terminat n acel moment -de i )unctul critic trecuse6# Rachetele rmneau n Cuba,
iar 7ennedL era decis c nu va acce)ta rmnerea lor acolo# ntre tim), att el, ct i 5ru ciov
i(au dat seama, ngrozi i, de ceea ce ar &i )utut s se ntm)le i au decis c )roblema trebuie
rezolvat ra)id# n cele din urm, du) alte momente tensionate, s(a a+uns la o n elegere#
De i ini ial 7ennedL i 5ru ciov au &ost, la nce)ut, agresivi i mult )rea ncreztori n &or ele
)ro)rii, odat ce i(au dat seama de situa ia e,trem de di&icil n care au a+uns, cei doi lideri s(au
artat gata s caute, n mod res)onsabil, o solu ie )a nic# %gnornd s&aturile celor mai radicali
dintre consilierii lor, care ar &i dorit izbucnirea con&lictului, 7ennedL i 5ru ciov au avut gri+ s
nu nrut easc i mai ru situa ia# n )lus, criza rachetelor a dovedit c li)sa de comunicare
direct dintre Casa $lb i 7remlin )oate avea consecin e &atale, ast&el c a &ost ntemeiat a a(
zisa BhotlineC, linia tele&onic direct dintre cele dou centre de )utere#
Criza rachetelor din Cuba a &ost de &a)t bene&ic lui 7ennedL din )unct de vedere al imaginii
sale n 1ccident# Pe de alt )arte, n o)inia colegilor si de la 7remlin, 5ru ciov su&erise o
n&rngere umilitoare# $cest &a)t avea s(i &ie re)ro at, iar n octombrie 1984, el avea s( i
)iard )ozi ia de lider al UR**#
Criza Rachetelor Cubaneze a convins UR**, umilit, s ncea) o dezvoltare nuclear masiv# .a
s&r itul anilor 198>, UR** a atins )aritatea nuclear cu *U$ i a construit )roiectile balistice
intercontinentale ca)abile de a su)ravie ui unui atac nuclear )reventiv i de a &i lansate ra)id
asu)ra oricrui ora n *U$#
Criza rachetelor cubaneze a constituit cel mai )ericulos )unct al Rzboiului Rece, unde lumea a
&ost cel mai a)roa)e de un rzboi nuclear total# Prin urmare, s(a instaurat o linie tele&onic
direct -a a numita "linie ro ie"6 ntre 7remlin i Casa $lb )entru a evita un rzboi nedorit#
Rzboiul din <ietnam
1 alt )roblem care l )reocu)a )e 7ennedL era con&lictul ce izbucnise ntre <ietnamul de 3ord
i <ietnamul de *ud#7ennedL ordonase trimiterea de commandouri ale armatei americane )entru
)artici)area la crearea unui guvern )uternic i rezistent la in&luen ele comuniste n sudul rii#n
decembrie 198?,a trimis observatori guvernamentali#Cnd i(a dat seama de di&icultatea
o)era iunii,a nce)ut s e,amineze retragerea acestora din ar#3u a a)ucat s( i &inalizeze
)lanurile#Mohnson va alege calea interven iei active,ce va duce la un lung a a zis "Rzboi al
mla tinilor"#
$dmnistra ia 7ennedL s(a )reocu)at i de )roblemele din 1rientul 2i+lociu i $)ro)iatN a
ntm)inat )robleme cu guvernul israelian cu )rivire la )roducerea de arme nucleare n Dimona,
iar n 198:, administra ia 7ennedL a sus inut lovitur de stat m)otriva guvernului din %ra;,
condus de generalul $bdel 7arim 7assem#
L9non %aines 'o6nson 19":-19"9
(nu avea nici carisma &ostului )resedinte a &ostului )resedinte, dar era &oarte e,)erimentat
( )rin )rogramul W2area *ocietateC continua re&ormele liberale initiate de )redecesorul sau in
acelasi tim) cu cheltuielile )entru asigurari sociale si invatamant
( vazand saracia din *U$ el a )regatit .egea Posibilitatilor 4conomice care )revedea a+utorarea
