TEORIA ORGANIZATIILOR INTERNATIONALE

1. Teorii. Sensuri. Concepte. Relatii Internationale. Organizatii.

Ultimele oua secole au impus la ni!el glo"al o serie intreaga e concepte#
sisteme si realitati. Toate acestea pe $onul nasterii sistemelor politice
organizate# ar si al unor constrangeri e natura istorica si conceptuala.
Re!olutia $ranceza eclanseaza ceea ce poate $i numit la ni!el glo"al si
teoretic fuga istoriei. Acest $enomen se atoreaza nu oar reimensionarii
realitatilor "atranului continent la $inele secolului al %&III'lea si inceputului e
secol %I%# ci si rapiitatii cu care marile puteri au inteles ca "aza puterii a"solute
!a $i etinuta e aceia care !or etine informatia.
Aparitia primelor structuri nonstatale# organizatii cu caracter inc(is sau
esc(is# in care $aceau parte )arile *uteri constituie punctul e plecare al
intregului parcurs istoric pe care omenirea il !a $i tra!ersat in secolul %%.
Traim intr'o lume a e+tremelor# in care cel mai mult conteaza ziua e astazi.
Nicioata istoria si !iata nu au $ost mai reuse la prezent ca acum. *ro!er"ialul
pragmatism american a reus istoria la sec!ente e o escripti!itate agasanta.
Rapiitatea cu care circula in$ormatia este aceea care $ace i$erenta astazi
intre state# atat in perspecti!a politica# economica# militara# cat si culturala si
geostrategica. O analiza pertinenta a lumii secolului %%I nu poate $i realizata $ara
in$ormatii e ultima ora.
Organismele internationale create teoretic pentru a asigura sta"ilitatea# pacea
la ni!elul lumii# nu sunt altce!a ecat organisme supuse ,ocului puterii celor mai
puternici actori e pe scena internationala. )arile cancelarii occientale isi
cristalizeaza actiunile politice in $unctie e toate aceste ,ocuri si totoata au creat
la ni!el institutional si eucational scoli e ganire. La ranul lor aceste scoli e
ganire au at nastere primelor teorii si concepte# ae!arate paraigme
ale relatiilor internationale# menite sa e+plice actiuni.
Teoria este un ta"lou# mintal alcatuit# in "aza unor realitatii# o prezentare a
organizarii unui omeniu si a cone+iunilor intre partile sale. -.ennet( /altz# 01.
In carul unei teorii se im"ina enunturi escripti!e# cu titlu e$initi!# enunturi non'
$actuale teoretice# rolul acestora in urma $iin e a a sens atelor noii realitati.
In e$initi! teoria are rolul e a ,usti$ica actiuni in perspecti!a permanenta a celui
care etine ae!arul.
Teoria presupune im"inarea euctiei cu inuctia.
In omeniul relatiilor internationale teoriile analitice ' care tin sa stuieze
elemntele ansam"lului si relatiile intre acestea ' sunt oar parte a unui angrena,
mintal care ar tre"ui sa inclua si realitatile curente# actiuni impre!izi"ile la ni!elul
organizatiilor.
Unul intre teoreticienii relatiilor internationale si organizatiilor# .. /altz#
a$irma ca teoria ar tre"ui sa cuprina trei elemente2 unitatile componente ale
sistemului# interactiunea intre acestea si structura.
Unitatile componente sunt reprezentate e state3
La ni!el politic glo"al# principiul organizator al acestui sistem al relatiilor si
organizatiilor internationale il reprezinta2 anar(ia. Teoretic nu e+ista nici o
autoritate care sa impuna constrangeri la ni!elul actiunii politice a statelor# nimeni
nu este inreptatit sa comane# nimeni nu este o"ligat sa se supuna. Cu toate
acestea practic aparitia organizatiilor internationale a a!ut rolul e a orona
anar(ia in sistem. Totoata e+ista# $ara tagaa# la ni!elul politicii moniale o
serie e lieri care imprima o irectie in politica moniala.
Asa cum aratam si mai sus rolul organizatiilor internationale# e orice natura
ar $i acestea# irectioneaza $lu+ul economic# militar sau cultural# an
nastere polaritatii. *olaritatea este cea care conitioneaza practic relatiile intre
state.
Teoriile e+plica legi -1.
Legile sunt $apte e o"ser!atie.
La prima !eere cele oua concepte reuse la a+iome# ca in cazul e mai sus
sunt per$ect logice si coerente. Cu toate acestea legea este o creatie !ala"ila
oar intr'o unitate e timp# e la legile $izicii si pana la cele ale reptului# acestea
nu reprezinta ecat realitati temporare. In aceste conitii teoriile isi pier
!ala"ilitatea si tin sa se trans$orme in nonrealitati sau realitati $actuale.
In arena internationala legile si teoriile apartin $iecarui actor in parte# iar
acesta tre"uie sa le cunoasca in etaliu pe $iecare# pentru a se $olosi# asemeni
unui a!ocat# e utopia lor.
In urmatoarele etape !om analiza atat ieea e teorie a organizatiilor si
relatiilor internationale# cat si pe aceea e teorii ale organizatiilor
internationale.
O teorie esi este asociata realitatii# ramane istincta e realitate. In $on
realitatea nu poate $i congruenta nici cu teoria# ar nici cu un moel pe care
aceiasi teorie incearca sa'l acreiteze. Un moel# spune /altz# reprezinta o
aplica"ilitate a teoriei# ar un moel are teninta e a se ineparta e la realitate#
atorita simpli$icarii sau complicarii lui prin elemente teoretice. O mac(eta e
masina ar tre"ui sa arate ca o masina. 4orta e+plicati!a a teoriei# este ata nu e
apropierea e realitate# ci e inepartarea e ea. Cu alte cu!inte realitatea
apartine $iecaruia intre noi# ar la ni!elul organizatiilor si politicilor internationale
realitatile se conser!a la ni!elul ,ocului# ar mentalitatile sc(im"ate# atorita
in$ormatiei noi acumulate# pot crea mutatii $unamentale la ni!el teoretic.
Organizatiile internationale $unctioneaza upa moele structurale structurate
,uriic si aministrati!# ar la ni!elul realitatii ele se comporta anar(ic si in $unctie
e actiunea interioara si e+terioara a mem"rilor.
Cunoasterea tre"uie sa preceaa teoria# ar parao+al# teoria sta la "aza
cunoasterii. Acest parao+ aminteste e a$irmatia platoniciana ca nu putem
cunoaste nimic, pana nu stim totul. Teoria ca si politica nu reprezinta un ei$iciu
al ae!arului# ci o reproucere con!ena"ila a realitatii# un carul mintal suspus
propriilor noastre sentimente si concepte.
Insasi ieile e la care au pornit concepte precum2 statul sau natiune# istoria
sau timpul au un $ormat (olistic.
Teoria izoleaza un $ragment e realitate e celelalte# izolarea este o
preconitie a ez!oltarii unei teorii. Constructia teoriile presupune mai egra"a o
aplicare a operatiunilor logice ale mintii umane# ecat o analiza a atelor
o"ser!ate. In aceste conitii !om e$ini in continuare# pe cat posi"il# moelul
uman actual# conceput prin prisma realitatilor cunoscute la scara umanitatii
astazi.
Societatile omenesti construiesc o"iecte si ini!izi in mo similar# atat
o"iectele cat si ini!izii prin ienti$icare# elimitare si clasi$icare# au nastere
conceptului e cultura. Cultura materiala si cultura spirituala# concepte care se
completeaza reciproc# crean in secolul al %I%'lea# ieea e spatiu cultural# iee
ienti$ica"ila cu conceptul e natiune. Con$orm ma,oritatii ictionarelor
e+plicati!e# termenul e cultura implica# totalitatea valorilor materiale si spirituale
create de omenire in procesul practicii social-istorice, precum si a institutiilor
necesare pentru crearea si comunicarea unor valori. )ai potri!ita pare sa $ie cea
e'a oua e$initie# care $ace re$erire la cultura arheologica2 totalitatea
uneltelor, vaselor, asezarilor, elementelor artistice si religioase, cu trasaturi
proprii unui anumit teritoriu si unei anumite perioade istorice, prin care se
reconstituie imaginea unei comunitati omenesti din trecut si gradul ei de
dezvoltare.
A$irmam la inceput ca societatile omenesti# construiesc atat o"iecte cat si
ini!izi# ceea ce presupune nu un act e creatie# care sa'i o$ere ini!iului
li"ertatea unei alegeri# ci un act prin care societatea in care traieste il moeleaza
upa tipicul si regulile ei. Asemenea unui o"iect# cu $orme i$erite# ar cu
intre"uintari asemanatoare# apare si omul. Omul se naste mostenin cultura
societatii in care s'a nascut. Secolul al %%I'lea a$irma tot mai mult ieea e
cultura si uni!ersalitate# unitate prin i!ersitate# cu toate acestea $iecare cultura
"ene$iciaza e un gra mai mare sau mai mic e acceptare# a!an perspecti!e
i$erite asupra !iitorului.
O analiza a societatii# presupune implicit o e$inire a termenului si a
semni$icatiilor sale. Cultura implica o societate# societatea implica la ranul ei un
gra e cultura. Societatea este totalitatea oamenilor care traiesc laolalta# $iin
legati intre ei prin anumite raporturi e prouctie# morale si spirituale. Ansam"lu
unitar# sistem organizat e relatii intre oameni# istoriceste eterminate. Societatile
sunt sisteme esc(ise# ezoronate# $olosirea conceptului e societate# impune
asupra realitatii sociale un $ormat (olistic# impune ieea ca istinctia intre
procese enogene si e+ogene# si ca# peste tot# conte+tul rele!ant pentru !iata
sociala este o unitate teritoriala# organizata politic upa moelul statului'natiune
-4reri5 6art(1. Conceptele noastre e cultura si societate# cele"reaza legaturi
intre institutii isparate# armonia in interiorul comunitatilor esi stim ca
interesele# !alorile si e+perientele sunt contestate intre persoane a$late in
interactiune sta"ila.
Comportamentul social este construit si nimic nu inica ca oua persoane
interpreteaza la $el un $apt.
Oamenii traiesc cu un orizont mult mai limitat ecat societatea in intregul
ei# pe care nimeni nu o poate !eea# ea este conceptualizata e antropologi si
sociologi. Ceea ce se intampla este intoteauna i$erit e intentiile
oamenilor. -4reri5 6art(1.
O"ser!am ca in $apt conceptele e societate si cultura# prin e$initie se
completeaza reciproc# cu toate acestea# criticii secolului al %%'lea# cauta sa
separe ieea e cultura e ieea e natiune si spatiu inc(is# ceea ce Gusta!
.ossinna in 78ie 9er5un$ er Germane7# -1:111# consiera ca $iin implicite#
contri"uin ast$el la ogma nazista. In acest sens 6in$or# consiera ca
aaptarea ecologica e!ine cea mai importanta e+plicatie pentru i$erentele
culturale# lucru $acut si e 9egel -1::;# p. ;;1# ar la ranu'i acesta tine sa
renunte la ieile e i$uzionism si migratiune# care ar $i putut uce la moi$icari
culturale si sociale importante.
La $el ca si ar(eologia# termenul e cultura a tins sa e!ina inispensa"il
in secolul al %I%'lea# can nationalismul impunea o iealizare romantica a
i$erentelor etnice si nationale# si c(iar o creinta in e+istenta unor $actori
"iologici care le e+plica. Ar(eologia a!ea ca scop reconstituirea originilor
natiunilor# o istorie culturala a teritoriilor. Ast$el conceptele e cultura# natiune#
societate# ar(eologie e!in parte a ,ocului istoric. Eri5sen# a$irma in 1::;# ca
7granitele politice tre"uie sa suprapuna pe cele culturale7# ceea ce ar $i presupus#
ceea ce a$irmam mai sus# espre actele e constructie sau e creatie#
constituirea unei societati intr'o masa e anonimi. Si totusi# acest lucru s'ar $i
putut intampla oar in cazul societatilor e tip utopic# comunist# nazist. &om
o"ser!a ca in cea mai mare parte critica occientala a culturii tine intr'o maniera
teoretica sa e!ina a"stracta. Cu toate acestea# Anerson# a!ea reptate# in
1:::# a$irman2 7mem"rii oricarei natiuni# $ie ei c(iar ai celei mai mici# nu !or
cunoaste nicioata pe cei mai multi intre conationalii lor . si totusi in mintea
$iecaruia traieste imaginea comuniunii lor7. Natiunile sunt comunitati
imaginate, ca si culturile si societatile. Toate acestea prind contur in mintea
omului dintr-o nevoie acuta de istoricitate si universalitate.
Cultura nu e+ista ca o entitate# ca un o"iect ce poate $i escris# ci poate $i
conceputa ca os serie e acte ini!iuale# care au ca scop proucerea e sens.
Cultura nu poate $i reusa la un sistem alcatuit in elemente legate intre ele
pentru ca $ormele culturale se articuleaza prin comportament# prin actiune
sociala.
O intelegere a societatii cere o intelegere a culturii materiale# upa cum
intelegerea culturii necesita o intelegere a societatii -8. )iller1. Oamenii nu sunt
oameni $ara cultura materiala# traim in meii arte$actuale care nu numai ca
in$luenteaza ceea ce suntem# ci si $ac parte in ceea ce suntem.
E+istenta unei culturi materiale presupune si e+istenta unei culturi
spirituale# oricat a incercat societatea comunista sa moeleze omul upa lozinca
7noi muncim nu ganim7# totul s'a o!eit a $i $als. Omul nu poate trai $ara spirit#
alt$el nu ne'am eparta prea mult e societatea antropoielor si e "una seama
ruele noastre cele mai apropiate ar $i maimutele. Cultura materiala leaga omul
de obiect, de materialitate, intr-un mod care poate conduce la ierarhizarea
societatilor, la aparitia si dezvoltarea structurilor de putere.
O"iectele e+prima cu!inte# cu!intele rationamente# iei inispensa"ile
aparitiei culturii si ci!ilizatiei. Traim intr'o societate materialista prin e$initie#
realitatile sociale si ierar(iile e putere se construiesc pe aceasta "aza# cu toate
acestea in ansam"lul toate aceste realitati creeaza o cultura si o ci!ilizatie.
Inirect structurile e putere create intr'o societate pe "aza materiala# s$arsesc
prin a se culturaliza# a'si cauta legitimitate parentala si spirituala. Cumpararea
unui ta"lou e Rem"rant# este pentru proprietar o incercare e culturalizare#
inirect el a$la ca pictura si pictura lui Rem"rant reprezinta ce!a# un act e
cultura# un act e creatie. Cultura este creatie.
Iata ce a$irma Constantin Raulescu')otru# in 1:<=2 7Cultura este o
conditiune indispensabila pentru dezvoltarea popoarelor iesite din barbarie. In
cultura se oglindeste finalitatea constiintei sociale, prin ea faptele omenesti
dobandesc un inteles mai inalt, devin istorice. Poporul fara cultura n-are istorie,
fiindca nu are un criteriu care sa stabileasca valoarea evenimentelor petrecute 7.
Astazi o ast$el e a$irmatie ar putea $i usor consierata ca $alsa# oare populatii
in A$rica# Oceania# care nu au stocat o in$ormatie scrisa# nu au o istorie si ast$el
nu'si emonstreaza intr'un $el sau altul 7utilitatea7 la ni!elul altor populatii. Cu ce
pare mai culturalizata Europa cruciaelor si a e!ului meiu# cu "unele si relele ei
ecat un tri" intr'o insula in *aci$ic> O"iceiurile si traitiile nescrise ale unui
popor sunt cultura in cel mai pur sens cu putinta# ele alcatuiesc seturi e !alori
materiale si spirituale inispensa"ile e+istentei umane. Cultura reprezinta insasi
intregul e+istentei si e!enirii spiritualitatii umane# e+ista zeci e mii e culturi#
ar o singura ci!ilizatie.
Con$orm e$initiilor# ci!ilizatia apartine orizontului e ez!oltare materiala
si spirituala a unei societati. Istoria sociala si culturala este ci!ilizatie.
Toate conceptele luate in iscutie pana acum sunt legate e$initoriu e
notiunea e istorie. 8e$initia termenului presupune in $on o po!estire espre
oameni# iar po!estirea presupune cunoasterea omului. Istoria nu se poate "aza
pe legi# nu este o stiinta# pentru ca nu e+ista legi istorice# ci oar $aptele# iar
$aptele apartin ca si legile oamenilor# $aptele sunt mai mult sau mai putin precis
cunoscute.
Iata legatura intre istorie si psi(ologie# am"ele stuiaza comportamentul
uman# prima se limiteaza la al po!estii# cealalta cauta in spatele actiunii umane#
$aptului# ratiunea si o analizeaza. Am"ele iscipline "ene$iciaza e unicitatea
omului# crearea unor tipare# cautarea unei ciclicitati a istoriei sau catalogarea
comportamentului uman# sunt pe eplin supuse $aptului ca nici un om nu
seamana cu altul. In plus unicitatii creatiei umane# neputintei cautarii unor legi
uni!ersal !ala"ile istorice sau psi(ologice# tiparele create tin e o"iecti!itatea si
su"iecti!itatea celor implicati in analiza.
Bibliografie
.ennet( N. /altz# Teoria politicii internationale# Iasi# ?<<@
8aniel )iller# Material Culture and Mass Consumption# O+$or# 1:0;
8aniel )iller# Material Cultures: Wh !ome Things Matter# C(icago
Uni!ersitA *ress# 1::0
4reri5 6art(# The analsis of culture in comple" societies# Et(nos# B=# C'
=# 1:0:# p. 1?<'1=?
Clli$or Geertz# The interpretation of cultures, !elected assaes# NeD
Eor5# 1:;C# p. CC'B=
G. /. 4. 9egel# Prelegeri de filozofie a istoriei# 6ucuresti# 1::;# p. ;<'1<<
Samuel 9untington# Ciocnirea civilizatiilor# 6ucuresti# ?<<1
4ernan 6rauel# #ramatica civilizatiilor# !ol. I# 6ucuresti# 1::=
)ircea )alita# $ece mii de culturi, o %&%f'(i singura civilizatie# 6ucuresti#
1::0
*eter 6ur5e# Istorie si teorie sociala# 6ucuresti# 1:::.
