ANTIBIOTICE SI

CHIMIOTERAPICE
UVVG ARAD
DISCIPLINA FARMACOLOGIE
ANTIBIOTICELE

POT FI DEFINITE CA SUBSTANTE CU
ACTIUNE ANTIMICROBIANA SPECIFICA,
PRODUSE DE CELULE VII SAU OBTINUTE
SINTETIC.
Important
prescrierea rationala a ATB;
cand prescrie ATB medicul zilei de azi
trebuie sa se gandeasca la viitorul
medicinei de maine;
sanatatea nu are pret, dar are buget
ANTIBIOTICE:

AB
BETALACTAMINE
DIBACTAMI
PENAMI (PENICILINE)
PENICILINE
NATURALE
PENICILINE
ANTISTAFILOCOCICE
AMINOPENICILINE
CARBOXIPENICILINE


UREIDOPENICILINE
AMIDINOPENICILINE
PENEMI-
CARBAPENEMI
CEFEME(CEFALOSPO
RINE)
CARBACEFEME
MONOBACTAMI
TRIBACTAMI
AB
AMINOGLIGOZIDE

-STREPTOMICINA
-KANAMICINA
-GENTAMICINA
-SPECTINOMICINA
-NEOMICINA
-TOBRAMICINA
-AMIKACINA
-NETILMICINA

AB MACROLIDE

-ERITROMICINA
-OLEANDOMICINA
-SPIRAMICINA
-ROXITROMICINA
-DIRITROMICINA
-CLARITROMICINA
-FLURITROMICINA
-AZITROMICINA
-SINERGISTINE

AB LINCOMOCINE
(LINCOSAMIDE):

LINCOMICINA
CLINDAMICINA

AB
GLICOPEPTIDICE:

VANCOMICINA
TEICOPLANINA
DAPTOMICINA

AB CU SPECTRU
LARG:
TETRACICLINE
AMFENICOLI

GRUPUL
RIFAMPICINEI

AB
POLIPEPTIDICE:
POLIMIXINE
BACITRACINA



CHIMIOTERAPICE
ANTIMICROBIENE
CHINOLONE SI FLUOROCHINOLONE
SULFAMIDE ANTIBACTERIENE
DIAMINOPIRIMIDINE :
- TRIMETROPRIM
DERIVATI DE NITROFURAN
DERIVATI DE CHINOLINA
DERIVATI DE IMIDAZOL
DERIVATI DE FORMALDEHIDA



ALTE STRUCTURI:
ACID MANDELIC
DAPSONA
MESALAZINA

ALTE ANTIMICROBIENE:
LINEZOLID
SPECTINOMICINA
FOSFOMICINA
ACID FUSIDIC

Antibioticele (AB) i chimioterapicele
ageni antimicrobieni cu activitate selectiv, care introduse n
organism exercit efecte toxice specifice fa de anumite
microorganisme, fungi, parazii, avnd ns efecte toxice mai
reduse sau absente fa de celulele organismului gazd.
Pot fi:
antibioticele sunt produse de diferite specii de microorganisme
(bacterii, fungi, actinomicete),
chimioterapicele sunt obinute prin sintez chimic
Clasificarea acestor substane se face funcie de germenii pe
care acioneaz:
- AB i CT antibacteriene
- AB i CT antifungice
- AB i CT antiprotozoarice
Mecanism de aciune: produc efect de tip bactericid sau
bacteriostatic pe agenii patogeni.
Bacteriostatic - inhib multiplicarea germenilor i i fac vulnerabili la
forele de aprare ale organismului
Bactericid - produc distrugerea germenilor