tinerilor din mediul urban, a )rescolarilor handica)ati, dar si a &ermierilor
( )rogramul 3oii *ocietati P )roiecte de legi care vizau instituirea unui )rogram de asigurari )t
cei in varsta -2edicare6si a celor cu venituri reduse-2edicaid6#
( .egea de Dezvoltare Regionala a a)alasilor
(.egea )entru Dezvoltarea urbana si constructia de locuinte
%ulie 1984 ( .egea Dre)turilor Civile P scoaterea in a&ara legii a discriminarii rasile# %n 1989
)o)ulatia de culoare )rimeste dre)t de vot
Cu toate acestea ince) )roteste violente-tulburarile rasiale din Chicago si Cleveland 19886 ( )t
)o)ulatia de culoare nu se mai )utea )e cale )asnica si )e acest &ond se dezvolta WForta 3eagraC
care res)ingea activismul non(violent al lui 7ing, ci indemna ade)tii sa se inarmeze, erau
condusi de 2alcom I# $ceasta miscare s(a destramat du)a uciderea conducatorului ei
)ietnamul si revolta societatii americane
(ev din <ietnam l(au determinat sa nu mai candideze la alegerile din 1988
(la 4 zile de la acest anunt 7ing moare si ince) dezordini in )este 8> de orase
( anii 8> marcheaza debutul revoltei tinerilor din generatia babL(boom ( doua miscari (oua
Stanga si +ontracultura
(oua Stanga P condusa de ?studenti din 2ichigan# *e )langeau de li)sa de libertate individuala
din societatea $mericana, tara &iind dominata de immense structuri organizatorice-guverne,
cor)oraGii, universitati6 al caror sco) era o)rimarea si alienarea individului
2iscarile sociale au ince)ut atunci cand ;iscarea pentru Libertatea +uvantului a ince)ut sa
critice birocratia in&ecienta care in&estase viata $mericana# $u &ost ocu)ate cladirile marilor
universitati americane# Protestele au ince)ut de la conditiile din cam)usuri, ulterior s(au indre)tat
catre citicarea numarului de incor)ori cauzate de %m)licarea *U$ in <ietnam, lucru cu care nu
erau de acord studenGi, deoarece considerau ca nu este al lor razboiul
$ luat nastere miscarea antirazboi, stundentii ince)and sa treaca la violente# Punctul culminant(
ocu)area broului )res univ# Columbia ca urmare a deciziei universitatii de a disloca o comunitate
de negrii )entru construirea unei *ali de s)ort#
3oua *tanga si miscarile anti(vietnam aveau sa inceteze catre 19E1 o data cu dezanga+area *U$
din <ietnam
+ontracultura P miscarea 5i))ies P )artici)au la concerte immense ca Uoodstoc;( unde
)etreceau ascultand muzica, &umand mari+uana# 4% &ugeau de reistrictiile )arintilor dorind sa
traiasca in armonie cu natura intr(o armonie de dragoste si sinceritate#
<eminismul( ince) nemultumirile vizavi de statulor de casnice sau ingri+toare ale co)iilor# $
&ost in&iintata 1rganizatia 3ationala )t Femei care lu)ta im)otriva discriminarii la locul de
munca, legalizarea avorturilor si obtinerea de a+utoare &ederale )t cresterea co)iilor
Ric6ar (i=on 19"8-19$4
-alegerile din 88 au &ost castigate de 3i,on, de la care )o)ulatia aste)ta sa scoata tara din
<ietnam
Politica interna
(debutul mandatului coincide cu criza economicaN scaderea )roductiei industriale, cresterea
soma+ului, cresterea in&latiei# 19E:( criza )etroliera
