Aspecte privind jocul de volei la nivelul echipelor de seniori

Determinarea continutului jocului de volei, pe postul de jucator de zona 2 ( fals ),

in seturi de 25 de puncte la nivelul echipelor de seniori divizia A
Capitolul I
Introducere
Volei joc sportive
!! "curt istoric al jocului de volei
Caracteristicile jocului de volei
!2 #outati privind conceptia de joc in voleiul de performanta
!$ %otivarea ale&erii lucrarii
'
! Volei joc sportiv
(ocul de volei si)a casti&at de)a lun&ul anilor, datorita particularitatilor sale, o
apreciere unanima atat din partea copiilor cat si din partea adultilor! Cu posi*ilitatile de
practicare la toate varstele, voleiul este un frumos joc sportive cu o mare raspandire in
marea performanta si in acelesi timp, un important mijloc al educatiei fizice+scolare si de
recreere!
,acand parte din marea familie a jocurilor sportive si fiind intr)o permanenta
evolutie, voleiul si)a adoptat atat metodele si mijloacele de pre&atire, respectand
principiile &enerale de aplicare a acestora, cat si formele de practicare a jocului, prin
aparitia voleiului de plaja si minivoleiului, la necesitatile componentilor societatii
contemporane!
In decursul e-istentei sale, voleiul s)a dezvoltat din toate punctele de vedere,
devenind o disciplina sportiva *ine inche&ata si un sport cu un sistem de joc *ine
precizat!
#u de mult, in ..5, s)au implinit // de ani de volei, moment ju*iliar, care
insumeaza trecerea peste vreme a acestui joc sportive, unul dintre cele mai populare din
intrea&a lume!
Voleiul actual de mare performanta, sport olimpic, cu numarul de federatii cel mai
mare de federatii nationale afiliate la ,!I!V!0! a atins un nivel ridicat de maiestrie datorita
pro&reselor realizate atat in procesul de pre&atire cat si in cel al marilor competitii de
nivel national si international!
Conditiile si posi*ilitatile de astazi sunt altele, pornind de la min&ile de joc,
continuand cu echipamentul jucatorilor si cu salile de sport si incheind cu mijloacele de
refacere rapida dupa efort!
In privinta jocului propriu)zis, evolutia lui se inscrie in etape distincte, le&ate de
aparitia si dezvoltarea lui, in concordanta cu anumite modificari de re&ulament,cu
im*unatatirea tehnicii si tacticii jocului, cu modul de rezolvare a unor pro*leme se
selectie si pre&atire fizica, etc!
1tapele care delimiteaza evolutia acestui secol volei*alistic, ar putea fi
urmatoarele2
1tapa de pionerat ( 3.5).25 ), in care s)a inventat jocul, i s)a &asit un nume
adecvat continutuli joculi si raspandirea lui in lume!
1tapa anarhica ( .24).54 ), in care in fiecare tara in care voleiul a patruns si a
&asit teren fertil isi infiinteaza federatia nationala de specialitate, iar jocul capata re&uli
proprii fiecarei tari in parte, asteptandu)se aparitia unui for diri&uitor comun, care sa
realizeze o uniune de vederi privind continutul jocului, re&ulamentul de joc si or&anizarea
de competitii la nivel international!
1tapa clasica ( .56).4$ ) este marcata de infiintarea ,ederatiei Internationale
de Vole7)0all, care a reusit sa unifice re&ulamentele de joc si sa or&anizeze primele
competitii internationale cu caracter continental si mondial, pe *aza unui re&ulament
unic!
1tapa contemporana ( .45)..3 ), s)a declansat odata cu intrarea jocului de volei
in marea familie a disciplinelor olimpice, la 8limpiada din (aponia 9o:io .45, deci
odata cu recunoasterea si consacrarea acestui sport pe toate meridianele lumi,
continuandu)se si pana in prezent! Aceasta etapa se caracterizeaza printr)o dezvoltare fara
precedent a jocului atat in ceea ce priveste continutul sau, prin aparitia unor noutati
tehnico)tactice de a*ordare ale jocului, cat mai ales prin modificarile de re&ulament, care
au creat conditii favora*ile acestor modificari de continut!
1tapa moderna (..3)prezent ), s)a declansat odata cu ultimele schim*ari majore
de re&ulament, respective2 noile re&lementari privind lovirea min&ii, introducerea noului
sistem de punctare sistem tie)*rea: in toate seturile si finalizarea primelor patru seturi la
25 puncte, introducerea jucatorului ;li*ero<,etc!
In continuare, nu vom insista asupra pro*lemelor de amanunt ale fiecarei etape, ci
ne vom opri numai asupra acelor aspecte mai importante, care au dus la dezvoltarea
jocului pe plan mondial!
!! "curt istoric al jocului de volei
De fapt, voleiul a pornit la drum in anul 335, in orasul =ol7o:e din %assachutes,
"!>!A! cand profesorul ?illiam @! %or&an s)a &andit sa animeze orele de educatie fizica,
din timpul iernii, pe care le desfasura la cole&iul din localitate, cu ajutorul unui joc
inspirat din tenis! Aentru aceasta a ridicat o plasa la o inaltime de 2 metri si a luat o min&e
de *aschet care era trimisa cu palmele dintr)o parte in cealalta a plasei! Acest joc a fost
numit initial %inionette, iar dupa ce a fost prezentat in 334, la Conferinta Arofesorilor
de 1ducatie ,izica, or&anizata la cole&iul din "prin&field, primind aviz favora*il pentru
introducerea lui in lectiile de educatie fizica din scoli si universitati, la propunerea
profesorului A!9! =alsted, i s)a schim*at numele in Volle7)0all, pornind de la e-presia to
volle7 the *all, in traducere a respin&e min&ea! Astfel, s)a nascut voleiul, sportul care in
scurt timp avea sa fie cunoscut in intrea&a lume!
>sor de invatat, cu re&uli relativ simple, desfasurandu)se pe un teren mic,
necesitand putine accesorii, cu jucatori care nu vin in contact direct, jocul de volei a
capatat in scurt timp o multime de adepti, jucatori si sustinatori! Voleiul, acest joc nou,
simplu dar atra&ator, s)a raspandit repede in "tatele >nite si in Asia!
In 1uropa a aparut mai tarziu, in anul .5 in An&lia, de unde a trecut apoi in
,ranta .6, stat care este considerat adevaratul pioneer al voleiului pe continentul
nostru!
In anii .2/).2 este cunoscut in tari ca2 fosta >B"", fosta Cehoslovacia,
Aoloni, Bomania!
In timp, re&ulamentul s)a im*o&atit permanent, astfel ca in anul .2 a aparut
rotatia jucatorilor, in .6 s)a fi-at inaltimea plasei la 2!5$m la *ar*ati si setul la 5
puncte, in .3 alcatuirea echipei de 4 jucatori, iar in anul .22 s)a sta*ilit numarul de
trei lovituri intr)un teren!
In anul .54 la Ara&a, din initiativa a 4 tari printre care si Bomania se hotaraste
tinerea unui con&res al voleiului la Aaris in anul .56, care va hotara infiintarea
,ederatiei Internationale de Volei ( ,IV0 ) si conducerea ei!
In tara noastra voleiul a aparut in aceeasi perioada ca in majoritatea tarilor
europene! ")a raspandit mai intai in randul elevilor si studentilor fiind practicat in
0ucuresti si in cateva centre din tara2 Aloiesti, "i*iu, 0rasov, 9imisoara, Iasi! In aceasta
perioada de inceput competitiile erau rare si or&anizate de cativa pasionati, a*ia in .23
cand ia fiinta ,ederatia Bomana de Volei si 0aschet, activitatea competitionala se mai
intensifica!
"e or&anizeaza in .$ in 0ucuresti, Campionatul masculin, iar in .$$ si cel
feminine! Arimul Campionat repu*lican feminin s)a or&anizat in .5., iar in .5/ se va
or&aniza si primul Campionat #ational ,eminin!
Incepand din anul .5., datorita noilor conditii de dezvoltare, voleiul cunoaste o
perioada de stralucire din ce in ce mai accentuata culminand cu anii .54, .4$, .44
cand echipa national a Bomaniei cucereste locuri de presti&iu in arena internationala!
>ltimul rezultat de presti&iu al nationalei s)a consemnat in .3/ la 8limpiada de la
%oscova cand echipa Bomaniei a urcat pe treapta a treia a podiumului, cucerind
medaliile de *ronz!
In prezent jocul de volei pe plan international are tendinta de a se dezvolta
permanent la cota valorica crescuta, cu un numar din ce in ce mai mare de echipe
aspirante la locuri fruntase in ierarhia mondiala!
Daca, cu putin timp in urma, suprematia mondiala era detinuta de echipe din
(aponia, America centrala si de nord sau fosta >B"", la ora actuala in fruntea
clasamentelor mondiale sunt echipe in special din vestul 1uropei!
In mod firesc aria mare de raspandire, formele variate de practicare si mai ales
trofeele puse in joc, care uneori se ridica la premii de sute si chiar milioane de dolari, nu
putea sa nu suscite interesul nu numai pentru participare, dar mai ales pentru casti&area
acestor competitii si a premiilor puse in joc! A aparut si s)a consolidat astfel aspectul
profesionist al practicarii jocului de volei, acestia fiind cointeresati intr)o mare masura de
propria pre&atire si de evolutia lor in jocuri!
Atentia de care se *ucura jocul de volei, in tot mai multe tari si continente a atras
sponsori puternici care sustin nelimitat, cu mult peste puterile unor federatii nationale,
formarea echipelor si a jucatorilor, incat se poate spune ca practicarea voleiului de mare
performanta se inscrie in circuitul marilor societati si al afacerilor!
,ormarea si pre&atirea unei echipe de volei a devenit astfel o afacere, o
preocupare profesionala de care se ocupa societatile sportivo)comerciale, mai ales
particulare! In acest nou cadru or&anizatoric, pre&atirea echipei si a jucatorilor de mare
performanta ocupa in continuare o pozitie centrala in ce priveste noi raspunderi si noi
pro*leme, in acelasi timp in care colectivele chemate sa le rezolve se maresc cu noi
specialisti, cu noi profesionisti! Desi&ur ca, in epoca revolutiei electronico)
informationale, specialisti domeniului nu puteau fi omisi asa incat in prezent nu e-ista
antrenament o*isnuit al unei echipe care se respecta la care sa nu participe /)5
specialisti, or&anizati in $)5 colective diferite, fiecare avand o*iective, mijloace si metode
diferite!
Arezenta unor mijloace sofisticate de pro&ramare, inre&istrare si evaluare,
presupune o activitate desfasurata su* *a&heta unui dirijor si a unei conceptii de joc si
pre&atire unitare!
!!2! Caracteristicile jocului de volei
Voleiul este un joc sportive, in care jucatorii celor doua echipe nu vin in contact
direct in timpul desfasurarii disputei, iar actiunile cu min&e se efectueaza cu mana li*era
su* forma de lovire sau respin&ere!
Voleiul este un joc sportiv colectiv, deoarece jucatorii sunt constituiti in doua
echipe aflate intr)un raport de adversitate tipica, de rivalitate sportive, situatie
determinate de lupta pentru min&e in scopul o*tinerii victoriei! In timpul desfasurarii
jocului, componentii fiecarei echipe efectueaza actiuni individuale si colective pentru a
contracara actiunile distructive ale adversaruluii si pentru a do*andi succesul in actiunile
intreprinse!
Cupta pentru min&e este o lupta indirecta, datorita faptului ca cele doua echipe
sunt despartite de plasa!
9ot in cadrul caracteristicilor jocului se mai poate mentiona o*li&ativitatea
rotatiei, adica schim*area zonelor in sensul acelor de ceasornic, dupa casti&area
serviciului, prevede re&ulamentara ce a dus la formarea unor jucatori completi, cu o
pre&atire multilaterala, *uni in atac si in aparare!
8 alta caracteristica a voleiului o constituie a*senta momentului de tinere a
min&ii, moment ce permite jucatorilor sa o*serve mai *ine situatiile de joc, sa alea&a in
tihna raspunsurile cele mai adecvate, jucarea acesteia facandu)se numai prin respin&ere
sau lovire, fapt ce necesita e-istenta unor calitati deose*ite din partea practicarii acestui
joc sportive!
Ca evolutia tehnicii si continutului jocului, o contri*utie esentiala a avut)o
re&ulamentul de joc, care prin prevederile sale aduce noi modificari privind tehnica de
lovire a min&ii, cum ar fi lovirea cu orice parte a corpului, acceptarea in cazul primei
loviturii a min&ilor tinute, du*le, conduse sau impinse, etc!
9ot o caracteristica esentiala a jocului de volei este faptul ca in or&anizarea
jocului intr)un teren nu sunt premise decat trei sau uneori patru lovituri ( daca min&ea
este atinsa de *locaj, jucatorii echipei respective mai au dreptul la inca trei lovituri ), in
toate celelalte jocuri sportive, desfasurarea atacului sau apararii fiind li*era sau
conditionata de timp!
8 ultima caracteristica a jocului est modul in care se consemneaza rezultatul in
timpul jocului, modul in care se sfarseste acesta si durata lui! Voleiul se joaca pe puncte,
sistem tie)*rea: invin&atorul unui meci fiind echipa care casti&a prima trei seturi,
finalizate la 25 punte si o diferenta de 2 punte! In caz de e&alitate la seturi, 2)2, setul
decisive este jucat tot in sistem tie)*rea: dupa metoda marcarii continue a punctelor, dar
se va finaliza cand prima echipa acumuleaza 5 puncte si o diferenta de minim 2 puncte,
jucandu)se pana aceasta diferenta se va realiza!
Astfel, durata jocului variaza intre 5/)2/ minute si chiar mai mult, in functie de
nivelul celor doua echipe precum si de echili*rul valoric al acestora!
"istematizand afirmatiile anterioare, privind caracteristicile jocului de volei,
putem concluziona urmatoarele2
voleiul este un joc cu accesi*ilitate mare datorita numarului redus de elemente si
procedee tehnico)tactice, ce pot fi insusite cu usurinta, ce permite incepatorilor de al
practica intr)un timp relativ scurt! Ca aceasta se adau&a si simplitatea re&ulilor de joc, a
instalatiilor putin costisitoare si la indemana oricui, doi stalpi si o plasa, amplasate pe un
teren mic ca dimensiuni si echipamentului de joc simplu si ieftin!
voleiul impune jucatorilor o pre&atire multilaterala, prin numarul mare de sarituri
efectuate in atac si la *locaj, prin deplasari scurte si rapide, prin procedee acro*atice
efectuate pentru recuperarea min&ilor, precum si prin loviturile puternice si precise in
min&e, miscari efectuate de toti jucatorii datorita constructiei jocului!
voleiul este un joc sportiv, in care efortul poate fi variat in functie de indicele de
tehnicitate! In felul acesta, jocul de volei poate fi practicat de copii, tineri, adulti si
varstnicide am*ele se-e, in scop recreativ, i&ienic, compensator sau de odihna activa cu
efort redus, datorita sla*ei tehnicitati, iar de jucatorii de performanta cu un efort mare
impus de &radul de maiestrie sportive al acestora, realizat printr)o pre&atire fizica si
tehnico)tactica intense si sistematica!
#outati privind conceptia de joc
in voleiul de mare performanta
8data cu e-tinderea ariei de practicare si cresterea popularitatii la scara mondiala,
voleiul cunoaste o puternica dezvoltare su* aspectul ma-imizarii parametrilor de continut
si structura, cat si a niveluli solicitarii jucatorilor pe plan tehnico)tactic, *iomotric si
psihic!
Areluarea selectiva a tot ceea ce este mai valoros, alaturi de optimizarea tuturor
veri&ilor performantei si valorificarea la ma-im a rezervelor de potential, constituie
veri&a de *aza in intrea&a munca de conceptie si pre&atire!
Inaltimea crescuta a jucatorilor, du*lata de forta deose*ita in atac si de apararea
cu accenta pe *locaj promovate de scoala europeana, alaturi de or&anizarea rapida si
foarte variata a atacului si cu o aparare *azata pe jocul acro*atic si efficient al liniei a II)
a, promovata de scoala asiatica, sunt astazi atri*utele jocului de volei de scara mondiala!
Aceste atri*ute si)au &asit o im*inare juridicioasa in jocul echipelor de pe continentul
american si european, marturie fiind rezultatele de varf ale acestora in ultimii ani!