Mecanisme generale de aciune

1. La nivelul peretelui celulei bacteriene
2. La nivelul membranei citoplasmatice a celulei
bacteriene
3. Asupra proceselor metabolice intracitoplasmatice
a. Inhibarea sau degradarea sintezei proteice la nivel
ribozomal:
30S: tetraciclinele
50S cloramfenicolul, eritromicina
b. Antagonismul competitiv fa de un metabolit
esenial
sulfamidele prin inhibarea sintezei de acid folic
4. Asupra aparatului nuclear
a. Inhibarea ARN polimerazei, ARN girazei bacteriene

POSIBILE ASOCIERI POSIBILE CONTRAINDICATI
CEFALOSPORINE
CLASIFICARE DUPA CALEA DE ADMINISTRARE
CEFALOSPORINE PARENTERALE
GENERATIA I:
CEFAZOLINA,CEFALOTINA,CEFAPIRINA,CEFATRIZIN

GENERATIA II:
CEFAMANDOL, CEFUROXIM, CEFOXITINA, CEFOTETAN,
CEFORANID, CEFONICID
GENERATIA III:
CEFOTAXIM, CEFTAZIDINA, CEFOPERAZONA, CEFPIRON,
MOXALACTAM, LATAMOXEF
GENERATIA IV:
CEFEPIMA

CEFALOSPORINE

CEFALOSPORINE ORALE VECHI
GENERATIA I:
CEFALEXINA, CEFADROXIL, CEFRADINA
GENERATIA II:
CEFACLOR
CEFALOSPORINE ORALE NOI

CEFUROXIM-AXETIL
CEFOTAXIM-HEXETIN
CEFTIBUTEN
CEFETAMET
CEFRODOXIM
CEFTERAM-PIVOXIL
CEFPROZIL


CEFEME CEFALOSPORINE

structur beta - lactamic, derivai ai acidului 7-amino
cefalosporanic
Au efect bactericid, acionnd ca i penicilinele ,prin inhibarea
sintezei peretelui rigid al celulei bacteriene.
Se pot folosi ca antibiotice de rezerv ale penicilinelor (n cazuri
de rezisten i alergie) i pe de alt parte ca medicamente ale
infeciilor Gram negative.
GENERATIA I

CEFAZOLINA (KEFAZOL) CEFALEXINA
CEFALOTINA (KEFLIN) CEFAPIRINA
Spectru largit ca si spectrul Penicilinei G
Oxacilinei
Ampicilinei

cocilor Gram pozitiv, inclusiv stafilococul auriu
penicilinazo -pozitiv
coci gram negativi
bacili gram pozitiv
bacili gram negativ (analog ampicilinei) n plus Klebsiella.
Cefalexina (Ospexin)
este stabil n mediu acid
pe cale oral n doz de 0,5 g de 4 ori pe zi
infecii ale cilor respiratorii (cu Haemophylus influenzae)
infecii urinare.

Cefalotina, cefazolina i cefapirina

se administreaz parenteral i.m i i.v - t1/2 de 30- 60 minute
n infecii respiratorii i urinare

GENERATIA II



CEFUROXIMA (ZINNAT) CEFACLOR
CEFAMANDOL (MANDOKEF) CEFOXITINA
Spectru larg ca si spectrul Penicilinei G
Oxacilinei
Ampicilinei
Gentamicinei
Metronidazol
SA:
Proteus, Providencia i Bacteroides fragilis

GENERATIA III


CEFOTAXIMA (CLAFORAN) CEFTAZIDIMA
CEFTRIAXONA (ROCEPHIN) CEFOPERAZONA (CEFOBID)
Spectru ultralarg ca si spectrul Penicilinei G
ecthyma gangrenosum Oxacilinei
Ampicilinei
Gentamicinei
Metronidazol
Ticarcilina
GENERATIA IV

CEFPIROMA CEFEPIMA
Spectrul foarte larg ce include si enterococul

CARBAPENEMI
IMIPENEM, MEROPENEM
ERTAPENEM

MONOBACTAMI
AZTREONAM piocianic=pseudomonas aeruginosa
CARUMONAM , TIGEONAM


MACROLIDE
CLASIFICARE DUPA ORDINEA INTRODUCERII IN TERAPIE:
GENERATIA I:
ERITROMICINA, OLEANDOMICINA, JOSAMICINA, SPIRAMICINA

