Vous êtes sur la page 1sur 24

Bine ai venit in lumea video.

Aceste tutoriale au fost scrise att pentru nceptorii din acest domeniu ct i pentru
cei mai avansai. Aici sunt descrise o serie de tehnici care sunt aplicabile indiferent cu
ce tip de camera lucrai. Nu conteaz dac eti un productor de filme amator sau un
operator de camer de carier". Aceleai principii de baz sunt aplicate.
Pentru a nva ct mai mult din aceste tutoriale ai nevoie de dou lucruri
!" # camer video funcional$ pe care s o poi porni i opri$ n care s poi s
introduci o caset$ al crei buton de rec. s funcioneze "
%" &bdare. 'n acest domeniu dac ceva nu i "iese" de la bun nceput nu nseamn c
nu poi. ( vorba doar de e)perien.
Nu conteaz ce tip de camer foloseti. (ste totui recomandabil un model care s
aib ct mai multe funcii manuale. Nu ai nevoie nici de echipament n plus$ dar nu ar
strica s foloseti din cnd n cnd un trepied sau un microfon e)tern ".
( inevitabil$ dac eti serios$ nvarea ctorva termeni specifici camerelor video.
*in fericire nu e prea complicat. Pentru nceput iat civa termeni eseniali.
++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++
Cadru: ,oate filmrile sunt alctuite din cadre. -n cadru ncepe din momentul n
care apei butonul rec. pn n momentul n care termini nre.istrarea. /a i
foto.rafiile care alctuiesc un album$ cadrele alctuiesc materialul video.
++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++
ncadrare i Compoziie: "0ncadrarea" este ima.inea pe care o vezi n vie1finder
2sau pe un monitor". "/ompoziia" se refer la tot ceea ce se afla ntr+un cadru care
este subiectul$ poziia lui n cadru$ n ce direcie privete$ fundalul$ lumina$ etc.
/nd "ncadrezi"$ a3ustezi att poziia camerei ct i zoom+ul pentru a avea ncadrarea
dorit.
!
()ist un set .eneral de re.uli n industria video care descriu cum s ncadrezi.
*eocamdat vom prezenta o serie de ncadrri standard$ ncepnd cu cele mai simple
cum ar fi acestea...
Plan General 24itueaz subiectul n spaiu"
Plan ntreg2Arat subiectul n ntre.ime"
Prim Plan 2Arat un detaliu al subiectului"
Tranziie: /adrele sunt le.ate 2editate" ntr+o secven pentru a spune" o poveste.
5odul n care dou cadre sunt le.ate ntre ele se numete tranziie. *e obicei 2n
special n secvenele filmate de amatori" aceste tranziii vor fi simple "cut" 2tieturi"$
unde un cadru se schimb instantaneu cu altul. # variaie ar fi un "mi)" 2amestec" sau
un "dissolve" 2dizolvare"$ unde un cadru este nlocuit .radat cu altul. *up aceea vom
trece la "1ipes" 2ter.eri" i "di.ital effects" 2efecte di.itale"$ unde cadrele se schimb
n tot felul de moduri care mai de care mai interesante i mai ciudate. # micare de
camer poate de asemenea fi considerat o tranziie de la o ncadrare la alta 2e). o
panoramare de pe un subiect pe altul".
,otui nu modul n care tranziiile sunt concepute tehnic este important$ ci
modul n care cadrele cur." dintr+unul ntr+altul$ cum se mbin ntr+o succesiune
lo.ic i spun o poveste".
# tranziie este foarte important n lucrul cu camera$ deoarece nu trebuie uitat n nici
un moment$ cum fiecare cadru se potrivete ntre cel precedent i cel care urmeaz.
'at ctiva termeni importani. Acetia vor fi e)plicai n detaliu mai trziu.
Panoramare (Pan): 5icarea camerei dintr+o parte n alta 2e). stn.a + dreapta"
Lift: 5icarea n sus i n 3os a camerei.
Zoom: 5icarea de apropiere sau de deprtare de subiect.
Iri (!"poure): *eschiderea care las lumina s intre n obiectivul camerei video.
/u ct irisul este mai deschis$ cu att ima.inea este mai luminoas.
Balanul de al# ($%ite #alance): A3ustarea culorilor n scopul obinerii unei ima.ini
naturale$ ct mai apropiat de realitate.
&#turator ('%utter): Analo.ul obturatorului la aparatul foto.
Acesta este cel mai important pas$ i poate cel mai dificil de stpnit. Aici ar
trebui diri3at cea mai mare parte a ener.iei investite ntr+un proiect.