,acand o scurta analiza a joculi de volei practicat la ultimile mari confruntari
mondiale si continentale, se pot desprinde urmatoarele2
valorificarea ideilor, cuceririlor vechi si uitate care au fost reactualizate si au
capatat o semnificatie deose*ita in cazul echili*rului valoric al competitorilor,
prin surpriza pe care o creaza pentru moment2 atac din prima min&e, atac pe un picior!
diferenta dintre jocul practicat de echipele masculine si cele feminine incepe sa
dispara, mai ales in domeniul tehnico)tactic, ramanand cele din domeniul *iolo&ic!
confi&uratia echipelor, mai ales dupa marile confruntari mondiale, evidentiaza
mari schim*ari, orientate in ideea aducerii unor sporuri evidente de talie, atat la
masculine cat si la feminin, ca *aza a unui potential *iolo&ic crescut!
echipele de varf etaleaza un joc pe o cur*a a eficientei la un nivel ridicat,
eliminand oscilatiile din e-ecutia actiunilor de focD
jocul este foarte ela*orat, pana la mici detalii, lipsind improvizatiileD
ideea strate&ica a implicarii in joc este de a valorifica la ma-im randamentul
fiecarui component al echipei! "e pot recunoaste modele de comportament tehnico)tactic
pentru fiecare jucator adica, specializarea jucatorilor pe posturi si zone de eficacitate
ma-ima pentru atac, *locaj, preluare din serviciu sau preluare din atac! Actiunile de joc
dominante sunt perfectionate la un nivel de inalta maiestrie ca e-ecutie ( stil ) si eficienta
calitatiel somato)motrice, nivelul maiestriei tehnice si aptitudinile de concurs ale
jucatorilor se inscriu la cote valorice superioareD
jocul are aspectul unei lupte acer*e, nici o echipa nu mai intra invinsa pe teren,
componenta tehnica tinde sa se echili*reze, hotaratoarea in *alanta victoriei devenind
strate&ia tactica si suportul *io)psiho)motricD
formula de echipa consacrata estede cinci tra&atori plus un ridicator, se-tetul de
*aza mentinandu)se mult timp in jocD
aparitia jucatorului Eli*eroE, modifica foarte mult jocul in cele doua structuri de
*aza!
"e poate constata astfel ca, in etapa actuala de dezvoltare a voleiului ela*orarea si
e-istenta unei strate&ii de pre&atire si a unei conceptii de joc moderna este o
necesitate o*iectiva in realizarea marii performante, pornindu)se prin o*servatiile si
concluziile asupra jocului efectuate la competitiile de mare anven&ura2 Campionatele
mondiale si (ocurile 8limpice!
In prezent la nivel national se impune fi-area unei strate&ii de pre&atire la toate
nivelele, de la copii si juniori, la seniori si ela*orarea unei conceptii complete si clare de
joc, care sa cuprinda precizari privind2
sistemul de joc, com*inatiile de *aza si specificeD
rolul coordonator al ridicatorului in com*inatiile de *aza si specificeD
rolul coordonator al tra&atorului in com*inatiile specificeD
ale&erea precisa a orientarii spre folosirea tuturor zonelor de atac sau a uneia
dominanteD
or&anizarea atacului pe front lar&, folosirea atacului din linia a II)aD
principalele situatii tactice ale unei echipeD
sistemul de *aza folosit in aparare ( cu variantele acestuia ), principalele
componente ale apararii2 *locajul, preluarea du*larea si autodu*larea!
Ca urmare a pro&resului tot mai evident al jocului, constatat in ultimi ani, au
aparut o serie de noutati privind continutul acestuia, cu tendinta de &eneralizare!
Astfel, ca urmare a folosirii de catre marea majoritate a echipelor a sistemului de
joc cu cinci tra&atori si un ridicator, s)a &eneralizat atacul com*inativ pe *aza intrarii
ridicatorului din linia a II)a, a atacului din pase cu traiectorie intinsa si in urcare, in cadrul
carei este preponderanta tendinta de verticalizare a atacului!
Aredominanta atacului com*inative a dus la unele elemente noi in e-ecutia
acestuia cum ar fi2
elan scurt, de )2 pasi, specific in principalul atacului din pase in urcare si pase
Efu&eE cu traiectorie intinsa in fazele I, II si urmatoarele in am*ele structuri de jocD
preocuparea pentru urcarea la ma-im a punctului de lovire a min&ii!
>n alt aspect relativ nou il constituie &eneralizarea specializarii jucatorilor pe
posturi si fi-area pentru fiecare jucator a unei zone dominante in atac!
8 alta noutate care se manifesta tot mai pre&nant la nivelul echipelor de mare
valoare o constituie aparitia jucatorilor specializati pentru preluarea serviciului si
efectuarea acesteia la ma-im trei jucatori din echipa, din care unul este li*eroul!
De asemenea, modificarile de ar*itraj ce au intrat in vi&oare in ultimi ani, au dus
la schim*ari importante in continutul jocului2
aparitia re&ulii de lovire a min&ii cu orice parte a corpului, cat si nesanctionarea la
prima lovire, a min&ilor du*le, conduse, tinute sau impinse, a determinat schim*area
ponderii in e-ecutia preluarii, in defavoarea corectitudinii e-ecutiei, accentual cazand
direct pe directia si e-actitatea dirijarii min&ii catre ridicator, in vederea realizarii unei
com*inatii de mare eficienta in atacD
e-ecutia serviciului de pe toata linia de fund, a dus la modificari privind asezarea
in teren pentru preluarea din serviciu, fapt cu o influenta majora asupra structurii &enerale
a continutului si eficacitatii preluarii si implicit ataculuiD
ponderea mare a atacului din linia a II)a, care inre&istreaza in ultima perioada la
nivelul echipelor feminine de seniori, are o mare influenta asupra modificarilor de
continut a jocului mai ales in ceea ce priveste solicitarile si eficientaa actiunilor de jocD
introducerea jucatoruli Eli*eroE, a dus la o crestere a spectaculozitatii jocului de
aparare in linia a II)a, prin cresterea preciziei si eficientei preluarii din serviciu, dar si a
preluari din atac prin numarul mare de min&i recuperate! Aparitia acestui post, a dus de
asemenea la o in&ustare a sarcinilor pentru anumiti jucatori, respectiv, jucatori de atac)
specializati pentru jocul in linia I si jucatorilor de aparare ( li*eroul ), specializat pentru
jocul de aparare specific liniei a II)aD
modificarea cea mai importanta si care a adus cele mai multe schim*ari in
continutul jocului o constituie introducerea noului sistem de marcare a punctelor
sistemul tie)*rea: prin care orice &reseala inseamna punct, cat si finalizarea primelor
patru seturi la punctual 25 daca se realizeaza o diferenta de minim 2 puncte! Aceste
modificari, cresc responsa*ilitatile individuale a fiecarui jucator pe parcursul fiecarei
faze, marind in acelasit timp importanta e-ecutiei anumitor actiuni de joc! Cipsa
concentrarii in anumite momente ale jocului pot costa foarte mult in economia &enerala a
unui set, orice clipa de rela-are sau neatentie putand duce la pierdere unor puncte care
sunt foarte &reu de recuperat pana la finalul setului!
9oate aceste modificari conduc la necesitatea unei pre&atiri e-trem de serioase,
care sa ai*a la *aza o conceptie de joc moderna, e-trem de clara si e-acta pentru
toate situatiile de joc, conceptie de joc care nu poate fi ela*orata decat pe *aza unei
informatizari adecvate a jocului, prin folosirea unei echipe interdisciplinare de specialisti
care sa asi&ure permanent informatiile necesare pre&atirii si competitiei si prin aplicarea
in insrtruire a celor mai noi si adecvate metode si mijloace!
Actualizarea si motivarea temei
>nul din o*iectivele de mare importanta vizand performanta si marea perfomanta
in jocurile sportive din tara noastra, o constituie, determinarea si cunoasterea
continutului jocului la nivelul international al sportivului de mare performanta!
Bealizarea unei noi conceptii in jocurile sportive, este necesara si posi*ila pe fondul
determinarii o*iective, *azate pe stiintele implicate, a continutului si eficientei jocului,
pentru a se asi&ura informatiile necesare performantei sportive! #u poate fi conceputa o
redresare a jocurilor sportive la nivel performantei nationale fara o cunoastere o*iectiva a
continutului jocului, realizata la nivelul performantei internationale!
Voleiul acest joc, relativ simplu, de odinioara, datorita pre&atirii multilaterale a
jucatorilor si a vitezei de derulare a actiunilor de joc, ajun&e sa se *ucure de o acceptiune
tot mai lar&a din partea pu*licului spectator! Aracticarea intensa, disputa dintre actiunile
din atac si aparare pentru casti&area punctelor, pe fondul unei temeinice analize, a
structurii si orientarii in directii noi, conform necesitatilor actuale si de perspectiva,
afiseaza jocului de volei in primele planuri ale afirmarii mondiale alaturi de celelalte
sporturi de performanta!
Arintre pro*lemele ce framanta specialistii, de care depinde in ultima instanta
pro&resul, se numara si aceea a &asirii unei noi conceptii de joc, ce fundamenteaza si
concretizeaza competitia propriu)zisa! Dezvoltarea ascendenta si continua a jocului de
volei, a dus in final la o crestere in mai multe directii atat a spectacoluli cat si a
continutului tot mai comple- si mai *o&at in noi procedee in cadrul actiunilor de joc!
Cunoasterea continutului si eficientei jocului ca necessitate o*iectiva, nu poate fi realizata
dacat pe *aza realitatii concrete din timpul jocului intr)o tot mai stransa corelatie cu
e-i&entele competitionale, aflate intr)o continua ascensiune!
Determinarea continutului voleiului, consta in a rezolva in mod adecvat pro*lema
analizei specifice joculi in &eneral, cat si pentru fiecare post din echipa, a ponderii in
antrenament si in o*tinerea performantelor, pro*lema ce a suscitat in permanenta un viu
interes, constituind o preocupare de prim ordin a antrenorilor, medicilor, cercetatorilor,
sportivilor si a celorlalti factori implicati in miscarea volei*alistica de mare performanta!
Consideram ca nu este posi*ila nici un fel de investi&are sau demonstrare
teoretica fara a ne apleca spre locurile unde practica domina, nici o reflectare nu poate fi
fidela daca nu se *ucura de participarea activa a jocului, asa cum se desfasoara acesta, dar
tinand cont de caile mereu ascendente pe care jocul le are de urmat!
Cunoastera presupune informatie, modelare)model! >tilizarea unui model este, de
fapt, o transpunere in practica a activitatii mentale, necesara pe toate treptele instruirii!
%odelul jocului presupune componente modelatoare, din care ponderea si
eficienta sunt dintre cele mai importante in determinarea si cunoasterea jocului de volei!
,olosindu)ne de modele, putem determina jucatorul sa e-ecute mai correct diferite actiuni
de joc, e-ecutii ce au la *aza o actiune mintala, ceruta de ela*orarea cunostintelor si
deprinderilor!
A determina modelul jucatorului la nivelul echipelor de seniori impune din partea
noastra cunoasterea stadiului in care se afla continutul, eficienta, dar si directiile in care
se indreapta evolutia jocului la echipele de performanta!
De aceea, am considerat ca ela*orarea unor modele pe posturi, ne poate conduce
la studierea si cunoasterea e-acta a continutului si eficientei tuturor actiunilor pe
parcursul unui joc, putandu)se da informatii necesare, pentru a introduce in pre&atire cele
mai adecvate mijloace, in conformitate cu realitatea jocului competitional actual, care sa
duca la pro&resul evident al voleiului la nivelul competitiilor de mare anver&ura!
Avand drept tema2 determinarea continutului jocului de volei la jucatorul fals la
nivelul echipelor de seniori masculine divizia A, lucrarea de fata isi propune sa)si aduca
aportul alaturi de literatura de specialitate cu idei, concepte mai mult sau mai putin
&eneralizate! De aceea vom tine cont de jocul desfasurat in concret, mai vine zis de jocul
de volei su* aspectul sau competitional!
In conte-tul celor prezentate mai sus, determinarea continutului jocului pentru
jucatorul de zona 2 fals, la nivelul echipelor de seniori, divizia A se constituie in
o*iectul acestei lucrari si consta in analizarea modelului jocului, ca urmare a modificarii
esentiale aparute in continutul jocului competitional actual2 viteza crescuta de joc,
cresterea fortei de atac, e-ecutia serviciului si a *locajului, cat si particularitatile specifice
ale preluarii din serviciu si atac, modificari datorate in principal noilor schim*ari
survenite in re&ulament!
Bealizarea unei analize e-acte a continutului jocului in conformitate cu realitatea
competitionala ne poate da o mare cantitate de informatii e-acte privind jocul prestat de
jucatorul EfalsE, la nivelul seniorilor din prima divizie, informatii ce pot oferi repere
esentiale si a*solut necesare, in pre&atirea jucatorilor pentru acest post si totodata la
realizarea unui model de joc pe *aze noi! Determinarea continutului jocului tre*uie sa)si
aduca contri*utia la cunoasterea stadiului practicarii voleiului la acest nivel, referinta
fiind realitatea jocului la nivelul competitiei interne!
1ficienta actiunilor jucatorului pe acest post, calculata pe *aza unor indicatori
constituie informatiile ori&inale, neprelucrate si in conformitate cu modelul &eneral al
jocului! Aentru aceasta actiunile de joc vor fi inre&istrate diferit pe situatii fundamentale
la serviciu si la primirea serviciului! In functie de necesitati, analiza eficientei poate
mer&e si mai departe, urmarindu)se si cunoasterea altor informatii specifice fiecarei
actiuni de joc in parte!
%otivul ale&erii acestei teme, este tocmai acela de a &asi solutii adecvate pentru
pre&atirea jucatorilor pe acest post, care sa duca la cresterea eficientei &enerale a jocului
si in concluzie, la ridicarea nivelului voleiului din tara noastra!
CAAI98C>C 2
0azele teoretice ale cercetarii
2!! Volei)sistem ci*ernetic!
2!2! %odelul si modelare
2!2!!%odelarea, metoda de studiu si instument operational!
2!2!2!%odelarea ca metoda de cunoastere!
2!2!$!%odel si modelare in voleiul de performanta!
2!2!5!%odelul functional al jucatorului de zona 2!
2!$! %odelul)concept de *aza in determinarea continutului jocului!
2!5! 1ficienta in jocul de volei!
2!5!Beflectarea temei in literatura de specialitate!
2!! Volei)sistem ci*ernetic
Dezvoltarea voleiului de performanta depinde de cunoasterea continutului si
eficientei jocului! A ocoli aceasta pro*lematica, inseamna a nu)i asi&ura dezvoltarea in
ritmul necesar! Aentru o determinare corecta a continutului si eficientei jocului, s)a plecat
de la premiza ca asocierea voleiului si a*ordarea lui ca sistem ci*ernetic ierarhizat, poate
asi&ura atat cantitatea cat si calitatea necesara de informatii pentru realizarea modelului
asociat jocului de volei, avand la *aza necesitatea asi&urarii rolului si caracterului
o*iectiv al informatiei!
Aentru ca voleiul sa fie definit ca sistem ci*ernetic tre*uie sa respecte cele patru
cerinte ale oricarui sistem2
multime de elemente 1D
seturileD
situatiile fundamentaleD
actiunile si elementele de jocD
multime de relatii (interactiuni) interne Bi, intre elemenrele 1 si o multime de
relatii e-terne Be, intre elementele multiimii 1 si elementele mediului inconjurator! In
timpul jocullui Be si Bi se prezita in mod corect, le&and intre ele elementele si su*
sistemele, conditionand e-istenta si ierarhia lor! Acest lucru se *azeaza pe or&anizarea si
functionarea lor ca sistemD
cele trei multtimi 1, Bi, Be, desi prezinta aspectele de invarianta, au caracter
dinamic, varia*il in timp! Aspectul de invarianta a celor trei multimi 1, Bi, Be, asociat
caracterului dinamic si varia*il in timp este scos in evidenta de faptul ca, in timp, jocul
sufera modificari de conceptie si e-ecutie a actiunilor de joc! Astfel actiunile de joc
incadrate in faze si situatii fundamentale de joc desi se repeta in cadrul acelorasi
parametri, totusi, in timp, de la o etapa la alta ,sau de la un campionat la altul ceva se
schim*a! Ce cat si cum se schim*a este in functie de necesitatile fiecarei echipeD
finalitatea asociata celor trei multimi 1, Bi, Be, se refera la modalitatea practica
de transpunere in joc a elementelor si relatiilor sistemului in disputa cu echipa adversa,
ar*itri, apectatori pentru indeplinirea o*iectivului joculuiD2 casti&area partied, In schema
finalitatea este prezentata in partea de sus a sistemului, prin iesirile in mediul e-terior!
Voleiul ca sistem ierarhizat se *azeaza pe urmatoarea teorema din 9eoria
@enerala a "istemelor2 orice su*sistem este un sistem deoarece indeplineste cele
patru conditii din definitia de mai sus! Aceasta teorema ne permite sa tratam su*sistemele
ca sisteme si sa intele&em caracterul recurent al definitiei sistemului2 daca elementele din
care este constitiuit sistemul, se dovedesc ca sunt sisteme(su*sisteme), atunci vom lua ca
referinta alte elemente, s!a!m!d!
In cercetarea unui sistem ,inclusiv a voleiului , aceasta metoda de lucru
asi&ura o mare cantitate de informatii ontice foarte necesare in modelare!
(ocul de volei este un sistem ci*ernetic, cu atri*utele si a-iomele
aferente acestui sistem!