Aparitia organizatiilor internationale. Definire. Tipologie
Statutul si rolul organizatiilor internationale
Termenul de organizaie internationala s-a impus in limbajul diplomatic si politic
incepand cu prima jumatate a secolului al XX-lea, pentru ca pe aproape tot parcursul
veacului anterior, sa fie folosite concepte de genul sindicatul public international, biroul
international, comisia internationala. Pentru prima data sintagma mai sus amintita a fost
probabil folosita de catre James Lorimer, in deceniul 8 al secolului al XIX-lea si preluat
de catre germanul Constantin rant! spre sfarsitul veacului.
"alter #c$%c&ing si Paul 'einsc$, vor permiteconsacrarea definitiva a termneului la
inceputul secolului XX in cadrul a doua volume care teoreti!au problema realtiilor dintre
state( Organizatiile lumii si Uniunile internationale publice.
)dat* cu cristali!area conceptului, dar si cu aaritia primelor organsme internationale
au fost de!voltate trei curente principale care aveau sa defineasca rolul acestora ca
instrumente, ca arene si ca actori.
- ca instrumente - organi!atiile sunt va!ute ca instrumente prin care statele
isi urmaresc propriile interese, asa cum reiese c$iar din decei!iile acestora.
- Ca arena - un adevarat loc de joaca, o tala de sa$, adevarate forme ale
scenariilor diplomatiei, unde actorii condamna, se justifica, intr-o incercare de
coordonare coerenta a propriilor actiuni politice+
- Ca actori - in acest ca! statele apar ca entitati suverane, in care deci!iile
finale repre!inta vointa unanima a membriilor+
Tipologia organi!atiilor internationale este cu mult mai comple,a decat apare la
prima vedere, in anuarul Organizatiilor internationale, sunt indentificate nu mai
putin de -. categorii de organi!atii.
-. federatii de organi!atii internationale - organi!atii internationale,
interguvernamentale sau nonguvernamentale, care grupea!a cl putin alte
trei organisme regionale+
/. organi!atii cu participare universala, organi!atii nonprofit
interguvernamentale sau nonguvernamentale, cu membrii din toate !onele
geografice, cu managemnt si control politic+
0. organi!ati cu participare intercontinentala - organi!atii internationale
nonprofit, interguvernamentale sau nonguvernamentale ai caror membrii si
ale caror preocupari depasesc o regiune anume+
1. organi!atii cu participare regionala - toate organi!atiile internationale
nonprofit, interguvernamentale sau nonguvernamentale, ai caror membrii
si preocupari sunt restranse la o regiune+
.. organi!atii ce emana din persoane, locuri, obiecte de proprietate sau
alte organisme, orice organism international nonprofit, interguvernamental
sau nonguvernamental, ce poate fi considerat o emanatie a unei anumite
oragni!atii, loc, persoana sau obiect de proprietate, fara o participare
formala+
2. organi!atii ce au o forma speciala, inclusiv fundatiile si fondurile de
incredere - organi!atii internationale nonprofit, interguvernamentale sau
nonguvernamentale - banci, biblioteci, institute de instruire, laboratoare .+
3. organi!atii nationale cu o orientare internationala - organi!atii
nationale cu o forme variate de activitate internationala sau cu preocupari
precum( cercetare, pace, de!voltare, ajutor+
8. organi!atii internationale inactive sau desfintate - nonprofit,
interguvernamentale sau nonguvernamentale, care au fst desfintate, sunt
inactive in momentul respectiv sau sunt in stare latenta+
4. organisme recent aparute sau neconfirmate inca, a caror creare a fost
recent raportata sau propusa, dar despre care nu e,ista informatii+
-5. organisme subsidiare si interne apartinand altor organisme interne,
unitati independente in cadrul unor organi!atii internationale comple,e+
--. ordine religioase, fraternitati si institute seculare, ordine sau
congregatii religioase, militare, fraternale, organisme similare ba!ate pe
leaders$ip c$arismatic sau devotat unui set de practici religioase+
-/. serii de conferinte autonome - fara secretariat - cu un nume distinct si
periodicitate, care nu se afla in responsabilitatea unei organi!atii
permanente+
-0. tratate si acorduri multilaterale - tratate, conventii, pacte, protocoale
sau acordui mutilaterale, e,ceptandu-le pe acelea care privesc o singura
tara, un eveniment specific sau crearea unui organism interguvernamental+
Primele sapte tipuri sunt considerate a fi organizatii internatioanle conventionale,
putand fi asa cum am va!ut interguvernamentale sau nonguvernamentale. 6ici putem
aduce in discutie directa distinctia dintre )78 si 89 sau 6mnest: Internatioanal si
;reenpeaces. La prima vedere organi!atiile interguvernamentale au ca membrii state,
adesea repre!entati prin agenti guvernamentali, in timp ce acelea nonguvernamentale unt
formate din actori nonguvernamentali. In ca!ul )rgani!atiei Internationale a <uncii,
e,ista membrii din ambele categorii. Clarificarea in acest ca! ar trebui sa vina
din Rezolutia 288 (X) s Consiliului economic si Social al ONU, din februarie -4.5, care
afirma(orice organizatie internationala care nu este creata prin acord
interguvernamental nu poate fi considerata organizatie nonguvernamentala.
Celelalte sase tipuri amintite sunt considerate a fi - tipuri speciale, intrucat
incadrarea lor confrm =reptului Internatioanal si reglementarilor e,istente nu se poate
face.
) a doaua clasficare a organi!atiilor internationale este in functie de obiectul de
interes(
a. ajutor umanitar+ sc$imb cultural+ pace si de!armare+ sprijin pentru de!voltare+
drepturile omului+ mediu+
b. securitate si pace+ comert si alte activitati economice+ bunastare sociala si
drepturile omului+
c. cultura si recreere+ educatie si cercetare+ sanatate, servicii sociale+ mediu,
de!voltare si conditii de locuire+ legislatie si politici+ filantropie si voluntariat+ activitati
internationale+ religie, afaceri, societati profesionale si sindicate+ grupuri neclasificate+
) a treia claificare apartine teoreticienilor >ol&er 'ittberger si ?ern$ard @angl, in
care este corelat criteriul tipului de membrii cu cel al competentelor.
<embrii pot avea o participare( universala, regioanla, economica sau culturala
Arstrictionata pentru ultimele treiB.
)78 si )rgani!tia Internationala a <uncii pe de-o parte+ 8e si 6gentia #patiala
9uropeana sau )rgani!atia Tarilor 9,portatoare de Petrol+
8n statut si loc special il ocupa organizatiile de securitate, din acestea fac parte
organi!atiile guvernamentale precum )78, 76T), )#C9, 89, ;86<, C#I etc.
)rgani!atiile internationale de securitate isi au originea in consensul statelor de a
coopera in probleme de reducere a violentei si reali!ae a pacii si securitatii, printr-o serie
de acorduri si mecanisme. 9,ista cel putin patru seturi de sarcini pentru care organi!atiile
de acet tip militea!a(
- pro movarea dialogului de securitate si gestionarea cri!elor ca sarcini de
ba!a destinate stabilirii si-sau mentinerii pacii(
- crearea de sisteme de cooperare militara ba!ate pe constrangeri reciproce,
destinate reducerii pericolelor ce decurg din activitatile militare, sau pe
capacitatile comune pentru misiuni de mentinerea pacii+
- promovarea standardelor democratice si respcetarea drepturilor omului ca
scopuri in sine,
- promovarea securitatii prin mecanisme economice, intarind atat
prosperitatea, cat si interdependenta actorilor, intr-o incercare de reducere a
terorismului si a prolferarii armelor nucleare sau de distrugere in masa+
) anali!a pertinenta a statutului si rolului unei astfel d organi!atii ar trebui facuta prin
prisma durabilitatii si eficientei.
=in punct de vedere al teoriei aplicate in anali!a organi!atiilor internationale, cele doua
curente traditionaliste, realisml si neorealismul nu acorda o prea mare importanta
organi!atiilor internationale, acestea fiind considerate doar modalitati de camuflare a
intereselor statelor sau forumuri necesare obtinerii acordului de principiu al unor state
mai slabe in privinta raporturilor de securitate. Influenta asupra comportamentului
marilor puterii este redusa, acestea actionand unilateral, tot asa este considerat si criteriul
durabilitatii, care nu face decat sa contribuie la o stare de facto.
In -4.3, Carl =eutsc$, considera ca organi!atiile internationale ar trebui
identificate sau considerate comunitati de securitate conform urmatoarelor principii(
- ine,istenta planurilor militare ale unui membru fata de ceilalti+
- e,istenta unor valori politice comune sau compatibile+
- e,istenta capacitatii guvernelor de a reactiona rapid si fara violenta, cu
mijloace corespun!atoare+
- e,istenta unui comportament predictibil al unor membrii+
- e,istenta unor programe comune de instruire si sc$imb, a unor acorduri
multilaterale sau bilaterale+
9,emplele aduse in discutie de =eutsc$, erau 76T) si C9C) din care avea sa se
de!volte 89.
Contrae,emplu ar putea fi considerata )78 sau )#C9.
6ceste organisme sau o serie de state au de!voltat in cadrul internationale o serie de
forme de cooperare, care sa camufle!e actiuni care contravin in fapt =reptului
international, dar reglementate ulterior pirn acelasi drept( parteneriatul de securitate
regional, forme de securitate colectiva, sisteme de alante opuse+
In sistemul mondial securitatea nu presupune doar probleme de ordin militar, ci si
probleme economice, culturale, sociale, ecologice etc.
Ideea constituirii unei organi!atii internationale, menita - in principal - sa
contribuie la mentinerea pacii in lume, este foarte vec$e. Inceputurile sunt legate
de ,,marea uniuneD a lui Confucius si au inregistrat ulterior proiecte ca )rgani!area
federativa a lumii intregi, a lui =ante, =e jure belli ac pacis, de ;rotius sau oedus
pacificum imaginat de Cant. Ei acestea sunt doar cele mai faimoase e,emple dintr-o
serie e,trem de lunga de proiecte dintre care multe erau pure utopii. In secolul XIX,
insa, asemenea planuri devin atat de insistente incat este clar ca se nascuse o etapa de
pregatire a terenului pentru transpunerea ideii in practica.
Conjunctura prielnica s-a creat abia in anii primului ra!boi mondial. <arile
pierderi umane si uriasele distrugeri materiale au impus orientarea preocuparilor
cercurilor oficiale si ale unor particulari spre prevenirea in viitor a unui nou cataclism,
tocmai prin crearea unui organism international care sa milite!e pentru mentinerea
pacii. 9forturile depuse au fost cu totul justificate( primul ra!boi mondial s-a inc$eiat
cu moartea a -,4 milioane de germani, -,1 milioane france!i, 5,3 milioane engle!i, 5,.
milioane de italieni, 5,1 milioane de sarbi etc. Prima etapa practica a constituirii celei
dintai organi!atii internationale, #ocietatea 7atiunilor, a corespuns asadar anilor
-4-1--4-8, cand au fost elaborate numeroase proiecte, particulare sau publice.
=in domeniul privat, cele mai active studii au fost initiate de Liga pentru intarirea
pacii, din #tatele 8nite ale 6mericii, si Liga pentru #ocietatea 7atiunilor din <area
?ritanie. In aceasta din urma au activat intelectuali de reputatie, ca Leonard "oolf,
;. LoFes =ic&inson, C. '. ?u,ton sau J. 6. Gobson, care au elaborat intre anii -4-2-
-4-8, planuri detaliate privind conducerea problemelor internationale, preconi!and
diverse metode pentru solutionarea pacifica a diferendelor internationale, pentru
actiunea comuna impotriva unei agresor, c$iar cu pretul cedarii unor prerogative ale
suveranitatii nationale. La nivel oficial, actiunea a fost tar!ie( in -4-3 in ranta s-a
constituit un comitet ministerial condus de Leon ?ourgeois, iar in <area ?ritanie in
-4-8 un comitet pre!idat de lordul P$illimore. Ideile, proiectele si initiativele,
determinate de necesitatea gasirii unei solutii veritabile pentru conservarea pacii dupa
marele ra!boi, au prins conturul unor lucrari monografice, acestea fiind re!ultatul
unor de!bateri si campanii de presa in primii ani ai ra!boiului, in care sunt incluse
opiniile celor mai avi!ati oameni politici ai momentului. 6sa a fost cartea lui 9dgar
<il$aud, La sociHtH des 7ations, publicata in anul -4-3, la Paris. Ce trebuia sa fie o
#ocietate a 7atiunilorI 8n obiectiv al diplomatiei pentru lic$idarea militarismului,
pentru instaurarea si conservarea unei paci drepte, care sa re!ulte din principiile
universale si care sa fie garantata de ansamblul popoarelor. 6ceasta lucrare, probabil
si altele, vor fi influentat desigur atitudinea guvernelor angajate in conflict.
Studiu de caz
) fost infiintata in anul &%'*, in urma Conferintei de Pace de la Paris, o
data cu internationalizarea apelor +unarii, sub numele initial de Comisia
,uropeana a +unarii, care a avut sediul in Romania, timp de aproape un secol,
la Galati si Sulina.
,ste una din primele organizatii internationale constituite in ,uropa si singura
organizatie internationala care are sediul la -udapesta.
11 state sunt membre ale C+: )ustria, -ulgaria, Croatia, .ederatia
/usa, #ermania, Moldova, /omania, !erbia, !lovacia, 0craina si
0ngaria. Patru tari au primit statutul de observator: .ranta, Turcia, 1landa si
Cehia. Comisia este compusa din reprezentantii statelor membre, respectiv unul
pentru fiecare tara, care sunt, de regula, ambasadorii acreditati la -udapesta.
Conventia cu privire la regimul navigatiei pe +unare, semnata la &% august &23%,
la -elgrad, este instrumentul de drept international care reglementeaza navigatia
pe +unare si garanteaza libera circulatie a vapoarelor pe acest important fluviu
european, in conformitate cu interesele si drepturile suverane ale statelor
membre. +e asemenea, ea asigura cadrul de cooperare economica si culturala
intre statele membre, dar si cu alte state europene.
In baza Conventiei mentionate, cele && state membre se anga4eaza sa mentina
sectorul lor de fluviu in stare de navigabilitate pentru vapoare, sa e"ecute lucrari
de intretinere si sa nu impiedice in vreun fel navigarea pe +unare.
8ELI)ITARI CONCE*TUALE.TI*URI 8E ORGANIZATII INTERNATIONALE
Suprematia statelor in rezol!area i$eritelor pro"leme cu care se con$runta
comunitatea internationala este pusa la incercare e e+istenta unui numar
important e organizatii internationale. 4orta cu care se mani$esta organizatiile
internationale in prezent contri"uie in mo semni$icati! la su"minarea autoritatii
statelor in rezol!area pro"lemelor cu care se con$runta lumea e azi.
E+ista oua tipuri e organizatii internationale2 organizatii
interguvernamentale -acelea ale caror mem"rii sunt statele13 organizatii
neguvernamentale -acelea ale caror mem"rii sunt persoane particulare sau
anumite grupuri e persoane ori institutii pri!ate1.
&.&. 1rganizatii interguvernamentale si neguvernamentale
8esi nici unul intre aceste oua tipuri e organizatii nu a aparut in secolul pe
care il inc(eiem# totusi perioaa e ma+ima intensitate si e$icacitate a acti!itatii
acestora se situeaza upa anul 1:<<.
Uniunea Organizatiilor Internationale# care mentine o e!ienta actualizata
permanent in legatura cu am"ele tipuri e organizatii internationale arata ca
numarul acestora a crescut rapi in secolul al nouasprezecelea ast$el incat in
anul 1:<: e+istau C; e organizatii intergu!ernamentale si 1;@ e organizatii
negu!ernamentale.
In secolul urmator cresterea a $ost si mai rapia# ast$el incat in anul 1:@<
e+istau 1B= e organizatii intergu!ernamentale si 1?BB e organizatii
negu!ernamentale iar in 1::; numarul acestora a,unsese la ?@< si respecti!
B=;?.
In interpretarea tenintelor ce caracterizeaza e!olutia organizatiilor
internationale tre"uie sa se tina cont ca nu este usor sa se ienti$ice si sa $ie
e!aluate i$eritele tipuri e organizatii internationale.
In principiu# organizatiile intergu!ernamentale sunt e$inite nu numai e $aptul
ca mem"rii lor sunt statele# ar e asemenea si e caracterul lor e permanenta
a acti!itatii si e proceurile institutionalizate pe care le utilizeaza. Organizatiile
intergu!ernamentale se intrunesc la inter!ale relati! regulate si au proceuri
speci$ice e luare a eciziilor precum si un secretariat ori un cartier general si un
seiu. Cu toate acestea# ele nu au acces irect la cele mai multe intre resursele
materiale pe care le pot utiliza statele. 8aca aceste criterii e clasi$icare a
organizatiilor internationale ar $i $ost mai elastice# $ara inoiala ca numarul
organizatiilor intergu!ernamentale ar $i epasit cu mult pragul e ?@< citat
anterior# asa cum se intampla cu numarul organizatiilor negu!ernamentale. In
prezent inca 1B;< e organizatii aspira la statutul e organizatii
intergu!ernamentale iar alte mai mult e :@C< e asociatii la acela e organizatii
negu!ernamentale# a!an caracteristici asemanatoare acestora.
Aceasta crestere e+traorinara a numarului e organizatii transnationale si a
mem"rilor acestora a generat o retea comple+a# ce se suprapune si se
intrepatrune. In anul 1::@ apro+imati! ?<< e state si teritorii a!eau in total mai
mult e 1CB.<<< e i$eriti elegati ce le reprezentau la toate organizatiile
internationale# atat cele intergu!ernamentale cat si la cele negu!ernamentale.