%
5nuirea camerei nu este dect unul din lucrurile importante pentru ducerea la bun
sfrit a unui produs finit. Pentru a fi bun n mnuirea camerei$ trebuie sa ai o vedere
de ansamblu asupra ntre.ului proces i cel puin o idee asupra modului n care ar
trebui s arate i s sune produsul finit.
*ac e)ist un lucru care i separ pe amatori de profesioniti$ este c amatorii
ncadreaz i filmeaz"$ pe cnd profesionitii planific( i filmeaz(). 6ineneles
c e)ist situaii n care nu ai timp s te pre.teti dinainte de a filma. /teodat
aciunea ncepe cnd te atepi mai puin i trebuie pur i simplu s filmezi. 0n acest
caz trebuie s planifici n mers.
#ricum trebuie inut minte + planificarea e cea mai important .
/nd vine vorba de lucrul cu camera$ ii poi mpri planul n dou
!" Planificarea film(rii
%"Planificarea un*%iurilor de filmare
PL+,I-IC+.!+ -IL/0.II
*ac iei orice nre.istrare fcut$ ca fiind parte din filmarea ta i ai un plan
pentru fiecare cadru$ atunci eti pe calea cea bun spre a avea un material bine
or.anizat.
5ai nti trebuie s ii fie clar scopul fiecrui cadru. 7orbind la .eneral$ tot
ceea ce faci trebuie s aib ca scop final planul tu iniial.
*ac faci un film$ planul tu pe termen lun. e sa aduni filmrile cerute de scenariu.
*ac faci o filmare "de familie"$ planul pe termen lun. ar fi crearea unei "arhive"
cronolo.ice pentru .eneraiile viitoare 2vezi filmrile de familie"
*ac filmezi un eveniment 2cum ar fi o nunt" trebuie s ii seama de implicaiile pe
termen lun. ale acestui proiect.
4 planifici nseamn s adopi o atitudine care s te a3ute s deii controlul. /nd i
instalezi camera video$ n loc s te ntrebi 7a arta bine pe caseta8" i s ncepi s
filmezi tot ce se ntmpl$ .ndete /um vreau s arate pe caset2*7*" 8". Apoi
filmezi 2i dac e necesar$ re.izezi" aciunea pentru a+i atin.e scopul.
Planific durata apro)imativ a filmrii. /t material trebuie s ai la sfrit i ct de
mult i trebuie s+l aduni.
9
Planific( in1nd eama c( va tre#ui ( editezi
Acesta este un lucru foarte important. *ac tu consideri c nu se aplic la tine$ ei bine$
te neli. ,oate cadrele trebuie s fie filmate cu .ndul c urmeaz s le editezi.
()ista doua modaliti de editare de baz 2Pot3producie) i 2din camer().
!ditarea Pot3Producie4
0nseamn s iei materialul filmat i s l reasamblezi$ utiliznd echipament
adecvat. Aa lucreaz profesionitii + ii permite mult mai mult fle)ibilitate cnd
filmezi i obii rezultate mult mai bine finisate. Pentru a putea face post+producie
simpl$ nu ai nevoie dect de o camer video$ un video recorder$ un monitor i cteva
cone)iuni. A fi capabil s editezi n post+producie ii d libertatea de a+i concepe
planul de filmare n orice mod doreti. 0n momentul n care editezi$ tai" bucile care
nu sunt bune i le asamblezi pe cele reuite n orice mod doreti. 6ineneles c i ia
ceva timp s te deprinzi cu tehnica asta 2mai ales daca nu ai echipament specializat"$
dar de obicei merit efortul.
!ditarea 2din camera)
0nseamn pur i simplu c vei avea ca produs final e)act ceea ce filmezi + nu
e)ista post+producie. /hiar i aa nc mai este vorba de a edita. ,rebuie s decizi
ordinea cadrelor i dac un cadru merit s apei "rec" sau nu. *iferena const n
faptul c trebuie s iei aceste decizii n timp ce filmezi si nu n post+producie. Nu e
un lucru uor si adeseori nu ii "iese" cum trebuie. Ai nevoie de planificare$
ima.inaie$ simt artistic i nu n ultimul rnd$ e)periena.
Nota ()ist ns i o alt situaie filmarea live cu mai multe camere. 0n aceast
situaie e vorba de mai multe camere conectate la un mi)er de ima.ine. *irectorul de
ima.ine e cel care ale.e ce camer "intr" in direct. 'n cazul acesta se poate considera
ca e vorba de editare in timp real.