Vom continua cu adau&area la jocul de volei si altor concepte necesare
informatizarii sale2
"tarea sistemului volei contine parametri care descriu atat
comportareea dinamica si statistica,functionalitatea sistemului, cat si structura ,
or&anizarea siner&ia si finalitatea sa! "tarea poate fi evidentiata prin cifre care sa
o&lindeasca conceptele mai sus mentionate! Are la *aza informatiile ontice, asa cum se
prezinta la volei, la care sa se raporteze in continuare informatiile &noseolo&ice!
Becoltarea si prelucrarea statistica a parametrilor starii jocului de volei2 frecventa
actiunilor, elementelor , su*sistemelor, se va raporta la un punct casti&at la un set casti&at
sau la o partida casti&ata! Ae *aza acestor repere are loc o fi-are in timp si spatiu a
situatiilor specifice din timpul unei partide!
8r&anizarea sistemului volei, descrie sistemul din interior, fiind alcatuita
din structura si esenta sa, aflata in relatie una cu cealalata! Cu alte, cuvinte,
or&anizarea defineste modul in care structurrile jocului participa la esenta jocului2
casti&area unui punct, a setului sau a partidei!
1senta voleiului ca sistem ierarhizat, este conceptul care tre*uie sa
reprezinte *aza determinarii jocului ca sistem, factorul dominant al comportarii
sale, reflectand din punct de vedere filosofic cheia de *olta de sustinere a intre&ului
sistem! 1senta poate fi e-primata matematic si filozofic! ,olosim structuri matematice si
invariatii pentru modelarea matematica, in timp ce e-primarea folosofica a esentei consta
in 2sa nu se &reseasca tot ceea ce se realizeaza in propriul teren si sa se casti&e tot ce se
joaca , spre terenul advers!
,unctionalitatea voleiului concept ce vine sa evidentieze multimea
(relativ invariata) de interactiuni care realizeaza relatia sistemului(su*sistemului)
cu mediul, cu sistemul ierarhic superior in care este su*sistem! ,unctionalitatea reprezinta
jocul echipei proprii in confruntarea cu mediul e-tern (echipa adversa, ar*itrii,
spectatori ) respective modul cum isi rezolva casti&area punctelor,serviciilor seturilor ,
partidei sau dimpotriva cum reuseste sa nu le o*tina! Altfel spus ,functionalitatea este
modul de e-primare in e-terior a sistemului!
"tructura voleiului ,concep al sistemului care vine sa faca ordine in
sistem ,putand fi si ea modelata matematic si filosofic! 1ste alcatuita din multimea
de elemente sau su*sisteme si din multimea relatiilor interne si concretizate prin actiuni
de joc , faze de joc, situatii fundamentale de joc, seturi si partide! "tructura poate fi
modelata matematic cu ajutorul informatiilor din cadrul parametrilor sai! Concret
structura reprezinta asocieri ale elementelor si+sau su*sistemelor de pe acelasi nivel de
or&anizare, ramanand astfel in sfera relatiilor interne!
%odel)modelare reprezinta in 9eoria @enerala a "istemului concepte ce
concretizeaza sistemele supuse studiului! Aractic sistemele e-ista prin modele in
momentele modelarii! %odelul reliefeaza modul in care o echipa isi finalizeaza
elementele, actiunile, fazele ,structurile fundamentale si punctele in fiecare din cele sase
pozitii ale formatiei de joc! Arin aceasta se defineste modelul de mai jos al echipei
respective! In concluzie pentru determinarea unui model al unei echipe (modelarea
sistemului respective) structura acestuia este necesara si suficienta!
%odelul va evidentia astfel , modul in care echipa respectiva isi
finalizeaza elementele actiunile,fazele ,structurile fundamentale si seturile! Aractic
aceasta presupune prezentarea pentru echipa respective , a modului cum jucatorii acesteia
casti&a concret punctele in fiecare dintre cele sase pozitii ale formatiei de joc in fiecare
set astfel2
modul concret in care echipa, casti&a la primirea serviciului advers (structura )D
modul concret in care echipa,jucand sa casti&e serviciul si punctul, nu reuseste si
pierde punctul in favoarea adversaruluiD
modul concret in care echipa casti&a pe e-ecutia serviciului propriu (structura2)D
modul concret in care echipa ,jucand sa casti&e punctul, nu reuseste si pierde
serviciul si punctul in favoarea adversaruluiD
1videntierea concreta,matematica, a situatiilor cerute mai sus, defineste
modelul de joc al echipei respective!
8peratiile de evidentiere si de realizare a acestui model, la nivelul
echipei si al jucatorului, este modelarea voleilui!
2!2! %odel si modelare
2!2! %odelarea, metoda de studiu si instument operational
9endinta omului de a modela activitatea este veche! Aro*a*il simplitatea unor
modele lo&ice a permis de timpuriu construirea unor masini lo&ice! %odelarea este o
metoda de a o*tine cunostinte folosind conceptul de model, precum si eforturile de
aplicare in practica a acestuia!
%odelul este mijloc pentru cunoasterea unui o*iect, a unui fenomen sau sistem, ce
incearca sa surprinda aspectele, efectele importante ale pro*lemei!
In domeniul educatiei fizice si sportului, modelarea este inteleasa atat ca metoda ,
cat ca si principiu, fapt ce dovedeste aplicativitatea foarte e-tinsa pe care o are, dar si
unele imperfectiuni de ordin toretico)metodolo&ic, care au stat la *aza interpretarilor! In
prezent, modelarea este tratata ci*ernetic, ceea ce elimina din start *alastul, constituindu)
se ca o metoda cu re&ului si etape de aplicare prFcis delimitate, facand)o astfel aplica*ila
in toate domeniile de activitate ce au ca o*iect de studiu un sistem dinamic si comple-!
2!2!2!%odelarea ca metoda de cunoastere
%odelarea presupune in primul rand ela*orarea unui model! In lo&ica matematica,
modelul preupune inerpretarea corecta aunui sistem formal sau adau&area unor noi
a-iome la cele e-istente in sistemul dat! In alte stiinte modelul ar insmna suspendarea
unor restrictii, lar&irea campului de posi*ilitati, o&eneralizare si a*stractizare (sau
tipizare) a unor cazuri particulare!
%etoda modelarii ci*ernetice se lea&a strans de metoda analo&iei, aceasta cerand
cunoasterea clara a unor relatii de analo&ie pe *aza le&ilor sistemelor!
%odelarea se aplica de cate ori avem de studiat un sistem comple- ce nu poate fi
a*ordat prin metodele clasice! In aceasta situatie se ela*oreaza modelele (sisteme
simplificate), care poseda trasaturile esentiale ale ori&inalului, aceasta presupunand cel
putin doua ansam*luri de operatii2
ansam*lul transformarilor ideale ori&inalului intr)o ima&ine simplificata numita
modelD
ansam*lul procedeelor de utilizare amodelului ca instrument pentru cercetarea
ori&inalului
Cu alte cuvinte modelarea presupune un sistem de operatii cu ajutorul carora
o*tinem o cantitate de informatii cu privire la o*iectul actiunii, necesara rezolvarii unor
situatii sistematice!
"ecventele (etapele), necesare in e-plicarea metodei modelarii, ar fi urmatoarele2
delimitarea sau cunoasterea limitelor cantitative si calitative ale sistemului
ori&inal(o*iectul modelarii)D
o*tinerea unor date &enerale si neesentiale despre sistemul ori&inalD
formularea unor ipoteze in le&atura cu proprietatile ori&inalului, modul de
or&anizare si functionare, comportamentul acestuiaD
constituirea modelului cu ajutorul trasaturilor esentiale (fundamentale),concret
sau formalD
e-perimentarea modelului, verificarea functionalitatii acestuia si a datelor
vehiculareD
daca este cazul optimizarea modelului pentru potrivirea deplina la sarcinile
cercetariiD
e-trapolarea concluziilor desprinse de studierea si aplicarea modelului, la sistemul
ori&inal a*ordat in studiu cu ajutorul modelului!
In antrenamentul sportive, esenta modelului consta in tripleta2 model)al&oritm
pro&ramare, evidente fiind astfel etapele successive necesare aplicarii metodei!
In aceasta situatie se ela*oreaza in primul rand modelul concursului
urmator de mare amploare, la care se raporteaza echipa sau sportivul care
constituie o*iectul modelarii sau sistemul dinamic comple-!
%etoda modelarii are o mare valoare euristica si practica intervenind acolo
unde o*servatia si eperimentul sunt neoperante, modelarea completand sistemul
mijloacelor de investi&atie!
2!2!$! %odel si modelare in voleiul de performanta
In evolutia multora dintre stiintele ajutoare sportuluiin &eneral si celuide
performanta in special, au intervenit relatii nemijlocie, cu metode noi de
informare, investi&are si aplicare! In acest cadru, ci*ernetica, teoria sistemelor,
matematica si informatica ca stiinte, se dezvolta in sine si se aplica la numeroase laturi de
activitate, printre care si activitatea sportive de performanta!
Aplicarea in sfera activitati sportive a unor principii,sta*ilirea unor norme
de activitate, estimarea unor performante se datoresc aplicativitatii unor principi
ale altor stiinte adaptatefenomenului ce)l reprezinta sportul de perfomanta!
#umai stran&erea de date si inormatii si prelucrarea lor matematico
statistica nu sant suficiente, nepermitand analiza sistemului studiat,este nevoie de
o copie simplificata a sistemului dat! Aceasta copie va reprezenta in final o suma de
ipoteze, stiut fiind ca fiecare factor component este o ipoteza!
Consideram ca nu este posi*ila nici un fel de investi&are sau demonstrare
teoretica fara a ne apleca spre locurile unde practica domina,nici o reflectare nu
poate fi fidela daca nu se *ucura de participarea activa a jocului, asa cum se desfasoara
aceasta,dar tinand cont de caile mereu ascenddente pe care jocul le urmeaza!
In vederea sta*ilirii celor mai eficiente actiuni in scopul o*tinerii unor
rezultate corespunzatoare, se aplica modelarea datorita posi*ilitatilor de
analiza,interpretare si decizie! Arin analiza facuta asupra modelului se estimeaza o serie
de parametric esentiali pentru activitatea ce se analizeaza! Arelucrarea datelor o*tinute,
orienteaza activitatea in ansam*lul ei de desfasurare! Bezultatela ce se o*tin, permit o
comparare intre concretul realizat si cel pro&nozat de analiza modelului,omolo&and de
drept si de fapt metoda modelarii activitatii
%odelul reprezinta un mecanism finalizat artificial, care are analo&ie cu un
mecanism dat, permitand aparitia altor analo&ii! Arin modelare se inlocuieste
o*iectul sau procesul real cu un o*iect sau proces artificial mai usor de studiat, cercetat
sau condus!
,iind o ima&ine de timp izomorfic a ori&inalului, o*tinut prin aplicare
a unor procedee de ransformare si a*stractizare, prin crearea lui este necesara
fi-area unei ipoteze, desfasurarea activitatii in sensul acesteia si interpretarea rezultatului!
%odelul tre*uie sa fie fidel ( cat mai aproape de ori&inal ) si simplu ( sa faca
a*stractie de unele varia*ile nesemnificative ale modelului ori&inal )!
In activitatea sportiva aplicarea diferitelor matematici pentru analiza unor
modele a inceput sa realizeze efectiv si eficace, putandu)se spune ca modelarea
activitatii sportive este pe cat de diversa pe atat de necesara!
Arin modelare se urmareste asi&urarea concordantei unor parametric din cadrul
pre&atirii cu cerintele si solicitarile pe care le indica sarcina, modelul ideal fiind o
sinteza acerintei studierii continutului activitatii din timpul antrenamentului si jocului!
%etoda modelarii, fost utilizata in premiera pentru pre&atirea
volei*alistilor din fosta @ermanie de 1st, in care jocul a fost analizat ca un model
matematic al situatiilor conflictuale, sta*ilindu)se anumite variante optime care
coordoneaza intre&a activitate a jucatorilor in situatiile de atac si de aparare! Implicit
pornindu/se de la ansam*lul jocului cu cerinte precis sta*ilite, s)au putut preciza in
amanunt elementele pre&atirii!
In prezent, metoda modelarii este din ce in ce mai mult utilizatain
activitatea sporiva de inalta performanta, voleiul fiind unul din jocurile sportive,
care *eneficiaza din plin de rezultatele aprecia*ile ale acestei metode!
%odelarea activitatii in voleiul de mare performanta tre*uie sa mai
cuprinda si celelalte componente modelatoare de care depind realizarea
o*iectivului final al modelului si deasemenea,sa cuprinda si etapele prin care urmeaza sa
treaca toate aceste activitati, pana la realizarea modelului de joc si verificarea
aplica*ilitatii lui in practica!
Componentele modelatoare ale unui eventual model annual de pre&atire si
concurs pentru echipa de volei de clu* la nivel de performanta sunt2
o*iectivele de performantaD
componenta lotului, selectia jucatorilorD
formatia de joc cu du*luri pe posturiD
modelul de joc al echipei pe cele sase pozitii, cu coeficientii de eficienta2
pozitia I2
la primirea serviciului ("!II) GfHf2Hf$HI!
la e-ecutia serviciului ("!I) GfHf2Hf$HI!
pozitia 22
la primirea serviciului ("!II) GfHf2Hf2HI!!
la e-ecutia serviciului ("!I) G fHf2Hf$HI!
pozitia $2
la primirea serviciului ("!II) G fHf2Hf$HI!
la e-ecutia serviciului ("!I) G fHf2Hf$HI!
pozitia 52
la primirea serviciului ("!II) G fHf2Hf$HI!
la e-ecutia serviciului ("!I) G fHf2Hf$HI!
pozitia 52
la primirea serviciului ("!II) G fHf2Hf$HI!
la e-ecutia serviciului ("!I) G fHf2Hf$HI!
pozitia 42
la primirea serviciului ("!II) G fHf2Hf$HI!
la e-ecutia serviciului ("!I) G fHf2Hf$HI!
modele de joc ale jucatorilor ce compun echipa, pe posturi, cu coeficientii de
eficienta pe actiuni de joc, modele care pot determina e-act continutul jocului pentru
aceste posturi si a jucatorilor respective!
Cucrarea aduce in prim plan o pro*lema, destul de majora, din domeniul
procesului de educare si perfectionare in spiritul performantei! (ocul de volei este
activitatea principala prin intermediul careia jucatorul intra in contact cu comple-itatea
mediul inconjurator, lucru care ii faciliteaza lar&irea sisteului de cunostinte, priceperi si
deprinderi, dar si perfectionarea reprezentarilor, initiativei si &andirii!
Bealizarea modelelor continutului jocului de volei la diferite nivele, a modelelor
de pre&atire a volei*alistilor, sunt doar cateva dintre modelele pe care se *azeaza voleiul
de performanta la ora actuala! In determinarea modelului de joc al unei echipe se tine
seama de posi*ilitatile jucatorilor pe *aza carora se construieste jocul in cele doua
structuri!
Cunoasterea cat mai e-acta a continutului jocului fiecarui jucator in functie de
postul ocupat in echipa poate duce la realizarea unor rezultate positive in pre&atire si in
competitii! 1la*orarea modelelor functionale pe posturi si cunoasterea eficientei
actiunilor de joc la care participa fiecare jucator al echipei, va sta la *aza pre&atirii
specializate pe posturi, necessitate esentiala a pro&ramarii instruirii incepand de la
&rupele de juniori mici si continuand pana la perfermanta!
Aorninnd de la marea importanta pe care o are astazi modelul jocului, vom incerca
sa determinam continutul jocului pentru postul de jucator de zona 2 (fals), la nivelul
echipelor de seniori,prin ela*orarea unor modele ale continutului si eficientei actiunilor
de joc!
2!2!5 %odelul functional al jucatorului de zona 2 (fals)
In determinarea modelului de joc al fiecarei echipe tre*uie sa se tina seama de
posi*ilitatile jucatorilor, de modul in care, in functie de locul ocupat in formatia de joc,
isi aduce aportul la desfasurarea jocului! Aosturile pe care le pot ocupa jucatorii unei
echipe in formatia de joc sunt determinate de sarcinile de joc necesare in or&anizarea
jocului echipei, la e-ecutia sau la primirea serviciului !
Aosturile cele mai des intalnite in formatia de joc sunt2
ridicator coordonatorD
jucator de zona $ ( tra&ator principal, jucator de *locaj central )D
jucator de zona 5 ( e-trema, tra&ator secund )D
jucator de zona 2 ( ridicator fals, tra&ator fals, fals )!
Aceste modele sunt denumite modele functionale pe considerentul ca ele
determina functionalitatea jocului, a actiunilor de joc si a eficientei acestora!
%odelul de joc a jucatorului de zona 2 ( fals )
%odelul prezentat in cele ce urmeaza, cuprinde date ale continutului jocului
pentru jucatorul de zona 2 fals, dupa vechea modalitate de punctare cu seturi pana la 5
puncte! Arezentand aceste date, deoarece sunt sin&urele e-istente si pot constitui un real
termen de comparatie, cu datele actuale ale continutului jocului pentru acest jucator!