GENERATIA II:
ROXITROMICINA, DIRITROMICINA, CLARITROMICINA,
AZITRIMICINA,TELITROMICINA

LINCOSAMIDE
Este un ATB izolat in 1962 din STREPTOMYCES
LINCOLNENIS. Se comporta ca bactericid. Actioneaza ca si
Eritromicina , asupra sintezei proteinelor la nivelul rizozomilor .
Spectrul de actiune cuprinde coci Gram (+) bacili Gram (+)
anaerobi, actinomicete si mycoplasme. Prezinta interes in
infectiile cu coci Gram (+) (STREPTOCOC, STAFILOCOC); mai
ales in osteomielita , are buna difuziune osoasa.

LINCOMICINA(LINCOCIN)
CLINDAMICINA
MACROLIDE , LINCOSAMIDE I ANTIBIOTICE DE
REZERV CU SPECTRU ASEMNTOR

ERITROMICINA I ALTE MACROLIDE
MACROLIDE

CARACTERISTICI COMUNE:

INEL LACTONIC
SPECTRU ANTIMICROBIAN LARG
DIFUZIE TISULARA BUNA (utile in infectii cu germeni
intracelulari: chlamidia, mycoplasma, legionella, Helicobacter )
TOXICITATE , TOLERANTA
COMPLIANTA TERAPEUTICA BUNA MAI ALES NOILE
MACROLIDE
CLASIFICARE:

1. MACROLIDE ADEVRATE
INEL LACTONIC CU 14 ATOMI
- COMPUI NATURALI: - ERITROMICINA
- OLEANDOMICINA
- COMPUI SEMISINTETICI: - ROXITROMICINA
- CLARITROMICINA
- DIRITROMICINA
INEL LACTONIC CU 15 ATOMI
- AZITROMICINA
INEL LACTONIC CU 16 ATOMI
- COMPUI NATURALI - JOSAMICINA
- SPIRAMICINA
- COMPUI SEMISINTETICI: - ROKITAMICINA
INEL LACTONIC CU 17 ATOMI
- COMPUI SEMISINTETICI: - LANKACIDINA
2. SINERGISTINE
- PRISTINAMICINA
- VIRGINAMICINA
Macrolide "vechi": - ERITROMICINA
- OLEANDOMICINA
- JOSAMICINA
- SPIRAMICINA

Macrolide "noi": - ROXITROMICINA
- CLARITROMICINA
- DIRITROMICINA
- AZITROMICINA
- ROKITAMICINA
ERITROMICINA
MA: inhiba sinteza ribozomiala a proteinelor
bacteriene prin fixarea pe subunitatea 50 S
ribozomial => bacteriostatic la doze ;
bactericid la doze .
Obs.: NU se asociaz cu Cloramfenicolul pentru c
au acelai loc de aciune.
SA: CG+; CG-; BG+; Actinomicete, Mycoplasma,
Chlamidia, Ricketsia.
Obs.: ERITROMICINA ESTE ATB DE NLOCUIRE
LA BOLNAVII CU ALERGIE LA PENICILINE !!!
FC: adm. oral abs. duodenala.
Distributie buna n esuturi (cu excepia LCR).
INDICATII: boli cu germeni sensibili:
angine streptococice
pneumonie interstiial cu Mycoplasme,Legionella,
Chlamidii
profilaxia RAA
sifilis
erizipel
boli sexuale cu chlamidii (cervicite, uretrite).
Adm.: - oral la 6 ore
MACROLIDE NOI
Bd% crescuta fata de macrolidele vechi
SA: larg asemanator macrolidelor vechi +
- Toxoplasmoza gondi,
- H elicobacter Pylori
- Mycobacterium avium (SIDA);
- BG (Salmonela, Shigella, Jersinia)
Complianta terapeutica buna (1-2 prize/zi)
RA: - rare
FA: - adm. orala distributie buna in tesuturi si
celule; se c% in pulmon;
renal efect postantibiotic (72 ore)
UT: infectii cu germeni sensibili
Adm.:
ROXITROMICINA Rulid cp.
CLARITROMICINA Klacid cp.; fl.; sirop





AZITROMICINA Zitaromax cp.