#rice metoda de editare foloseti e)ist re.uli fundamentale ce trebuie urmate. 4pre a
nele.e aceste re.uli trebuie mai nti s cunoti tipuri de filmri si ncadrri motiv
pentru care voi reveni mai trziu asupra acestui subiect.
Planificarea un*%iurilor de filmare
:
#dat ce ai un plan de filmare$ eti .ata sa ncepi planificarea cadrelor individuale.
5ai nti de toate trebuie sa ai un motiv pentru fiecare cadru. 0ntreab+te /e ncerc sa
pun in evidenta cu acest cadru 8 ( necesar cadrul acesta 8 Am de3a un cadru care se
aseamn cu acesta 8 0l intereseaz pe privitor acest cadru 8.
#dat ce ti+ai rspuns la aceste ntrebri caut cea mai buna modalitate de a obine
cadrul potrivit. Pentru asta e nevoie de cunoatere si e)periena$ dar pana cnd vei
a3un.e la sfritul acestui tutorial vei fi acumulat cunoaterea necesara pentru a ncepe
un proiect.
0ntreab+te ce informaie vrei s transmii privitorului prin cadrul ales si mai ales ai
.ri3a sa il capturezi intr+un mod in care sa nelea. ce vrei sa transmii.
Nu te .rbi i folosete tot timpul de care ai nevoie pentru a nre.istra fiecare cadru
corect$ mai ales daca e vorba de un cadru important. *aca e necesar 2si daca editezi in
post+producie"$ "tra.e" mai multe versiuni ale aceluiai cadru pentru a putea sa l
ale.i pe cel mai bun cnd editezi.
*e asemenea$ n vederea editrii$ las cel puin 9 secunde de ima.ine la nceputul i la
sfritul fiecrui cadru.
'n sfrit$ nc un sfat. 0nainte de a planifica sau de a filma $ ncearc s i ima.inezi
cum va arta produsul final.
;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
,recem acum la partea tehnica dar nu i face .ri3i + nu trebuie sa fii o persoana
tehnica. ,otui$ cu ct tii mai bine cum funcioneaz camera ta cu att vei lucra mai
bine cu camera.
5area parte a camerelor video "de casa" au aproape toate funciile automate. ,ot ceea
ce ai de fcut e s porneti camera$ s ncadrezi i s apei rec. *e cele mai multe ori
totul funcioneaz bine$ dar funciile automate au limitri serioase. *aca vrei sa i
mbunteti lucrul cu camera trebuie$ s nvei s deii controlul camerei tale. Asta
nseamn s foloseti funcii manuale. *e fapt camerele profesionale au foarte puine
funcii automate$ iar operatorii profesioniti nu vor folosi niciodat 2ca re.ula de baz"
auto+focus sau auto+iris.
Acum cei mai muli nceptori se ntreab "*e ce nu 8" Auto+focus+ul camerei mele
funcioneaz bine$ ima.inile mele arat bine".
<
'at dou rspunsuri
!. *ei auto+focus+ul se comport bine de obicei$ vor e)ista anumite situaii cnd nu
se va ntmpla aa. 0n acest caz vei sfri cu material inutilizabil dac nu treci pe
control manual.
%. /amera ta nu poate ti ce vrei. *eseori va trebui s treci pe focus manual pentru a
obine un anume efect.
/ele mai folosite funcii ale camerei video sunt enumerate mai 3os. 0nva+le pe rnd
lsndu+le pe celelalte pe automat.
*e reinut *ei uneori e mai practic s foloseti funcii automate$ ca re.ul .eneral
ar trebui s ai ct mai multe funcii posibil pe modul manual.
=oom Aceasta este funcia care "mic" punctul tu de vedere mai aproape sau mai
departe de subiect.
/ele dou mecanisme de zoom sunt evideniate n ima.inea alturat
!. 5anual zoom 2inel". Acest inel se afla pe obiectiv si se poate roti manual cu
a3utorul de.etului mare i a celui arttor al minii stn.i.
Avanta3e 7iteza> nu are nevoie de ener.ie electric pentru a funciona
*ezavanta3e 5ai dificil de controlat> mai dificil de obinut zoom+uri constante.