(a )ro)us ado)tarea W3oii )olitici economiceC un )rogram in mai multe eta)eN in )rima eta)a se
)revedea inghetarea )returilor si salariilor, interzicerea schimbului dolar(aur, ta,e )e im)orturi/ a
doua eta)a controlarea )returilor de catre stat/ a treia eta)a sto)area controlului statului asu)ra
)returilor si salariilor si stabilizarea in&latiei
Cu toate acestea economia stagna, su&erind de in&latie# 4conomistii au lansat conce)tul de
stag&latie )t a descrie acesta situatie, avea : cauzeN costurile )latite de administratia Mohnoson )t
sustinerea interventiei in <ietnam, &inantarea 2arii *ocietati, lucruri &acute )rin cresterea
im)ozitelor, generand un de&icit urias/ concurenta dura &acuta de 04R si M$P care a dus la
scaderea e,)orturilor/ criza )etroliera care a a&ectat negative economia#
( a dorit scoaterea tarii din <ietnam intr(o maniera onorabila, cu toate acestea o serie de masuri
militare a nemultumit )o)ulatiaN atacurile aeriene asu)ra Cambodgiei si masacrul de la 2L .ai #
Protestele s(au am)li&icat#
%unie 19E1 cazul Pentagon Pa)ers in urma caruia )o)ulatia a &lat ca autoritatile nu au s)us totul
in legatura cu o)eratiunile din <ietnam#
Du) un e&ort na ional de un deceniu, *tatele Unite au c tigat cursa ctre aselenizare la ?> iulie
1989, cu misiunea $)ollo 11# 3i,on a vorbit cu 3eil $rmstrong i cu !uzz $ldrin n tim)ul
ie irii lor )e .un#
3i,on s(a &olosit de ameliorarea conte,tului interna ional )entru a trata subiectul )cii nucleare#
n urma anun ului vizitei n China, administra ia 3i,on a e&ectuat negocieri i )entru o vizit n
Uniunea *ovietic# Pre edintele i Prima Doamn au sosit la 2oscova la ?? mai 19E? i s(au
ntlnit cu .eonid !re+nev, secretarul general al PCU*/ cu $le,ei 7osghin, )re edintele
consiliului de mini tri/ i cu 3i;olai Podgorni -en6, e&ul de stat, )rintre al i nal i o&iciali
sovietic
3i,on s(a anga+at n intense negocieri cu !re+nev#
=149@
Din acest summit au rezultat acorduri
)entru intensi&icarea comer ului, )recum i dou tratate im)ortante )entru controlul
armamentuluiN *$.' %, )rimul )act com)let )entru limitarea armamentului semnat de cele dou
su)er)uteri,
=1>8@
i 'ratatul $nti(Rachete !alistice -en6, )rin care s(a interzis dezvoltarea
sistemelor )roiectate )entru interce)tarea rachetelor# 3i,on i !rezhnev au )roclamat o nou er
de Bcoe,isten )a nicC# n acea sear, s(a inut un banchet la 7remlin#
=149@
#facerea >atergate
vara anului 19E?, 3i,on decide s(Hi s)ioneze adversarii din Partidul Democrat# Comitetul
3aGional Democrat avea biroul n cldirea Uatergate# $ici urmau a &i instalate cteva
micro&oane# 2isiunea se soldeaz cu un eHec, deoarece Bs)rgtoriiC sunt )rinHi# Din ne&ericire
)entru 3i,on, )oliGia realizeaz c cei arestaGi nu erau sim)li delicvenGi# .egtura lor cu Casa
$lb este veri&icat Hi demonstrat# Urmeaz un val de demisii a unor )ersoane din conducerea
Comitetului )entru Realegerea )reHedintelui 3i,on# n ziua imediat urmtoare Casa $lb declar
c Bnu are niciun amestec n res)ectivul incidentC
$su)ra a&acerii se aHterne liniHtea# ns acum intr n +oc doi ziariHti ai )ublicaGiei americane