Cooperarea in carul acti!itatii acestei 7retele e interepenenteF cum o
numesc unii analisti# acopera intreg omeniul unor pro"leme glo"ale2 sc(im"uri
economice# aparare# ezarmare si controlul armamentului# ez!oltare
economica# agricultura# sanatate# repturile omului# arta si cultura# com"aterea
tra$icului si consumului ilegal e roguri# turism# piata muncii# repturile $emeilor#
eucatie# acti!itatea $inanciara# protectia meiului# criminalitatea# a,utor umanitar#
gestionarea crizelor# telecomunicatii# stiinta# $enomenul glo"alizarii# imigratia si
$lu+ul e re$ugiati si inca multe altele.
In prezent mai mult e :@G in totalul organizatiilor internationale sunt
negu!ernamentale# ar celelalte =G sunt mult mai importante# eoarece mem"rii
lor sunt statele.
Organizatiile intergu!ernamentale putine la numar pe care tarile le creeaza isi
!or mentine in continuare suprematia si importanta atata timp cat statele insele
!or e+ista# eoarece organizatiile intergu!ernamentale sunt importante prin insusi
$aptul ca sunt asociatii ale statelor# in autoritatea carora iz!oraste si autoritatea
pe care o e+ercita organizatiile intergu!ernamentale# arata unii autori.
Organizatiile intergu!ernamentale sunt toate compuse in state# ar !ariaza
$oarte mult in ceea ce pri!este scopul si o"iecti!ele propuse si numarul e
mem"rii. 8upa unii cercetatori numai optsprezece organizatii
intergu!ernamentale pot $i incarate in categoria organizatiilor ce urmaresc
o"iecti!e generale# iar intre acestea numai O.N.U. este o organizatie cu
caracter monial. Toate celelalte# aica mai mult e :;G in totalul organizatiilor
internationale sunt $oarte limitate in ceea ce pri!este numarul e mem"ri si
o"iecti!ele propuse. 8i$erentele intre aceste organizatii sunt $oarte mari# mai
ales in ceea ce pri!este acele organizatii ce urmaresc realizarea unui singur
o"iecti! si aplica constrangeri re$eritor la primirea e mem"ri. 8e e+emplu#
Organizatia Tratatului Atlanticului e Nor -N.A.T.O.1 este in primul ran o alianta
militara# in timp ce altele# ca e e+emplu Organizatia Statelor Americane -O.A.S.1
sau Organizatia Statelor in Asia e Su'Est -A.S.E.A.N.1 au rept o"iecti!e
ez!oltarea economica si re$orme politice.
In prezent multe organizatii intergu!ernamentale sunt anga,ate intr'un
omeniu ingust e acti!itate# urmarin o"iecti!e economice si sociale# cum ar $i
$acilitatea sc(im"urilor economice# a transporturilor sau alte tipuri e cooperare
economica. 8in aceasta perspecti!a# organizatiile intergu!ernamentale sunt in
acelasi timp !ectori ar si o re$lectare a puternicelor interepenente ce sunt
rezultatul acti!itatilor trans$rontaliere# in ce in ce mai semni$icati!e.
8i$erente $oarte mari e+ista si in ceea ce pri!este organizatiile
negu!ernamentale. 8atorita numarului lor mare si a i!ersitatii eose"ite# este
mult mai i$icil sa $ie caracterizate si clasi$icate ecat organizatiile
intergu!ernamentale. In 1::;# Uniunea Asociatiilor Internationale caracteriza
1<G intre organizatiile internationale negu!ernamentale ca a!an !ocatie
moniala# in timp ce celelalte :<G erau caracterizate ca a!an !ocatie
intercontinentala sau regionala.
8in punct e !eere $unctional# organizatiile internationale negu!ernamentale
acopera practic toate aspectele si componentele acti!itatii politice# sociale si
economice# intr'o lume ale carei teninte spre o glo"alizare in ce in ce mai
accelerata sunt e!iente# mai ales in omenii precum preocuparea pentru
sanatatea planetei noastre# meicina# istorie si cultura# rept# etica# teologie#
securitatea nationala si internationala.
Este util ca organizatiile internationale negu!ernamentale sa $ie pri!ite si
consierate rept organizatii intersocietale# care $aciliteaza inc(eierea e
intelegeri si tratate intre state in pro"leme ce pri!esc marea masa a populatiei.
)ulte intre organizatiile negu!ernamentale coopereaza si c(iar interactioneaza
cu organizatiile intergu!ernamentale. 8e e+emplu# mai mult e o mie e
organizatii internationale negu!ernamentale se a$la in relatii e cooperare si e
consultare cu i$eritele agentii ale sistemului e institutii al O.N.U.# mentinan
"irouri e legatura in mai mult e o suta e localitati. *arteneriatul intre
organizatiile negu!ernamentale si cele intergu!ernamentale a posi"ilitatea
am"elor tipuri e organizatii e a lucra impreuna# e a se constitui uneori intr'un
singur grup e interese sau e presiune in urmarirea unor politici si programe
comune sau asemanatoare.
Cu toate ca sunt $oarte raspanite in punct e !eere geogra$ic# organizatiile
negu!ernamentale sunt mult mai acti!e in emis$era norica# une se a$la
ma,oritatea statelor ez!oltate in punct e !eere economic si care "ene$iciaza
e un sistem politic matur si un regim politic emocratic. Aceasta situatie se
atoreaza societatii esc(ise# "azate pe pluralism politic in care cetatenii pot
participa $ara restrictii la acti!itatile unor institutii speci$ice societatii ci!ile. *rintre
institutiile speci$ice societatii ci!ile se numara si organizatiile negu!ernamentale.
O clasi$icare a organizatiilor intergu!ernamentale2

Natura geografica a
scopului si obiectivelor
organizatiei
Tipul obiectivelor urmarite
Obiective multiple Un singur obiectiv
<ondiale AglobaleB - )rgani!atia 7atiunilor
8nite
- )rgani!atia <ondiala a
Comertului
- 879#C)
- )rgani!atia Conferintei
Islamice
- )rgani!atia <ondiala a
#anatatii
- )rgani!atia <ondiala a
<uncii
- ondul <onetar
International
- 8niunea Postala
8niversala
Intercontinentale, regionale si
subregionale
- 8niunea 9uropeana
- )rgani!atia pentru
#ecuritate si Cooperare in
9uropa
- )rgani!atia #tatelor
6mericane
- )rgani!atia 8nitatii
6fricane
- Liga 6raba
- 6sociatia #tatelor din 6sia
de #ud 9st
- 6gentia 9uropeana
pentru #patiul Cosmic
- )rgani!atia Tratatului
6tlanticului de 7ord
- )P9C
- Comisia =unarii
Inca in antic(itate oamenii au urmat oua cai pentru a o"tine si prezer!a
pacea. Calea realista -asa zisa Real politi51 pune accentul pe solutiile militare.
Calea li"erala pune accentul pe solutiile politice.
Se pare ca totusi# in practica# calea realista a $ost mult mai $rec!ent si intens
utilizata ecat calea li"erala# pana la inceputul secolului %%. Calea realista e
prezer!are a securitatii nationale si internationale pre!ee utilizarea a trei
instrumente2 $ormarea e aliante3 mentinerea ec(ili"rului puterii3 controlul
armamentului.
Intr'o !iziune realista elementele caracteristice ale meiului strategic
international ar $i urmatoarele2

#tarea sistemului international( anar$ie
Probabilitatea ca in sistem sa se produca sc$imbari
si reforme(
sca!uta
Principalii actori ai sistemului international( statele si in principal marile
puteri
)biectivele actorilor principali( e,ercitarea puterii asupra altora
autoprotectie
securitate
Caracteristicile interactiunii dintre actori( competitie si conflict
Preocuparea permanenta a actorilor( securitatea nationala
Prioritatile statelor( asigurarea capacitatii militare
Practica curenta a statelor( fortele armate sunt utili!ate
pentru a sprijini diplomatia
coercitiva
Aeptii caii li"erale promo!eaza patru instrumente in scopul asigurarii pacii# a
securitatii nationale si internationale2 reptul international3 organizatiile
internationale3 integrarea3 emocratizarea. 8eoarece toate aceste instrumente
pun accentul pe utilizarea unor institutii# promotorii acestui curent mai sunt numiti
si 7institutionalisti neoli"eraliF. Toti teoreticienii caii li"erale impartasesc aceeasi
teama e teninta istorica a statelor e a purta raz"oiul# ar nu au un punct e
!eere comun asupra moului in care ar tre"ui asigurata securitatea
internationala in sec. al %%I'lea. Ei sunt in general preocupati e $aptul ca atat
timp cat nu e+ista un rept international cu caracter imperati! si uni!ersal# nu
e+ista o autoritate suprema la ni!el planetar si nici un mecanism e impunere a
reptului international# orice sc(im"are in carul sistemului international poate $i
la $el e usor apro"ata sau respinsa e catre orice stat.
Teoreticienii li"erali si neoli"erali consiera con$lictul armat rept un rezultat al
e$icientelor institutiilor nationale si internationale.
Ei consiera# e asemenea# ca actuala stare anar(ica a sistemului
international este principala pro"lema cu care ne con$runtam astazi. Ei arata ca
sla"iciunea institutiilor internationale mareste costul asigurarii securitatii nationale
si internationale# iar "unastarea glo"ala este inca su"oronata "unastarii
nationale. *entru a sc(im"a aceasta situatie aeptii caii li"erale solicita sta"ilirea
unor metoe institutionalizate si "azate pe rept pentru a re$orma acele regimuri
politice neemocratice inca e+istente in unele state. Ei consiera ca sistemul
international este inca insu$icient ez!oltat si structurat si este necesara o
ree!aluare a rolului si locului institutiei statului su!eran in carul acestui sistem# a
$unctiilor si instrumentelor utilizate e state# ast$el incat un nou tip e stat sa
poata asigura eliminarea cauzelor raz"oaielor. Sc(im"arile e amploare glo"ala
ce au loc in sistemul international !or continua# lor aauganu'se in !iitor#
pro"a"il# noi pro!ocari la aresa pacii si securitatii internationale.
Se mani$esta o suprapunere in ce in ce mai mare a intereselor nationale ale
statelor si a responsa"ilitatilor internationale pe care acestea le au. )isiunea
instrumentului iplomatic al puterii nationale este e a $ace $ata si e a rezol!a
prin metoe politice speci$ice consecinte unor e!enimente i!erse si uneori
nepre!azute# e a utiliza cu e$icacitate si e$icienta parta,area responsa"ilitatilor si
intarirea parteneriatului cu alte state.
)arile pro"leme ale lumii e azi nu pot $i rezol!ate in mo unilateral# numai e
catre unele state# in primul ran atorita $aptului ca pro"lemele cu care ne
con$runtam au un caracter trans$rontalier# a$ectan concomitent mai multe state.
*rocesul organizarii internationale se es$asoara concomitent si insepara"il
legat e cel al integrarii -regionale si su" regionale# eocamata1. Am"ele pot a
gres# unele organizatii internationale pot isparea in timp# ar aca se !alori$ica
situatia creata in prezent# prin acumulari continue# in special e'a lungul
intregului secol %%# se poate a,unge in !iitor la o trans$ormare ma,ora a relatiilor
inter'umane pe planeta noastra# care sa ,usti$ice# intr'o perioaa inca nee$inita
e timp# a$irmatia ca lumea !a e!eni gu!erna"ila si ca umanitatea in ansam"lul
sau poate e!eni o comunitate capa"ila sa promo!eze ,ustitia# sa spri,ine un
anumit tip e orine sociala si sa sta"ileasca conitiile necesare "unastarii# care
ar tre"ui sa $ie o"iecti!ul e "aza al acti!itatii politice# prin aministrarea puterii.
Unii teoreticieni li"erali'institutionalisti arata ca puterea si atri"utiile statelor ar
tre"ui limitate mai mult ecat sunt in prezent# eoarece statele su!erane nu isi
rezol!a pro"lemele pe care le au pe plan intern si international intr'un mo
satis$acator# caci e'a lungul timpului statele au $ost in primul ran instrumente
pentru a uce raz"oiul impotri!a altor state. In zilele noastre# su$icient e multe
gu!erne ale statelor sunt# pe e o parte# ine$iciente in a pre!eni iz"ucnirea
raz"oaielor ci!ile# iar pe e alta parte nu reusesc sa'si asigure loialitatea
cetatenilor proprii# in primul ran atorita proastei aministrari a puterii. 7Criza
glo"ala e increereF in gu!erne ce se mani$esta in zilele noastre s'a
materializat# in unele situatii# in ezintegrarea unor state a$late in situatie e criza
politica# economica si militara# concomitent cu mani$estarea tenintei
antagoniste# e strangere a legaturii intre state# e crestere a interepenentei
intre acestea# in carul unei comunitati regionale si c(iar glo"ale. Statele au
teninta e a se uni# $orman ast$el institutii regionale si moniale# pentru a se
autoprote,a impotri!a amenintarilor comune carora tre"uie sa le $aca $ata.
4rontierele# marile si oceanele care le espart un pot sa izoleze insa statele si
nici sa le prote,eze e amenintarile la aresa securitatii lor# care pot $i oar tinute
su" un control precar si relati! atorita unui e$ort colecti!. Aceasta este e $apt
cauza constituirii multora intre organizatiile internationale intergu!ernamentale.
*ersistenta unor amenintari colecti!e eterminate e glo"alizarea continua si
accelerata a relatiilor internationale si a proceselor sociale in ansam"lul lor
asigura ura"ilitatea organizatiilor intergu!ernamentale. *e masura ce
glo"alizarea este $acilitata in ce in ce mai mult e a!ansarea in era
in$ormationala# ce succee erei inustriale# iar permea"ilitatea -sau upa unii
autori 7spiritualizareaF1 $rontierelor se accentueaza# putem prognoza o
accentuare a importantei caii li"erale e prezer!are a pacii si securitatii
internationale.
?. ORGANIZATII INTERGU&ERNA)ENTALE
4iin prouse ale acti!itatii statelor# organizatiile intergu!ernamentale re$lecta
si promo!eaza interesele acestora# utilizan instrumente speci$ice. Nu ne'am
propus sa prezentam in mo e+(austi! organizatiile intergu!ernamentale# ci oar
pe cele mai reprezentati!e# luan in consierare !ocatia si o"iectul e acti!itate
al acestora# cat si numarul e mem"ri.
Iz"ucnirea celui e'al oilea raz"oi monial a marcat in mo e!ient esecul
$inal al Societatii Natiunilor# ce se in$iintase in 1:1: ca urmare a celor sta"ilite la
Con$erinta e *ace e la &ersailles.
Nici macar nu s'a incercat utilizarea mecanismului Societatii Natiunilor spre a
preintampina cea e'a oua con$lagratie moniala.
Insuccesul Societatii Natiunilor nu a compromis insa ieea e organizatie
internationala consacrata cooperarii in !eerea asigurarii pacii si progresului
umanitatii. Aceasta iee capata consistenta inca in primii ani ai celui e'al
oilea raz"oi monial.
Statutul juridic
al organizatiilor internationale
*ana la crearea Organizatiei Natiunilor Unite# in literatura e rept
international au e+istat putine opinii in legatura cu statutul organizatiilor
internationale# si anume# aca ele au sau nu personalitate ,uriica. Re$erinu'se
la Comisia pentru reparatii creata in urma primului raz"oi monial# H. 4. /illiams
a$irma2 FIntregul comportament al Comisiei a $ost in concoranta cu teoria
"ene$iciului unei personalitati istincte in lumea internationala. Ar $i $ost prin
urmare i$icil sa te inoiesti e $aptul ca ea posea personalitate internationala.
&ec(ea ogma potri!it careia statele sunt singurele su"iecte e rept
international nu poate $i sustinuta in continuareF.
Un pas inainte pe linia recunoasterii personalitatii acestor organizatii s'a
$acut prin mousul !i!eni in 1:?@ inc(eiat intre gu!ernul el!etian si Liga
Natiunilor# care statua ca FLiga# posean personalitate internationala si
capacitate ,uriica# nu poate $i# in principiu# potri!it regulilor reptului
international# c(emata in $ata tri"unalelor el!etiene $ara consimtamantul sau
e+presF.
Autorii Cartei Natiunilor Unite s'au preocupat e precizarea statutului
Organizatiei inca in perioaa reactarii ei# la 8um"arton Oa5s. Un amenament
prezentat e 6elgia in carul lucrarilor Comitetului I&I? plea in $a!oarea
recunoasterii e+prese a personalitatii ,uriice a Organizatiei# acesta $iin $ormulat
ast$el2 F*artile la prezenta Carta recunosc ca Organizatia pe care o creeaza
posea personalitate internationala# cu repturile care ecurg in aceastaF.
8orinu'se se pare# sa se e!ite posi"ilitatea consierarii Organizatiei ca $iin un
suprastat# s'a a,uns in $inal la un compromis# ast$el cum se prezinta articolul 1<=
al Cartei# si anume ca FOrganizatia se !a "ucura pe teritoriul $iecarui mem"ru al
sau e capacitatea ,uriica necesara pentru e+ercitarea $unctiunilor si
ineplinirea scopurilor saleF.
Unicul act constuti! care consacra in mo e+pres alaturi e capacitatea
,uriica si personalitatea internationala a Organizatiei este Con!entia e la
C(icago in 1:== e creare a Organizatiei A!iatiei Ci!ile Internationale
-O.A.C.I.1# in care se pre!ee ca FOrganizatia se !a "ucura pe teritoriul $iecarui
stat contractant e capacitatea ,uriica necesara e+ercitarii $unctiunilor sale. Ea
!a a!ea personalitate ,uriica eplina pretutineni une Constitutia si legile
statului interesat o !or permiteF.
Con!entia generala asupra pri!ilegiilor si imunitatilor O.N.U. in 1C
$e"ruarie 1:=@# ca si Con!entia pri!in pri!ilegiile si imunitatile institutiilor
specializate in ?1 noiem"rie 1:=; consacra e asemenea in mo e+pres
personalitatea ,uriica a O.N.U. si a institutiilor specializate.
8upa a!izul Curtii Internationale e Hustitie in 1:=: in pro"lema repararii
pagu"elor su$erite e ser!iciul Natiunilor Unite personalitatea ,uriica
internationala a O.N.U. nu a mai $ost contestata# la opinia Curtii raliinu'se toti
autorii.