%. 4ervo zoom 4e afla poziionat n aa fel pe obiectiv$ nct poate fi operat cu de.etul
arttor i mi3lociu al minii drepte. Apsnd partea din fa a acestui buton
"apropiem"$ apsnd partea din spate "deprtm". /amerele ieftine au de obicei o
viteza constanta a zoom+ului pe cnd un bun servo zoom va avea viteze variabile + cu
cat apei mai tare cu att viteza crete. Acest buton poate de asemenea fi marcat ,
2tele"$ ? 21ide".
+vanta5e: -or de folosit n cele mai multe cazuri$ zoom+uri constante.
6ezavanta5e: @olosete ener.ie electric$ poate fi limitat ca viteza.
5ai este o important caracteristic de care trebuie s ii cont cnd foloseti zoom+ul.
A
/u ct "apropii" mai mult cu att va fi mai .reu sa tii ima.inea "nemiscata". Pentru un
zoom ma)im un trepied este esential. *aca intampini dificultati in a tine camera
stabila este mai indicat sa te apropii de subiect decat sa folosesti zoom+ul. 'n acest
mod vei avea aceeasi incadrare dar o ima.ine mai stabila.
-ocu: Auto+focus+ul este strict pentru amatori. 4pre deosebire de foto.rafie$ nu e
posibil ca autofocus+ul s a3un. la masura ateptrilor unui operator de camer video
serios. 5uli .sesc c auto+focus+ul este dificil de folosit dar dac vrei s fii bun la
ceea ce faci$ stpnirea focus+ului este esenial.
/el mai ntlnit mecanism de focus manual este un inel montat pe obiectiv. *ac
roteti inelul n sensului acelor de ceas obii un focus n plan mai apropiat iar n sensul
contrar acelor de ceas obii un focus n plan mai deprtat. Pentru a obine cel mai bun
focus$ zoom pe subiectul pe care vrei s ai focus$ a3unsteaz inelul de focus apoi
revino la incadrarea dorit.
7ei observa c n anumite condiii e mai .reu s realizezi un focus bun. /u ct intr
mai mult lumin in obiectiv$ cu atat este mai uor de obinut un focus corect2asta are
le.atur cu "adncimea de cmp"$ despre care vom vorbi mai trziu". (vident c va fi
mai .reu de obinut un focus bun cu lumina puin. *ac nu ai de ales i nu ai nici
cum s adau.i mai mult lumin ncearc aceste lucruri
Asi.ur+te c butonul care controleaza shutter+ul este pe pozitia "oprit".
0n cazul in care camera ta folosete filtre asi.ur+te c l foloseti pe cel corect pentru
"lo1+li.ht". 4coate irice filtre ai avea montate pe obiectiv.
Adau. lumina n plus cu a3utorul funciei "di.ital .ain"2not di.ital .ain
compromite calitatea ima.inii"
Nu folosi zoom+ul. Bine cadrul ct mai "deschis" cu putin.
-na dintre cele mai frustrante caracteristici ale auto+focus+ului este c decide sin.ur
pe ce element din ima.ine s se stabileasc. Asta poate s fie un lucru bun in anumite
circumstane dar dezastruos n altele.
'n prima ima.ine auto+focus+ul camerei ale.e sa se stabileasca pe planta din prim+
plan. Pentru focus pe alt subiect$ dezactiveaza auto+focus si a3usteaza focus+ul
manual.
C
*ac vrei s obii un efect deosebit ncearc s ncepi cadrul cu focus pe planul cel
mai apropiat i a3unseaz+l manual pn cnd subiectul tu va fi clar 2n focus".
'ris+ul este o deschidere a3ustabil care controleaz cantitatea de lumin care intr n
obiectiv 2e)punerea". 'risul camerei video funcioneaz n acelai mod n care
funcioneaza cel al unui aparat foto + cu ct deschizi irisul mai mult cu att ima.inea
va fi mai luminoas. /amerele profesionale au un inel montat pe obiectiv
corespunztor acestei funcii. Pentru a "nchide" irisul trebuie nvrtit n sesul contrar
acelor de ceas iar pentru a+l "deschide" nvarte n sensul acelor de ceas.
0nainte de a folosi irisul manual trebuie s tii cum trebuie s arate e)punerea corect
n vie1finder 2dac poi s a3ustezi vie1finder+ul$ sta e primul lucru pe care trebuie
s l faci". Pentru nceput pune camera pe auto+iris i filmeaz un subiect cu o lumin
uniform distribuit. Bine cont de ct de luminoas este ima.inea apoi seteaz iris+ul
pe manual. 5a3oritatea camelor vor reine irisul pe care l aveau cnd se aflau pe
setarea automat. 0nchide i deschide irisul apoi ncearca s revii la valoarea iniial.