(ucatorul de zona 2 participa in medie intr)un set la /)3 actiuni de joc, din
care 62 erau actiuni de joc cu min&e!
In formatia de joc el se afla in dia&onala cu ridicatorul coordonator!
Cele 62 de actiuni de joc in medie intr)un set sunt repartizate astfel2
) *locaj G 6, ceea ce reprezinta 2$JD
) atac G 6, ceea ce reprezinta 2$JD
) preluare din servici G $, ceea ce reprezinta 3JD
) preluare din atac G $, ceea ce reprezinta 3JD
) servici G ., ceea ce reprezinta $JD
) pasa G $, ceea ce reprezinta 5J!
(ucatorul de zona 2, are structura modelului de joc cea mai echili*rate in jocul sau
fiind prezentate toate cele sase actiuni de joc ale voleiului!
Ae primele locuri in frecventa actiunilor de joc se aflau atacul si *locajul, dar si
cele doua forme de preluareD din servici si din atac, toate acestea evidentiind o participare
echili*rata si semnificativa la joc!
Acest jucator este prezent atat in jocul de atac, cat si in jocul de aparare in cele
doua linii!
"tructurile de joc cele mai frecvente in jocul jucatorului de zona 2 sunt
urmatoarele2
*locaj atac
preluare din servici) atac
preluare din servici du*lare atac
preluare din atac du*lare atac
*locaj du*lare atac *locaj!
Cele doua modele &eneralizate de joc2 ale echipei si ale jucatorilor pe
posturi creaza ima&inea concreta a or&anizarii si desfasurarii jocului la nivelul
echipelor inre&istrate!
Ae *aza acestor modele se poate determina modelul de joc al oricarei echipe si
modelele functionale de joc ale jucatorilor ce compun echipa respectiva!
Aentru finalizarea operatiilor de modelare a jocului, se impune determinarea in
continuare a modelului de joc necesar instruirii, care consta din asocierea celor doua
modele ale echipei si ale jucatorilor si concretizarea lor in structurilede joc specifice!
2!$! %odelul concept de *aza
in determinarea continutului jocului
>nul din o*iectivele de mare importanta vizand performanta si marea performanta
in jocurile sportive, o constituie determinarea modelelor de continut si eficienta a jocului
si a jucatorilor ce compun echipa!
>nul din scopurile studiului de fata consta in demonstrarea, respectiv analiza
utilitatii modelului si crearea unor premise necesare pentru folosirea eficienta a acestuia
in determinarea continutului si eficientei jocului de volei in &eneral si a jucatorului de
zona 2 in special!
Vom incerca sa prezentam de ce, importanta centrala a perechii de metode
Ecrearea modeluluiE si Eanaliza si prezentareaE acestuia ca transpunere din sistemul real
( jocul de volei ) in reflectarea acestuia , intr)un sistem de date ( modelul matematic ),
constituie conceptul de *aza in determinarea continutului jocului de volei!
Vom incerca de asemenea sa prezentam in raport cu crearea modelului,
posi*ilitatea de a transpune sistemul de cate&orii ( componentele modelului ) ca
su*modele ale realitatii din practica voleiului, intr)o structura de date ca reflectare a
modelului! 8 o*servare si o analiza a continutului si eficientei jocului jucatorului de zona
2, ce se *azeaza pe un sistem de date ( modelul matematic ), presupune o anumita
prezentare adecvata a modelului respective!
Bezultatul analizei efectuate cu ajutorul modelului il reprezinta Einformatia
*rutaE, de e-emplu su* forma de ta*ele, care tre*uie pre&atite in preala*il, conform
acestuia, pentru a permite o utilizare judicioasa si conforta*ila!
EArezentareaE se trateaza ca o transpunere a inre&istrarilor de la jocuri, a datelor
o*tinute in informatii utile pentru antrenori si jucatorilor, ca domeniu central al
pro*lemelor pre&atirii!
"istemele de cate&orii ca modele pentru cuprinderea datelorr si formelor fle-i*ile
de prezentare, pentru folosirea conforta*ila a rezultatelor analizei, reprezinta insa numai
*azele pentru formularea unei conceptii care urmeaza sa se dezvolte in mod deose*it in
continuare!
,ormarea modelului!
%odelul comportamental real poate sa ai*a in cursul unei competitii, in prima
faza, in functie de e-emplu, de aplicarea prevazuta, cele mai diferite forme faptice si sau
vizuale care reprezinta aspecte ce caracterizeaza in mod esential comportamentul!
Aspectele ce sunt considerate ca fiind esentiale urmeaza a fi ne&lijate in cadrul acestui
proces de a*stractizare, desi e-ista pericolul tipic al formarii in mod &resit, ca urmare a
unei analize insuficiente a jocului!
Aentru transformarea comportamentului real din jocul competional, intr)un model
matematic este necesar ca pe lan&a modelul propriu)zis sa e-iste o reprezentare interna
pentru calculul, asa numita Estructura de dateE, in care acesta tre*uie sa se reflecte, la fel
ca si in modelul de comportament real! In acest scop este necesar ca descompunerea
comportamentului comple- sa fie astfel realizar incat sa se o*tina o descriere
corespunzatoare a structurii acestuia!
Arin aceasta se intele&e ca, intr)o prima faza, se analizeaza la inceput
comportamentul real care urmeaza a fi descris, printr)un model, su* forma unei structuri
de comportament!
Intr)o a doua faza aceasta structura de comportament se transpune intr)o structura
corespunzatoare de date care apoi reprezinta model intern al comportamentului real si
ofera astfel posi*ilitatea ca, de pilda, cu ajutorul unor date sa se o*tine, in mod
conforta*il, informatii comple-e despre competitia care a fost astfel modelata! De re&ula,
aceasta structurare se realizeaza cu ajutorul unor cate&orii si su*cate&orii ajun&andu)se
pana la caracteristicile care e-prima formele concrete ale actiunilor elementare ce nu pot
fi o*servate!
In felul acesta prin modelarea orientala pe actiune, in volei componenta EjocE
poate fi indicata descompus, in primul rand structurata in seturi, structuri fundamentale
etc, care permit o asociere a cate&oriilor ( de e-emplu, conte-t de situatii, tehnica ),
precum si precizarea acestora su* forma unor caracteristi, puncte, evaluari sau a unor alte
su*cate&orii, in care caracteristicile, punctele sau evaluarile reprezinta incarcarea finala a
datelor ce pot fi prelucrate matematic!
In concluzie, pentru formarea unor modele sunt necesare urmatoarele conditii2
) "tructura comportamentului tre*uie sa poata fi sesizata prin orientarea spre una
sau mai multe scheme adecvate ale structurii!
In cele ce urmeaza, se prezinta schema structurala sintetica, prin care se intele&e
cadrul structural de actiune sta*ilit pe *aza de re&uli ( in volei, descompunerea unui meci
in seturi, structuri fundamentale, faze si actiuni de joc ) si schema structurala semantica,
adica forma interna a cadrului de actiuni in volei, ( de e-emplu, desfasurarea specifica a
unei faze de joc, o anumita com*inatie in atac, etc! )
) Aspectele, elementele, componentele etc! constatate in cadrul modelului
convenit tre*uie sa fie asociate ( corelate ) cu cate&oriile, su*cate&oriile I! si
caracteristicile!
) Cate&oriile, su*cate&oriileI si caracteristicile tre*uie sa fie modelate pe *aza
unor structuri de date care sa corespunda sistemul de calcul! In interesul unei utilizari
fle-i*ile si conforta*ile care sa poata fi e-tinsa si+sau modificata, aceasta structura de date
ar tre*ui sa fie or&anizata si in cadrul unei *anci de date!
>rmatorul e-emplu poate fi oricand considerat ca Eo forma posi*ila de modelE
care ar putea influenta in mod hotarator determinarea concreta a continutului jocului de
volei! Aceasta inseamna ca, pentru determinarea continutului jocului cu ajutorul
modelarii, pot fi realizate orice confi&uratii de modele si sisteme de cate&orii pentru orice
post din echipa!
Ca *aza structurii sintetice ( *azata pe re&uli ) se afla urmatoarea schema
structurala2
meciul se compune din setul , setul 2, setul $I!
setul se compune din structurile fundamentale , 2, $I! Ca primirea serviciului
( "! II ) si+sau la e-ecutia serviciului ( "! I ), etc!D
"!I si+sau "!II se compun din faza , faza 2, faza $!!!D
,! la "! II se compune din urmatoarele actiuni de joc2 preluarea din serviciu,
pasa si atacD
,! la "! I se compune din urmatoarele actiuni de joc2 serviciu, *locaj, preluare
din atac, pasa si atacIs!a!m!d!!
Aceasta structura sintactica ce poate fi introdusa si in continutul modelului,
permite o cuprindere sistematica, orientata atat spre actiune, cat si spre intre&ul
meci!
"pre e-emplu, preluarea din seviciu din zona 5, pas inalt in zona 5, atac pe
dia&onala scurta finalizat, constituie un model structural sintactic si poate fi suficient
pentru a descrie in mod satisfacator desfasurarea jocului la un moment dat, sau poate
servi ca *aza pentru construirea unui model de structura, cum ar fi prezentarea modelului
pe faze, ca fiind o componenta a acestuia!
Aana acum am evidentiat, modul de ela*orare a modelelor, mai ales din punct de
vedere pra&matic, a structurii datelor si, *azandu)se pe acestea vom e-pune in cele ce
urmeaza pe scurt, aspectele teoretice)sistematice ale ela*orarii modelelor, cu
aplica*ilitate directa la jocul de volei, in speta la jucatorul de zona 2, de divizia A, cu
consecintele acestora pentru transpunerea lor concreta in practica!
In jocul competitional de volei fiecare dintre elementele de structura ale
modelului de joc ( structura, faza, actiune de joc ) se poate incheia cu casti&area sau
pierderea de fiecare data a unei actiuni de joc si prin aceasta a unui punct si uneori si a
unui serviciu, fapt ce se inre&istreaza invaria*il pe foaia de ar*itraj! Arin actiune de joc se
intele&e unitatea structurala de *aza a voleiului determinate de o sarcina partiala si
specifica de joc!
,iecare actiune de joc este compusa din2
"arcina partialaD
AnalizaD
Are&atirea deplasareaD
Decizia
Arocedeul de e-ecutie ( e-ecutia propriu)zisa )!
%odelul jocului de volei, model care ar putea determina continutul concret al
cestuia ar tre*ui sa cuprinda urmatoarele aspecte2
%edia actiunilor de joc pe set casti&at
"tructuri fundamentale de joc, din care2
A la primirea seviciuluiD
A2 la serviciuD
A jocul la primirea serviciului ( structura II )! Beprezentand numarul fazelor si
actiunilor care se desfasoara cu scopul casti&arii serviciului si punctului, eficienta
acestora!
) preluarea din serviciu, pasa si atac cu du*larea atacului, aceasta constituind faza
I de joc la primirea serviciului advers, structura de joc a carei pondere este deose*it de
mare in jocul actualD
) *locaj, preluare din atac, pasa si atac cu du*larea atacului, structuri ce reprezinta
celelalte faze ale structurii II, dar care au o pondere mai scazuta in jocul modern!
A2 jocul la serviciu ( structura I )! Beprezentand numarul fazelor si actiunilor de
joc care se desfasoara pe fondul e-ecutiei serviciului propriu, cu scopul casti&arii
punctului si eficienta acestora!
"tructurile de joc la e-ecutia serviciului sunt alcatuite majoritatea dintr)o sin&ura
faza2 serviciul, *locaj urmat uneori de preluare din atac, pasa si atac cu du*larea atacului!
Autine structuri sunt alcatuite din doua sau mai multe faze de joc!
"tructurile de joc incheiate cu casti&area punctului datoreaza acest lucru actiunilor
ce se finalizeaza ci concretizeaza punctul pe foaia de ar*itraj, ele constituind si masura
e-acta a eficientei actiunilor de joc pentru casti&area punctului, respectiv2 *locajul, atacul
si serviciul!
In determinarea modelului de joc propriu fiecarei echipe, tre*uie sa se tina contde
posi*ilitatile jucatorilor, pe *aza carora echipa isi construieste jocul in cele doua structuri
de *aza ale acesteia! (ucatorii unor echipe participa in mod diferit la jocul echipei lorsi
aceasta in ffunctie de postul ocupat in formatia de joc! Aosturile pe care le pot ocupa
jucatorii unei echipe in formatia de joc sunt determinate de sarcinile de joc pe zone
necesare in or&anizarea jocului echipei in cadrul celor doua structuri de *aza!
De aici si necesitatea determinarii si cunoasterii continutului jocului pentru fiecare
post si jucator, din cei care compun echipasi deci a jucatorului de zona 2 (EfalsE)!
2!5! 1ficienta in jocul de volei
In prezent, sportul de performanta, cere o foarte mare cantitate de lucru pentru a
putea face fata cerintelor deose*it de ridicate necesare marilor competitii la nivel national
si international! Astfel, in pre&atirea sportivilor fruntasi a devenit o*isnuit numarul de 2)$
antrenamente pe zi ( e-! nationala 8landei, face 3 ore de antrenament pe zi ), iar numarul
de antrenamente pe saptamana este de asemenea crescut!
Asa cum am aratat, intre caracteristicile jocului devolei intra si acea particularitate
specifica in care un joc sau o partida de volei se poate intinde din punct de vedere al
efortului, pe intre& re&istrul de manifestare al acestuia!
Ceea ce este important insa, pentru voleiul de mare performanta, este ca
pre&atirea jucatorilor sa se faca pentru acele jocuri in care acestia sunt solicitati la
ma-imum din toate punctele de vedere ale caracteristicilor efortului si solicitarii2 volum,
intensitate, comple-itate, prezente in jocuri de volei de mare importanta, jocuri repetate la
intervale mici 25)23 ore, si disputate cu echipe apropiate, din punct de vedere valoric!
De re&ula, aceste partied, se disputa pe parcursul a 5)5 seturi cu durata de ./)2/
minute, avand numeroase momente de eforturi ma-ime in lupta pentru casti&area
punctelor si serviciilor, este influentata decisiv de capacitatea de efort a jucatorilor in
finalul acestora! Cunoasterea lor este de cea mai mare importanta in vederea pro&ramarii
antrenamentului!
Astfel, caracteristicile efortului pe planul psiho)motricitatii sunt e-ecutii specifice,
comple-e care se realizeaza in fazele cele mai importante ale jocului, din sarituri repetate
si la nivelul ma-im al posi*ilitatilor jucatorilor!
Aceasta solicitare &eneralizata a or&anismului in efortul fizic, capata fara nici un
fel de discutie caracter de stress, care in decursul activitatii unui sportive duce la
adaptarea, la un nivel mereu superior, care in final il duce pe sportive la cel mai inalt
nivel de pre&atire!
Continutul jocului, evidentiat ca pondere a numarului de e-ecutii a diferitelor
actiuni de joc, care influenteaza direct eficienta si rezultatul unei echipe pe parcursul unui
joc, este o cerinta de prim ordin a jocului competitional, cerinta ce tre*uie analizata si
tratata ca atare in jocuri si antrenamente!
@radul de comple-itate si solicitare in antrenamente, atat in perioadele
pre&atitoare cat si in timpul competitiilor, constituie o preocupare de prim ordin si tre*uie
sa reflecte cu fidelitate in continutul jocului competitional! De aceea, cunoasterea cu
e-actitate si in cele mai mici amanunte continutului si eficientei fiecarei actiuni de joc in
parte, pentru fiecare situatie concreta de joc, raportate la aspectele specifice ale setului
casti&at, este o necessitate o*iectiva a voleiului de mare performanta! Cerinta cunoasterii
cu e-actitate a continutului si parametrilor de efort ai jocului asa cum se desfasoara in
marile competitii, devine imperios necesara activitatii de pre&atire si este dictata astfel de
faptul ca, numai asa se realizeaza perfectionarea deprinderilor specifice, ceea ce are ca
rezultat, inre&istrarea salturilor calitative si deci, conduce mai repede spre victorie!
1senta in voleiul analizat ca sistem, cuprinde dupa cum am mai amintit, atat
relatiile interne cat si relatiile e-terne ale elementelor sale, cat si interactiunile echipei
proprii in relatiile cu mediul e-tern ( adversarii, ar*itrii, spectatorii, conditiile micro
climatului in care se desfasoara jocul )!
Discutata succinct su* aceasta forma, esenta jocului de volei e&ala cu aspectele
sale cheie, aspecte care vor sa deschida toate secretele actiunilor ( elementelor ) jocului
de volei, proprii, specifice numai acestui joc si care sunt prezente permanent in tot ce se
intreprinde in jocuri si antrenamente in concordanta cu finalitatea sa! Arofesorul
universitar Vasile @henadi, defineste in lucrarea sa E Volei %odelarea instruirii copiilor
si juniorilorE, esenta sau aspectele cheie, ca o necessitate de su*ordonare a tuturor
e-ecutiilor din jocuri si antrenamente la unele cerinte majore ( aspect cheie, esenta)!