In a!izul sau C.I.H. arata ca Fpersonalitatea este inispensa"ila pentru
ineplinirea scopurilor si principiilor in Carta si ca $unctiile si repturile
Organizatiei pot $i e+plicate numai pe "aza e+istentei# intr'o masura larga# a
personalitatii internationaleF.
In continuare# re$erinu'se la natura O.N.U.# Curtea a eclarat ca Faceasta
nu este acelasi lucru cu a spune ca ea este un stat# ceea ce cu siguranta nu este
sau ca personalitatea sa ,uriica# repturile si inatoririle sale sunt aceleasi ca si
ale unui stat. Aceasta inseamna ca ea este un su"iect e rept international
capa"il sa ai"a repturi si o"ligatii internationale# precum si capacitatea e a'si
realiza repturile sale pe calea unei reclamatii internationaleF.
Capacitatea e a prezenta reclamatii internationale este inerenta
personalitatii internationale.
Unul intre argumentele in!ocate e Curte in spri,inul opiniei sale se
re$erea la capacitatea Organizatiei -art. =C# B;# @C in Carta1 e a inc(eia tratate
internationale# parere impartasita e alt$el si e Comisia e rept international
care consiera ca Ftoate entitatile ce au capacitatea e a inc(eia tratate au in
mo necesar si personalitate internationalaF. Aceasta nu inseamna insa# upa
cum arata 8. /. 6oDett# ca este ae!arata si cealalta posi"ilitate# ca
personalitatea ,uriica internationala con$era prin ea insasi capacitatea e a
inc(eia tratate internationale. Aceasta aptituine se poate etermina numai pe
"aza ispozitiilor actelor constituti!e ale acestor organizatii.
8esi Carta nu e$ineste natura Organizatiei in punct e !eere al
reptului international# anumite atri"utii pe care i le con$era# ineose"i
capacitatea e a inc(eia tratate cu statele mem"re si cu alte organizatii
internationale# presupun e+istenta personalitatii ,uriice a O.N.U.
Cresterea numarului si a importantei organizatiilor internationale s'a
ras$rant in nemi,locit si asupra moului lor e acti!itate# ele e!oluan e la Fcaru
e re$lectie colecti!aF catre mecanisme e actiune in !iata internationala.
Necesitatea ineplinirii scopurilor statutare pentru care ele au $ost in$iintate a
impus acestora sta"ilirea unor relatii cu caracter ,uriic cu alte su"iecte e rept
international -state sau organizatii internationale1.
Recunoasterea lor rept su"iecte e rept international implica
eterminarea in preala"il a capacitatii lor e a participa in nume propriu la
asemenea raporturi ,uriice internationale# ini!iualitatea lor structurala $iin
oar unul intre elementele care tre"uie a!ute in !eere la aprecierea acestei
calitati.
)asura in care acestea !or putea apare in raporturile ,uriice
internationale# in relatii cu alte su"iecte e rept international# este (otaratoare
pentru recunoasterea personalitatii lor ,uriice. 8aca pentru state sta"ilirea e
raporturi ,uriice cu alte su"iecte e rept international este o $orma e
mani$estare a personalitatii lor# situatia organizatiilor internationale este in acest
punct e !eere i$erita. *ersonalitatea lor internationala este conitionata e
e+istenta posi"ilitatii pentru ele e a lua parte la asemenea raporturi ,uriice cu
caracter international. In alti termeni# statele participa la aceste raporturi tocmai
in !irtutea personalitatii lor# in timp ce personalitatea organizatiilor internationale
poate e+ista oar ca o consecinta a acestei posi"ilitati e a participa la
asemenea raporturi.
Componenta lor statala si natura scopurilor pe care le urmaresc# care
proclama rept mi,loc e realizare cooperarea intre state# con$era prin urmare
acestor organizatii reptul e a participa la raporturile internationale# ele $iin prin
esenta lor atat un caru e apropiere intre state# cat si un instrument e
in$aptuire a acestei apropieri. Este neinoielnic $aptul ca atunci can actioneaza
in aceasta ultima calitate# ele apar in raporturile ,uriice internationale in nume
propriu# ca entitati istincte.
Este ae!arat insa ca organizatiilor internationale li se !a putea
recunoaste aceasta capacitate e a participa in nume propriu la raporturile
,uriice internationale oar in masura si in limitele in care ele au ne!oie -pentru
ineplinirea scopurilor lor1 e a intra in relatii ,uriice cu alte su"iecte e rept
international.
Tocmai aceasta $ace ca personalitatea lor ,uriica internationala# calitatea
lor e su"iecte e rept international sa $ie limitata# eri!ata si secunara.
Urmarin# potri!it actelor lor constituti!e# sa ineplineasca anumite $unctii#
personalitatea lor are in acelasi timp un caracter $unctional# in sensul ca aceasta
este atri"uita e catre state in scopul realizarii unor $unctii precise si eterminate.
Orice incalcare sau inepartare e la acestea !a $i in ultima instanta contrara
!ointei statelor mem"re.
In aprecierea personalitatii ,uriice internationale a organizatiilor tre"uie
sa se ai"a e asemenea in !eere caracterul raporturilor ,uriice internationale la
care acestea pot participa# capacitatea lor e actiune $iin# upa cum s'a aratat#
limitata.
Organizatiile internationale# su"liniaza Gr. Geamanu# pot e!eni su"iecte
e rept numai in raporturile ,uriice internationale strict necesare realizarii
scopurilor pentru care au $ost create.
S$era acestor raporturi este asaar conitionata e scopurile pentru care
au $ost create# e une rezulta in consecinta ca si personalitatea lor ,uriica este
supusa acelorasi restrangeri.
8upa parerea autorului "ritanic I. 6roDnlie# criteriile care stau la "aza
personalitatii ,uriice a organizatiilor internationale sunt2
asociatie permanenta e state3
istinctia in punct e !eere a capacitatii ,uriice si scopurilor
intre organizatii si statele care le compun3
e+istenta unei capacitati ,uriice ce ar urma sa se e+ercite pe plan
international si nu oar in carul national al unuia sau unor state.
*otri!it unei alte opinii# la consierarea unei organizatii internationale rept
persoana ,uriica tre"uie a!ute in !eere# in mo cumulati!# urmatoarele criterii2
componenta sa statala3
e+istenta unor scopuri ce intereseaza un numar insemnat e state3
iz!orul ei international -tratatul pe "aza caruia a $ost in$iintata13
posi"ilitatea e a participa la raporturi e rept international.
Acestor elemente tre"uie sa li se aauge# upa parerea noastra#
capacitatea unei organizatii internationale e a e+prima in relatiile sale cu alte
su"iecte e rept o !ointa proprie.
Acorurile inc(eiate e O.N.U. -precum si e catre celelalte institutii
specializate1 cu un mare numar e state# inclusi! cu state care nu $ac parte in
Organizatie# atesta aptituinea sa e a e+prima o ast$el e !ointa. In limitele e,a
aratate# organizatiile internationale se "ucura e anumite repturi proprii# care le
sunt necesare pentru ineplinirea $unctiunilor lor. Intre aceste repturi se numara
si pri!ilegiile si imunitatile e care se "ucura ele pe teritoriul statelor mem"re.
Acorarea acestor pri!ilegii si imunitati constituie un alt criteriu pentru
recunoasterea calitatii lor e su"iecte e rept international# a personalitatii lor
,uriice internationale.
In incercarile e a pune pe picior e egalitate organizatiile internationale
cu statele si e a promo!a in acest $el ieea necesitatii unei organizatii
suprastatale# ca mi,loc e a impune respectarea normelor reptului international#
e a asigura pacea si securitatea# o serie e autori in occient nu ezita sa se
$oloseasca si e acest element ' personalitatea ,uriica internationala a
organizatiilor internationale ' ca argument in spri,inul tezelor lor. Este $rec!ent
citata in acest sens opinia ,uristului nor!egian 4. SeAerste care sustine ca Fo
organizatie internationala oata creata este su"iect e rept international si in
aceasta calitate ea are aceleasi capacitati# potri!it normelor reptului
international# ca si orice alt su"iect e rept international# a$ara oar aca este
e+clusa prin anumite reguli speciale sa ineplineasca unele acteF.
Amiterea unui asemenea teze contrazisa si e a!izul C.I.H. in 1:=:
-care su"liniaza ca recunoasterea personalitatii ,uriice a O.N.U. nu inseamna#
su" nici o $orma# a'i con$eri caracterul unui suprastat1 s'ar putea $ace oar prin
negarea eose"irilor $unamentale care e+ista intre state si organizatiile
internationale.
Ast$el# in timp ce statele se constituie prin putere proprie# se "ucura e
su!eranitate ' organizatiile internationale iau $iinta numai prin !ointa concoranta
a statelor care le compun# sunt o creatie a acestora. Su!eranitatea apartine
numai statelor si nicioata organizatiilor internationale.
8in punct e !eere al personalitatii ,uriice# orice stat este si su"iect e
rept# in timp ce numeroase organizatii sunt lipsite e o asemenea insusire.
C(iar si acelea care intrunesc cerintele pentru a $i su"iecte e rept international
sunt# upa cum s'a aratat# i$erentiate prin intinerea capacitatii lor# aceasta $iin
restransa la repturile si o"ligatiile inscrise in actele lor constituti!e. Statele au
a!anta,ul ca se "ucura in eplinatatea calitatii lor e su"iecte e rept
international.
Este prin urmare greu e amis ca statele -care in general sunt reticente
in a recunoaste e+ceptii e la competenta lor1 ar consimti sa creeze entitati
scoase e su" controlul lor si pe care# mai mult# le'ar su"!entiona.
Notiunea si definitia dreptului international. Aparitia si
dezvoltarea istorica a dreptului international.
Consideratii generale.
8reptul international a aparut si s'a ez!oltat in ne!oia statornicirii unor
anumite norme e con'uita "ine e$inite upa care statele sa se orienteze.8e la
aparitia primelor reguli e conuita cu caracter international pana la $ormarea
unui sistem e norme o"ligatorii capa"ile sa reglementeze cele mai impor'tante
relatiile internationale s'a scurs o perioaa inelungata e timp.*e masura
e!olutiei istorice# relatiile internationale s'au ez!oltat si i!ersi$icat a!an loc
mutatii pro$une. 8atorita acestor mutatii care se pe'trec in relatiile
internationale# reptul international pu"lic trece printr'un proces e innoire si
ez!oltare. Ast$el in prezent suntem martorii unei noi etape in e!olutia relatiilor
internationale caracterizata e ispari tia con$runtarii ieologice Est'&est.8reptul
international pu"lic tre"uie aaptat noilor realitati !ietii inter'nationale prin
im"unatatirea continutului normelor sale si aoptarea e noi principii si norme
pentru ca el sa e!ina un instrument e$icace al statelor in consoliarea pacii si
securitatii internationale. Relatiile inter'nationale se es$asoara in toate omeniile
in care interesele statelor isi e+ercita !ointa lor si ca atare aceste relatii pot uce
uneori la i!ergente e interese.
olul dreptului international este e a asigura $unctionarea armonioasa
a comunitatii internationale # e a contri"ui prin mi,loacele sale la o ez!oltare
armonioasa a acestei comunitati e a pre!eni si a soluti ona aspectele
con$lictuale. Acest rol rezulta in $aptul ca dreptul international reprezinta
ansam"lul prin cipiilor si normelor ,uriice $aurite e statele e+istente pe "aza
acorului lor e !ointa in !eerea regle'mentarii relatiilor intre ele.
Relatiile internationale cuprin un omeniu !ast si i!ersi$icat al
contactelor intre state# ca relatii e putere# prin care statele cola"oreaza si se
con$runta in marile pro"leme ale !ietii internationale cum sunt cele economice#
culturale# e $amilie. Aceasta gama !ariata si comple+a a legaturilor ce e+ista
intre state con$era un continut eose"it e "ogat relatiilor internationale. La
aceste relatii se mai aauga nume'roase raporturi care iau nastere intre
persoane $izice si ,uriice apartinan i$eritelor state# intre institutii si organizatii
e stat.O ata cu aparitia pe scena internationala a unor noi entitati# respecti! a
organizatiilor internationale si cu participarea lor la !iata internationala# reptul
international a o"anit imensiuni. *ro cesul aparitiei si e!olutiei istorice a
reptului international este strans legat e aparitia si ez!oltarea state'lor a altor
entitati internationale si a relatiilor intre ele.
In ceea ce pri!este e!olutia reptului international pu"lic upa cel e'al II
raz"oi monial# ea este marcata printre altele e aparitia si ez!oltarea
reglementarilor sale cu pri!ire la promo!area si garantarea internationala a
repturilor omului si li"eratatilor $unamentale.*rin urmare e+istenta unor reguli
e con'uita si asigurarea respectarii lor reprezinta o necesitate !itala pentru
societatea internationala# pentru rela'tiile intre state ca raporturi intre puteri
su!erane# precum si relatiile intre celelalte entitati internationale.
Notiunea de drept international
Dreptul international reprezinta o emanatie a statelor care se a$la intr'o
permanenta interepen'enta atorita relatiilor intre ele.
Acest $apt etermina atat trasaturi generale cat si particularitatile reptului
international in raport cu reptul intern. In timp ce reptul international
reglementeaza relatiile ce se creeaza in raporturile intre state# reptul intern
reglementeaza relatiile sociale in carul statului. *rin principiile si normele sale#
reptul international reglementeaza conuita statelor sta"ilin repturi si o"ligatii
reciproce.
*rin urmare obiectul de reglementare il constituie repturile si o"ligatiile
partilor la relatiile inter'nationale# relatii care se creaza intre state si alte su"iecte
e rept international# precum si organele repre'zentati!e ale popoarelor care
lupta pentru eli"erare# pentru crearea unui stat propriu.
Notiunea e rept international a $ost $olosita pentru prima oara in
Anglia. In lucrarile marilor ,u'risti a preominat e+presia J reptul gintilor K#
mostenita in reptul roman ' 4us gentium. Hus gentium a!ea un continut mai larg
ecat cel al reptului international contemporan# eoarece el cuprinea si norme
care reglementeaza raporturile intre cetatenii romani si straini.Cu toate acestea#
notiunea reptul gintilor !a $i mentinuta in paralel cu cea e
rept international # esi notiunea in cauza a a!ut o anumita semni$ica'tie
istorica# proprie reptului roman.
In secolul 1;'10# ganirea ,uriica atri"uie reptului gintilor cu caracter
!oluntar# $i+anu'i e$ini'ti! sensul e rept a relatiilor intre state.
In octrina ,uriica romaneasca s'au $olosit termeni
ca 2 rept international# rept international pu "lic# rept international
contemporan. Termenul e rept international insa apare mai aec!at# atat prin
continut cat si prin $rec!enta sa# in octrina si in practica iplomatica.
Definitia dreptului international
8e$inirea reptului international a $acut o"iectul a numeroase stuii si
opinii# ea re$lectan concep tii si orientari politice i$erite. Numerosi autori il
numesc ca un ansam"lu e principii si norme create e state prin acorul lor e
!ointa care reglementeaza raporturile intre ele si alte su"iectelor e rept inter'
national. Acesta e$initie e!ientiaza trasaturile cele mai generale si totoata
esentiale ale reptului inter'national pu"lic. Ast$el se su"liniaza ca numai statele
ca su"iecte principale ale acestui rept sunt creatoa'rele normelor e rept
ela"orate. Organizatiile internationale care pot a!ea in mo limitat calitatea e
su'"iect e rept international nu pot participa la crearea e normelor generale
ale acestui rept.
Raporturile sociale reglementate e reptul international au un caracter
speci$ic inter!enin intre state sauIsi intre alte su"iecte ale acestuia. 8in s$era e
aplicare a reptului international sunt e+cluse ra'porturile ,uriice intre state si
persoane $izice ori ,uriice care se supun reptului intern. Sunt e+cluse
raporturile ,uriice in care un stat participa nu ca purtator al puterii e stat# ori ca
su"iect e rept interna'tional# ci ca su"iect e rept ci!il cum ar $i e e+ 2
inc(eierea unui act e cumparare a unui teren# clairi.
Rezulta eci ca raporturile ,uriice tre"uie sa $ie raporturi in care statele
se mani$esta ca titulare ale repturilor lor su!erane.
Sunt unele e$initii ate reptului international care se re$era la norme si
principii o"ligatorii pen'tru statele ci!ilizate in scopul e a e+clue unele state e
la aplicarea acestora. Alte e$initii se re$era la o orine a comunitatii
internationale J care se riica easupra statelor si popoarelor si le leaga intre
ele K.
Consieran reptul international ca un ansam"lu e principii si norme#
se are in !eere intreaga !arietate a raporturilor carora statele le con$era
o"ligati!itate ,uriica.
Sta"ilirea si in$aptuirea acestor raporturi are loc in carul politicii e+terne a
$iecarui stat ca ansam'"lu e orientari si actiuni in relatiile cu alte state si alte
su"iectelor
ale reptului international. 8e aceea e+ista o interactiune intre
reptul international si politica e+terna a statelor# reptul international $iin si
mi,locul e in$luentare a politicii e+terne # ar si instrument al acesteia.
E$icacitatea normelor reptului international se asigura prin interesul pe
care'l au statele e a regle menta raporturile intre ele in punct e !eere
,uriic. In caz e !iolare a acestor norme ele pot $i garan 'tate prin mi,loace e
constrangere e+ercitate in mo colecti! sau ini!iual e catre state. Aceste
norme ,u riice pot $i cu caracter general# o"ligatorii pentru toate statele si cu
caracter particular# !ala"ile pentru ? sau mai multe state intr'o pro"lema sau alta
a relatiilor reciproce. 8intre normele ,uriice generale se es'prin principii
$unamentale. Acestea sunt o"ligatorii si etermina caracterizarea reptului
international contemporan ca un rept general# aplica"il relatiilor intre toate
statele lumi..
De la organizatii internationale
la regimuri de securitate si comunitati de securitate
Conte+tul politic si geostrategic e upa al II'lea Raz"oi )onial a permis
aparitia la ni!elul relatiilor internationale nu oar a unui numar $oarte mare e
organizatii internationale# ar si a unui numar e regimuri
internationale sau regimuri de securitate. /egimurile
internationale sau regimurile de securitate sunt e$inite ca $iin un set de
principii, norme, reguli, proceduri decizionale implicite sau e"plicite, in 4urul
carora converg asteptarile actorilor, intr-un domeniu dat al relatiilor internationale.