0nre.istreaz cteva cadre n condiii diferite de lumin apoi analizeaz+le pe un
monitor pentru a vedea ct de corect este luminozitatea ima.inii.
Bine minte c auto+irisul poate fi folosit ca .hid. *ac nu eti si.ur de e)punerea ta
"treci" pe iris automat i vezi ce "prere" are camera$ apoi treci napoi pe manual. /u
timpul vei a3un.e s ai ncredere n tine mai mult dect n auto+iris.
# situaie dificil este des ntlnit atunci cnd avem de a face cu scene cu lumina
neuniform distribuit. Dumina puternic ce "vine" din spate este o durere de cap
pentru cameraman + situaia n care subiectul se afla in faa unei ferestre prin care
intr lumina.
0n primul e)emplu camera este pe auto+iris./amera a3usteaz e)punerea dup lumina
puternic din fundal ceea ce face subiectul s arate ca o silueta. -nele camere video
au o funcie numit "bacEli.ht" 2lumin din spate" care e de a3utor n aceast
problem dar care nu lucreaz la fel de bine ca irisul manual.
4 spunem c nu poi schimba ncadrarea i nici nu poi s "pui" mai mult lumin pe
subiect$ sin.ur opiune este s deschizi irisul pn cnd subiectul este e)pus corect.
Asta va nsemna ca fundalul va fi foarte luminos dar e mai bine dect ca subiectul s
fie prea ntunecat.
F
'n cel de+al doilea e)emplu irisul manual este deschis pana cand subiectul este corect
e)pus. *esi esti inca departe de e)punerea ideala$ macar este o imbunatatire fata de
efectul de silueta.
*e fapt situatia este foarte intalnita + in televiziune vei vedea adesea o fereastra care
este prea luminoasa$ dar de obicei nu iti dai seama pentru ca tu privesti subiectul la
interior.
6e retinut: /a re.ula pentru controlul irisului$ a3usteaza irisul dupa subiect. &estul
ima.inii sunt elemente secundare.
Balanul de al#: /and vorbim de balans de alb vorbim de fapt de balansul de
culoare. (ste o functie care spune camerei cum trebuie sa arate fiecare culoare$
oferindu+i ca punct de referinta un "alb real". 'n momentul in care camera stie cum
arata albul$ va sti si cum trebuie sa arate celelalte culori.
Da camerele "de familie" balansul de alb este facut in mod automat fara ca operatorul
sa+si dea mcar seama de e)istenta acestei funcii. /uloarea arat bine in ma3oritatea
cazurilor$ dar vor e)ista si anumite situatii care nu sunt acceptate de auto balansul de
alb.
'at cteva e)emple de balans de alb incorect
6alans de alb corect
6alans de alb cu tenta albastra
6alans de alb cu tenta .albena
'ata cum se face balansul de alb. 'ndreapta camera spre o suprafata de culoare alba$ de
preferinta mata$ si incadreaza in asa fel incat cea mai mare parte a ima.inii 2daca nu
este posibil toata" sa fie alba. &e.leaza irisul si apasa butonul de balans de alb. Ar
trebui sa vezi un indicator in vie1flnder care sa iti spuna cand s+a terminat balansul de
alb. *aca nu functioneaza incearca sa rea3ustezi arisul$ sa schimbi filtrele sau sa
G
.asesti alta suprafata pe care sa repeti operatiunea.
Ar trebui sa faci balansul de alb in mod re.ulat$ in special cand conditiile de lumina se
schimba 2e). cand filmezi la interior si apoi la e)terior"
Nota: #peratorii de camera profesionisti "pacalesc" camera facand+o sa "citeasca" un
balans de alb "fals" pentru a crea ima.imi mai "calde" 2cu nuante portocalii" sau mai
"reci" 2cu nuante albastre".
+udio: 'n mod normal toate camerele "de familie" au un microfon incorporat care de
obicei este hi+fi stereo. Acestea lucreaza foarte bine si sunt indea3uns de bune pentru
ma3oritatea situatiilor.
4a obtii rezultate bune cu partea audio este destul de dificil$ si vom acoperi acest
domeniu mai pe lar. in tutorialul "'ntroducere in ,ehnici Audio".
Pentru rezultate mai bune incearca sa conectezi un microfon la camera ta 2in cazul in
care are un conector corespunzator". 4unt % motive pentru care merita sa faci asta.
!. Poti folosi un microfon care se potriveste mai bine cu tipul de sunet pe care vrei sa
il capturezi.