Uashington Post# MurnaliHtii Carl !ernstein Hi colegul su !ob UoodVard, nce) s ancheteze
a&acerea )e cont )ro)riu# 0raGie unui in&ormator reuHesc, n scurt tim), s )ublice di&erite
materiale )e marginea s)argerii de la Uatergate# Cei doi a+ung la concluzia c s)argerea nu a
&ost una ntam)ltoare, ci a &ost un ordin )olitic# Urmnd &irul in&ormaGiilor obGinute, cei doi
ziariHti desco)er c cei cinci s)rgtori &useser )ltiGi cu banii nu tocmai albi ai lui 3i,on# *e
Htia c 3i,on )rimea bani de o valoare ndoielnic )entru cam)ania sa electoral#
Cu toate acestea 3i,on cHtig detaHat alegerile din noiembrie 19E?# ns du) alegeri, mai e,act
la 8 ianuarie 19E:, nce)e )rocesul celor im)licaGi n scandalul Uatergate# Cel care va ceda
)resiunilor interogatoriilor Hi va acce)ta s vorbeasc este Mames 2cCord# $cesta le vorbeHte
autoritGilor des)re activitGile secrete ale Comitetului )entru Realegerea PreHedintelui Hi des)re
modul de &inanGare#
$udierile &cute de comisia s)ecial de anchet a cazului Uatergate erau televizate, ast&el c
americanul de rnd aveau ocazia s &ie la curent cu evoluGia cazului#
4roul acestor audieri a &ost Mohn Dean# .a ?9 iunie 19E:, acesta aduce la cunoHtinGa comisiei,
toate e&orturile ntre)rinse de 3i,on n vederea muHamalizrii a&acerii# 'ot el vorbeHte des)re
banii negrii )entru cam)anie, listele cu adversari de la Casa $lb, obsesia lui 3i,on &aG de
)rotestatarii m)otriva rzboiului, des)re ascultarea tele&oanelor Hi des)re mentalitatea de buncr
ce domnea la Casa $lb#
Du) aceste declaraGii, nce)e un adevrat rzboi ntre MustiGie Hi 3i,on, )entru )redarea benzilor
de magneto&on#
.a 1> octombrie 19E:, vice()reHedintele *)iro $gneV demisioneaz sub acuzaGia de luare de
mit# Urmarea scestei acGiuni este mai mult dect evident# .a 8 august 19E4, 3i,on
demisioneaz, iar la 9 august, vice()reHedintele 0erald Ford, de)une +urmntul n calitate de
)reHedinte al *tatelor Unite ale $mericii#
$&acerea Uatergate a dus n &inal la limitarea )uterii e,ecutive, la )romulgarea unor legi, cum ar
&i .egea )rerogativelor de rzboi -19E:6, .egea )rin care erau stabilite )la&oane )entru
contribuGii Hi cheltuieli n cam)ania electoral -19E46, .egea )rivind .ibertatea %n&ormaGiei
-19E46# De asemenea s(a )rodus o oarecare divizare geogra&ic a $mericii ntre 3ordul a&lat n
criz Hi *udul tot mai )ros)er# $cest lucru a dus la )re&erarea )reHedinGilor )roveniGi din sud#
balcanizarea $mericii# $cest lucru desemna reculul sistemului bi)artizan Hi creHterea numrului
de inde)endeGi Hi a)ariGia n numr din ce n ce mai mare a asociaGiilor -gru)urile de )resiune6#
$ceste gru)uri erau &ormate din &ermieri, muncitori, liberi )ro&esioniHti, &eministe, homose,uali,
ecologiHti Hi nu numai# $ceste gru)uri se a&l la originea actualelor organizaGii de lobbL#
Divizarea geogra&ica a americiiN in nordul a&lat in criza si sudul )ros)er
2odi&icarea )rogramelor electorale ale )artidelor#
1eral <or 19$4-19$"
-a &ost destul de sters
(mandatul a coincis cu o noua criza economica, mai mult re&uzand cresterea im)ozitelor va
)rovoca una dintre cele mai mari crize economice de du)a 19?9
( a incercat scaderea in&latiei,dar &ara rezultate
'imm9 +arter 19$"-198?