SPIRAMICINA Rovamycine cp; fl.; sirop
IV. LINCOSAMIDE
- LINCOMICINA
- CLINDAMICINA

LINCOMICINA
SA: streptococi; stafilococi; anaerobi
(Bacterioides fragilis)
UT: infectii osteoarticulare cu stafilococ
profilaxia endocarditei infectioase
Administrare: oral si parenteral (i.m., i.v. perfuzie)
CLINDAMICINA
SA: ! bacteroides fragilis
GLICOPEPTIDE
- VANCOMICINA
- TEICOPLANINA

VANCOMICINA VANCOCINE fl.
Este un antibiotic de rezerv, bactericid
MA: - inhiba sinteza peretelui bacterian
- afecteaza permeabilitatea membranei
citoplasmatice
- afecteaza sinteza ARN bacterian
SA: CG + (streptococi, stafilococi); BG +
UT: ATB de rezerva pentru:
- infectii stafilococice severe
- colita pseudomembranoasa cu Clostridium
- peritonita stafilococica
RA: ototoxicitate; nefrotoxicitate
Adm.: i.v.
TEICOPLANINA TARGOCID
SA: asemanator Vancomicinei
CG+ (streptococo,stafilococ)
BG+
Uneori mai activ de 2 - 3 ori decat Vancomicina

POLIPEPTIDE CICLICE
- COLIMICINA
- POLIMIXINA
SA: active pe CG- si BG-


AMINOGLICOZIDE (AGZ)

GENERATIA I
STREPTOMICINA activa pe BK
KANAMICINA
NEOMICINA
SPECTINOMICINA activa in gonoree
PAROMOMICINA - activ ca antimicrobian

GENERATIA II
GENTAMICINA
TOBRAMICINA


GENERATIA III
AMIKACINA
NETILMICINA
sunt bazice, avnd un intens caracter polar i hidrosolubile
nu se absorb din tubul digestiv
pot fi ns folosite n infecii intestinale
Pentru efecte sistemice se administreaz parenteral, i.m
sau i.v. n organism, difuzeaz numai n lichidul
extracelular, nu intr n celule, nici la nivelul l.c.r. sau
S.N.C.

Aminoglicozidele acioneaz bactericid, prin
dereglarea sintezei proteice bacteriene, legndu-se de
subunitile ribozomale bacteriene 30S.
Rezistena la aminoglicozide este unidirecional
exemplu : germenii rezisteni la streptomicin nu
sunt rezisteni la kanamicin, gentamicin.