%. 4+ar putea sa trebuiasca sa pozitionezi microfonul in alt loc fata de camera. *e
e)emplu$ cand filmezi un vorbitor$ camera ar trebui sa se afle in capatul opus al
incaperii si un calbu sa fie intins de la camera pana la microfonul care se afla pe stativ
pe scena.
Nivelul audio la care e inre.istrat sunetul tau e deasemenea important. 5a3oritatea
camerelor au ceea ce se numeste "auto .ain control" 2a3ustare automata a nivelului".
*aca insa ai si optiunea de a controla nivelul manual$ foloseste+o. 7ei obtine rezultate
mult mai bune.
Pe cat posibil$ ncearc s minimizezi z.omotul ambiental prin poziionarea corecta a
microfonului.
Asculta ce spune interlocutorul tau. Nu porni si nu opri inre.istrarea in timp ce cineva
vorbeste. Nu e nimic mai rau decat un material video plin de 3umatati de propozitie.
Atentie la z.omotul provocat de vant. /hiar si cea mai mica adiere poate distru.e o
inre.istrare. 5ulte camere sunt dotate cu un filtru pentru frecvente 3oase. Acesta
poate fi de a3utor dar cea mai buna solutie este sa impiedici vantul sa a3un.a la
microfon cu a3utorul acelor bureti care se aplica peste microfon.
!H
'%utter: Da nivelul de incepator nu prea ai nevoie sa stii cum sa folosesti shutter+ul
dar totusi merita o mica atentie. Are aplicatii variate$ mai ales cand filmezi
evenimente sportive sau actiuni care se deruleaza cu viteza. Principalul avantat3
consta in faptul ca frame+urile individuare sunt mai clare 2lucru critic pentru reluari cu
incetinitorul"
4hutter+ul poate deasemenea fi folosit pentru a controla e)punerea.
*aca nu stii sa il folosesti efectiv e recomandabil sa il dezactivezi.
!fecte: 5ulte camere "de familie" au incorporate o suita de efecte di.itale cum ar fi
still+uri di.itale$ mi)$ strobe. Acestea pot sa arate foarte bine dar in acelai timp pot
deveni foarte enervante. ( nevoie de o anumita e)periena pentru a le aplica in mod
corespunztor. /a multe alte lucruri le.ate de domeniul acesta$ s le foloseti moderat
este cheia aa c$ dac nu ai un motiv bine ntemeiat$ nu le folosi prea frecvent.
/nd filmezi$ esenial este modul n care compui ima.inea. ( mai de.rab vorba de a
asambla$ de a compune$ dect de a ndrepta camera ctre subiect i a apsa butonul
rec . *up cum am menionat anterior$ ncadrarea este procesul de compunere a
ima.inii.
Note
,ehnica incadrarii este foarte subiectiva. /eea ce o persoana .aseste ca dramatic$ o
alta poate considera fara rost. /eea ce pentru cineva este interesant poate fi confuz
pentru altcineva. 7om arunca o privire la cateva incadrari acceptate ca standard de
catre industra de specialitate.
&e.ulile de incadrare video sunt in esenta aceleasi ca pentru foto.rafie.
Incadrari de #aza:
()ista o convenie .enerala in industria video care desemneaz nume pentru cele mai
comune tipuri de ncadrri. Numele acestora si sensul e)act poate varia$ dar
urmtoarele e)emple constituie un .hid in forma bruta destul de folositor. 4copul nu e
att in a cunoate numele acestor ncadrri 2ceea ce ar fi folositor" cat in a le nele.e
i a le nele.e scopul.
!!
,oate tipurile de ncadrri sunt denumite cu referire la subiect. *e e)emplu$ un "prim
plan" trebuie sa fie un prim plan cu "ceva". -n cadru cu un prim plan al unei persoane
poate$ de asemenea fi descris ca un cadru .eneral al unei fete sau ca un cadru foarte
lar. al unui nas.
'n e)emplele urmtoare subiectul este fata care st n faa casei.
Plan e"trem de lar*: camera se afla la o distanta att de mare fa de subiect nct
acesta nici mcar nu este vizibil. 4copul acestei ncadrri este de a arata mpre3urimile
subiectului. Acest cadru se folosete pentru a ncadra subiectul in "poveste"$ pentru a
arata privitorului unde urmeaz sa se petreac aciunea.
Plan *eneral: /amera se afla mult mai aproape de subiect. @ata abia daca se vede
aici$ dar accentul se pune nc pe a plasa subiectul n locul unde se petrece aciunea.