%n )rima )arte a mandatului a obtinut o serie de succese, &a)t carea aveau sa ii atraga ulterior
eticheta de )resedinte )o)ulist
(a )ro)us sectorului )rivat sa nu creasca )returile si salariile si a decis limitarea cheltuielilor
guvernamentale si sociale, dar &ara rezultat, situatia agravandu(se
(acestor )rograme li se adauga )roblema energetica P a &ost ado)tat un )rogram care )revedea
lichidarea gradual a controlului statului asu)ra )retului la )etrol si gaze, stabilirea de im)ozite
su)limentare
(cel mai mare esec al sau a &ost criza ostatecilor din %ran in urma creia )o)ularitatea sa a avut de
su&erit
Ronal Reagan 198?-1988
n ziua de :> martie 1981, este rnit n urma unui atentat, n urma cruia va ramane
cu hemotora, stng )entru tot restul vie ii#
(restructurarea industriei grele )rin introducerea masiva a sistemelor electronice
(renuntarea la controlul )retului )etrolului
(sistarea embargoului )rivind livrarile de grau in Rusia
(.egea %m)ozitelor )t Redresarea 4conomica
(una dintre )roblemele cu care s(a con&runta a &ost legata de )ersonalN &unctionarii
guvernamentali aveau )robleme de etica, )ro&itand de )ozitiile )e care le aveau in stat
(a &ost nevoit sa &aca &ata scandalului %ran(ContrasN *U$ vanduse arme %ranului )rintr(un
cetatean israelian )t a obtine eliberarea unor ostateci din .iban# Dezvaluirile ulterioare au scos la
iveala activitate des&asurate de membrii ai administratiei )rin care banii obtinuti din vanzarea
de arme urmau a &i &olositi )t sustinerea gherilelor din 3icaragua
( s(a &ormat o Comisie care a )ublicat un ra)ort din care reiese ca )resedintele ar &i &ost
nein&ormat si cam aerian in ra)ort cu )roblemele de la Casa $lba
( izbucnirea *%D$, care &acea ravagii in randul homose,ualilor si narcomanilor a avut caracterul
unei adevarate crize sociale
( e)idemia de avaritie P arestarea unor &unctionari ai bursei de )e Uall(*treet, care vandusera
in&ormatii secrete
( !lac; 2ondaL P indicele bursier DoV Mones a cazut amintind de 2area Criza( &unctionarL
bancari, bro;eri, agenti de schimb au ramas &ara slu+be# $cest &enomen a &ost )rovocat
su)raindatorarea natiuniisi de&icitele economice inalte
<ranta
Regimul provizoriu 1944-194"
-du)a eliberarea teritoriului &rancez,conducerea Frantei revine Comitetului &rancez )t eliberare
nationala condus de de 0aulle# Cd0 s)unea ca acest guvern se va a&la la conducerea tarii )ana la
s& razboiului, intoarcerea in tara a soldatilor si )ana du)a alegerile )t $dunarea 3ationala# 4l
dorea )ede)sirea tradatorilor, con&iscarea averilor colaborationistilor, restabilirea economiei,
cresterea nivelului de trai#
( a luat masuri )t a ii o)ri )e comunisti sa acceada la )utere
( nationalizeaza industria miniera, de gaze, trans)ortul maritime si aerian, industria constructoare
de masini, banci
( )artide in aceast )erioadaN P# communist-cel mai )uternic6, P# Radical, P# Radical(*ocialist si
2iscarea Re)ublicana Po)ulara
(1949 sunt organizate alegeri si un re&erendum )rin care )o)ulatia sa aleaga daca se acce)ta o
noua consstitutie- a %<6 sau se continua cu cea veche din 18E9# Po)ulatia si(a dat acordul, iar PC
a obtinut cele mai multe voturi#
(la &ormarea guvernului au a)rut disensiuni, lucru care nu a &ost )e )lacul generalului, care in
1948 demisioneaza#
(in 1948 in urma unui nou re&erendum au &ost organizate noi alegeri
( Constitutia celei de a %< re)ublici cons&intea liberati cetatenesti, egalitatea intre se,e, )arlament
bicameral
4conomie
%n 194E este ado)tat Planul 2onnet care )revedea modernizarea si reconstructia economiei, in
1994 a &ost ado)tat un al doiea )lan asemanator# Prevedea )rogramarea economica avand insa un
character orientativ, doar intre)rinderile de stat trebuiau sa inde)lineasca aceste )lanuri# Prin
creditare, )roiecte de constructii de mari intre)rinderi si subventii )t im)orturile de utila+ modern
guvernul a reusit sa dezvolte o serie de ramuri economice
%n 199> )roductia industriala atinge nivelul antebelic
19!1-19!"