n cazul apariiei rezistenei la gentamicin se
folosesc tobramicina sau amikacina
(fiind antibiotic de rezerv pentru toate aminoglicozidele ).
Spectrul de aciune
coci:
streptococi (hemolitic i viridans),
enterococi,
stafilococi,
Neisseria(gonoreae, meningitidis);
bacili Gram negativi:
E.coli,
Klebsiella,
Proteus,
Enterobacter,
Haemophylus influenzae,
Pseudomonas aeruginosa,
Brucella,
Pasteurella,
Mycobacterium tuberculosis,
Salmonella,
Shigella
Neurotoxicitatea se manifest prin lezarea perechii VIII de
nervi cranieni i apariia de leziuni cohleare i vestibulare;
Ototoxicitatea este ireversibil, ducnd la surditate.
Leziunile vestibulare se manifest prin greuri, ataxie,
nistagmus; pot fi ns compensate.
Fenomenele nefrotoxice se datoresc acumulrii
aminoglicozidelor n corticala renal
Un alt efect advers pseudocurarizant cu blocarea transmisiei
neuro-musculare
EFECTE ADVERSE
Streptomicina
se folosete actualmente mai mult ca antituberculos n asociere cu
tuberculostatice.
Kanamicina
este mai toxic dect streptomicina , se administreaz mai rar pe cale
sistemic.
Este indicat n caz de rezisten la streptomicin, n infecii grave cu
germeni gram negativi. In infecii stafilococice se asociaz cu oxacilina.
Gentamicina
este antibioticul aminoglicozidic cel mai utilizat datorit activitii
antimicrobiene intense i toxicitii ceva mai reduse dect a kanamicinei.
Acioneaz pe Klebsiella, Haemophillus, Enterobacter.
Este indicat n infecii grave cu germeni rezisteni la alte antibiotice - meningite,
endocardita, infecii respiratorii, urinare, hepatobiliare, arsuri ntinse infectate.
Rezistena la gentamicin este ncruciat unidirecional. Oto- i nefrotoxicitatea
sunt prezente, fiind favorizate de concentraii mari, tratamente prelungite.
Tobramicina
activ pe tulpinile de Pseudomonas i ceva mai puin nefrotoxic
Amikacina
este mai activ pe piocianic dect tobramicina
toxicitate asemntoare sau chiar mai mare dect a tobramicinei
se folosete ca antibiotic de rezerv n caz de rezisten la gentamicin i
tobramicin
Neomicina (Negamicin)
nu este utilizat sistemic datorit potenialului su toxic foarte ridicat
se administreaz oral n enterocolite, naintea interveniilor chirurgicale pe
colon pentru sterilizare, insuficien hepatic pentru reducerea florei
intestinale, scznd formarea de amine biogene previne autoitoxicaia
Paromomicina
n infecii cu Entamoeba hystolitica
are toxicitate sistemic mare

ATB CU SPECTRU LARG
- TETRACICLINE
- AMFENICOLI
TETRACICLINELE
Tetracicline vechi (I)
- TETRACICLINA
- CLORTETRACICLINA
- OXITETRACICLINA
Tetracicline noi (II)
- DOXICICLINA
- MINOCICLINA
AMFENICOLI
CLORAMFENICOL
TIAMFENICOL
TETRACICLINA
(Tetraciclina caps)
DOXICICLINA
(Vibramicin caps; fl)
abs. influentata de alimentatie
c% biliara modesta
NU patrunde in LCR
complianta terapeutica
(T1/2 6 ore)
abs. neinfluentata de
alimentatie
c% biliara buna
patrunde modest in LCR
complianta terapeutica buna
(T1/2 = 18 20 ore)
CLORAMFENICOLI
- CLORAMFENICOL
- TIAMFENICOL
CLORAMFENICOL
FC: absorbtie intestinala 80-90%, difuzie buna in
tesuturi si organe (LCR) metabolizare hepatica
(inutilizabil in insuf. hepato-biliare)
MA: identic Macrolide
SA: CG-: H.I.; Salmonella; Shigella
CG+: streptococ, stafilococ, pneumococ
BG+: b. difteric
anaerobi: Richettzi, Clamidia, Mycoplasma
UT:
ATB de rezerva
febra tifoida si paratifoida A (alternativa la trat. cu Ceftriaxona si
Ciprofloxacina)
Meningita cu pneumococ sau bacili Gram negativi
encefalite, abcese cerebrale cu anaerobi
infectii genito-urinare si abdominale cu anaerobi