Regimurile e securitate nu tre"uie on$unate cu organizatiile internationale.
Acestea nu au nici o structura speci$ica# nici o personalitate ,uriica# $iin simple
sisteme e cooperare# in cele mai multe cazuri $ormale# utilitatea lor constan in
$aptul ca sca costul tranzactiilor internationale# reucan incertituinea cu pr!ire
la comportamentul celorlalte state.
Regimurile se pot construi in orice omeniu al !ietii internationale# economie#
meiu# securitate# repturile omului# comunicatii etc. Regimuriel se constituie in
momentul in care oua sau mai multe state recunosc ca se con$runta cu aceleasi
pro"leme# iar acestea epasesc s$era e in$luenta politica a statului. Oata ce in
interiorul unor aste$el e regimuri e securitate i'au nastere interactiuni politico'
militare si ecoomice# in care actorii respecti!i isi regasesc iealuri si principii
comune# acestea se pot trans$orma in organizatii internationale. Comunitatea
Europeana poate $i e+plicata prin teoria realista care a conus a us la
trans$ormarea unui regim e securitate intr'o organizatie internationala. In urma
cooperarii la ni!el economic s'a a,uns in acest caz la $ormularea statutului unei
organizatii internationale# care'si regaseste unitatea si in plan militar si politic.
O serie e teorii a$irma ieea ca aparitia regimurilor e securitate a $ost
eterminata si este e teoria sta"ilitatii (egemonice. Con$orm acestei iei# statele
puternice au nastere unor ast$el e sisteme cu intentia e a mentine pe e'o
parte statu'Luo'ul teritorial# iar pe e alta parte e a atrage in s$era lor e
in$luenta actori statali rele!anti in perspecti!a economica sau e alta natura.
Este cazul SUA# care upa al II'lea Raz"oi )nial au reusit sistematic sa ea
nastere unor ast$el e regimuri e securitate# menite sa mentina un ec(ili"ru la
ni!elul eciziilor securitatii si cooperarii la ni!el monial. 4onul )onetar
International este consierat un moel reusit e regim e securitate# trans$ormat
in organizatie# cu scopul e a mentine sanatatea sistemului monetar international
si e a a,uta cu imprumuturi statele a$late in i$icultate# atorita "alantei e plati.
In opinia unor specialisti e+ista trei cai posi"ile in crearea si aparitia unor
ast$el e regimuri e securitate.
1. spontana ?. negociata C. impusa
Un e+emplu concret e regim negociat# il constituie acorul SALT# e
neproli$erare a armelor nucleare# aparut atorita temerilor unor ca incura,area
acestui tip e armament ar putea conuce la un scenariu catastro$al pentru
oameni.
E+ista si e+emple negati!e in aceiasi perspecti!a a armelor nucleare#
acorul /asc(ington ' NeD 8el(i in !ara anului ?<<B# prin care americanii
$urnizau ec(ipament si te(nologie pentru proucerea armei nucleare in Inia.
SUA nu au semnat acorul e protectia meiului e la .Aoto si nici pe cel
pri!in Statutul Curtii *enale Internationale# ceea ce arata ca in e$initi! o serie
e regimuri e securitate nu reprezinta ecat interesele pe termen scurt# meiu
sau lung al unor state.
*rin acceptarea unor ast$el e regimuri statele tin sa'si ma+imizeze
interesele. Un e+emplu in acest sesn il constituie si )cordul #eneral asupra
Tarifelor si Comertului -GATT1# trans$ormat ulterior in Organizatia )oniala a
Comertului -O)C1. Acorul urmarea es$iintarea "arierelor tari$are in calea
comertului international# ceea ce practic $a!oriza in mo clar o serie e state#
e$a!orizan altele# atorita graului ez!oltarii economice interne.
Nu oar statele pot ez!olta ast$el e regimuri internationale# companiile
"ancare# e asigurari# transporturi# pot a nastere unor ast$el e organizatii.
In ceea ce pri!este regimurile e securitate al caror scop eclarat este
asigurarea sta"ilitatii militare# acestea au o inamica aparte# lucru atorat in
special e increerea reciproca. Esecul acorurilr SALT 1 si SALT ? poate $i pus
pe seama uneia st$el e lipse e increere intre SUA si URSS -CSI1# ca si in
cazul enuntarii e catre /asc(ington a Tratatului Anti'Rac(eta -A6)1#
consierat e SUA inutil in conitiile in care state precum Coreea e Nor re$uza
sa participe la acesta.
Simpla e+istnta a unui regim e securitate nu poate $i consierata o garantie
a securitatii internationale. Regulile putanu'se sc(im"a in moti!e i!erse. SUA
$olosesc upa anul ?<<<# ca prete+t eclarat contra regimurilor e la *(enian si
Te(eran# inarmarea nucleara si terorismul.
Unul intre cele mai comple+e regimuri e securitate# care $unctioneaza in
101;# $iin cunoscut si su" enumirea e acorul Rus('6agot# semnat intre SUA
si Canaa# !izeaza $rontiera intre cele oua state# $rintiera emilitarizata.
Totoata acorul presupune o politica comuna e aparare aeriana -NORA81.
4unctionarea unui regim e securitate se "azeaza pe traitia grotiana
rationalista care a$irma necesitatea cooperarii in atingerea unui o"iecti! comun.
Graul e e$icienta epine e isponi"ilitatea statelor e a a'si respecta
anga,amentele.
La inceputul anilor B< a $ost introus un alt concept# comunitate de securitate#
care esemneaza o grupare e state care nutresc o reala con!ingere ca mem"rii
comunitatii pe care o $ormeaza nu !or lupta nicioata $izic unii cu altii# ci isi !or
rezol!a isputele intr'un alt mo.
Unul intre teoreticienii acestui tip e cooperare# consiera ca nu putem a!ea
e'a $ace ecat cu oua tipuri e comunitati e acest gen.
1. Comunitati amalgamate# care ez!olta si o $orma e gu!ernare
comuna -cauza a aparitiei statelor $eerale13
?. *luraliste ' ale caror unitati isi pastreaza inepenenta unele $ata
e altele3
*entru a oua categorie ar $i necesare o serie e !alori si intelesuri pe care
actorii participanti le au in comun3 cunoasterea irecta a culturii si interactiunea
intre acestea3 interese comune# reciprocitate# responsa"ilitate si c(iar altruism.
Totoata o ast$el e comunitate nu presupune oar o relatie $ormala si constienta
intre gu!ernele acestor state# ci o apropiere a"solut necesara intre societatile
ci!ile.
Se consiera ca e+ista trei etape in aparitia# e!olutia si trans$ormarea
unei comunitati de securitate2
' aparitia unor sc(im"ari la ni!elul meiului social intern si
international# te(nologice# emogra$ice# economice# ecologice#
ienti$icare unor amenintari e+terioare comune3
' $actori e natura sa conuca la ez!oltarea increerii reciproce si a
$ormarii unei mentalitati colecti!e# ceea ce tine e puterea e
cunoastere# e intelegere# e implicarea institutiilor si organismelor e
orice natura in apropierea acestora3
' in $inal $ormarea unei ientitati comune# "azate pe !alori si principii
comune# poate conuce la recunoasterea egalitatii si trans$ormarea
pasnica intr'o comunitate e securitate3
NATO $ormata initial ca o ast$el e comunitate e securitate# a!an ca o"iecti!
raz"oiul contra URSS# s'a con$runtat upa 1::1 cu isparitia potentialului pericol
regimul comunist. In aceste conitii ceea ce $usese o comunitate "azata apropae
e+clusi! pe stoparea pericolului comunist a e!enit upa ciziile in 1::B un
organism e securitate colecti!a "azat pe cinci principii2
1. statele mem"re sunt emocratii cu economii e piata $unctionala
?. minoritatile e pe teritoriul lor sunt tratate con$orm reglementarilor OSCE3
C. statele nu au ispute teritoriale sau e alta natura cu !ecinii lor3
=. sunt capa"ile sa puna la ispozitia NATO trupe si te(nica militara
compati"ila cu celelalte state mem"re3
B. mentinerea emocratiei# a repturilor omului si a institutiilor $unamentale
ale statului3
Un e+emplu situat la polul opus NATO il reprezinta incercarile nereusite e
$ormare a unor organizatii# comunitati sau regimuri e securitate in zona Americii
Centrale si e Su# acolo une teoretic se intrunesc cel putin cate!a principii
care stau la "aza teoretica a $ormarii unor ast$el e organisme2 istorie# lim"a#
religie si mentalitati comune. Cu toate acestea Comunitatea Anina si
Organizatia Statelor Americane nu reusesc sa'si i!ersi$ice sau sa'si e+tina
ieea e cooperare economica# militara sau e orice alta natura# pro"a"il si
atorita inter!entiilor istructi!e ale unor mari puteri precum Rusia si SUA.
La ni!el general cele trei moalitati e cooperare in plan international o$era
pentru !iitor posi"ilitatea regasirii unor elemente comune tuturor tipurilor e
societate pe care le grupeaza# c(iar aca cest ezierat pro"a"il !a ramane oar
la staiul eclarati!.

*ro$ilul organizatiei in teoria relatiilor internationale
)ultilateralismul ca matrice originara
Stuiu e caz2 ONU
Se poate pune intre"area2 e+ista o teorie !ala"ila pentru a e+plica
importanta in!entiilor conceptuale si institutionale si# implicit# pentru a genera iei
pentru moelarea organizatiilor moniale > )ai mult# se poate ,usti$ica si
in$luenta e+istenta ONU pe "aza unei teorii# asa cum este cazul in organizarea
interna a statelor > Teoretician si practician al sistemului ONU# )aurice 6ertran
consiera ca raspunsul este negati!. El cree ca este in!ocata si respectata
memoria marilor personalitati care au propus concepte noi si au pus la punct
institutii care sa garanteze li"ertati pu"lice si progres social# ar e+ista si teninta
eterminista e a consiera ca aceste in!entii sunt cum!a ine!ita"ile si nu ar $i
putut im"raca alte $orme.
6ineinteles ca acesta este numai unul intre posi"ilele raspunsuri. In
realitate# numeroase concepte speci$ice stuiului relatiilor internationale pot ser!i
la intelegerea organizatiilor e+istente si la construirea unor teorii !ala"ile.
Trecerea sumara in re!ista a cator!a intre aceste e$orturi pro!ine in
con!ingerea autorului acestor ranuri ca analiza pro$ilului si potentialului
sistemului ONU# ca moel e organizare internationala# in perspecti!a stiintelor
sociale# nu poate $i ecat utila.
Capitolul e $ata nu urmareste o trecere e+(austi!a in re!ista a
interpretarilor teoretice ale rolului organizatiei moniale# ci oar marcarea cator!a
repere# nu complet aleatorii# cele care re!in aesea in iscutie# nu numai in
isputele acaemice asupra ONU# ar si in cele politice. E!ient# pozitiile
teoretice acopera o pla,a larga e optiuni# a$late uneori la e+treme.
In teoria relatiilor internationale# unul intre curentele raspanite sustine
ca sistemul international este o anar(ie# a carei sta"ilitate este mentinuta e
catre un (egemon ini!iual sau un grup e (egemoni. In secolul trecut#
comunitatea internationala a incercat sa creeze un sistem multilateral care sa
moereze (egemonia si sa stimuleze o tranzitie inspre anar(ie spre !alori si
norme comune. 8in acest punct e !eere# ONU reprezinta cel mai inalt
moel e e!olutie a multilateralismului# $iin conceput ca un centru e
armonizare a intereselor nationale# nu ca o arena e con$runtare. Ca alternati!a
la anar(ie# SeDell si Salter propun conceptul e .panar(ie.#respecti! gu!ernarea
tuturor# e catre toti si pentru toti. Cu alte cu!inte# nimeni nu ramane in a$ara
s$erei gu!ernarii# iar "ene$iciile si costurile gu!ernarii sunt impartite e toti# oricine
putan participa in mo ec(ita"il la gu!ernare.
E!ient# asa cum o recunosc si autorii# o stare panar(ica e ez!oltare nu
e+ista in realitate nici macar la scara reusa# ar conceptul poate $i $olosit in
constructia normati!a sau ca termen e re$erinta pentru sistemele e gu!ernare.
Aceasta interpretare are o semni$icatie nota"ila pentru ez"aterea asupra
manatului ONU si situarea o"iecti!elor sale in s$era realpoliti5 sau in
cea aaspiratiilor no"ile# ca proiecte intoteauna ezira"ile# ar nicioata integral
realiza"ile. Atat in cazul Ligii Natiunilor cat si in cel al Organizatiei Natiunilor
Unite# ez"aterea asupra menirii organizatiei internationale a $ost marcata e
i$erentele e a"orare intre curentul iealist si cel realist. 8a!i /(itta5er
consiera ca# in am"ele cazuri# rezultatul a $ost o com"inatie intre ceea ce era e
orit si ceea ce era posi"il.C Iealistii isting trei elemente tinta2 o stare e lucruri
care poate $i e$inita ca .pace ezarmata.3 (otararea colecti!a e a a"ora
con$lictele si agresiunea si e a construi un sistem e securitate colecti!a3 un
ocument constituti! o"ligatoriu pentru toti mem"rii# cum erau *actul pentru Liga
Natiunilor si Carta pentru ONU. *arteneriatul si reptul international e!eneau
criteriile succesului. Conceptul e .actiune2 rept al celor puternici. $acea loc celui
e .actiune2 responsa"ilitatea mem"rilor..
Realistii au consierat legitima aplicarea regulilor in!ingatorilor in raz"oi#
e+istan putine garantii pentru $olosirea !iitoare a unor principii
iealiste. Su!eranitatea nu era negocia"ila. Egalitatea a!ea limite# eoarece $orta
statelor era i$erita. *acea tre"uia mentinuta in termenii sta"iliti e un .concert al
puterilor. si construita graual# pe "aza unor asteptari realiste.
8upa cum este lesne e remarcat# ilema sta"ilirii proportiei optime intre
iealism si realism se mentine la $el e rele!anta acum# pe cat era in 1:=B.
*ersonal cre ca proiectul unei organizatii internationale# intoteauna c(emata
sa reprezinte si o etapa a !iitorului# ar a!ea o e$icienta congenitala aca nu ar
contine o oza e iealism. Crearea ONU este legata e pro"lemele
institutionale aparute la inc(eierea celui e'al oilea raz"oi monial.
8upa castigarea raz"oiului# Statele Unite nu mai a!eau interes sa re!ina
la izolationism si# totoata# urmareau sa perpetueze si pe timp e pace
"ene$iciile o"tinute. Aceasta cerea implicarea in a$acerile internationale. In
acelasi timp# pu"licul american nu orea ca participarea sa se $aca prin sisteme
complicate e aliante# precum cele care in $apt au generat si conus raz"oiul in
Europa. In plus# preseintele Roose!elt# la !remea respecti!a# !oia o politica e
control# prin integrare# a potentialilor inamici# cum era Uniunea So!ietica# lucru
care nu se putea $ace ecat prin crearea unui nou clu" in care sa $aca parte si
aceasta in urma si SUA. 8atorita acestei com"inatii e o"iecti!e# singura
alternati!a era o $orma e organizare a securitatii colecti!e.
Aceasta $orma insa# nu era ientica cu conceptul Dilsonian in care
securitatea colecti!a era asimilata unui su"stitut al ec(ili"rului puterii. Asa a
aparut ONU# care era pre!azuta cu un mecanism e constrangere# ar si cu
mecanismul reptului e !eto# ceea ce reprezenta generic compati"ilizarea
mecanismului e securitate colecti!a cu cel al ec(ili"rului puterii. In mo e!ient
insa# Statele Unite nu'si propuneau sa oteze Natiunile Unite cu puteri
inepenente largi2 nu aceasta era agena multilaterala. Ea consta inainte e
toate in restructurarea orinii internationale pe $ronturi largi# la ni!el glo"al# cu
Europa Occientala si peste Atlanticul e Nor.
In al oilea ran# Statele Unite au incura,at constituirea unor regimuri
multilaterale ma,ore in omeniul $inantelor si comertului. In $ine# Statele Unite au
a,utat la crearea a numeroase organizatii internationale care sa $urnizeze ser!icii
te(nice competente si ser!icii politice con!ena"ile. *rin urmare# a!em e'a $ace
mai curan cuun multilateralism ad-hoc# croit in raport cu interesele americane#
trasatura care !a insoti ONU pe toata urata e+istentei sale. In teoria
relatiilor internationale# multilateralismul nu a $ost analizat si e+plorat su$icient.
Nici c(iar un promotor acti! al conceptului noului institutionalism in relatiile
internationale# cum este Ro"ert .eo(ane# care stuiaza multilateralismul si il
e$ineste# nu merge mai eparte e escrierea sa nominala ca .practica a
cooronarii politicilor nationale in grupuri e trei sau mai multe state.
Aceasta a"orare nu cuprine si imensiunea calitati!a a
multilateralismului care ii etermina e $apt istinctia $unamentala. Aspectul
calitati! este apro$unat e Ho(n Ruggie# care porneste e la e$initia ata
institutiilor e acelasi .eo(ane2 . seturi e reguli consec!ente si legate# $ormale si
in$ormale# care prescriu roluri comportamentale# limiteaza carul e acti!itate
si moeleaza asteptarile.. Ruggie cree ca simpla
aaugare a a,ecti!ului multilateral moi$ica su"stanti!ul institutie.
)ultilateralismul constituie ast$el o $orma institutionala generica in
relatiile internationale# care cooroneaza relatiile intre trei sau mai multe state
pe "aza unor principii e conuita generalizate. Aceste principii !or speci$ica o
conuita aec!ata# ini$erent e interesele proprii ale partilor sau e+igentele
strategice care pot e+ista in $iecare caz particular.
E+emplul clasic $olosit in omeniul economic este clauza natiunii celei mai
$a!orizate2 aceasta interzice iscriminarea intre tarile care comercializeaza
acelasi prous. In relatiile e securitate# ec(i!alentul este cerinta ca statele sa
raspuna la agresiune orican si oriune se prouce aceasta# ini$erent aca
respecti!ele situatii corespun sau nu aspiratiilor ini!iuale.