Plan intre*: 4ubiectul ocupa intre.ul cadru. 'n acest caz picioarele fetei se afla la
mar.inea de 3os a cadrului iar capul in mar.inea de sus a cadrului. 6ineinteles ca nu
trebuie incadrat pana la limita inaltimii cadrului deoarece trebuie tinut cont de
mar.inile de si.uranta pentru a nu "taia" din subiect. /onsidera spatiul de deasupra
capului si de sus picioare ca spatiu "de si.uranta". Ar arata inconfortabil daca am
incadra subiectul pana in mar.inea ima.inii.
Plan mediu: Planul mediu arata mai in detaliu o parte din subiect. /u acest cadru
inca "aratam" destul ca privitorul sa aiba impresia ca priveste subiectul intre.. *e fapt
aceasta este o apro)imatie a cum am vedea o persoana "in carne si oase" daca ar fi sa
avem o conversatie fata in fata. Nu am da atentie la partea de 3os a corpului$ prin
urmare partea aceea de ima.ine nu e necesara.
Prim plan mediu: Acest cadru arata fata mai in detaliu fara a se apropia inconfortabil
de mult.
Prim plan: 'n prim plan o anumita trasatura a subiectului ocupa intrea.a ima.ine. -n
!%
prim plan al unui subiect de obicei inseamna un cadru cu fata acestei persoane.
Prim plan e"trem: @olosit pentru a arata un detaliu e)trem.
Cateva re*uli de incadrare
Atentie la liniile verticale si orizontale din cadru 2e). stalpi$ orizont$ etc." @ii atent ca
liniile acestea sa fie drepte. Asta daca nu vrei sa obtii un anume efect cand cadrul este
inclinat in mod voit.
&e.ula celor trei. Aceasta re.ula imparte ecranul in noua parti. Ducrurile importante
din ima.ine ar trebui sa se .asesca mai de.raba la !I9 si la %I9 decat pe centrul
ima.inii. 'n cea de a doua ima.ine cladirea ocupa !I9 din ima.ine iar cerul cealalta
parte. 4ubiectul in aceasta ima.ine e bineinteles cerul senin.
'n ma3oritatea cadrelor cu persoane principala linie care ne intereseaza este linia
ima.inara care trece prin dreptul ochilor subiectului. 'n acest cadru ochii sunt plasati
la apro)imativ !I9 din ima.ine. 'n functie de tipul de filmare nu este posibil sa plasam
ochii in acest mod.
4patiul liber de deasupra capului sau cel din fata subiectului este lasat in mod
intentionat. ( vorba de spatiul in care se taraste bebelusul sau spatiul in care se uita
mama acestuia. @ara acest spatiu liber incadrarea ar fi inconfortabila. # .reseala care
se intalneste in mod frectent in filmarile facute de amatori este ca acestea au prea mult
spatiu deasupra capului$ subiectul fiind pozitionat pe centrul ima.inii ceea ce nu arata
bine.
,ot ceea ce se afla in cadrul tau este important$ nu numai subiectul. /um arata
fundalul 8 /um e lumina 8 ()ista ceva in cadru care e posibil sa atra.a atentia de la
subiect 8 Atentie la mar.inile cadrului tau. (vita sa ai 3umatati de obiecte sau de fete
de oameni in ima.ine. *easemenea evita sa "tai" oamenii la incheieturi + partea de 3os
a cadrului poate sa "taie" o persoana de la mi3loc dar nu de la .enunchi. Pur si simplu
!9
nu arata bine.
*upa ce te+ai familiarizat cu ce e bine si ce nu e bine poti deveni mai creativ.
Jandeste+te la cel mai bun mod de a e)prima de vrei sa arati cu ima.inea. *aca e
vorba de un bebelus care se taraste$ intinde+te pe podea$ si vezi lucrurile din punctul
lui de vedere. *aca e vorba de un 3oc de ru.bK trebuie sa ale.i ca punct de filmare un
loc inalt pentru a vedea toata actiunea.
/auta un.hiuri interesante si cadre neobisnuite. 5ulte dintre cadrele tale vor fi
"drepte"$ "frontale" de la nivelul ochilor unui adult. 'ncearca sa aduci cateva variatii.
-n.hiuri diferite$ diferite pozitii de camera pot face o mare diferenta. *e e)emplu> un
cadru poate arata mult mai dramatic daca e filmat de 3os$ de sub nivelul ochilor. Pe de
alta parte$ o noua si diferita perspectiva poti avea daca privesti o scena de sus. Atentie
L /and privesti de 3os in sus la o persoana o poti face sa para mult mai impunatoare pe
cand daca o privesti de sus o faci sa para mai neimportanta.