RA: Toxicitate hematopoetica (inhibitia hematopoetica sau aplazie
medulara ireversibila)
sindromul cenuisiu al n-n prin deficit de glucuronoconjugaza,
hepatica;
dismicrobisme: suprainfectii cu Candida
!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE
Bacitracina produs de Bacilus
subtilis
Polimixinele sunt mai multe dintre
care mai importante sunt :
POLIMIXINA B
POLIMIXINA E (COLIMICINA)
BACITRACINA
COLISTINA
CHINOLONE ANTIBACTERIENE
CLASIFICARE IN FCT. DE MOMENTUL APARITIEI:
GENERATIA I:
ACID NALIDIXIC
GENERATIA II:
ACID OXOLINIC
ACID PIPEMIDIC
CINOXACINA
GENERATIA III:
CIPROFLOXACINA
ENOXACINA
SULFAMIDE ANTIMICROBIENE
SULFAMIDE SISTEMICE:
SULFAFURAZOL, SULFATIAZOL,
SULFADIMIDINA, SULFAFENAZOL,
SULFADIMETOXINA.

SULFAMIDE INTESTINALE
FTALILSILFATIAZOL

SULFAMIDE LOCALE:
NITROFURANI

NITROFURANI
NITROFURANTOINA
FURAZOLIDONA
NIFUROXAZID
IMPLICATII TERAPEUTICE
Antibioterapia rationala implica utilizarea
diferentiata a ATB in functie de:

CONDITIILE CLINICE :
FELUL INFECTIEI:
- necomplicata (se folosesc ATB
bacteriostatice)
- imunitate scazuta (obligator ATB
bactericide)

PARTICULARITATILE ORGANISMULUI GAZDA:
- Prezenta insuficientei hepatice, IRC .
- Mijloace de aparare reduse prin boala ( DZ
necontrolat, infectii cronice) sau prin medicamente
(imunosupresive)
- sarcina

CONDITIILE LOCALE:

- IMPORTANTE PENTRU OBTINEREA
CONCENTRATIEI ACTIVE DE ATB IN TESUTUL
INFECTAT
- ACCES LA LOCUL INFECTIEI
(VASCULARIZATIEI)
- pH-ul acid, prezenta puroiul
GERMENII PATOGENI:

Obligator: izolarea si identificarea agentului
patogen si stabilirea sensibilitatii la ATB.
In urgente: -empiric (orientare dupa tabloul
clinic)

ANTIBIOTIC

Farmacocinetica ATB (pentru alegerea caii de
administrare si pentru mentinerea concentratiei plasmatice
active)

Schema de dozare (dependenta de t1/2 , de
concentratia minima inhibitorie si de efectul postantibiotic)

Interactiunea cu alte medicamente

Riscuri eventuale reactii adverse
STRATEGIILE ADOPTATE PENTRU
CONTRACARAREA REZISTENTEI BACTERIENE LA
ATB INCLUD:
1. ALEGEREA ATB POTRIVIT

2. ATB IN DOZA CORESPUNZATOARE:
- pe calea cea mai buna
- la intervale optime
- pentru perioade corespunzatoare
- dupa un diagnostic corect

3. EVALUAREA RASPUNSULUI LA TRATAMENTUL
CU ATB SE FACE IN FUNCTIE DE:
- Starea clinica (ameliorarea starii generale, disparitia
febrei)
- Antibiograma
- Examene de laborator

5. DURATA TRATAMENTULUI CU ATB ESTE
VARIATA in infectiile grave se recomanda
continuarea tratamentului timp 7-10 zile dupa
normalizarea temperaturii si negativarea
culturilor bacteriene.
5. ASOCIEREA ATB
ESTE NECESARA PENTRU:
- tratamentul initial in infectii grave
- infectii microbiene
- potentarea efectului antibacterian (in endocardita)
ARE AVANTAJE:
- largirea spectrului actiunii
- potentarea multimicrobiene
- evitarea producerii rezistentei bacteriene
ARE DEZAVANTAJE:
- risc crescut de aparitie a variantelor microbiene cu
rezistenta multipla
- cresterea frecventei reactiilor adverse alergice, toxice,
a suprainfectiilor.