6ilateralismul si multilateralismul nu epuizeaza repertoriul institutional al
statelor. Imperialismul este tot o institutie care cooroneaza relatiile intre trei sau
mai multe natiuni. 8ar# spre eose"ire e "ilateralism si multilateralism# o $ace
prin negarea su!eranitatii altora. Un corolar al multilateralismului este ca
principiile generalizate e organizare presupun ini!izi"ilitatea intre mem"rii
colecti!itatii in pri!inta mar,ei e conuita ast$el e$inite. Intr'o sc(ema colecti!a
e securitate# statele se comporta ca si cum pacea ar $i ini!izi"ila si# in acest $el#
c(iar o etermina sa $ie. Al oilea corolar este ca e!entualele cazuri e succes al
multilateralismului conuc in practica la asteptarea unor "ene$icii ec(i!alente
pentru toti mem"rii sai# in ansam"lu si in timp.
Una intre trasaturile remarca"ile ale multilateralismului este cea sesizata
e Hames Caporaso# care consiera ca aceasta institutie este "azata pe
o"iceiurile# practicile# ieile si normele mai putin coi$icate ale societatii
internationale# speran sa le in$luenteze.@ Termenul e multilateral presupune
cooperare. Nu orice cooperareeste multilaterala# ar toate acti!itatile multilaterale
inclue cooperarea.
O alta interogatie in ez"atere este aca multilateralismul este un mi,loc
sau un o"iecti!. Statele si institutiile acestora sunt protagonisti constienti e
o"iecti!ele pe care le urmaresc. 8e aceea# multilateralismul poate $i consierat
ca un mi,loc inter alia care poate $i $olosit# sau ignorat# in $unctie e calcule
proprii. In teoriile instrumentaliste# cooperarea ar $i un proces prin care statele isi
a,usteaza politicile pentru a tine cont si e pre$erintele altora.
In teoria ,ocurilor# o optiune cooperati!a este luarea in calcul a intereselor
celorlalti ,ucatori# c(iar aca interesul preominant este e a iesi in ,oc cu
propriul castig. Instrumentalismul poate e+plica# printre altele# multituinea e
organizatii internationale in i!erse sectoare# care sunt compuse in aceleasi
state. Optiunile nu sunt intoteauna calculate pe "aza raportului cost'"ene$icii.
In incercarea e a sta"ili cooronatele e$initorii ale multilateralismului#
Lisa )artin propune o tipologie a pro"lemelor cooperarii si a rolului potential al
institutiei multilateralismului si organizatiilor multilaterale. Ea ienti$ica patru
con$iguratii e cooperare;2
11 Cola"orarea2 situatiile cu care se con$runta
organizatiile internationale sunt# in general# cele in care ec(ili"rul rezultatelor
este su" ni!elul teoretic optim. Ar e+ista oua solutiile pentru rezol!area acestui
tip e pro"leme2 (egemonia si inc(eierea e acoruri e autoconstrangere
intre un numar mai mic e protagonisti. In primul caz insa# aca un (egemon are
stimulente sa $urnizeze "unuri pu"lice glo"ale si sa preia costurile punerii in
aplicare a intelegerilor# situatia strategica se sc(im"a intr'una e persuasiune.
Solutia (egemonica este isponi"ila oar in anumite con$iguratii ale puterii
statelor.
Al oilea raspuns presupune $olosirea "ilateralismului intr'un anumit staiu
al eciziei# ca mi,loc e realizare a multilateralismului. Cu alte cu!inte# aceasta
inseamna acoruri "ilaterale intre state si apoi# prin aplicarea e norme e non'
iscriminare# e+tinerea acestora la alti mem"ri ai sistemului.
?1 Cooronarea2 se re$era la situatiile in care e+ista oua solutii e
ec(ili"ru# $iecare protagonist pre$eran alta. Nici unul intre ei nu are o strategie
ominanta# eci cea mai "una urmare a interactiunii lor epine e conuita
$iecaruia intre ,ucatori. Acestia nu sunt e acor asupra ec(ili"rului
care sa pre!aleze# ceea ce $ace ca negocierile sa $ie i$icile si solutiile greu e
gasit. In acest caz# "ene$iciul multilateralismului consta in reucerea costului
negocierilor si a,ungerea la un acor.
C1 *ersuasiunea2 este caracteristica situatiilor in care este mani$esta o
asimetrie semni$icati!a intre state. 9egemonul tre"uie sa constranga sau sa
con!inga pe ceilalti sa coopereze. 8in aceste situatii cel putin un protagonist este
nesatis$acut. *entru statele mici care ar tre"ui sa ceeze# mentinerea aparentei
multilateralismului este estul e importanta. Gu!ernele lor ar putea# pentru
scopuri interne# sa se pre!aleze e $orta multilateralismului pentru a ascune o
ceare e natura "ilaterala. La ranul lor# (egemonii au ne!oie e organizatiile
multilaterale pentru a $ace crei"ile amenintarile sau promisiunile lor.
=1 Asigurarea ' situatiile in care toti protagonistii pre$era cooperarea
reciproca# ceea ce atenueaza riscul ca unii intre ei sa iasa in acor sau sa
incalce regulile con!enite. In acest caz# institutiile multilaterale au un rol minor e
,ucat# eci statele nu !or ori sa'si risipeasca resursele pentru intretinerea lor.
Cu toate acestea# e+ista riscul e a"uz al actiunii unilaterale a
statelor. Normele multilaterale# cu accentul lor pe ecizii colecti!e# consultari
e+tensi!e si reuceri e costuri# !or spori cunostintele espre pre$erintele
celorlalti. Am notat in etaliu aceste patru cooronate# pentru ca ele grupeaza in
mo coerent situatiile concrete aparute pe parcursul e+istentei ONU# ca si
mi,loacele i!erse e actiune -si reactiune1 e care ispun in realitate statele
mem"re. )erita mentionat# totusi# ca mani$estarile celor patru con$iguratii nu sunt
constante# ci e!olueaza in $unctie e circumstante e+terne.
Care ar $i rolul multilateralismului in orinea internationala curenta > Anne'
)arie 6urleA consiera ca multilateralismul regimului international
post"elic este o caracteristica a orinii moniale li"erale# e$inita prin moelul e
institutie internationala proiectata e Statele Unite# statul li"eral cel mai inclinat si
mai capa"il sa'si proiecteze aran,amentele economice si politice interne in raport
cu restul lumii.
Ea consiera ca $orma orinii post"elice a $ost puternic in$luentata e
conceptualizarea americana a pro"lemelor internationale si a solutionarii lor# in
termeni e politica interna.
Caracteristicile $ormale ale multilateralismului sunt# in "una parte# prousul
unui e$ort istinct al SUA e a reglementa lumea. 8reptul international al
cooperarii propus e ONU i$era e reptul international pu"lic traitional# prin
an!ergura# su"iect si $unctie. In primul ran# sunt reglementate omenii mult mai
!aste ecat zonele traitionale e interes in relatiile interstatale# intre care unele
erau consierate $ie$uri e+clusi!e ale reptului intern2 repturile omului#
sanatatea# conitiile economice# protectia meiului. In al oilea ran# "ene$iciarii
reptului international al cooperarii sunt aesea ini!izii si nu numai statele#
ceea ce contureaza aparitia umanitatii ca un camp e ez!oltare a reptului
international. In al treilea ran# a e!oluat consiera"il conceptia espre natura si
$unctia reptului. 8reptul international al secolului al %I%'lea a a!ut in
primul ran o $unctie negati!a2 sa restranga si sa cooroneze actiunea statelor
ast$el incat sa acore $iecarui stat un ma+imum e li"ertate in a'si urmari
interesele nationale# cu minimum e inter$erenta in partea altora.
Sistemul ONU a marcat tranzitia e la reptul international# e la regulile
traitionale e respect reciproc si a"tinere e la actiuni care ar putea eran,a pe
ceilalti mem"ri ai comunitatii statelor# la un sistem incipient al e$orturilor e
organizare si cooperare. 8reptul international s'a trans$ormat ast$el intr'un
instrument e prote,are a cooperarii# intr'un sistem poziti! e $acilitare si
structurare a actiunii cooperati!e.1< In pri!inta rolului SUA in in$luentarea
statutului ONU# este important sa remarcam in e"tenso marturia lui 6urleA
asupra rolului sau in crearea ar(itecturii internationale post"elice ca orine
multilaterala care .este compusa in i!erse tipuri e regimuri multilaterale si
organizatii multilaterale $ormale..
Ca e$ect# .esi structura $inala si etaliile tuturor acestor entitati au impus
negocieri multilaterale e+tensi!e# care au prous aesea i$erente semni$icati!e
$ata e propunerile ela"orate e initiatorii americani# planurile SUA au ramas
sc(ita e "aza a unui sistem e reglementare economica# politica# sociala si
culturala glo"ala.
8in ipoteza pe care a construit'o# respecti! a emonstrarii impactului
$aimosului .ne6 deal. al lui 48R Roose!elt asupra con$iguratiei !iitoare a ONU#
6urleA conc(ie ca marirea sau ecaerea organizatiilor multilaterale au un
impact reus asupra $ortei si capacitatii e rezistenta a multilateralismului# in
sensul sau generic.
Acest $enomen ar epine intr'o mult mai mare masura e a"ilitatea
gu!ernelor e a concepe reptul care gu!erneaza omeniul
international. 8eclinul importantei analogiei cu reptul intern si !iziunea
corespunzatoare asupra unei s$ere internationale in esenta nesupusa reptului
uc la unilateralism# ceea ce inseamna pre$erinta pentru reguli speciale care sa
satis$aca interese si circumstante speci$ice.
O concluzie larg impartasita este ca multilateralismul reuce anumite
$orme ale costurilor tranzactiilor# in comparatie cu cele pe care le implica
multituinea corespunzatoare e tranzactii "ilaterale. In acelasi timp# un contract
social larg care acopera numeroase teme pe o perioaa nee$inita e timp poate
e asemenea sa creeze propria sa !arietate e costuri e tranzactie. In mo
eose"it# nici un stat care se alatura unei orini multilaterale nu poate pre!ee
toate e!olutiile proiectului in cauza. O mare parte a implicatiilor practice ale
normelor# principiilor si regulilor unui regim multilateral epin e moul in care
marile puteri le interpreteaza si le aapteaza. *entru *eter CoD(eA# regimurile
multilaterale epin si e capacitatea organizatorica e aaptare si punere in
practica a propriilor proiectii# ar si e comunicarea intelegerilor comune# e o
maniera la $el e con!ingatoare# si marilor puteri si celor mai sla"e. Capacitatea
altor mem"ri e a e!alua "una creinta a marilor puteri este!itala pentru
regimurile multilaterale. In mo e!ient# puterea ominanta are interesul e a
construi o reputatie solia e increere# care !a contri"ui la scaerea costurilor
pentru e+ercitarea leadership'ului.
CoD(eA emonstreaza ca politica interna ,oaca un rol multiplu in
asigurarea crei"ilitatii anga,amentelor multilaterale2
11 etinatorii puterii in statele ominante au ne!oie e stimulente proprii#
con$orme intereselor pe termen lung ale tarii. Ast$el# c(iar si o mare putere
tine saai"a un sistem electoral care rasplateste pe lierii ce propun si li!reaza
"unuri colecti!e largi cum ar $i multilateralismul3
?1 "ene$iciile e!entualei a"anonari a sistemului multilateral tre"uie sa $ie
limitate. In acest $el# marea putere este mai crei"ila aca pozitia electoratului
este in esenta $a!ora"ila multilateralismului3
C1 conucerea politica poate crea institutii politice secunare pentru
intarirea multilateralismului# asumanu'si anga,amente multilaterale apropiate
eimperati!ele electoratului3
=1 orinea sta"ilita in mo multilateral este mai "ine prote,ata si acceptata#
aca tarile celelalte !or a!ea posi"ilitatea e!aluarii inepenente a intentiilor si
con$ormarii tuturor partilor. Statele a caror politica nu este transparenta pentru
ceilalti sunt mai putin crei"ile. *rin prisma acestor relatii# orinea multilaterala
poate $i e$inita si ca .o $orma accepta"ila e relatii intre puterile conucatoare si
cele secunare# care sporesc proucti!itatea orinii multilaterale
.
!nfluenta functionalismului si constitutionalismului asupra mandatului "N#
Conceptia initiala a manatului si responsa"ilitatilor ONU a $ost inspirata
e teoria $unctionalista. 4unctionalismul este numele unei teorii con$orm careia
ez!oltarea cooperarii te(nice si economice intre natiuni poate permite
ez!oltarea progresi!a e relatii# ast$el incat raz"oiul intre respecti!ele natiuni
e!ine imposi"il. Ca reper in e!aluarea pro$ilului Natiunilor Unite# teoria
$unctionalista este asociata in principal cu numele lui 8a!i )itranA# politolog
nascut in Romania. El este consierat parintele acestei teorii# prezentate intr'un
articol pu"licat in 1:=C1= # care ar $i inspirat creatorii sistemului escentralizat al
Natiunilor Unite. *rintre autorii contemporani consierati ca e+ponenti ai acestei
teorii se numara Hosep( NAe# *atric5 SeDell# *aul TaAlor# la care se $ac re$eriri si
in prezenta lucrare. In esenta# o organizatie tre"uiesa $unctioneze pentru
realizarea o"iecti!elor comunitatii pe care o reprezinta# $iin !azuta ca o suma a
$unctiilor acelei comunitati.
Teoria $unctionalista si'a gasit permanent ecoul in noi teorii# precum
inamica $unctionala si e+pansiunea sarcinilor# interpretarea $unctionala a
participarii actorilor non'statali si transnationalismul3 concentrarea $unctionala pe
per$ormanta# rezultate si impact3 autoeterminarea te(nica si autonomia3
cooperarea $unctionala si intarirea increerii3 ne!oile reciproce si
interepenenta. )itranA nu recunostea ne!oia unei i!iziuni constitutionale
rigie a autoritatii si puterii# care ar a!ea ca e$ect stan,enirea aran,amentelor e
lucru si elasticitatii necesare unei organizatii $unctionale. 8in aceasta
perspecti!a#
Carta ONU a consacrat# intr'ae!ar# o escentralizare generala
concretizata prin autonomia agentiilor specializate# iar teoria
$unctionala este mani$esta si in localizarea geopolitica a seiilor organizatiilor in
sistemul ONU.
Teoria $unctionala insa nu a $ost con$irmata in anticiparea sa ca relatiile
pur $unctionale si escentralizarea !or escura,a in$luenta politica si stimula
epolitizarea. Atat $unctionarea cat si perspecti!ele e re$ormare ale ONU sunt
epenente e proiectul $unamental continut in Carta. )ai mult# preocuparile
teoretice ale analistilor organizatiei moniale pun in e!ienta si alte semni$icatii
ale Cartei# interpretata $ie oar ca act constituti! al ONU# $ie ca nucleu al unui
corp incipient e legislatie# estinata in mo e+pres comunitatii internationale.
Constitutionalismul este acea perspecti!a e lectura a Cartei ONU care o
recunoaste rept ocument constitutional al comunitatii internationale in
ansam"lul sau.
*ornin e la aceasta asertiune# 6runo Simma $ace istinctie intre oua
situatii. *e e o parte# poate $i amis ca regulile su"stantiale e "aza ale Cartei
sunt principii constitutionale pentru comunitatea internationala. *e e alta parte#
este mai greu acceptata e+tinerea punctului e !eere constitutional asupra
aspectelor institutionale si proceurale ale Cartei. Concluzia separarii
celor oua planuri este ca e+ista o mare iscrepanta intre o"iecti!ele si principiile
Cartei si mi,loacele institutionale e realizare ale celor intai1@. 8e pila# reptul
international ez!oltat e ONU in omeniul repturilor omului poate $i consierat
parte a reptului constitutional al carui e+ponent este ONU si eci a carui punere
in practica poate sa $ie impusa prin insasi autoritatea sa. In realitatea socio'
politica insa# capacitatea ONU e a actiona ca o terta $orta inepenenta# cu un
potential e constrangere propriu# in scopul e a in$luenta conuita statelor
mem"re# este in general $oarte restransa. *entru *(ilip Allott# categoria socio'
$ilozo$ica e constitutionalism este o matrice utila e stuiere a organizatiilor
intergu!ernamentale# pe care le analizeaza ca pe societati e societati# ata $iin
i!ersitatea mem"rilor sai.
Utilitatea constitutionalismului ca instrument e e+aminare este ca
ienti$ica o $orma e teorie sociala care se mani$esta in patru irectii2
a1 postuleaza ca o societate autoconstituita are un continut propriu# care
nu ar tre"ui sa $ie in mo necesar epenent e teorii e+terne societatii in
cauza3
"1 accepta si c(iar promo!eaza i!ersitatea in interiorul acelei societati#
inclusi! posi"ilitatea unor teorii concurente asupra o"iecti!elor si !alorilor sale3
c1 consiera autoconstituirea legala a unei societati ca principal mi,loc e
reglementare a con$runtarii e iei si e $orte3 -i!1 plaseaza in centrul conceptiei
sale relatia intre sursa e autoritate a puterii politice si controlul practic al
e+ercitarii sale
Organizatiile intergu!ernamentale# in con$iguratia lor actuala# au $ost
prouse intr'un parcurs istoric e 1B< e ani# ca o noua $orma e uni!ersalizare
a unor $orme sociale su"oronate# mai curan ca o e+trapolare a acestora# ecat
ca o intrapolare a societatii internationale. Allott enunta# in acest conte+t#
principiile generice ale constitutionalismului# pe care le rezum eoarece toate mi
se par utile in analiza legitimitatii unei organizatii internationale precum ONU2
a1 *rincipiul integrarii2 legea este parte integranta a procesului social total#
insepara"ila e rest3
"1 *rincipiul trans$ormarii2 legea este inamica3 nu o stare e lucruri# ci un
proces neincetat e autotrans$ormare sociala3
c1 *rincipiul elegarii2 intreaga putere legala este elegata e catre
societate# iar aspiratia spre e+ercitarea puterii legale este recunoasterea sursei
acelei puteri3
1 *rincipiul limitarii intrinseci a puterii2 orice putere legala este limitata
prin conitiile elegarii e catre societate3
e1 *rincipiul suprematiei legii2 intreaga putere sociala este supusa legii#
intrucat $unctia legii este e trans$ormare a puterii sociale in e+presii particulare
ale legii3
$1 *rincipiul suprematiei interesului social2 intreaga putere
legala este elegata e catre societate in interesul social.
g1 *rincipiul responsa"ilitatii sociale2 e+ercitarea intregii puteri sociale#
inclusi! a puterii legale# intr'o maniera raspunzatoare in $ata societatii care a
con$erit aceasta putere.