%n 1991 alegerile sunt castigate de PC, urmat de )artidul lui Cd0, s(a &ormat un Parlament
&ragmentat# Pana in 1998 la conducerea FR$ vor &i 8 guverne
1994 sunt semnate $cordurile de la 0eneva )rin care se con&intea s&arsitul o)eratiunilor in
%ndochina si inde)endenta <ietnamului, .aosului si 7am)uchiei
(noiembrie 1994 $lgeria declanseaza revolta armata care va duce la intede)endenta# $utonomie
interna vor )rimi si 'unisia si 2aroc
+riza Republicii a *)-a
( a &ost accelerata de )ierderea coloniilor, diminuarea )restigiului e,tern si inca)acitatea de
solutionare a )roblemelor interne
(1998 sunt convocate alegeri si s(a &ormat un guvern condus de socialisti( 0uL 2ollet( alaturi de
radicali
()artidele de stanga au )rovocat o instabilitate, ast&el au loc demonstratii )rin care oamenii cer
venirea la )utere a lui Cd0# 4l acce)ta cu conditia acordarii de )rerogative s)orite si sus)endarii
celei de a %< Constitutii# <a &i numit )remier si va trebuie sa realizeze o noua constituitie
Republica a )-a4 %n noiembrie 1998 intra in vigoare noua constitutie care acorda )rerogative
s)ortie )resedintelui#
(obiectivul lui Cd0 era ca FR$ sa devina lider in 4UR, bene&iciind de sustinerea 04R#
(dorea coalizarea statelor euro)ene )t ca acestea sa o)una o )olitica comuna *U$
(1988 Franta ieste din 3$'1, cerand ca tru)ele nato sa evacueze FR$#
(au loc vizite in tari comunisteN UR**,P1.,R12
1988( )roteste &ata de )olitica )resedintelui, tineri criticau sistemul de invatamant# Centrul
)rotestelor era *orbona, muncitorii au decretat greva generala, se cerea demisia )resedintelui,
nemultumiti de stilul autoritar si de cresterea salariilor
1989( Cd0 demisioneaza si se retrage din viata )olitica
$legerile vor &i castigate de Pom)idou, care )rin masurile sale accelereaza dezvoltara industriei
FR$ si )romoveaza o )olitica &avorabila muncitorilor
19E4( du)a moartea lui Pom)idou alegerile sunt castigate de DY4staing# FR$ se va dezvolta
economicN se accelereaza )rocesul tehnico(stiinti&ic, &ra se va integra in sistemul economic
mondial
1981 )uterea este )reluata de 2itterand care a initiat un am)lu )rogram economic si social )rin
care se dorea imbunatatirea situatiei economice si a )o)ulatiei# # $u &ost construite reactoare/
reducea sa)tamana de lucru la :9 ore si varsta de )ensionare la 8> de ani# $ &ost ado)tat un
)rogram )t reducerea soma+ului#
;area %ritanie
(razboiul a )rovocat )ierderi uriase
()roductia industriala si e,)orturile au scazut
(a ince)ut sa de)inda de *U$
(ince)e )rocesul de descom)unere colonial, nu se mai )oate im)une )e )lan e,tern, iar a)aritia
rachetelor intercontinentale au redus la zero )ozitia strategica a 2!
1uvernarea laburista 194!-19!1
()rim(ministrul Clement $tlee P labrist
(nationalizeaza !anca $ngliei, industria e,tractiva, intre)rinderile metalurgice, trans)ortul
intern, aviatia civila
(in )lan social au ado)tat legi cu character socialN
$nuleaza legea care interzicea sindicatelor dre)tul la greva
Reorganizeaza ssitemul de asigurari socialeN indemnizatii )t someri,6
%n&iinteaza serviciul national de sanatate in 48 P serviciul medical gratuit,care
a&unctionat )ana in 1991
(a )us bazele Vel&are(state P statul bunastarii sociale
(decembrie 49 2! )rimeste un im)rumut de la *U$ cu doua conditiiN restabilirea schimbului
liber lira(dolar si sus)endarea tari&elor )re&erentiale# 2! au cheltuit banii &ara a res)ecta
anga+amentele asumate, lucru ce a )rovocat o criza &inanciara, )t a ii &ace &ata se ia decizia
reducerii im)orturilor de mar&a
()rin Planul 2arshall 2! va )rimi a+utor, dar cu toate acestea lira se devalorizeaza in ra)ort cu
dolarul crescand de)endenta &ata de *U$
(in )lan agricol a &ost ado)tat un )lan s)ecial )t 4 ani 194E(1991 )t dezvoltarea agroiculturii si
asigurarea unui )ret minim de cum)arare )t )rodusele agricole
1uvernarea conservatoare 19!1-19"4
(venirea la )utere a &ost &avorizata deN
$nga+amentul ca nu vor continua )olitica de containment din tim)ul razboiului rece, ca
vor asigura )acea si )e cale de consecinta au )romis bune ra)orturi cu UR**
Rezolvarea )roblemelor economice si sociale
Politici anti(imigratie
%maginea unui )artid curat, necom)romis in )erioada razboiului
(catre s&arsitul anilor 8> 2! se stiua )e ultimele locuri du)a )roductia )e ca) de locuitor si du)a
)roductivitatea muncii la nivelul statelor ca)italiste
(cel mai )ro&itabil sector era agricultura
(cu toate ca sistemul colonial s(a destramat, 2! a continuat sa controleze economiile &ostelor
colonii, acordandu(le s)ri+in &inanciar si ethnic
1uvernarea labrista 19"4-19$?