1senta jocului de volei, manifestata in continutul do&mei sistemice de a nu &resi,
odata si cu casti&area specifica a tuturor actiunilor si a fiecarei actiuni in parte,
&uverneaza toate elementele, relatiile lor interne si e-terne, structura, or&anizarea si
functionalitatea lor, contri*uind decisiv la finalitatea ( scopul jucatorului de volei care
este casti&ul )!
In &eneral, recoltarea, preluarea informatiilor si ela*orarea rezultatelor si
concluziilor se face pe componente o*iectiv)vizi*ile ale modelului jocului, de re&ula
structurile de joc fiind prelucrate pe *aza esentei jocului sau a indicatorilor de eficienta!
Beiese de aici ca, esenta este specifica atat jocului de volei in &eneral, cat si
fiecarei actiuni de joc in parte, in special!
1valuarea esentei se face in acest caz direct in le&atura cu eficienta &enerala a
jocului si in speciala cu eficienta fiecarei actiuni de joc in parte! Aentru aceasta se
sta*ilesc indicatori de eficienta specifici structurilor de joc, in conformitate si cu modelul
jocului! "e poate afirma ca, prin eficienta se intele&e realizarea, in toate momentele
jocului si in tot ce se intreprinde in timpul unui joc, a unui &rad inalt de eficacitate!
Baportarea &enerala a eficientei se va face intotdeauna in concordanta cu modelul
&eneralizat al jocului si cu reducerea datelor respective la2
joc casti&at
set casti&at
punct casti&at
calcularea coeficientilor de eficienta se poate face cu ajutorul structurilor
matematice, pe *aza si a altor concepte ale sistemului volei!
"e ajun&e in urma prelucrarii datelor, la prezentarea completa si precisa a
contri*utiei fiecarui jucator in parte si a actiunilor de joc ce au contri*uit si cat au
contri*uit la casti&area sau la pierderea serviciului, punctului, setului sau partidei!
Acesti indicatori de eficienta de la jocuri se vor aduce apoi in antrenamente,
devenind modele si indicatori finali ai modelelor de pre&atire! Aractic, coeficientii de
eficienta cu indicatorii lor ( procedeele respective ) se e-erseaza, se repeat in structuri
specifice jocului de volei!
"tudierea eficientei jocului de volei, in conformitate cu realizarea jocului
competitional si respectand cerintele modelului &eneralizat al jocului, tre*uie sa cuprinda
pe lan&a analiza eficientei actiunilor de joc si analiza celorlalte su*sisteme ale sistemului
volei respectiv2 analiza eficientei fazelor de joc, structurilor I si II, a seturilor si a partidei!
Concluziile urmarite in studierea jocului, vor tre*ui sa ofere informatii concrete
din care sa se poata desprinde modelul de joc al echipei si al jucatorilor respectivi,
ordonate de esenta jocului de volei, respective, in fiecare set, pe cele 4 pozitii o*li&atorii
la servici si la preluarea serviciului!
In cercetarea jocului sau partidei se va inre&istra si cerceta fiecare set in parte, pe
*aza esentei si structurilor specifice, dupa care prelucrarea va putea sa retina spre
evidentiere coeficientii de eficienta, calculati in medie pe set, ca repere finale pentru acel
joc sau partida!
In modelele &eneralizate se opereaza de re&ula cu mediile pe un set casti&at sau
pierdut, ca unitati de masura, specifice in evaluarea spatiului si timpului unui joc de volei!
Aro*lemele din acest capitol fundamenteaza din punct de vedere teoretic
cercetarea de fata si adau&a cateva motive de ordin practico)metodic la necesitatea
ela*orarii acestui studiu, care se poate constitui intr)un material de mare valoare in
pro&ramarea antrenamentului, pentru toti cei interesati de voleiul de mare performanta!
Dar dupa cum o*servam si din inre&istrarile efectuate de informaticieni, la marile
competitii acestea au la *aza aspectele cheie de esenta a jocului de volei prezentand
concluziile acestora pe procentaje de casti& sau de pierdere a actiunilor respective!
"i in alte jocuri se efectueaza inre&istrari ale eficientei actiunilor jocului dar in
nici alt joc, &reseala sau casti&area specifica a fiecarei actiuni de joc nu se incheie
imediat, ci de fiecare data cu casti&area sau pierderea unui punct! Deci, in jocul de volei
orice &reseala se plateste, iar in voleiul de mare performanta si orice casti& se plateste
prin pierderea imediata a serviciului, a punctului, a setului sau a partidei!
Aceasta trasatura de esenta specifica voleiului isi pierde amprenta pe fiecare
e-ecutie in timpul jocului dar ea tre*uie adusa si in antrenamente!
Ca prima vedere, esenta jocului ar parea de factura psihica, dar la o analiza
o*iectiva a cauzelor care determina o echipa sau un jucator sa piarda o actiune de joc,
atunci s)ar vedea cauzele adevarate ale necasti&arii, care face parte din alte componente
de joc2 tehnica, tactica, pre&atire fizica, pre&atire teoretica conduse de factorul psihic!
In e-ecutia fiecarei actiuni de joc, jucatorul se e-prima cu ajutorul a doi factori2
factorul &enetic, iar celalalt este do*andit prin influientele de mediu, inclusive procesul se
antrenament conceput si condus stiintific si comple-!
1senta jocului este prezenta in toate momentele acestuia, ea &uverneaza si
su*ordoneaza intentiile si e-ecutiile jucatorului!
8 alta teorie referitoare la esenta este le&ata de conceptul potrivit caruia voleiul
este sistem ierarhizat! Astfel, conceptul de esenta enuntat pentru toate structurile jocului
va im*raca forme concrete, dar specifice fiecareia dintre ele! Daca voleiul este un sistem
ierarhizat atunci putem vor*i in ordine descrescatoare de esenta urmatoarelor su*sisteme2
esenta partidei,
esenta setului,
esenta structurii II, la primirea serviciului,
esenta structurii I, la e-ecutia serviciului,
esenta fazelor de joc,
esenta fiecarei actiuni de joc in parte2
esenta preluarii serviciului advers,
esenta pasei,
esenta atacului si du*larii lui,
esenta serviciului,
esenta *locajului,
esenta preluarii din atac!
In voleiul de performanta e-ecutarea unei actiuni in joc sau in antrenament, este
insotita de dirijarea corecta a e-ecutiei respective spre cerintele reiesite din esenta
acelor actiuni!
In concluzie, esenta jocului ca si a fiecarui su*sistem sau element din su*ordine,
conduce si &uverneaza peste toate componentele si conceptele acestuia pe care le dirijeaja
in e-ecutie de la inceput pana la sfarsit!
Cunoasterea si folosirea esentei actiunilor de joc este folosita in mod current de
toate echipele care urmaresc performanta, si unde antrenamentul este dirijat efectiv de
acesti indicatori! Astfel, jucatorii de volei tre*uie antrenati in functie de postul ocupat in
cadrul echipei, tinand cont de ponderea actiunilor de joc pentru postul respective si de
nivelul de eficacitate al acestora ce tre*uie realizat in cadrul unei partide!
Dar cel mai important lucru in determinarea formei sportive de moment sau chiar
a valorii sportivului respectiv este data de procentajul de reusita a fiecarei actiuni de joc
la care el participa!
In ceea ce ne priveste, am folosit calcularea in procente pentru ca este mai usor de
o*tinut si folosit! Astfel, din totalul unei actiuni de joc ( //J ), am calculat, in procente,
cat reprezinta actiunile de joc casti&ate, neutre si pierdute!
Cunoasterea si folosirea esentei ( eficientei ) actiunilor de joc este un lucru
nelipsit la marile echipe de volei unde antrenamentul si jocul este dirijat efectiv de acesti
indicatori!
Dar acest lucru nu este posi*il fara e-istenta unor echipe de informaticieni care sa
participe alaturi de echipa tehnica la dirijarea antrenamentului!
2!5! Beflectarea temei
in literatura de specialitate
Determinarea continutului jocului de volei a constituit una din pro*lemele
principale ale specialistilor, ce s)au dedicat activitatii de cercetare in cadrul acestui
domeniu! >nele puncte de vedere a*ordeaza o analiza a modelului de joc mai ales su*
aspectul didactic, aspect reliefat in mai multe lucrari ale profesorilor si antrenorilor de la
diferite facultati de educatie fizica din tara noastra, printre care enumeram2 V! @henadi,
V! "uru&iu, "t! "troie, C! @hi&u, #! %urafa, C! 9eodorescu! 9oate aceste analize sunt
valoroase in primul rand prin ideile ela*orate in domeniul de cunoastere a &radului de
solicitare si eficienta a actiunilor de joc din domeniul theoretic al modelului jocului de
volei pentru ca marea majoritate a lor descompun pana la cele mai mici amanunte toate
componentele jocului, inaitand profound in domeniul teoriei dar lasand ceva mai in urma
practica!
Aentru documentare, in cadrul cercetarii am studiat lucrarile de specialitate
aferente teoriei jocului de volei, aflate in mai multe *i*lioteci! In acelasi timp am studiat
si materiale cu o mai lar&a sfera de &eneralizare in domeniul educatiei fizice si sportului
de performanta, ca si unele *uletine de uz intern editate de ,! B! Volei!
Cucrarile e-istente ce se adreseaza voleiului de performanta si mai ales
continutului acestuia sunt in numar redus ca teme, cu caracter &eneral si depasite de
evolutia jocului competitional de volei actual!
Cursurile de volei ale A!#!1!,!"! si >!1!,!1!,!"! 0ucuresti ce se adreseaza
studentilor de la sectia de educatie fizica, constituie importante surse de informare si
documentare despre pro*lemele teoretico)metodice ale jocului de volei! 1le ridica mai
putin pro*leme le&ate de continutul si eficienta jocului la anumite nivele si deci nu
rezolva pro*lema cunoasterii jocului competitional in continutul jocului!
8 serie de articole aparute in Bevista de 1ducatie ,izica si "port, autor profesor
universitar Vasile @henadi, a*ordeaza continutul jocului de volei din alte un&hiuri de
vedere, in care incearca sa prezinte continutul jocului de volei asa cum este o&lindit in
jocul competitional oficial!
Articole aparute in .3/ si .3 in Bevista de 1ducatie ,izica si "port, autori V!
@henadi, V! Aarcanschi, @h! Baducuta, sistematizeaza continutul jocului de volei in doua
situati fundamentale de joc, respective2 actiuni de joc la casti&area serviciului si actiuni
de joc la casti&area punctului care conduc in final la casti&area setului si a jocului! In
aceste articole, la *aza continutului jocului este asezata actiunea de joc ca unitate
functionala de *aza a jocului competitional! Actiunea de joc, este raportata atat la
componentele jocului ( fizic, tehnic, tactic, etc! ) cat si al jucatorii specializati in echipe
pe posturi!
Actiunile de joc sunt determinate de cele doua situatii fundamentale ale jocului
dupa sarcinile partiale de joc, asa cum se succed ele in timpul jocului competitional!
Astfel, la primirea serviciului ( " II ) o echipa poate trece prin urmatoarele actiuni
de joc2 preluarea din serviciu, pasa ( ridicarea min&ii ), lovitura de atac si du*larea
atacului, *locajul si preluarea din atac! Actiunile de joc enumerate, cu e-ceptia preluarii
din serviciu, care este specifica doar fazei I, se pot repeta in fazele urmatoare!
Ca serviciu ( " I ), o echipa poate trece succesiv prin urmatoarele actiuni de joc2
serviciul, *locajul, preluarea din atac, pasa ( ridicarea min&ii ), atacul si du*larea atacului!
9oate actiunile, cu e-ceptia seviciului, care este specific doar fazei I, se pot repeat in
fazele urmatoare!
,iecare actiune de joc in parte este prezentata ca o unitate functionala care
cuprinde mai multe momente sau parti componente ce se manifesta insa in timpul jocului
intr)un tot unitar!
Din materialele respective reiese ca in afara acestor actiuni de joc nu mai e-ista
alte actiuni, precum si faptul ca in joc acestea sunt diferite ca frecventa, la jucatorii
specializati pe posturi ce compun echipa de volei!
Am mai studiat lucrarile referitoare la teoria si metodica sportului de performanta,
autorii2 "iclovan I!, 8zolin, etc! folosite pentru a corela continutul jocului de volei la
cerintele activitatii sportive si antrenamentului sportiv!
%ateriale de uz intern, redactate de ,!B!V! pentru echipele de performanta, au fost
studiate de asemenea, din necesitatea depistarii corelatiei dintre continutul jocului si
pre&atirea jucatorilor ce compun echipa!
Aentru efectuarea altor activitati necesare lucrarii am mai studiat alte materiale
pentru intele&erea modelarii si modelului in volei ( %odel si modelare in voleiul de mare
performanta si Volei 8*iectivizarea instruirii, autori V! @henadi, ,! @rapa, D! %arza,
aparute la editura EAlum*E 0acau in ..5 si ..4 ) ca si lucrarile privitoare la aplicarea
statistica ( V! Dumitrescu ) in prelucrarea datelor culese din practica!
Concluzionand, determinarea continutului jocului de volei a jucatorului fals si a
modelului de joc a acestuia se vrea in mod o*li&atoriu sa alea&a ca punct unic de plecare
realitatea jocului asa cum apare aceasta la nivelul competitiilor oficiale!
Cucrarea de fata, prin realizarea ei, va cauta sa aduca o contri*utie modesta la
ela*orarea unui material, adresandu)se tuturor specialistilor, ( profesori, antrenori ) care
se ocupa de invatarea, consolidarea si perfectionarea celor care practica acest joc!
CAAI98C>C III
Continutul si desfasurarea
cercetarii
$!! Ipoteza cercetarii
$!2! %etode de cercetare
$!$! "u*iectii cercetarii! 8r&anizarea cercetarii
$!5! Conditii materiale si durata cercetarii!
$!! Ipoteza si sarcinile cercetarii
In cadrul procesului de antrenament desfasurat in vederea perfectionarii
maiestriei sportive detinerea unor informatii concrete privind jocul jucatorului de
zona 2, informatii cat mai apropiate de realizarea jocului competitional la nivelul
seniorilor, constituie o necessitate o*iectiva care tre*uie si poate influenta calitatea si
cresterea pre&atirii si jocului la acest nivel!
Aornind de la realitatea jocului de volei, ce este cu mult mai deose*ita decat cea a
anilor K6/, se incearca realizarea unor modele de joc si de pre&atire, modele ce nu pot fi
realizate dacat prin cunoasterea cat mai e-acta a continutului si eficientei jocului pe
ansam*lu si in cele doua structuri fundamentale, a tuturor jucatorilor ce compun o echipa,
deci si a jucatorului de zona 2 ( E fals E )!
In consecinta, determinarea continutului jocului de volei, pe set si in cele doua
structuri fundamentale de joc, la primirea serviciului si la e-ecutia serviciului, devine
o*iectiv necesar in cunoasterea continutului real al jocului unui jucator si a unei echipe,
in cazul de fata la jucatorul de zona 2, la echipele de volei masculine din divizia A! Acest
fapt devine deose*it de important pentru realizarea unei cunoasteri adecvate in
conformitate cu realitatea jocului competitional, a continutului jocului pentru toti
jucatorii, de pe toate posturile din cadrul unei echipe, de la nivel de copii si juniori si
pana la marea performanta!
Aornind de la ipoteza conform careia, jocul de volei se deruleaza dupa anumite
caracteristici fundamentale pe fondul solicitarii si eficientei actiunilor de joc ale
jucatorilor ce compun echipa, caracteristici imprimate de modelul pre&atirii, determinarea
continutului jocului pe posturi, implicit si pentru postul de EfalsE ( jucator de zona 2 ),
devine o necessitate o*iectiva care poate conduce la cresterea parametrilor jocului intre&ii
echipe!
Aentru a verifica ipoteza de lucru am incercat din inre&istrarile efectuate la
jocurile din Campionatul #ational De Volei %asculin divizia A, sa o*tin informatii
privind actiunile reusite si nereusite din timpul jocului competitional a jucatorului de
zona 2, pentru a putea determina eficienta acestora si pentru a depista si &asi solutii reale
de eliminare sau de ameliorare a &reselilor de joc! Aentru aceasta, am considerat o*iectiv
necesar determinarea si sta*ilirea unor modele ale continutului jocului si a principalelor
actiuni de joc, pentru set si pentru cele doua structuri fundamentale, mai ales in conte-tul
noilor modificari de re&ulament, privind marcarea punctelor dupa sistemul tie)*rea: si
finalizarea primelor patru seturi la 25 puncte! Arin realizarea unei analize a acestor
modele consider ca vom reusi sa cunoastem e-act continutul jocului de zona 2, putand
avea astfel date reale privind modul de pre&atire a acestuia!
Definitivitatea acestei cercetari poate si tre*uie sa fie punct de plecare pentru
unele cercetari viitoare la nivelul marii performante, realizarea unor astfel de analize
putand duce la cunoasterea e-acta a continutului jocului pentru fiecare post din echipa,
fapt ce poate duce la schim*area conceptiei de pre&atire pentru multi dintre specialistii de
la nivelul juniorilor si seniorilor!