*e aceeasi $iliera e iei# Georg Ress se re$era# in interpretarile sale
asupra Cartei ONU# atat la elementele contractuale# cat si la cele normati!e care
e$inesc natura ,uriica a ocumentului.
Elementele contractuale# precum cele legate e inc(eierea tratatului#
terminarea si# intr'o anumita masura# amenarea sau re!izuirea# tre"uie aplicate
con$orm regulilor o"isnuite ale reptului tratatelor. *entru partea normati!a a
tratatului $onator# Carta si reptul organizational care eri!a in ea# pot $i gasite
paralelisme in reptul intern# constitutional sau aministrati!# al tarilor mem"re
care au inspirat'o. Ress recomana o metoa e stuiere inamica si e!oluti!a a
Cartei ONU# care sa nu in(i"e posi"ilitatile e interpretare e teama limitarii
su!eranitatii# una li"era e perceptiile istorice si e$ectuata in raport cu o"iecti!ele
sale largi. Notez# totusi# ca o ast$el e !iziune nu este nici pe eparte unanim
acceptata.
E+ista opinii energice in $a!oarea intentiilor originale si a legaturii lor cu
sursele e inspiratie in reptul constitutional intern# rept criteriu $unamental
e interpretare a Cartei si a altor ocumente constituti!e ale altor organisme in
sistemul ONU. 8e pila# asa cum noteaza Hose Al!arez# ez"aterea asupra
masurii in care Consiliul e Securitate al ONU poate sa elege autoritatea sa
constitutionala Secretarului General# aran,amentelor regionale sau unor state
mem"re# s'a erulat in mo !izi"il in termenii in care Congresul SUA poate sa
elege autoritate ramurii e+ecuti!e a puterii?<. Aceste analogii
constitutionale. sunt !ala"ile pana la un punct# eoarece este clar ca in te+tile
Cartelor organizatiilor intergu!ernamentale lipsesc pre!eeri e+plicite similare
celor in constitutiile interne# re$eritoare la organele .legislati!.#
.e+ecuti!. sau .,uiciar.. Ast$el# in Carta ONU# nici intreaga putere legislati!a
nu este atri"uita Aunarii Generale si nici puterea e+ecuti!a plenara nu este
apana,ul e+clusi! al Consiliului e Securitate. Ca sa nu mai !or"im e Secretarul
General# care nu este ecat .cel mai inalt $unctionar aministrati! al organizatiei..
*ana si autoritatea con$erita Curtii Internationale e Hustitie este ingraita#
ea nea!an putere e+ecuti!a asa cum este e$inita in Constitutia americana.
Statutul Curtii e+clue emiterea e a!ize consultati!e o"ligatorii la aresa
organelor ONU. C(iar si in cazul statelor care sunt parte la litigiile e$erite Curtii#
punerea in aplicare a eciziilor sale este asigurata prin actiunea -in general#
impro"a"ila1 a unui organ politic# Consiliul e Securitate. 8in aceste moti!e# ca si
in altele# ONU nu este compara"ila cu un .stat. sau cu un .super'stat.. Graul
e centralizare a $unctiilor sau autoritatii in ONU nu apro+imeaza nici pe eparte
pe cel al unei con$eeratii# atata !reme cat su!eranitatea mem"rilor
ONU este pastrata. Alt$el spus# !aloarea constitutionala a Cartei ONU poate $i
e+aminata in oua perspecti!e istincte?C. *otri!it primeia# ca ocument
constituti! al Natiunilor Unite# Carta reprezinta o constitutie care pre!ee
$unamentul legal si carul e $unctionare al organizatiei internationale ca atare.
Natura sa constitutionala ecurge in $aptul ca scopurile si o"iecti!ele sale nu
pot $i realizate oar prin crearea e norme simple e conuita prin intermeiul
tratatelor# inclusi! a celor multilaterale. Acestea pot $i atinse oar prin $olosirea lor
permanenta e catre entitatile organizatorice.
Ceea ce implica instrumente constituti!e care !or a!ea intoteauna ne!oie
sa $ie aaptate inamicii circumstantelor. Tocmai capacitatea e aaptare
etermina $unctionarea e$icienta si acti!itatile concrete ale
organizatiilor internationale. Cealalta perspecti!a riica ni!elul Cartei la cel e
constitutie a comunitatii internationale. In special upa incetarea raz"oiului rece
si intensi$icarea anumitor actiuni e $orta su" auspiciile ONU# opiniile in aceasta
categorie s'au multiplicat. Con!ingerile nu sunt uni$orme. Unii sunt categorici in a
consiera ca ocumentul constituti! al ONU nu este altce!a ecat o constitutie a
comunitatii internationale?=. Altii remarca o contraictie intre e+igentele integrarii
normati!e si organice asociate ieii e constitutie# pe e o parte# si istri"uirea
puterii intre state su!erane concurente si $ormal egale# care caracterizeaza inca
societatea internationala# pe e alta parte?B.
!nterguvernamentalism si transnationalism
*ro"lemele si ilemele e+istentiale ale organizatiei mai pot $i e+plicate prin
tensiunea intre intergu!ernamentalism si transnationalism# oua $orte care
reprezinta interese i$erite si "aze istincte e sustinere.?@ In opinia lui 6ruce
Cronin# ca institutie intergu!ernamentala# ONU re$lecta suprapunerea e interese
ale statelor mem"re.
Initiati!e ma,ore sunt promo!ate e catre elegatiile acreitate# toate in
numele gu!ernelor. Ca organizatie transnationala insa# ONU reprezinta aesea
"unuri pu"lice care transcen suma intereselor ini!iuale ale statelor. Ast$el e
preocupari sunt promo!ate in mo eose"it e organizatiile negu!ernamentale si
uneori e agentiile specializate# organizatiile a$iliate si "irocratia
secretariatelor. In multe cazuri# preocupari transnationale# precum repturile
omului si asistenta umanitara# intra in con$lict cu teme intergu!ernamentale
traitionale# precum securitatea. Con$lictul intre intergu!ernamentalism si
transnationalism re$lecta o tensiune similara in carul sistemului international
insusi. Intergu!ernamentalismul este $orta ominanta in politica moniala# ar
entitati transnationale isi consolieaza si ele !izi"ilitatea si in$luenta in
organizarea glo"ala.
8in aceasta perspecti!a# ONU nu constituie oar un $orum prin care
statele ar putea sa'si rezol!e isputele# ci si un meiu in care protagonistii statali
si non'statali isi promo!eaza interesele i!ergente. *e e o parte# organizatia
re$lecta principii e "aza ale intergu!ernamentalismului2 a $ost creata e catre
gu!erne3 estegu!ernata e organisme consultati!e reprezentati!e si are un
secretariat permanent. 8elegatiile care reprezinta gu!ernele ela"oreaza si
ez!olta politici si programe printr'un proces e negociere si cola"orare. Si# ca
toate organizatiile intergu!ernamentale# ONU este proiectata sa ec(ipeze
sistemul multilateral cu mecanismul aministrati! capa"il sa $aca ceea ce statele
nu ar putea sa $aca ele insele. Alan Hames# escria aceasta situatie ast$el2 .
In esenta# ONU nu este ecat o asociatie e state
su!erane. $iecare mem"ru !a incerca sa $oloseasca ONU pentru a'si urmari
propriile interese. Statele nu s'au asociat in respect pentru .ieea ONU.# ci
pentru ceea ce ar putea o"tine e la ea.?;. Atat teoriile institutionaliste li"erale#
cat si cele neorealiste# pot sustine aceasta interpretare. ONU re$lecta istri"utia
e putere si capacitati intre mem"rii sai. Creata e coalitia in!ingatoare in cel e'
al oilea raz"oi monial# autoritatea su"stantiala re!ine marilor puteri# prin
Consiliul e Securitate.
*e timpul raz"oiului rece# politicile e securitate ale organizatiei au
re$lectat# in mare# inamica "ipolaritatii# iar ulterior# !ectorii e interes ai singurei
superputeri# Statele Unite. In pri!inta tematicii economice# ONU resimte con$lictul
structural intre Nor si Su# care ecurge in istri"utia inegala a capacitatilor
materiale nationale in sistemul international. Rezultatul acestui
con$lict este eterminat e aceeasi istri"utie a puterii. )arile puteri ezita# e
o"icei# sa se implice in situatii cu potential e !iolenta atunci can interesele lor
!itale nu sunt amenintate si au emonstrat ca nu'si raporteaza preocuparile lor
e securitate oar la organizarea glo"ala.
Ca rezultat# ONU nusi'a ineplinit promisiunea sa e securitate colecti!a#
asa cum a $ost enuntata e $onatori si# cu atat mai putin# pe cea a cooperarii
economice.
8in perspecti!a internationalistilor# organizatia moniala auce gu!ernele
impreuna pentru a spri,ini o"iecti!e $unamentale ale pacii# securitatii si
prosperitatii# uniti e con!ingerea ca# intr'o lume interepenenta# aceste
o"iecti!e nu pot $i realizate ecat prin cooronare si cola"orare interstatala. 8e
multe ori# gu!ernele constata ca nu'si pot ineplini scopurile# eoarece aceasta
ar epine si e e+ercitarea e autoritate asupra ,urisictiei altor state. *e
masura ce propria !ulnera"ilitate a statelor la actiunile altora creste#
isponi"ilitatea lor e a negocia o anumita li"ertate legala pentru in$luenta
suplimentara asupra partenerilor !a spori si ea. Ast$el# Statele Unite au orit sa
$oneze o orine internationala pe structura unor irectii multilaterale# ar nu au
consimtit sa inzestreze ONU cu puteri inepenente cuprinzatoare. Crearea
ONU nu a contestat prezumtiile e "aza pe care lierii gu!ernelor le a!eau cu
pri!ire la natura relatiilor interstatale.
4unctia intergu!ernamentala esentiala a organizatiei' controlul coerciti! al
conuitei statelor . re$lecta intelepciunea con!entionala a ec(ili"rului si teoria
securitatii colecti!e2 orinea intr'un sistem multistatal epine e a"ilitatea
statelor e a'si controla reciproc conuita. Aceasta e+plica e ce statele participa
in organizatii multi$unctionale cu compozitie uni!ersala# care se implica si in s$ere
une consensul normati! nu e+ista. *e e alta parte# sistemul ONU este mai mult
ecat un $orum e $acilitare a negocierilor interstatale asupra unor c(estiuni e
interes comun. El reprezinta e $apt si o retea comple+a e agentii specializate
care ser!esc o !arietate e omenii si e interese.
)ulte intre agentiile specializate au $ost constituite prin tratate
multilaterale inepenente e structura ONU. O mare parte a statelor mem"re au
putin control asupra organismelor care se gu!erneaza si se $inanteaza in mo
autonom. Acestea initiaza uneori proiecte si politici care nu sunt orite si agreate
e marile puteri. )ai mult# componenta nu se limiteaza intoteauna la state si
gu!erne# e+emplul clasic $iin Organizatia Internationala a )uncii# cu structura sa
tripartita -gu!erne# sinicate# patronat1# ar si 6anca )oniala# carementine
relatii stranse cu "ancile centrale autonome si institutiile $inanciare pri!ate. ONU
ca atare a e!enit un protagonist international inepenent in intelesul politic si
legal. Asa cum a sta"ilit Curtea Internationala e Hustitie in 1:=:# ONU are
personalitate ,uriica si este su"iect al reptului international# capa"il sa posee
repturi si o"ligatii internationale.
Aceasta realitate este ilustrata si e moul in care statele mem"re
trateaza organizatia. 8aca uneori statele o consiera uneori un simplu $or e
negociere si gestionare a con$lictelor# alteori actioneaza ca si cum ONU ar a!ea
propria sa ientitate# separata e a mem"rilor sai# mai ales can apare ocazia
"lamarii pentru rezultatele -ne1o"tinute.
Un alt iniciu al naturii transnationale este constituit e multiplele surse e
ecizie si autoritate in organizatie. Statele Unite si alte mari puteri omina
agena e securitate a organizatiei# ar initiati!ele in alte omenii pot apartine
protagonistilor non'statali# agentiilor autonome si statelor in ez!oltare.
Secretariatul este la ranul sau# cel putin teoretic# un organ autonom# constituit
inepenent. 8imensiunea transnationala a ONU nu este inca argumentata e
teoria relatiilor internationale# organizatia $iin concomitent intergu!ernamentala
si transnationala.
Teoriile transnationaliste nu s'au a$irmat eocamata cu claritate in raport
cu ONU# ar iscutiile sunt legate in principal e trei notiuni istincte2
11 acti!itati realizate $rec!ent e catre protagonisti non'statali# incolo e
$rontierele ,uriice -societati transnationale# miscari sociale# retele militante#
grupuri culturale13
?1 contacte intre "irocratii ale gu!ernelor insarcinate cu atri"utii similare#
care actioneaza pe cont propriu in a"senta unor ecizii nationale. Ast$el e retele
inclu o$iciali in carul unor su"unitati ale gu!ernelor nationale#
organizatii internationale si regimuri3 acestia urmaresc uneori agene
inepenente $ormal e cele ale gu!ernelor3
C1 Retele transnationale# "azate pe e+pertiza si 5noD'(oD# ela"oreaza#
ez!olta# transmit si legitimeaza iei si con!ingeri incolo e $rontierele
nationale.
8imensiunea transnationala a ONU poate $i e+plicata si prin $aptul ca
anumite teme si misiuni nu impun in mo speci$ic actiunea statelor# sau nu se
preteaza cu usurinta la emersuri intergu!ernamentale. )ai mult# in unele
omenii statele nu au competenta aec!ata realizarii o"iecti!elor3 in altele#
agentiile si personalul ONU sunt mult mai "ine plasati sa initieze si sa
monitorizeze programe -protectia si reamplasarea re$ugiatilor# asistenta
umanitara1. 8e asemenea# apar cazuri e responsa"ilitati pe care insesi marile
puteri oresc sa le e!ite sau sa nu le asume cu propriile lor resurse -mentinerea
pacii# monitorizarea alegerilor# e+punerea unor incalcari ale repturilor omului1.
E+ista omenii in care statele# luate ini!iual sau colecti!# nu au
legitimitatea e a actiona -e e+emplu# ,uecarea crimelor e raz"oi sau a
acti!itatilor criminaleinternationale1. *e e alta parte# organizatiile
negu!ernamentale si specialistii ini!iuali au ez!oltat relatii stranse e lucru cu
agentiile ONU# crean noi parti constituti!e ale organizatiei moniale. In plus#
prin initiati!a conceptuala si actiunea practica# ONU si'a consoliat
propria sa ientitate in irectia reprezentarii .comunitatii internationale. .
Transnationalismul si integu!ernamentalismul re$lecta interese istincte si
prouc stimulente i$erite pentru actiunea entitatilor implicate. 4aptul ca ONU
preia atat responsa"ilitati intergu!ernamentale# cat si transnationale# nu este o
pro"lema in sine.
Con$lictul apare atunci can organizatia nu $ace istinctia intre rolul
cooronator# ca mecanism intergu!ernamental# al acti!itatilor mem"rilor sai# si
rolul e retea transnationala e promo!are a unui anumit tip e "un pu"lic.
&alorile generice ale comunitatii internationale sunt e multe ori in opozitie cu
ne!oile si interesele statelor mem"re. Ceea ce e!ine o mare pro"lema can
ONU isi asuma anga,amente pe care statele mem"re nu au interesul sa le puna
in practica. Gu!ernele urmaresc interesele lor proprii. Aesea# ele nu sunt in
masura sa promo!eze scopuri transnationale in numele unei .comunitati
internationaleF# mai ales aca acestea nu prouc "ene$icii irecte pentru
circumscriptiile lor interne. In !reme ce Consiliul e Securitate este inreptatit in
punct e !eere te(nic si legal sa actioneze in numele organizatiei glo"ale# e
o"icei el reprezinta interesele marilor puteri. 8in acest moti!# nu este organul
potri!it sa preia teme transnationale care tin e responsa"ilitatea ONU precum
repturile omului# asistenta umanitara si ez!oltarea ura"ila.
Controlul coerciti! al conuitei statelor este pro"a"il cea mai importanta
$unctie intergu!ernamentala a ONU. Ea presupune $olosirea sanctiunilor militare
si economice# pe care numai statele le pot aplica e$ecti!. In cazul agresiunilor
nterstatale# a genociului# organismele intergu!ernamentale pot e!oca
legitimitatea .incalcarii pacii. pentru a mo"iliza gu!ernele mem"re sa treaca la
actiune. 8eoarece integu!ernamentalismul este# in mo preponerent# preocupat
e relatiile intre state# el este mai putin e$icient in celelalte tipuri e
relatii in comunitatea internationala# mai ales can nu se poate $olosi $actorul
coerciti!.
Remarcam insa# ca pe $onul acestei con!ingatoare argumentatii
teoretice# organele intergu!ernamentale ale ONU au pro"leme care au putin e'a
$ace cu aspiratiile e natura transnationala. Securitatea colecti!a a ramas i$uza#
multe interese ale statelor par ireconcilia"ile# iar iscrepantele mari e mi,loace si
putere contrazic iealurile emocratice ale organizatiei. C(iar si in omenii si
proiecte care nu presupun relatii interstatale# organismele intergu!ernamentale
!or a!ea i$icultati in a reprezenta .comunitatea internationala.. Aceasta pentru
ca intergu!ernamentalismul si transnationalismul sunt aesea
incompati"ile. *rimul promo!eaza interesele statelor# al oilea pe cele
comune. Statele sunt inclinate sa ignore interesele cosmopolite# ar aceasta
atituine e!ine tot mai greu e sustinut intr'o lume interepenenta
Raportul teoretic intre transnationalism si intergu!ernamentalism este# la
ranul sau# !iciat e prezenta (egemonismului. To"ias 8e"iel cree ca atat
multilateralismul cat si (egemonismul# in calitate e concepte ale orinii
moniale# prezinta sla"iciuni atunci can lumea este# ca in ultimii ani# ominata
e raz"oaie interne.Structurile e reglementare glo"ale sau inter!entia e+terna
sunt insu$iciente in crearea e sta"ilitate in ast$el e situatii. Se pot o"tine
rezultate pe termen scurt# ar pe termen lung impactul este mult mai sla".