(imbunatatesc sistemul de )ensii si de sanatate
(decembrie 1984 guvernul, sindicatele si antre)renorii au semnat WDeclaratia de intentiiC( un
acord )rin care sindicatele se anga+au sa nu declare greve neautorizate, iar antre)renorii sa nu
ridice )returile in mod arbitrar
(in )lan economic s(a )ro)us un )lan de dezvoltare )e 4ani 1988(19E>/ a &ost ado)tata .egea
)returilor si salariilor, care reglementa cererile sindicatelor )rivind cresterea salariilor
;% si integrarea &UR
(creeaza $4.* )t a concura cu Piata Comuna, dar esueaza, iar )resiunile &acute de bancheri si
industriasi determina guvernul sa ince)ana negocieri cu C44#
(laburistii conditionau aderarea deN a)artenenta la C44 sa nu lezeze interesele
CommonVelthului/ )romovarea unei )olitici e,terne inde)endente/garantii )rivind des&acerea
)roduselor agricole )e )iata C44/ dezvoltarea economica inde)endenta a tarii
(conservatorii erau im)otriva, considerau aderarea ca &iind s&arsitul comunitatii
(19E1 2! obtine acordul statelor C44 )t a aderea/ 19E? semneaza tratatul de aderarea ince)and
cu 19E:
*ituatia din %rlanda de 3ord
(con&lictul dateaza din secolul I<%, cand in zona sosesc )rotestantii
(avea un substrat religios la care se adauga si disensiuni sociale-)rotestantii detineau )ozitii
su)erioare in administratie6
(criza economica a agravat siatuatia in 8>(E>
(198E se in&iinteaza $sociatia de lu)ta )t dre)turile cetatenesti din %R. care dorea abolirea
discriminarii religioase
(1989 guvernul disloca &orte in %R., se )romulga o lege )rin care autoritatile aveau dre)tul sa ii
aresteze &ara a ii +udeca )e cei care )artici)a la actiunile $sociatiei
1uvernarea conservatoare 19$9-199?
(in )rimii ani statul a &ost lovit de criza economica
('hatcher sustinea ca numai ca)italismul )oate garanta libertatea reala a individului/ amenintarea
comunista trebuie estom)ata/ trebuie realizat )rivatizarea
(in urma )rivatizarii concernele trebuiau sa decida singure strategia de dezvoltare, &ara niciun &el
de im)licare a De) De Finante/ clientii uramau sa castige o data cu a)aritia concurentei
()t sto)area in&latiei guvernul )reia controlul asu)ra emisiei monetare/ au &ost reduse cheltuielile
statului
(WCascavalul )e gratis este numai in ca)cana#Cel care munceste si )rimeste du)a merit nu are
nevoie sa se trateze si sa invete )e gratis#C
(regiunile din 2! au &ost im)artite in :categoriiNregiuni cu nivel ridicat al soma+ului/ regiuni cu
nivel mai scauzt al soma+ului si regiuni )ros)ere
(sunt stimulate ramurile noi ale economiei, elaborand )rograme )t dezvoltarea si utlizarea
microelectronicii si robotilor
(lu)ta im)otriva sindicatelor( .egea Prior 198> P interzice orice mani&estatii si)ichetari ai
lucrarilor, daca acestia nu erau membrii ai com)aniei unde lucrau, limitate anumite dre)turi ale
sindicatelor# 198? ado)tarea Cartii verzi )rin care se interzice des&asurarea grevei in ramurile de
baza ale industriei#