Din cele prezentate, se desprind urmatoarele sarcini pentru aceasta cercetare2
cule&erea de informatii si date privind continutul jocului de zona 2, din punct de
vedere al ponderii si eficientii actiunilor de joc in &eneral si, pentru cele doua structuriD
prelucrarea informatiilor si evidentierea celor mai caracteristice aspecte privind
continutul jocului, jucatorului de zona 2, (fals)D
analiza rezultatelor, interpretarea acestora, cat si desprinderea celor mai
importante concluzii, cu valoarea teoretica si practica, care pot fi de real ajutor
specialistilor ce se ocupa de pre&atire!
$!2! %etode de cercetare
Dintre metodele de cercetare cele mai utilizate care m)au ajuta in studierea si
analiza continutului si eficienta actiunilor de joc a jucatorului de zona 2 a fost
urmatoarele2
metoda documentariiD
metoda o*ser*vatiei
metoda convor*iriiD
metoda statistico)matematice de inre&istrare si prelucrare a datelorD
metoda modelarii
%etoda modelarii
8rice cercetator cand se opreste asupra unei teme de cercetat se opreste intai
asupra materialului *i*lio&raphic in le&atura cu tema! "tudiul *i*lio&raphic ajuta la
&asirea multiplelor cai si mijloace de desfasurare a cercetarii, cat si la lamurirea multor
neclaritati in le&atura cu tema supus studiului!
Acesta metoda asi&ura cunoasterea rezultatelor o*tinute in domeniul
temei,referindu)se la analize si &eneralizarii teoretice de specialitate strict necesare intr)o
activitate de cercetare!
In ceea ce priveste tema lucrarii de fata, se &asesc multe lucrari de specialitate
care se atin& intr)o anumita masura tema cercetarii, insa nici una nu pune un accent prea
mare pe anallizarea concreta a jocului la nivelul echipelor de devizia A masculin si cu
atat mai putin nu realizeaza aceasta analiza pe posturi!
%etoda o*servatiei
%ai ales in cercetarea activitatilor care au la *aza miscarea, metoda o*servatiei
este e-trem de utila si deci, des folosita in timpul cercetarii propriu)zise!
Anterior inceperii cercetarii propriu)zise am o*servat in cadrul jocurilor toate
actiunile de joc, pentru a vedea si a &asi modul cel mai elocvent de inre&istrare si
evidentierea continutului si evidentierea acestora in timpul meciurilor, reusind sa o*tina
informatii suplimentare a*solut necesare in realizarea cercetarii!
De asemenea, de *un au&ur a fost participarea antrenamentele si jocurile echipei
de seniori V8C1I %>#ICIAAC LACA>, in prezent in functie de antrenor secund!
%etoda convor*irii
%etoda deose*it de utila cand este vor*a de o*tinerea unor informatii care nu se
pot o*tine pe alte cai! Am reusit prin folosirea acestei metode sa o*tin o serie de date si
informatii din convor*irile pe care le)am purtat cu jucatorii care au constituit su*iectii
cercetarii!
,olosind aceasta metoda am putut o*tine o serie de informatii in le&atura cu tema,
care nu puteau fi nici o*servase nici inre&istrate cum ar fi2comportamentul jucatorilor la
antrenamente, in alte jocuri in afara celor inre&istrate, mijloacele de *aza folosite in
pro&ramul de pre&atire colectiv si individualizat a jucatorului de zona 2, etc!
,olosirea metodei convor*irii in cadrul cercetarii privind determinarea
continutului jocului de volei la jucatorul de zona 2, la echipele masculine de divizia A,
m)a convins inca odata de marea ei utilitate in o*tinerea unor informatii pretioase intr)un
timp foartea scurt!
%etoda inre&istrarii
,oarte des folosita in cadrul multor cercetari are ca punct de plecare, in cazul
temei noastre,o*servarea tuturor actiunilor de joc la care participa o jucator de zona 2 in
timpul unei meci!
Inre&istrarile se pot realiza in mai multe moduri2
video ) cu ajutorul camerelor de luat vederi dupa care urmeaza prelucrarea
materialului inre&istrat(recopiere, transcriere pe fise, etc)
audio ) cu ajutorul reportofoanelor sau a altor mijloace audio de inre&istrare dupa
care ca si in cazul precedent urmeaza prelucrarea lorD
scrisa ) pe fisa special intocmite conform cerintelor cercetarii, folosita des dar
necesita o pre&atire preala*ila si oatentie deose*ita in urmarirea meciurilor putandu)se
pierde informatii!
Aentru lucrarea de fata am folosit atat inre&istrarile video, cat si cele scrise
pe fise putandu)se astfel cuprinde toate actiunile de joc la care participa jucatorul
de zona 2
%etoda statistico)matematica
Aceasta metoda este de mare utilitate in cercetarea stiintifica fiind folosita
cu succes in prelucrarea statistica a datelor si in realizarea modelelor matematice!
Ae parcursul cercetarii, datele o*tinute au fost adunate in ta*ele si apoi au
fost inre&istrate statistic! In vederea sintetizarii rezultatelor o*tinute m)am folosit
de un indicator foarte simpla si cunoscut, ce este foarte des utilizat de specialistii
sportive, si anume mmedia aritmetica!
%edia aritmetica poate fi calculata prin formula2
M G 1n + n , unde
M media aritmeticaD
1n) suma valorilor individuale
n numarul de cazuri!
Deci prin adunarea valorilor individuale, se o*tin suma lor (1n) care, impartita la
numarul de cazuri ne da media aritmetica!
Am folosit de asemenea, in prezentarea rezultatelor reprezentarea &rafica aceasta
fiind in situatia de fata cea mai potrivita forma de prezentare a analizei continutului
jocului jucatorului de zona 2 la nivelul echipelor de volei masculine, din divizia A!
%etoda modelarii
1ste o metoda de mare importanta in cercetarea stiintifica actuala mai ales in
domeniul sportului de mare importanta, atat prin infotmatiile necesare realizarii
modelelor, cat mai ales prin aplica*ilitatea practica a modelelor realizate cu ajutorul
acestei metode!
In cercetarea de fata am incercat sa ela*orez un model al continutului jocului
jucatorului de zona 2, pentru a putea reflecta cat mai e-act valoarea cantitativa sa
calitativa a jocului prestat de pe jucatorul de pe acest post!
%odelele realizate cu ajutorul acestei metode sunt cele care nu pot ajuta concret
in instruirea in practica, in pre&atirea individualizata pentru postul de jucator de zona 2,
atat in ceea ce priveste ponderea e-ecutiilor, cat si eficienta acestora in timpul jocului!
$!$ "u*iectii si etapele cercetarii
8r&anizarea cercetarii
Cercetarea s)a desfasurat in mare parte in municipiul Lalau si anume la "ala
"porturilor! Inre&istrarile le)am facut in principal in perioada sezonului re&ulat ( tur
retur), septem*rie 2/$ aprilie 2/5 la jocurile desfasurate de V8C1I %>#ICIAAC
LACA> acasa si in deplasare!
Au fost selectionate pentru a fi cuprinsi in cercetare un numar de 2 jucatori de
zona 2, de la echipele divizionare A! Au fost inre&istrate un numar de 2 jocuri oficiale,
fiecare jucator fiind inre&istrat in cate doua jocuri! 1santionul de su*iecti cuprinsi in
cercetare este prezentat in ta*elul de mai jos2
#umele Data nasterii Inaltimea ( cm ) 1chipa
Aeter #a&7 .35 ,.5 V%L LACA>
Cher*eleata @a*riel .. !.3 V%L LACA>
Inre&istrarea fiecarei actiuni de joc s)a efectuat pe fise de inre&istrare tip
( modelul de fisa este prezentat in ane-a ) si s)a realizat prin folosirea anumitor codificari
care sa permita cuprinderea cat mai e-acta a continutului jocului fiecarui jucator,
eficienta actiunilor fiind notata astfel2
H G actiune casti&ata
H G actiune continuata favora*il echipei, actiune neutraD
) G actiune continuata defavora*il echipei, actiune neutraD
)
G actiune pierduta
Actiunile au fost inre&istrate pe seturi, la sfarsitul jocului acestea fiind cumulate
pe intre& meciul si realizand astfel, prin impartirea la numarul de seturi jucate, media pe
set in jocul respective!
Aentru o *una evidentiere a eficientei, in conformitate cu inre&istrarile realizate,
am calculat pentru fiecare actiune de joc in parte coeficientul de eficienta dupa formula
propusa de profesorul Dan Cazarescu2
N G ( M H /,5O ) + ( M H O H L )
unde2
N G coeficientul ( indicele ) de eficientaD
M G actiunile casti&ate carora li se atri*uie pondere ma-ima ( //J )D
O G actiunile nedecise ( neutre ) carora li se atri*uie pondere 5/J, e&al distri*uita
intre cele doua limite e-treme, cerinte impuse de specificul jocului de voleiD
L G actiunile pierdute ( &resite ) a caror pondere este nula ( /J )!
Aentru analizarea, interpretarea si evidentierea rezultatelor o*tinute in urma
prelucarii statistico matematice a informatiilor rezultate din inre&istrari, am
utilizat reprezentari &rafice care reflecta cel mai elocvent dinamica solicitarilor si
eficienta actiunilor de joc a jucatorilor de zona 2!
Cercetarea de fata s)a declansat in luna fe*ruarie 2/// cand, in urma consultarilor
listelor cu tematica pentru lucrarile de licenta, am optat pentru aceasta tema datorita
interesului pe care l)am avut permanent pentru jocul de volei!
Cercetarea s)a desfasurat pe etape *ine sta*ilite2
1tapa I2 septem*rie 2/$ ianuarie 2/5
In prima etapa a cercetarii, care a durat pana la sfarsitul lunii octom*rie 2/$, am
efectuat o intesa munca de documentare prin studierea si fisarea unui *o&at material
*i*lio&rafic, care m)a elucidat in diversele pro*leme pe care le ridica o tema atat de
pretentioasa! 9ot in aceasta perioada mi)am conceput si ela*orat fisele de inre&istrare ca
principale instrumente de lucru pentru realizarea practica a cercetarii! De asemenea, am
incercat sa ela*orez componentele si continutul modelelor pe care urma sa le realizez in
urma prelucrarii informatiilor o*tinute prin metoda statistico matematica a
inre&istrarilor efectuate la meciuri!
1tapa a II)a2 septem*rie 2/$ aprilie 2/5!
Incepand cu sfarsitul lunii septem*rie2/$, odata cu inceperea jocurilor oficiale
din cadrul Campionatului #ational de seniori, am trecut la etapa a doua a cercetarii in
care am efectuat o*servatiile si inre&istrarile practice la jocuri!
Aceasta etapa a fost deose*it de importanta deoarece mi)a furnizat datele si
informatiile necesare cercetarii si pentru sta*ilirea si realizarea modelului continutului
jocului jucatorului de zona 2, model care mi)a permis determinarea si analiza concreta a
continutului jocului acestui jucator in conformitate cu realitatea competitionala!
9ot in aceasta etapa, am continuat documentarea si studierea materialului
*i*lio&rafic in le&atura cu tema pentru a lamuri anumite pro*leme anterioare, in le&atura
cu cercetarea!
Am inceput tot in aceasta perioada sa trec rezultatele inre&istrarilor in ta*ele
centralizate pentru a)mi usura munca in etapele finale ale cercetarii!
Aceasta etapa s)a incheiat la sfarsitul lunii aprilie 2/5 odata cu terminarea
returului campionatului!
1tapa a III)a2 luna mai 2/5!
In aceasta etapa am terminat de trecut inre&istrarile de pe fise in ta*elele
centralizatoare si am trecut la prelucrarea si interpretarea datelor! Am ela*orat modelul
continutului jocului si modele ale actiunilor de joc pentru jucatorul de zona 2 ( fals ),
reprezentand &rafic dinamica rezultatelor o*tinute dupa care am ela*orat concluziile
rezultate din aceasta analiza!
In aceasta etapa am redactat si tiparit lucrarea si am inceput sa pre&atesc
e-punerea ei pentru sustinere in cadrul e-amenului de antrenor!
$!5! Conditiile materiale si durata cercetarii
Intrea&a cercetare s)a desfasurat in conditii dintre cele mai *une avand in vedere
ca2 documentarea si studierea materialului *i*lio&rafic am facut)o in principal la
0i*lioteca >niversitatii, *i*lioteca foarte *ine dotata cu materiale de specialitate din
domeniul sportului de performanta!
Inre&istrarea meciurilor s)a efectuat in principal in "ala "porturilor din Lalau, sala
in care echipa V8C1I %>#ICIAAC LACA> isi desfasoara antrenamentele si jocurile,
sala dotata cu toate cele necesare desfasurarii in *une conditii a jocului de volei la nivelul
diviziei A!
(ucatorii o*servati si inre&istrati, desi reprezinta jumatate din numarul de jucatori
pe acest post e-istent in divizia A, sunt totusi reprezentativi, avand in vedere ca
majoritatea fac parte din primele 4 echipe ale campionatului, iar o parte dintre ei sunt sau
au fost componenti pe acest post ai loturilor nationale de juniori, tineret sau seniori!
De asemeni, talia si varsta sunt conform cerintelor voleiului de mare performanta
la acest nivel!
Ae parcursul intre&ii lucrari si in ta*elele din cadrul ane-elor, numele jucatorilor
care au constituit su*iectii cercetarii vor fi trecute doar cu initiale pentru a usura volumul
de lucreu si a simplifica diferitele operatii de copiere strict necesare unei asemenea
cercetari!
In cadrul cercetarii, am folosit inre&istrarile realizate in jocurile desfasurate dupa
noul sistem de punctare, pe *aza carora am ela*orat modelul continutului jocului din
cadrul lucrarii si pe care l)am comparat cu modelul jucatorului de zona 2, prezentat in
capitolul precedent, deci cu cel din literatura de specialitate! Am preferat acest mod de
prezentare a continutului jocului pentru jucatorul de zona 2, pentru ca noul sistem de
punctare fiind recent introdus, a adus multe modificari in continutul &eneral al jocului cat
si in continutul jocului pentru fiecare post din echipa!
#ee-istand date actuale privind continutul jocului pentru acest post, in acest sens
cercetarea de fata constituie o noutate!
CAAI98C>C IV
Arezentarea si interpretarea rezultatelor
5!! %odelul continutului si eficientei jocului jucatorului de zona 2
Analiza comparata!
5!2 %odelele actiunilor de joc!
Aentru a putea analiza caat mai cine si amanuntit jocul jucatorului de zona 2am
realizat mai multe tipuri de modele, astfel2
%odelul continutului jocului!
Bealizat pentru o cunoasteere e-acta a ponderii medii a actiunilor de joc, a
numarului de puncte casti&ate si pierdute in medie pe set de catre jucatorul de zona 2!
%odelul actiunilor de joc!
Bealizate tocmai pentru a cunoaste e-act continutu: si eficienta tuturor actiunilor
de joc specifice jucatorului de zona 2, modului in care fiecare actiune este utilizata in joc
decatre acest jucator si aportul fiecarei actiuni in in casti&area sau pierderea punctelor si
uneori a serviciilor in conformitate cu realitatea jocului competitional la acest nivel!
Vom prezenta in continuare datele modelelor realizate in urma prelucrarii
informatiilor o*tinute in urma inre&istrarilor de la jocurile oficiale ale Campionatului
#ational de seniori, editia 2/$)2/5,incercand in acelasi timp sa interpretam rezultatele
o*tinute si sa dessprindem concluziile esentiale din realizarea analizei comparativee
acontinutului jocului la care participa jucatorul de zona 2, pe parcursul unui set!
5! %odelul continutului si eficientei jocului
jucatorului de zona 2(fals)!
Analiza comparata!
8rientarea tactica tre*uie relizata in functie de cerintele jocului modern, de
modalitatile si particularitatile jucatorilor! Desi&ur aplicarea unei tactici moderne in joc,
atac si aparare impune un *a&aj corespunzator de actiuni de joc, calitati motrice
dezvoltate la un nivel superior precum si o pre&atire psiholo&ica teoretica desavarsita!
%odelul realizat are la *aza operarea cu media aritmetica asupra datelor recoltate
de la jocuri privind situatiile fu ndamentale si fazele de joc la care participa jucatorul de
zona 2, pe durata u nui set, date e-trase din fisele de inre&istrare! Aceste fise cuprind
toate situatiile de joc ale unei echipe cat si fazele de joc la care participa jucatorul de zona
2, intr)un set! Am realizat modelul functional pe set deoarece consider aceast procedura
ca fiin cea mai apropiata scopului urmarit in aceasta cercetare setul fiind considerat
unitate de *aza a jocului de volei!
Beferindu)ne la continutul modelului pre-entat in continuare este strict necesar sa
facem specificarea ca , in afara numarului mediu total de situatii fundamentale ala unei
echipe pe set, aceasta cuprinde doar situatiile in care jucatorul de zona 2, joaca intr)un fel
sau altul min&ea!