*oliticile (egemonice au si ele pro"leme# eoarece se "azeaza pe un moel e
relatie strict interstatala si su"estimeaza conitiile interne care asigura
sta"ilitatea
Un moel alternati! este cel asociat notiunii e securitate cooperati!a.
Acesta ' asa cum emonstra Garet( E!ans# in contrast cu conceptual e
securitate colecti!a# care opereaza intre state si este "azat pe principiile
sanctiunii si amenintarii cu $orta ' pune mai mult accent pe componentele ci!ile#
precum consultarile# reciprocitatea# increerea# transparenta si pre!enirea.
Aceasta a"orare ia in consierare $aptul ca un mare numar e
protagonisti -grupuri sociale e interese# state natiune# organizatii regionale1
tre"uie sa ispuna e stimulente e cooperare# aca !or ca politica e pace sa
$ie ura"ila. Strans legat e aceste concepte rele!ante pentru intelegerea
ONU esteinternationalismul# !azut ca antiteza atat a nationalismului# cat si a
izolationismului. El contine un element esential e legitimare si necesitate a unor
o"ligatii incolo e $rontiere. Cecilia LAnc( consiera ca# in practica
relatiilor internationale# multilateralismul a e!enit un instrument operational
pragmatic al internationalismului# care cauta sa incorporeze cat mai mult in
comunitatea internationala in institutii precum sistemul ONU. Ea sustine e+istenta
a patru tipuri e internationalistiC12
11 *romotorii pacii emocratice2 pentru care perioaa e upa raz"oiul
rece reprezinta ocazia realizarii unui proiect cosmopolit la scara moniala3
?1 Aeptii inter!entiei umanitare2 sunt cei care oresc intensi$icarea si
multiplicarea i$eritelor $orme e asistenta umanitara# e la cele legate e
com"aterea $oametei# asistarea re$ugiatilor# pana la conceperea multi$unctionala
a operatiunilor e pace ale ONU si la crearea unor $orme emocratice e !iata
politica in situatii e con$lict intern3
C1 Sustinatorii li"eralismului economic2 cei care !a in
glo"alizare un proces e internationalizare# care este si ire!ersi"il si ezira"il si
enunta inter!entia statului pe piata moniala ca inutila si contraproucti!a3
=1 Contestatarii glo"alizarii care se opun li"eralizarii pietelor glo"ale#
eoarece acestea ignora agenele internationaliste# precum cele umanitare#
ecologice si ale "unastarii economice.
4iecare intre aceste tipuri e internationalism implica un inteles i$erit
al .atoriei incolo e $rontiere.# promo!eaza $orme istincte e cooperare
multilaterala. E!ient ca internationalismul ONU este unul ec(ili"rat si eli"erat e
$anatismele li"eralismului a"solut si neconitionat# sau ale antiglo"alizarii
ni(iliste. Internationalismul reprezentat e ONU este rational si inspirat e
soliaritatea cu cei mai sla"i.
Toate $ormele e internationalism# inclusi! cel sim"olizat e ONU# se
con$runta insa cu cel putin unul intre urmatoarele o"stacole2 e+cesele
nationaliste# unilateralismul !oluntar si uzurparea nei$erentiata a rolul statului.
*rin urmare# multilateralismul ONU . $orum cu tematica glo"ala si cu !ocatie
uni!ersala . tre"uie sa permita# sa stimuleze si sa !alori$ice cola"orarea tuturor
acestor categorii e internationalism si sa limiteze impactului tuturor o"stacolelor
mani$este# incolo e eose"irile e octrina .
Conflict si putere in relatiile internationale
$erspective realiste si neorealiste

E+traganu'si se!ele in inelungata traitie a $iloso$iei politice# precum si
in antropologia e nuanta pesimista# realismul politic $ace legatura intre teoriile
normati!e asupra relatiilor internationale si pra+isul politic# care# cu precaere in
SUA# culti!at ca moel preominant# $unamenteaza o politica e+terna e
succes. Realismul politic isi $ormuleaza asertiunile in incercarea e a atrage
atentia asupra potentialului con$lictual e+istent in carul relatiilor internationale.
*remisele antropologice# care inica permanenta e$orturilor e
autoconser!are $acute e ini!i prin acumularea e putere in etrimentul altora#
au certe $iliatii in conceptiile $iloso$ice ez!oltate e 9o""es si Nietzsc(e. Insasi
situatia sa e+istentiala# marcata e numeroase incertituini si incapacitati# e+plica
teninta omului e a acumula putere ca aspiratie constanta spre siguranta.
Garantarea sigurantei si a li"ertatii e+istentiale poate $i realizata oar prin
procesul e acumulare permanenta a puterii. Impulsul e a acumula putere ii
!ine omului in constiinta sla"iciunilor sale naturale. *entru e+ponentii
realismului politic aceasta preispozitie antropologica se ienti$ica intru totul cu
scopul politicii# in e$initiile lui )a+ /e"er si Nietzsc(e politica $iin o e+presie
e!ienta a luptei pentru putere.
9ans H. )orgent(au -1:<='1:0<1# cel mai important reprezentant al
realismului politic# sustinea ca 7prin putere se intelege ominatia unor oameni
asupra ganirii si comportamentului altor oameni7. *ornin e aici# el ienti$ica
unele caracteristici esentiale pentru acceptiunea realista a puterii si# implicit# a
con$lictului. Omniprezenta puterii si# prin urmare# a con$lictului# este prima. Cea
e'a oua pune in e!ienta egenerarea puterii in a"uz e putere# aesea cu
urmari tragice. A treia caracteristica a puterii are ca e+presie teninta sa
neconitionat e+pansionista# care contri"uie la intelegerea si e+plicarea
escalaarii con$lictelor internationale. A patra caracteristica rele!a $aptul ca
puterea si# totoata# scopurile imeiate ale partilor anga,ate in cucerirea ei# in
cazul sistemului international ale actorilor implicati in con$lict# sunt orientate spre
garantarea prestigiului# a su!eranitatii si a securitatii nationale. Cea e'a cincea
caracteristica relie$eaza teninta constanta a partilor anga,ate in lupta pentru
putere e a'si isimula scopurile proprii in $ormule ieologice. 8in aceasta cauza#
con$lictele pentru putere pot $i percepute# uneori# ca $iin con$licte e alta natura
sau pseuo'con$licte# esi simpla ienti$icare a cauzei lor reale nu ar tre"ui sa
mai lase loc interpretarilor u"itati!e.
Sc(ema argumentati!a centrala a realismului politic se construieste in
"aza e$initiei lui 9egel# con$orm careia statul este o totalitate e ini!izi si se
re$era la raporturile intre ini!izi si stat# atat ini!iul# cat si statul $iin entitati
percepute in mo analog. *rin urmare# promotorii realismului consiera ca suma
calitatilor si e$ectelor omenesti se transmite statului# ca actor in sistemul
relatiilor internationale3 acesta se compune# la ranul sau# in actiunile statelor
nationale si consecintele acestor actiuni# cum ar $i# e e+emplu# crearea
organizatiilor internationale. Ca si ini!iul# statul incearca sa isi asigure
securitatea si protectia acumulan putere in etrimentul altor state.
Alaturi e conceptul e putere# conceptul e interes national are o
importanta eose"ita pentru realismul politic. Interesele nationale se compun in
$unctia e protectie# in su!eranitatea nationala si in monopolul $olosirii $ortei
$izice in interior. In timp ce la ni!el statal con$lictul e putere se es$asoara relati!
linistit# la ni!el international# intrucat lipsesc instante regularizatoare
atotputernice# uni!ersal si unanim recunoscute# con$lictul pentru putere se
mani$esta ca o constanta. Oscileaza intre incercarile e sla"ire a sistemului
international prin anar(izarea acestuia# prin raz"oi# si perioae e etensionare.
E!ient# spectrul relatiilor internationale este recon$igurat permanent e politica
e+terna a statelor# eterminata e interesele nationale ale acestora# e cultura lor
politica si c(iar e pozitiile succesi!e pe care le ocupa in structura sistemului
relatiilor internationale. Con$lictul apare ca un e$ort pro si contra unui anumit
status'Luo# ca un ,oc la suma nula# castigul e putere al unei parti $iin ec(i!alent
cu piererile e putere ale altei parti. *ornin e la acesti termeni# o rezol!are
sau o trans$ormare a con$lictului este aproape imposi"ila. In ultimii ani insa#
atorita# in principal# eclinului importantei statelor nationale# teoria realista
asupra con$lictelor se moi$ica su" impactul teoriilor empiric'analitice espre
natura con$lictelor internationale.
Comple+itatea crescana a raporturilor internationale# $ara a limita
interactiunea statelor nationale# conuce la ez!oltari neorealiste# care isi propun
sa integreze sistemul si teoria ,ocurilor intr'o teorie empiric'analitica# insa
pragmatic orientata# espre natura con$lictelor internationale.
Con$orm a"orarilor neorealiste# propuse e asa'numita Scoala e *olitica
Internationala e la )Mnc(en# este !or"a e moi$icarea premiselor principale
ale realismului si# in acelasi timp# e continuarea traitiei cercetarii realiste.
Ast$el# in opozitie cu conceptul e putere# acela e politica o"aneste
importanta# intrucat relatiile internationale nu mai sunt cercetate oar ca relatii
intre state# ci si ca legaturi intre institutii# cetateni ai i$eritelor state si uniuni e
state# organizatii# asociatii# trusturi internationale etc. In mo corespunzator#
politica este e$inita prin comportamentul ecizional $ata e putere# care este
acceptat ca $iin capacitatea e impunere# e realizare a o"iecti!elor $ormulate
e politica. Autorii neorealisti renunta la e$inirea intereselor nationale prin
teninta lor e+pansionista. Acestia consiera interesele in politica internationala
ca $iin 7situatii# perceptii si scopuri conitionate e !aloarea lor intrinseca# e
orientarea spre $inalitati concrete a !ointei ecientilor# a centrelor e ecizie#
pentru reglementarea relatiilor e+terne ale statelor# ale altor sisteme cu alte state
sau cu alte sisteme in meiul lor international7.
Aceasta noua acceptiune a intereselor nationale pune in e!ienta
legaturile intre teoria analitica a sistemului relatiilor internationale si neorealism.
*entru a se a,unge la o imagine completa a unui 7ecupa,7 international#
neorealismul supune analizei constelatii concrete ale unor situatii politice
internationale# in perspecti!a teoriilor sistemelor# conucerii si eciziei.
In ciua cuprinzatoarei re$orme teoretice a realismului# neorealismul
pastreaza $ormularile cauzale necesare intelegerii stiinti$ice3 acesta leaga
cercetarea e practica politica la ni!elul ecizional al statului. Conceptul e
con$lict ramane pe mai eparte acelasi# realismul politic a"oranu'l unitar ca
$orma ominanta a relatiilor interstatale# insa nu neaparat $aptica si e+clusi!a.
*rin urmare# con$lictele atorate unor ecizii politice sunt intoteauna con$licte e
putere intre state# !azute ca actori ini!iuali# ceea ce l'a eterminat pe
)orgent(au sa su"linieze rolul 7oamenilor e stat7 si al 7artei e stat7# ca arta e
a conuce statul. 8in aceasta perspecti!a# con$lictul nu poate $i inc(is# rezol!at#
anulat sau trans$ormat# nici macar atunci can $actorii morali si culturali conuc la
compromisuri si intreruperi. *ractica politica apare aici# mai inainte e toate# ca o
$orma e moti!are a unui comportament orientat spre rationalitatea scopurilor#
ceea ce inseamna o cautare si o utilizare a mi,loacelor optime in scopul cresterii
neconitionate a puterii# e+ploatanu'se potentialul cunostintelor strategice si
istorice.
Teoria neorealista asupra con$lictelor proiecteaza un moel al politicii -si al
politicienilor1# care nu seamana cu moelele lui )ac(ia!elli si ClauseDitz# ar
care se conecteaza atat la realism# cat si la alte curente !alorizatoare. Si pentru
realisti# si pentru neorealisti pacea si sta"ilitatea sunt !alori supreme# c(iar aca#
uneori# pentru prezer!area lor# este necesara $olosirea mi,loacelor e putere.
Nicioata# insa# impotri!a acestoraN
Autorii care s'au preocupat e e$inirea puterii# in totalitatea mani$estarilor
ei# au consierat'o ca $iin un $enomen ma,or in s$era relatiilor internationale. In
cazuri e+treme# puterea se ienti$ica cu utilizarea mi,loacelor ei# cu amenintarea
sau numai cu etalarea psi(ologic e$icienta a !iolentei $izice. Totusi# in situatiile in
care nu primeaza $orta $izica# con$orm lui )a+ /e"er# puterea poate $i inteleasa
ca $iin 7capacitatea e a'si putea impune !ointa proprie impotri!a rezistentei
altora# ini$erent pe ce anume se "azeaza aceasta rezistenta7.
Ca mani$estari ale $enomenului putere in relatiile internationale sunt luate
in consierare con$lictul si utilizarea irecta a mi,loacelor e putere# ar si
situatiile in care puterea este introusa in ecuatie numai intr'o $orma latenta#
pentru a ameninta interese legitime istrugan# selecti! sau aleatoriu# "unuri si
!ieti.
.arl. /. 8eutsc(# precaut# i$erentiaza puterea ca $enomen al relatiilor
internationale# o e$ineste ca $iin 7capacitatea e a in!inge in con$lict si e a
epasi rezistentele7=. Cu aceasta intelegere a puterii# el nu este eparte e
Ho(an Galtung# care aseaza# in punct e !eere conceptual# puterea si $orta la
acelasi ni!el. Teoreticienii principali ai scolii realiste# 9ans H. )orgent(au# Georg
Sc(Darzen"erger# EDar 9allet Carr# RaAmon Aron si# ineose"i in SUA#
numerosii lor aepti acora o atentie eose"ita elementului economic al puterii.
8in perspecti!a lor# in punct e !eere economic# societatea internationala este
structurata asimetric# ceea ce etermina aparitia unor con$licte ma,ore intre
centru si peri$erie. In conceptia lor# con$lictele actuale sunt $unamentate
economic si apar intre polii antagonici e putere ai sistemului international.
Eliminarea lor este posi"ila $ie prin sc(im"area structurii economiei moniale# $ie
prin ecuplarea peri$eriei e la piata capitalista ez!oltata. In centrul interesului
lor se a$la relatiile putere ' con$lict# ca permanenta pro!ocare pentru politica e
securitate si e asigurare a pacii.
In conitiile in care competitia internationala se mani$esta pasnic in i$erite
omenii# este i$icil e apreciat puterea statelor in mo a"solut. In plus#
potentialul e putere al statelor poate $i pus in !aloare# poate $i multiplicat printr'o
participare acti!a la recon$igurarea sistemului e relatii internationale actionan
in interiorul unor aliante# grupari regionale# comunitati economice etc. Sistemul
e cooronate corespunzator nu ramane $ara in$luente asupra raporturilor e
putere# ast$el incat 7interepenentele asimetrice7 -.eo(aneINAe1 apar
intoteauna ca un caz'regula.
Analistii interepenentelor -Ro"ert .eo(ane# Hosep( NAe# Hames N.
Rosenau# .arl .aiser# Ernst'Otto Czempiel1 au teninta e a nu mai trata
puterea in mo preominat in campul politicii e securitate# ci e a a"ora#
integral# spectrul in care statele isi e+ercita in$luenta sau sunt supuse in$luentei si
constrangerilor e+ercitate e alte state. Interepenentele naturale# pluri$orme#
tot mai accentuate# intre statele care compun sistemul international
contemporan au ca urmare cresterea suscepti"ilitatilor si !ulnera"ilitatilor
ini!iuale# insa# in acelasi timp# maresc sansele actorilor respecti!i e a'si
promo!a propriile interese prin in$luentarea si manipularea comportamentului
altor state.
Scoala neorealista istinge cazuri in care in$luenta unor state asupra
altora nu este plani$icata# eli"erata. In consecinta# aceasta nu se concretizeaza
prin e+primarea clara a unor o"iecti!e a caror realizare este solicitata in mo
imperati!. In primul ran# marile state# actionan in interiorul structurilor e putere
moniale# e+ercita in$luente asupra celorlalti actori# c(iar aca aceste in$luente
nu sunt premeitate si nu au la "aza strategii e politica e+terna $ormulate
e+plicit. Sunt cunoscute si moalitatile e $olosire a puterii# ca si a mi,loacelor
acesteia. Aesea este su$icienta etalarea instrumentelor e $orta# asa'numita
7iplomatie coerciti!a7. Alteori# sunt implicate in actiune miscari su"terane sau
guerile sponsorizate iscret# upa cum pot $i sustinute politic# material si $inanciar
anumite parti anga,ate# e e+emplu# intr'un raz"oi ci!il. La $el e "ine poate $i
eclarata propria isponi"ilitate pentru actiuni militare cu caracter limitat sau
nelimitat# es$asurate pana la atingerea o"iecti!elor urmarite.
In loc e concluzie# iata o estimare a e+ponentilor scolii neorealiste# care
n'ar putea ecat sa alimenteze optimismul militarilor ingri,orati e su"stantialele
reuceri ale armatelor moerneN In secolul al %%I'lea# $ortele armate# puterea
economica# su"!ersiunea si propagana# alaturi e iplomatia aliantelor# in
com"inatii nuantate# !or ramane principalele instrumente e putere in s$era
relatiilor internationale# $olosite# cu etasare# e statele care etin superioritatea
si temute e statele a$late in in$erioritate.