Definitie

Avalana reprezint o mas important de zpad care se pune n micare i alunec n jos pe
versantul unui munte.
O avalan poate duce la vale mii de tone de zpad, precedat de o und de oc care spulber
i strivete orice se afl n calea ei. Din punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen
nivologic (determinat de zpad), reprezentnd un curent de gravitate care const din material
granular.
Aceste fenomene se nscriu printre cele mai dramatice evenimente ale muntelui i reprezint
un pericol pentru populaia montan din numeroase ri ale lumii. Extinderea activitilor
turistice i, n special, practicarea sporturilor de iarn determin o cretere a riscului
impactului avalanelor asupra societii.


Tipuri

Dup modul de formare, avalanele pot fi:
fenomene naturale declanate de o suprancrcare natural de zpad;
cauzate de om, declanate de trecerea unui schior, drume sau de alt intervenie uman
accidental sau nu.
n funcie de particularitile stratului de zpad afectat, avalanele sunt de mai multe tipuri:
Avalane uscate care se produc atunci cnd zpada este afnat i are aspect prfos-grunos,
cristalele de zpad fiind rotunde. Zpada n amestec cu aerul formeaz aerosoli foarte
periculoi pentru oameni, acetia murind sufocai.
Avalane umede care se produc n stratele de zpad umed i grea. Ele antreneaz, n
deplasare, cantiti mari de zpad n lungul culoarelor de avalan i exercit presiuni mari
aspra obiectelor din cale, distrugndu-le.
Avalane n plci care se produc prin desprinderea stratului superficial ngheat i a celui
mijlociu, suprafaa de desprindere fiind la contactul cu stratul bazal.


-Avalanse de zapada uscata- In general acestea se produc la temperaturi reduse de -5 grade.
Zapada are un aspect prafos si grauntos, cristalele de zapada fiind rotunde. Sunt destul de
periculoase deoarece duc la formarea unor aerosoli ce pot conduce la randul lor la sufocarea
celor prinsi de caderea de zapada.
Tot in cadrul acestei categorii se mai afla si avalansa pulver, cea cu nori, cea cu zapada
granuloasa si cea cu placi de vant.
Avalansa cu nori este insotita de soc si o unda de suctiune, putand sa aiba viteza si de 200-300
km/h, iar avertizarea producerii ei este data de o bubuitura asemanator unui tunet. Se produce
in primmele 24-48 de ore de la ninsoare, in general numai in lunile de iarna.

-Avalanse cu zapada umeda- se produc de regula in stratul de zapada umeda si grea. Mari
cantitati de zapada se deplaseaza de-a lungul versantilor distrugand mai totul in calea lor.
Acestea se produc si primavara pentru ca atunci apare apa in interiorul stratului de zapada.

-Avalanse in placi- in cadrul acestora stratul superficial inghetat si cel mijlociu se desprind.


Modul de plecare:

-Din punct fix
-Din linie
-Mixta
-Din crevasa

Pozitia planului de alunecare:
- In zapada proaspata;
- In interiorul straturilor de zapada;
- In zapada veche;
- Pana la sol;

Prezenta apei in zapada:
- Absent
- Prezent

Traseul parcurs:
- Panta- avalansa de versant;
- Culoar- avalansa de culoar;

Tipul miscarii:
-Cu aerosoli;
-Curgere liniara;

Pozitia straturilor de glisaj:
- Avalansa de suprafata;
- Avalansa adanca;

Factorii care contribuie la declansarea avalanselor:
1. Relieful;
2. Morfologia solului;
3. Prezenta unor paturi de alunecare;
4. Zapada
5. Densitatea


Etape

Declanarea avalanelor este favorizat de urmtoarele condiii i factori: trsturile stratului
de zpad, conformaia versantului, starea timpului, perturbarea echilibrului zpezii prin
diferite activiti.
Etapele principale sunt urmtoarele:
Zpada se desprinde de straturile de nea mai tari i alunec peste acestea.
n timp ce prinde vitez, zpada poate ncepe a fi purtat de vnt.
Avalana i mrete viteza de deplasare (pn la 353km/h).

Cauze
Conditii meteo:
1. Temperatura- sub 0 grade celsius nu permite coeziunea intre straturile de zapada;

Exista un pericol iminent de avalanse atunci cand:
1. Exista caderi de zapada- ninsori abundente recent;
2. Incalzire brusca a vremii- se trece repede de la anotimpul rece la cel cald;
3. Dupa ninsori mici cu vant.

Natural triggers occur independently of human activity. Some common natural triggers are:

Loading from new snow, wind driven snow or rain.
Temperature changes and thawing caused by warm air and solar radiation.
Some common human triggers are:

Skiing.
Snowboarding.
Snowmobiling.
Explosives.











What to do if caught in an avalanche
If you see or hear an avalanche or feel snow starting to move yell avalanche!