5!! %odelul pe set a situatiilor fundamentale2
Alecand de la acest lucru, precizam ca intr)un set jucatorii u nei echipe participa la
ma-imum 53 de situatii fundamentale de joc daca setul se deschide 25)2$, din care 52J
se joaca sitatia fundamentala la e-ecutia serviciului si 53J se joaca situatia fundamentala
la preluare din serviciu! Aceste procentaje se modifica daca seturile sunt casti&ate mult
mai clar, crescand procentajul situatiei fundamentale la casti&area servicului si scazand
procentajul in cealalta!
1-emplu 2 setul se incheie cu scorul de 25)52
)jocul la serviciu) 42,5J
)jocul la primirea serviciului)$6,5J
revenind la primul e-emplu, cand setul se joaca pana la scorul de 25)2$, din 53 de
situatii fundamentale jucate, 65)3/J au fost constituite dintr)o sin&ura faza de joc in timp
ce doar 2/)25J au fost constituite din 2 si $ faze, in conditii de crestere a efortului si
soiditarilor la nivel ma-im!
In conditiile acestea intr)un set se joaca in medie 5/ ) 55 actiuni de joc, din care
5/)55J se joaca actiuni cu min&ea, si 55)4/J se joaca actiuni fara min&e! In medie in
jucator joaca pe set apro-imativ 5/)6/ de actiuni de joc, din care 4)5/ actiuni cu
min&ea, numarul fiind mai mare sau mai mic in functie de valoarea fiecarui jucator din
formatia de *aza si a postului pe care)l joaca!
In consecinta, intr)un joc de volei , un jucator participa aproape la toate actiunile
de joc cu min&e si fara min&e, care in functie de numarul de seturi jucate ($, 5 sau 5) pot
fi cuprinse intre 2/)$5/ actiuni de joc, din care 5/)2// de actiuni de joc in care atin&e
min&ea intr)un mmod sau altul!
(ucatorul de zona 2, sau jucatorul EfalsE cum i se mai spune , participa in &eneral
intr)un real echili*ru la toate actiunile de joc, el fiind un amestec echili*rat al celorlalte
posturi enumerate!
1valuarea completa, in conformitate cu realitatea jocului competitional a jocului
jucatorului de zona 2, este realizata odata cu calcularea eficientei si cu realizarea anallizei
comparative cat si prin reprezentare &rafica!
5!!2! %odelul continutului jocului juctoruli de zona 2
In urma prelucrarii informatiilor si datelor o*tinute cu ajutorul fiselor de la
meciurile de campionat am ela*orat urmatorul model , a carui valori medii sunt
reprezentate in ta*elul de mai jos2
#r!
crt!
C8%A8#1#91C1
%8D1C>C>I
#B! %1DI>
AC9! + "19
AB8C1#9
#B! %1DI> AC9!+ "19 .,$ //J
2 A9AC 4,3 $5J
$ "1BVICI> $,$ 3J
5 0C8CA( $, 4J
5 AB1C>AB1 DI# A9AC 2,4 $J
4 AB1C>AB1 DI# "1BVICI> 2 /J
6 AA"A ,5 3J
Beprezentat &rafic modelul ela*orat, se prezinta astfel ( &rafic nr! )
grafic nr. 1 - continutul jocului pe set pentru jucatorul de
zona 2
35%
18%
16%
13%
10%
8%
atac
serviciu
blocaj
preluare din atac
preluare din serviciu
pasa
Dupa cum se poate o*serva continutul jocului unui jucator de zona 2 s)a modificat
esential, dupa aplicarea noului sis tem de punctare!
>na din modificarile esentiale si de ma-ima importanta in pre&atirea acestui post,
o constituie micsorarea solicitarii &enerale pe set! Astfel, daca intr)un set jucat dupa
vechiul sistem de marcare a punctelor, EfalsulE, participa in medie la 62 de actiuni in care
juca min&ea, in noul sistem, numarul actiunilor cu min&ea la care participa in medie un
jucator de zona 2, este doar 2/ , ceea ce inseamna ca joaca de $,5 ori mai putin ca inainte,
fapt reflectat in timpul efectiv de joc!
Astfel , atacul reprezinta si pana acum o actiune de *aza, capata o si mai mare
impotanta, ponderea ei in jocul acestui jucator crescand de la 2$J inainte, cifra cuprinsa
in modele studiate din literatura de specialitate, la $5J in actuale conditii de joc ,
devenind o actiune cu o majoritate coplesitoare si de prima importanta pentru EfalsE!
De altfel, dupa cum se poate vedea din modelul ela*orat, ponderea actiunilor de
joc s)a schim*at esential , dupa atac actiunile cele mai solicitate dar cu o pondere mult
mai mica fiind serviciul si *locajul urmate apoi de preluarea din atac, preluarea din
serviciu si pasa, spre deose*ire de modelul anterior in care e-ista un echili*ru evident in
ponderea actiunilor, astfel2)*locaj 2$J, atac 2$J, preluare din servici3J preluare din
atac 3J, servici $Jsi pasa cu doar 5J!
Aentru a scoate in evidenta cat mai clar diferentele e-istente in continutul jocului,
am reprezentat printr)u n &rafic comparativ valorile celor doua modele!
5!!$!%odelul eficientei jocului jucatorului de zona 2
Aentru o cunoastere cat mai e-acta si in conformitate cu realitatea jocului,
continutului jocului pentru postul de jucator de zona 2, nu putem omite ela*orarea unui
model al eficientei jocului! Avand in vedere importanta majora pe care o are finalizarea
fiecarei actiuni in economia &enerala a jocului, am inre&istrat ca actiuni casti&ate sau
pierdute, doar pe acelea in care jucatorul de zona 2, prin aportul sau casti&a sau pierde un
punct! Celelalte actiuni dupa care jocul s)a continuat intr)o forma sau alta au fost notate
cu EHE sau E)E, dupa modul concret in care s)a efectuat actiunea (corect sau &resit) dar si
dupa modul cum s)a incheiat faza, prin casti&area sau pierderea acesteia de catre echipa
proprie, considerand ca jucatorul respective si)a adus prin e-ecutia ei un aport mai mare
sau mai mic la finalizarea ei!
In urma prelucrarii datelor din inre&istrarile efectuate la jocuri, am o*tinut
urmatorul model al eficientei jucatoruli de zona 2, reusind din datele o*tinute sa calculam
si coeficientul de eficienta al jocului pentru acest jucator!
Valorile medii ale momentului o*tinut sunt urmatoarele2
Din .,$ actiuni de joc efectuate de un jucator de zona 2, pe parcursul unui set ,
acesta2
) joaca in medie 5,$ actiuni prin care casti&a puncte , reprezentand 26,5J
) joaca in medie 5,$ actiuni in favoarea echipei proprii , reprezentand 23,5J
) joaca in medie 5 actiuni in defavoarea echipei proprii , reprezentand 25,.J
) si joaca in medie $,5 actiuni prin care pierde puncte, reprezentand 3,J din joc!
Beprezentand &rafic modelul eficientei se prezinta astfel2
19,3 100%
5,3 27,50%
5,5 28,50%
5 25,90%
3,518,10%
0 5 10 15 20 25
total actiuni
castigate
jucate +
jucate --
pierdute
grafic nr. 3 - modelul de eficienta a jucatorului de zona 2
Dupa valorile modelului eficientei am putut calcula coeficientul de eficienta dupa
formula prezentata in capitolul anterior, considerand actiunile asti&ate ca avand pondere
ma-ima (//J), actiunile nedecise (jucate favora*il sau defavora*il ), ca avand pondere
medie (5/J), iar actiunile prin care sau pierdut puncte ca avand pondere minima (/J),
astfel2
NG (5,5H5,25)+.!$G /!5
Autem desprinde, din cele prezentate, ca eficienta jucatorului de zona 2, este in
&eneral *una, avand in vedere valoarea coeficientului de eficienta care este /,5, dar mai
ales faptul ca prin jocul sau acest jucator contri*uie la realizarea a 5,5 puncte in medie pe
set si contri*uie decisive la relizarea altora!
8 analiza mai amanuntita a eficientei jocului jucatorului de zona 2, se va efectua
odata cu ela*orarea si analizarea modelelor fiecarei actiuni de joc in parte!
5!2! %odelele actiunilor de joc!
Acest su*capitol al lucrarii reprezinta un punct esential al cercetarii, fiind de fapt
o continuare a primului su*capitol, realizand astfel cunoasterea adecvata a continutului
jocului pentru postul de jucator de zona 2 , la nivelul seniorilor!
Aentru a finaliza acest studiu si pentru a putea efecua o analiza comparativa cu
rezultatele nota*ile, in ceea ce priveste continutul jocului jucatorului de zona 2, in cele
doua structuri de *aza, in urma preluarii datelor si informatiilor pe care le)am o*tinut prin
o*servatii la jocuri, discutii cu antrenorii si jucatorii si din fisele de inre&istrare a
jocurilor de campionat, am reusit sa ela*orez modele ale continutului si eficientei pentru
toate actiunile de joc!
5!2!! Analiza continutului si eficienta atacului
Din modelul ccontinutuli jocului se poate o*serva ca atacul este actiunea de joc
cea mai importanta si cu ponderea cea mai mare in jocul jucatorului de zona 2! Astfel, din
totalul de .,$ actiuni pe set, 4,3 sunt actiuni de atac, reprezentand un procent de $5J!
Datorita importantei deose*ite pe care o are atacul in jocul jucatorului de zona 2, vom
incerca in continuare sa ela*oram un model al actiunilor de atac, care sa cuprinda atat
continutul cat si eficienta acestuia pe parcursul unui set!
In urma prelucrarii datelor am o*tinut urmatorul model al continutului atacului2
) total actiuni de atac set2 ) 4,3 reprezentand //J
) actiuni de atac din zona 5 ) ! reprezentand 4J
) actiuni de atac din zona $ ) !5 reprezentand 22J
) actiuni de atac din zona 2 ) $!2 reprezentand 56J
) actiuni de atac din linia a II)a ) reprezentand 5J
"e poate o*serva ca jucatorul de zona 2 ataca preponderant din zona careia ii
poarta numele, fapt a*solut normal daca tinem seama ca joaca cel mai mult in aceasta
zona a terenului! Din zona 2, jucatorul ataca in am*ele structuri de joc, atat la primirea
serviciului cat si la e-ecutia acestuia de catre echipa proprie si in toate fazele jocului!
Atacul din zona $ este al doilea ca pondere si este efectuat in am*ele structuri ale
jocului! "unt aici de mentionat doua situatii2
prima, este aceea ca in faza I, in jocul la primirea serviciului jucatorul de zona2
ataca in zona $, atunci cand intra in com*inatie cu ceilalti jucatori venind din toate liniei
I, pe intrarea ridicatorului din linia a II)a!
a doua, este aceea ca in celelalte faze in jocul la primirea serviciului, cat si in
jocul la e-ecutia serviciului, jucatorul EfalsE, ataca in zona $, venind din zona 2, unde
ajun&e permanent dupa schim*ul de zone din linia I!
Lona 5, este ultima in randul preferintelor pentru atac a jucatorului de
zona 2, si aceasta in principal pentru ca din aceasta zona jucatorii ataca mai ales in
faza I, la primirea serviciului, cand sunt asezati in aceasta zona, uneori venind din zona $
si doar intamplator venind din zona 2! De asemenea tot intamplator se ataca in celelalte
faze de joc, cu e-ceptia primei faze din "! II! Acest fapt intamplandu)se doar atunci cand
datorita vitezei jocului sau unor indicatii speciale ale antrenorului, jucatorul EfalsE numai
schim*a zonele evoluand in zona 5!
Ae ultimul loc in cadrul ponderie atacului pentru jucatorul de zona 2, este atacul
din linia a II)a, fapt cat se poate de ne&ativ, daca tinem seama de cerintele jocului
international, unde jucatorii de pe acest post sunt cei mai *uni si mai utilizati atacanti din
linia II!
%odelul continutului atacului este reprezentat in &raficul nr! 5!
grafic nr. 4 - Reprezentand modelul continutului actiunilor
de atac
7%
22%
16%
15%
atac din !ona 2
atac din !ona 3
atac din !ona
atac din "# $$
In vederea o*tinerii unei ima&ini complete a jocului in atac prestat de jucatorul de
zona 2, am ela*orat un model al eficientei atacului, care se reprezinta astfel2
Din 4,3 actiuni de atac efectuate de un jucator de zona 2, pe parcursul unui set,
aceasta2
) joaca in medie 5 actiuni prin care casti&a puncte reprezentand 5.J
) joaca in medie ,2 actiuni in favoarea echipei proprii reprezentand 6J
) joaca in medie /,3 actiuni in defavoareea ehipei proprii reprezentand 2J
) joaca in medie /,3 actiuni prin care pierde puncte reprezentand 2J din
atac!
Cu ajutorul datelor modelului din ta*elul de mai sus am calculat coeficientul de
eficienta al atacului pentru jucatorul de zona 2!
N G ( 5 H ) 2 4,3 G /,65
Dupa cum se poate o*serva eficienta &enerala a atacului pe set, e-primata si in
valoarea coeficientului de eficienta este foarte *una si putem afirma ca indeplineste
cerintele voleiului actual de inalta performanta!
5!2!2! Analiza continutului si eficienta serviciului
"erviciul reprezinta prima actiune de joc din structura I, pe fondul eficientei
caruia se pot sau nu desfasura celelalte actiuni de joc, este a doua actiune ca importanta in
jocul jucatorului de zona 2! Acest fapt se datoreaza ca este o actiune ce nu poate lipsi din
jocul nici unui jucator din echipa, si deci pe parcursul unui set aceasta actiune este
o*li&atorie pentru toti jucatorii!
In modelul functional al jucatorului de zona 2, serviciul ocupa un loc de frunte in
ierarhia actiunilor de joc, acest jucator e-ecuta in medie $,$ servicii in medie pe set, fiind
a doua actiune ca pondere din totalul actiunilor de joc!
1ficienta acestei actiuni dupa cum se va vedea nu mai este la valori ridicate!
Astfel, din cele $,$ servicii e-ecutate intr)un set de jucatorul de zona 22
in /,5 situatii sunt servicii foarte dificile cu care se casti&a punct direct, ceea ce
reprezinta 2JD
in , situatii, sunt servicii dificile, adversaru e-ecutand o preluare sla*a, ceea de
reprezinta $$JD
in ,$ situatii, sunt servicii usoare in urma carora se pierde de re&ula serviciul si
punctual si care reprezinta 5/JD
in /,5 situatii se pierd puncte prin &reseala de serviciu, dare care reprezinta doar
5J din numarul total de servicii!
Cu ajutorul datelor modelului din ta*elul de mai sus am calculat
coeficientul de eficienta al serviciului pentru jucatorul de zona 2!
N G ( /,5 H ,2 ) 2 $,$ G /,53
Dupa cum se poate o*serva eficienta &enerala a serviciului pe set, e-primata si in
valoareea coeficientulul de eficienta, este relativ *una, dar putem afirma ca nu
indeplineste cerintele voleiului actual de inalta performanta! %odificarile actuale de
re&ulament au influentat ne&ativ eficienta serviciului, in principal datorita faptului ca
&reseala acestuia se marcheaza in foaia de ar*itraj si cu pierderea unui punct, nu numai a
serviciului!
In concluzie, se poate afirma ca serviciul a fost si ramane o actiune de joc
prioritara in jocul si pre&atirea jucatorilor de zona 2! Ae viitor, este necesar sa se acorde o
atentie sporita in pre&atire acestei actiuni de joc, in vederea cresterii eficientei si
si&urantei de e-ecutie in noile conditii de desfasurare a jocului!
5!2!$! Analiza continutului si eficienta *locajului
0locajul, dupa cum se poate o*serva din datele prezentate in model, este o actiune
e-trem de importanta pentru jocul falsului ( a treia ca importanta dupa atac si serviciu ) si
de aceea tre*uie analizata cu mare atentie pentru a putea cunoaste continutul, sturtura si
eficienta e-acta a acesteia pe intre&ul set si separat pe cele doua situatii fundamentale de
joc la primirea serviciului si la e-ecutia serviciului propriu!
Din datele modelului se poate o*serva ca *locajul ar tre*ui sa fie pentru jucator o
actiune caracteristica mai ales in jocul la e-ecutia serviciului, zona 2 fiind corespondenta
zonei 5 adverse, care este zona cea mai solicitata in atac la marea majoritate a echipelor!
Am afirmat ca Ear tre*ui sa fieE deoarece *locajul este doar a treia actiune in continutul
jocului cu min&ea, cu un numar foarte mic de sactiuni pe set ( doar $, )!
Acest fapt, se datoreaza in primul rand numarului mic de *locaje in care jucatorul
atin&e min&ea, raportat la numarul de sarituri si mai putin eficientei *locajului care, dupa
cum se va vedea in continuare, este *una!