Ski out:

Wide stance
45 degree angle down and across flow
Aim for high ground, grab trees
If unable to get away:

Get rid of skis
Get rid of poles
Get rid of large pack
Keep small pack
If caught:

Swim facing downhill using downriver position
Create air pocket by pushing snow away from face with hands
Fight for surface/push arm up as slide slows
Remain calm

























Avalanse care au ucis

Avalanele din Alpi din timpul Primului Rzboi Mondial au ucis mai mult de 60 de mii de
oameni. Un soldat a spus: Cel mai mare duman era natura nsi.
n 1916 au czut n 2 zile 4 metri de zpad. Acestea au declanat avalane timp de dou zile
care au ucis 10 mii de soldai.
Cutremurul din Peru de pe 31 mai 1979 a provocat multe avalane i surpri de teren care n
total au ucis 66 de mii de oameni. A dislocat o stnc de roc i ghea care a ucis pe cei 5 de
mii de locuitori ai oraului Ranrahica.



Huascaran, Peru, 1970 cea mai mare
Cutremurul din Huascaran din anul 1970 a fost devastator. Peste 80 milioane de metri cubi de
gheata, pietre si noroi s-au deplasat cu o viteza de peste 300 km/h, ingropand orasele Yungai
si Ranrahirca. In urma avalansei, au murit cel putin 20.000 oameni.

Cea mai devastatoare avalansa din lume, a avut loc in anul 1970, in Peru, la 31 mai, provocata
de un cutremur. Alunecarea masiva ce s-a desprins de pe masivul Huascaran avea peste
80.000 de milioane metri cubi de gheata, piatra si noroi, care inaintau cu o viteza de 300 km
pe ora. Aceasta a ingropat practic orasele Yungai si Ranrahirca omorand circa 20.000 de
oameni.
On 31 May 1970, the Ancash earthquake caused a substantial part of the north side of the
mountain to collapse. The avalanche mass, an estimated 80 million cubic feet of ice, mud and
rock, was about half a mile wide and a mile long. It advanced about 11 miles (18 km) at an
average speed of 280 to 335 km per hour[12] burying the towns of Yungay and Ranrahirca
under ice and rock, killing more than 20,000 people.[13] At least 20,000 people were also
killed in Huaraz, site of a 1941 avalanche which killed over 6000 (see Palcacocha Lake).[14]
Estimates suggest that the earthquake killed over 66,000 people.[15][16]
Also buried by an avalanche was a Czechoslovak mountaineering team, none of whose 15
members was ever seen again.[17] This and other earthquake-induced avalanche events are
often described incorrectly as "eruptions" of Huascarn, which is not of volcanic origin.
An earlier landslide on January 11, 1962, caused by a rapid rise in temperature,[14] killed an
estimated 4,000 people.[18]

Iarna Terorii, Austria Elvetia, 1951
In iarna 1950 1951, Austria si Elvetia au fost lovite de 649 avalanse care au omorat 265
oameni. Cel mai mare dezastru a fost inregistrat in Austria, unde au fost distruse 135 sate si
sute de hectare de padure. Orasul Andermatt din Elvetia a fost lovit de 6 avalanse in 60
minute. Dupa aceste lovituri, s-au inregistrat 13 morti. Evenimentul s-a produs din cauza
ploilor abundente.


Salang, Afganistan, 2010
In zilele de 8 si 9 februarie 2010, conditiile de vreme neprielnice (vant puternic si ploaie) au
cauzat 36 de avalanse in muntii Hindhukus din Afganistan. Blocurile de zapada au blocat
tunelul Salang, numerosi oameni ramanand prinsi. Numarul mare de avalanse a omorat 165
oameni.


Rusia anului 2002 a infruntat o avalansa produsa pe versantii muntilor Kazbek care a dus la
moartea a 154 de persoane, printre care si echipa de filmare rusa-27 de persoane si actorul
Serghei Bodrov Jr.

Anul 2010 a avut si el parte de o avalansa care merita sa fie amintita. Regiunea nordica a
Pakistanului a fost lovita la 17 februarie 2010, avalansa distrugand orasul Bagaro, si
provocand moartea a 102 persoane, dintre care 54 erau copii.



Protectie
Pentru evitarea pericolelor legate de avalane, este important cunoaterea precis a arealelor
n care se produc. Cartografierea acestor areale i realizarea hrilor de risc permit luarea celor
mai eficiente msuri de atenuare a impactului acestora asupra activitilor umane. n dreptul
culoarelor de avalan sunt construite tunele de protecie, iar pe versani sunt amplasate ziduri
de protecie, grdulee sau plase de srm. Plantarea unor perdele forestiere de protecie s-a
dovedit eficient mai ales pentru protejarea drumurilor pe distane mari.

Masuri de prevenire a avalanselor:

1.Marcarea cu panouri speciale a traseelor turistice in care e posibil sa se produca avalanse;
2. Interzicerea traseelor expuse la astfel de pericole;
3.Pregatirea salvamontistilor pentru interventie;
4.In zonele aglomerate se merge in monom- unul in spatele altuia, la distanta de minim 20 de
metri, pentru a evita surprinderea mai multor oameni in caderea de avalansa.

Tehnica de salvare:
Cel care este surprins de avalansa trebuie sa isi tina mainile indepartate de corp incercand sa
inoate in zapada, fapt ce poate ajuta la mentinerea individului deasupra zapezii.
Daca o persoana a fost prinsa sub zapada, el isi poate determina pozitia corpului prin
aruncarea unui obiect sau pur si simplu scuipand (pentru ca se poate ca in timpul avalansei sa
fiti surprinsi cu capul in jos), deoarece se poate determina in acest mod centrul de greutate al
Pamantului.