1ficienta acestei actiuni pe set este la un nivel destul de ridicat, pentru acest
jucator astfel, din totalul de $, actiuni pe set2
cu /,. *locaj se realizeaza punct direct ( $/ J)
/,5 sunt jucate favora*il ( 4J )
/,4 sunt jucate defavora*il ( .J )
si in , situatii se pierde direct punctual ( $5J )!
Coeficientul de eficienta a *locajului al jucatorului de zona 2, calculat cu
ajutorul datelor din model, este urmatorul2
N G ( /,. H /,55 ) 2 $, G /,56
In concluzie, *locajul este o actiune de joc e-trem de importanta pentru
jucatorul de zona 2, cu o eficienta *una pentru nivelul campionatului nostru, care
tre*uie sa ocupe si in continuare un loc important in procesul de pre&atire!
5!2!5! Analiza continutului si eficienta preluarii din atac
1ste de asemenea o actiune de joc foarte importanta in jocul de ansam*lu a
jucatorului de zona 2, avand in vedere ca zonele in care acesta joaca preponderant ( zona
II in linia si zona I in linia a doua ) sunt foarte solicitate de atacul advers! De aceea este
necesar ca jucatorul de zona 2 sa fie pe lan&a un foarte *un atacant si *lochior si un foarte
*un aparator de linia II)a!
Datele culese de la jocuri ne)au permis ela*orarea unui model al preluarii din atac,
astfel2 din totalul de 2,4 actiuni de preluare din atac efectuate de jucatorul de zona 2 in
medie pe set, /,4 sunt efectuate in structura II) la primirea serviciului ( numai in fazele II,
III si urmatoarele, preluarea din atac nu se joaca in faza I ), iar doua actiuni de preluare
din atac, sunt efectuate in cadrul structurii I la e-ecutia serviciului, acest fapt
demonstrand ca aceasta actiune de joc este caracteristica in principal acestei structuri de
joc!
1ficienta preluarii din atac, dupa cum se poate vedea din datele modelului
prezentat mai jos este adecvata postului si se incadreaza in cerintele competitiei de
seniori la nivelul diviziei A!
Astfel, din cele 2,4 actiuni de preluare din atac, e-ecutate in medie de jucatorul de
zona 22
in /,5 situatii, acesta e-ecuta preluari *une, faza jucandu)se in continuare in
favoarea echipei proprii, reprezentand 5J din totalul preluarilor din atac pe setD
in ,$ situatii, acesta e-ecuta preluari sla*e, faza jucandu)se in continuare in
defavoarea echipei proprii, reprezentand 5/J din totalul preluarilor din atac pe setD
si in /,. situatii, preluarile e-ecutate sunt &resite, pierzandu)se punctul, ele
reprezentand $5J din totalul preluarilor din atac!
Coeficientul de eficienta al preluarii din atac a jucatorului de zona 2
calculat cu ajutorul datelor din model, este urmatorul2
N G ( /,5 H /, 35 ) 2 2,4 G /,53
Concluzionand analiza acestei actiuni de joc se poate afirma ca, desi este o
actiune de joc de mare importanta pentru jucatorul de zona 2, preluarea din atac
nu este suficient de *ine pre&atita si nu constituie o prioritate in pre&atirea acestor
jucatori la acest nivel, fapt relevant de atat de numarul mic, cat si de eficienta actiunilor
de preluare din atac la care acest jucator participa intr)un set!
5!2!5! Analiza continutului si eficienta preluarii din serviciu
Aceasta actiune de joc ( jucata numai in structura II ) nu este una de prima
importanta pentru jucatorul de zona 2! De altfel din datele modelului functional se
poate o*serva ca in jocul jucatorului de zona 2 aceasta actiune este cu o pondere mai
scazuta, datorita in principal faptului ca atunci cand este in linia a doua acest jucator se
pre&ateste in cele mai multe situatii pentru e-ecutia atacului! 9otusi, e-ista multe echipe
in care jucatorul de zona 2 participa la preluarea serviciului advers, datorita in primul
rand calitatilor de preluare a acestor jucatori, care sunt considerati cei mai completi
jucatori din majoritatea echipelor din campionatul de seniori!
%odelul preluarii din serviciu o*tinul in urma preluacrarii datelor, este urmatorul2
din cele 2 actiuni de preluare din serviciu, e-ecutate in medie pe set2
in ,/ situatii, acesta e-ecuta preluari *une, faza jucandu)se in continuare in
favoarea echipei proprii, ele reprezentand 5/J din totalul preluarilor pe setD
in /,3 situatii, acesta e-ecuta preluari sla*e, faza jucandu)se in continuare in
defavoarea echipei proprii, ele reprezentand 5/J din totalul preluarilor pe setD
si in /,2 situatii, preluarile e-ecutate sunt &resite, pierzandu)se punctul, ele
reprezentand /J din totalul preluarilor din serviciul pe set!
Coeficientul de eficienta al preluarii din serviciu pentru jucatorul de zona 2,
calculat cu ajutorul datelor din model, este urmatorul2
N G ( H /,5 ) 2 2 G /,6
In concluzie preluarea din serviciu este o actiune cu o pondere mai mica in jocul
acestui jucator, dar cu eficienta mai mare datorita, ata numarului mai mic de e-ecutii cat
si faptului ca se e-ecuta inconditii relativ mai usoare deoarece schim*area re&ulamentului
de punctare a scazut mult dificultatea serviciului!
5!2!4! Analiza continutului si eficientei pasei
Aasa, actiune de joc cu importanta mare in constructia atacului, care intra in
sarcina ridicatorului coordonator in proportie de 3/J, dar in anumite situatii si a celorlalti
jucatori, mai ales a jucatorului de zona 2, care joaca pe dia&onala cu ridicatorul, ar tre*ui
in permanenta analizata impreuna cu actiunile de atac! 9otusi, in cercetarea de fata, vom
face cateva o*servatii analitice privind caracteristicile acestei actiuni pe parcursul unui
set!
1ficienta paselor ar tre*ui analizata in permanenta, in functie de atac, in am*ele
structuri de joc! %odelul de eficienta al pasei ela*orat in urma prelucrarii datelor se
prezinta astfel2
din cele ,5 actiuni de pasare, e-ecutate in medie pe set de catre jucatorul de zona
22
in ,$ situatii, acesta e-ecuta pase *une, faza jucandu)se in continuare in favoarea
echipei proprii, ele reprezentand 34J din totalul lor pe setD
in /,2 situatii, acesta e-ecuta pase &resite, faza jucandu)se in continuare in
defavoarea echipei proprii, ele reprezentand 5J din totalul preluarilor pe set!
Coeficientul de eficienta al pasei pentru jucatorul de zona 2, calculat cu
ajutorul datelor din model, este urmatorul2
N G ( ,$ H /, ) 2 2 G /,6
Din modelul continutului si eficientei acestei actiuni de joc, pentru jucatorul de
zona 2 am deprins urmatoarele2
pasa este o actiune cu o pondere mai mica in continutul jocului acestui jucator,
dar apare in multe din situatiile cand ridicatorul efectueaza o preluare din atac sau un
du*laj si mai rar in cazul unor preluarii impreciseD
analizand pasele din punctual de vedere al zonei de e-ecutie, putem constata ca,
majoritatea actiunilor de pasare se realizeaza din zonele $ si 2 ( zone specifice razei de
actiune a jucatorului de zona 2 )D
din punctul de vedere al procedeului de pasare, pe primul loc se situeaza pasele
inalte, foarte rar jucatorul de zona 2 e-ecutand si alte procedee de pasare!
In concluzie, se poate afirma ca pasa , desi nu este pentru jucatorul de zona
2 o actiune specifica, totusi este efectuata cu mare responsa*ilitate si cu un
coeficient ridicat de eficienta, fapt ce ne intareste convin&erea ca jucatorii de zona 2 sunt
jucatori completi, care e-ecuta fiecare actiunu de joc la un nivel aprecia*il!
CAAI98C>C V
Concluzii si propuneri
5!! Concluzii
5!2! Aropuneri
5!! Concluzii
8*iectivul principal pe care il vizeaza antrenorii, sportive si ceilalti specialisti ai
domeniului este ridicarea calitativa si afirmarea jocului de volei pe plan mondial, mai
*ine spus incercarea de redresare a acestuia pentru al readuce pe locurile fruntase in
ierarhia mondiala!
Arin cercetarea de fata am incercat sa ne aducem o contri*utie modesta la
realizarea acestui o*iectiv, concluziile acestei lucrari putand ajuta efectiv antrenorii in
pre&atirea eficienta a jucatorilor pe post de jucator de zona 2 ( fals ), atat in eliminarea
lipsurilor constatate cat si in orientarea &enerala a instuirii!
Concluziile cercetarii au fost sistematizate pe pro*leme, care au constituit
o*iectivele &enerale ale studiului2
din datele prezentate in modelul continutului jocului se o*serva ca una din
modificarile esentiale si de ma-ima importanta a acestui post, o constituie micsorarea
solicitarii &enerale pe set! Astfel, daca intr)un set jucat dupa vechiul sistem, jucatorul de
zona 2 participa in medie la 62 actiuni in care juca intr)un fel sau altul min&ea, in noul
sistem de joc, numarul actiunilor cu min&e la care participa in medie un jucator pe postul
de EfalsE este de doar 2/, ceea ce inseamna ca joaca de $,5 ori mai putin ca inaite, fapt
reflectat si in timpul efectiv de joc!
jucatorul de zona 2, este un jucator complet, care tre*uie sa fie pe lan&a un *un
jucator de atac si un *un jucator de aparare, la *locaj si in linia a II)a!
Din punct de vedere al continutului si eficientei actiunilor de joc pentru jucatorul
de zona 2 am deprins o serie de concluzii care reflecta cu fidelitate partile positive
si ne&ative in jocul acestuia, ele putand constitui repere de *aza pentru pre&atirea lui in
conformitate cu cerintele jocului2
atacul constituie actiunea de joc cu cea mai mare importanta in jocul jucatorului
de zona 2, valoarea acestuia si cerintele postului in cadrul echipei fiind elemente esentiale
si de multe ori definitorii in casti&area joculuiD
*locajul, este pentru jucatorul de zona 2 o actiune care)si impune necesitatea si
importanta, atat datorita caracteristicilor postului, cat mai ales faptului ca tre*uie sa ai*a
un aport e-trem de mare in o*tinerea punctelor! 1ficienta acestei actiuni de joc calculata
pe set este la nivelul cerintelor postului si voleiului de performantaD
preluarea din atac, analiza acestei actiuni ne demonstreaza ca, desi este o actiune
de joc de mare importanta pentru jocul jucatorului de zona 2, nu este suficient de *ine
pre&atita si nu constituie o prioritate in pre&atirea acestora nici la acest nivel, fapt
relevant de numarul mic de e-ecutii si eficienta scazuta a actiunilor de preluare din atac
efectuate pe parcursul unui setD
serviciul ocupa un loc de frunte in ierarhia actiunilor de joc ca numar mediu de
actiuni pe set si mai putin ca eficienta! 1ste de remarcat ca scaderea eficientei serviciului
se datoreaza noilor re&ulamenteD
preluarea din serviciu si pasa sunt actiuni cu o pondere mai mica in jocul acestui
jucator dar cu eficienta cea mai mare, asta datorita, atat numarului mai mic de e-ceptii,
cat si faptului ca se e-ecuta in conditii relativ usoare decat cand se juca dupa vechiul
sistem de punctare!
Incercand in aceasta cercetaresa facem o analiza cat mai reala si mai
concludenta, privind continutul si eficienta actiunilor de joc a jucatorului de zona
2 la nivelul seniorilor, am constatat ca acest post este de mare importanta in jocul unei
echipe mai ales, prin faptul ca acesti jucatori sunt in &eneral cei mai valorosi si cei mai
completi jucatori ai echipei si participa in mod apro-imativ e&al in am*ele
compartimente ale jocului, in atac si in aparare!
In urma analizei efectuate am constatat ca la nivelul seniorilor, acest
jucator nu indeplineste, in multe situatii cerintele acestui post pentru voleiul de
mare performanta! %ulte din datele reprezentand continutuluisi eficienta actiunilor de joc
sunt su* nivelul atins in competitiile internationale de anver&ura, insa pentru campionatul
intern acest nivel este adecvat, mai mult chiar se poate remarca un interes spont pentru
cresterea valorica a acestor jucatori!
In urma o*sevatiilor si a analizelor realizate pe parcursul acestei cercetari, am
putut constata o serie de modificari esentiale produse in jocul jucatorului de zona 2, ca
urmare a modificarilor de re&ulament, dupa cum urmeaza2
jocul capata noi dimensiuni in ce priveste durata efectiva de joc, acesta
reducandu)se simtitorD
numarul mediu de actiuni la care participa un jucator pe parcursul unui set, se
reduce mult ( apro-imativ de $,5 ori mai putine a*eratiuni de joc cu min&e )D
creste responsa*ilitatea individuala a fiecarei actiuni de joc in efectuarea
actiunilor de joc ( orice &reseala inseamna punt pentru adversar )D
este necesara o eficienta sporita a fiecarei actiuni de joc, mai ales a celor prin care
se finalizeaza ( atacul si *locajul in special )D
se manifesta o si&uranta sporita in e-ecutii la preluarii din serviciu si din atacD
este necesara o crestere a concentrarii in joc, pentru eliminarea momentelor de
neatentie si rela-are, care pot avea consecinte nefaste asupra rezultatului finalD
scade spectaculozitatea jocului, in detrimental or&anizarii lui cat mai e-acte
pentru ai spori la ma-im eficienta care sa duca la victorie!
5!2! Aropuneri
1la*orarea de catre cole&iul central al antrenorilor se ,!B!V! a unor modele
functionale complete pentru toate posturile din componenta unei echipe in conformitate
cu cerintele voleiului modern care sa reflecte o conceptie unitara de joc si care sa fie
cunoscuta de toti specialisti care se ocupa de pre&atirea volei*alistilor la toate varstele!
Ae *aza acestor modele ale continutului si eficientei jocului, sa se ela*oreze la
nivel national o strate&ie de pre&atire unica care sa puna in prim plan pre&atirea
jucatorilor la cel mai inalt nivel, in conformitate cu modificarile si cerintele jocului
competitional actual, strate&ie care sa fie cunoscuta si aplicata de toti antrenorii!
A#1M1
(8C>C IIIIIIIIII! "C8B
,I#ACIIII "19 IIIII! "19 IVII
DA9AIIIII!! 8BAIII "19
II!III!! "19 VII!
C8C>CIIIIIIIIII!! "19
IIIIII!!!
,I"A D1 I#B1@I"9BAB1
(>CA98B>C IIIIII!!! #B! III
1C=IAAIIIIIIIIII!!
"19 "1BVICI> AB1C>AB1 DI#
"1BVICI>
AA"A
A9AC
0C8CA(>C AB1C>AB1
DI# A9AC
@B1"1ACA
ADV1B"AB>C>I
L8#A 5 L8#A$ L8#A2
III
IV
V
(>CA98B>C IIIIII!!! #B! III
1C=IAAIIIIIIIIII!!
"19 "1BVICI> AB1C>AB1 DI#
"1BVICI>
AA"A
A9AC
0C8CA(>C AB1C>AB1
DI# A9AC
@B1"1ACA
ADV1B"AB>C>I
L8#A 5 L8#A$ L8#A2
III
IV
V
(8C>C IIIIIIIII "C8B ,I#ACII!!
"19 IIII!! "19 IVIII!!
DA9AIIIII!! 8BAIII "19
II!III! "19 VIIII
C8C>CIIIIIIIIII!! "19
IIIIII!!!
,I"A D1 I#B1@I"9BAB1
(>CA98B>C IIIIII!!! #B! III
1C=IAAIIIIIIIIII!!
"19 "1BVICI> AB1C>AB1 DI#
"1BVICI>
AA"A
A9AC
0C8CA(>C AB1C>AB1
DI# A9AC
@B1"1ACA
ADV1B"AB>C>I
L8#A 5 L8#A$ L8#A2
III
IV
V
(>CA98B>C IIIIII!!! #B! III
1C=IAAIIIIIIIIII!!
"19 "1BVICI> AB1C>AB1 DI#
"1BVICI>
AA"A
A9AC
0C8CA(>C AB1C>AB1
DI# A9AC
@B1"1ACA
ADV1B"AB>C>I
L8#A 5 L8#A$ L8#A2
III
IV
V
(8C>C IIIIIIIIII! "C8B
,I#ACIIII!!! "19 III "19 IVII!
DA9AIIIII!! 8BAIII "19
II!I!! "19 VII
C8C>CIIIIIIIIII!! "19
IIIII
,I"A D1 I#B1@I"9BAB1
(>CA98B>C IIIIII!!! #B! III
1C=IAAIIIIIIIIII!!
"19 "1BVICI> AB1C>AB1 DI#
"1BVICI>
AA"A
A9AC
0C8CA(>C AB1C>AB1
DI# A9AC
@B1"1ACA
ADV1B"AB>C>I
L8#A 5 L8#A$ L8#A2
III
IV
V