Priveste multe filme si ia aminte la cadrele care ies in evidenta. ()ista un motiv din
care ies in evidenta + e vorba de pozitionarea camerei si de compozitia cadrului.
()perimenteaza tot timpul.
/icari de #aza ale camerei:
Asa cum pentru incadrari avem denumiri si pentru miscarile de camera e)ista
denumiri standard. 'ata+le pe cele principale
Panoramare: /adrul de misca dreapta si stan.a$ nu e)ista miscare verticala.
Dift /adrul se misca in sus si in 3os$ nu e)ista miscare orizontala.
Zoom: 'nainte si inapoi$ ca si cum camera s+ar misca mai aproape sau mai departe de
subiect. 2()ista totusi o diferenta intre zoom si miscarea de apropiere sau departare a
camerei. 7om vorbi despre asta putin mai tarziu" /and un cadru se apropie de subiect
putem spune ca "stran.em" pe subiect. Pentru miscare opusa mai putem spune ca
"deschidem".
7rmarire: #rice filmare in care tii camera si urmaresti actiunea mer.and. ( .reu de
tinut camera stabila dar e foarte de efect daca este facuta bine.
Nota: /ele mai multe miscri de camera sunt combinatii ale celor descrise anterior. *e
e)emplu cand folosesti zoom+ul va trebui in acelasi timp sa panoramezi sau sa ridici
cadrul pentru a sfarsi cu o incadrare buna.
!:
Cauta o pozitie #una atat pentru tine cat i pentru camera: *aca folosesti un
trepied ai .ri3a sa fie stabil si drept. *aca ai de .and sa panoramezi ai .ri3a sa fii bine
pozitionat incat sa fii capabil sa faci miscare in intre.ime. Nu vrei sa incepi o
panoramare si apoi sa trebuiasca sa te opresti pentru ca nu ai destul loc. *aca$ totusi$
locul e stramt pozitioneaza+te in asa fel incat sa icepi panoramarea din pozitia cea mai
inconfortabila si sa o termini in pozitia cea mai confortabila.
6aca nu foloeti un trepied8 ta#ilizeaza3te cat de mult poti: ,ine+ti coatele lipite
de corp. /and ai de filmat cadre statice pastreaza intre picioarele o distanta de un lat
de umeri sau$ daca impre3urimile permit$ spri3ina+te de ceva 2mobila$ pereti$ stalpi$
etc."
.ecapituleaza in minte: balansul de alb$ irisul$ focusul$ incadrarea 2liniile verticale si
orizontale$ fundalul$ etc.". Nu uita de partea audio. ( la fel de importanta ca si
ima.inea.
+paa rec: #data ce ai inceput inre.istrarea$ fii atent ca inre.istrezi cu adevarat. Nu
e)ista frustrare mai mare decat sa realizezi ca inre.istrai din.reseala tot timpul cat ti+
ai setat camera iar cand trebuia cu adevarat sa inre.istrezi ai oprit camera. 5ultor
camere le ia ceva timp din momentul in care ai apasat rec pana in momentul in care
incep sa inre.istreze efectiv. @a cateva teste sa te obisnuiesti cu aceasta intarziere.
9erifica intotdeauna starea camerei tale cu a3utorul indicatoarelor din vie1finder$ si
cu celalalt ochi priveste in 3urul tau. # sa iti ia ceva timp sa te obisnuiesti cu asta$ dar
te va a3uta sa mer.i fara sa te impiedici si deasemenea te va a3uta sa vezi daca ceva
interesant se petrece in 3urul tau.
Invata a mer*i cu patele. *e un real a3utor este o a doua persoana care te poate
.hida punandu+ti mana pe spate si mer.and in acelasi timp cu tine. Aceste cadre pot
sa arate impresionant.
7ei vedea adesea prezentatori de televiziune mer.and in timp ce vorbesc$ in timp ce
operatorul mer.e cu spatele filmandu+i.
,u uita )Incadrare...+udio) /at timp inre.istrezi$ .andeste+te la modul in care
!<
compozitia cadrului se schimba$ si la ceea ce se intampla cu sunetul.
+paa top inainte de a te mica. /a si in foto.rafie ar trebui sa astepti cel putin o
secunda dupa ce ai apasat stop ininte de a te misca. Da multe filmari "de casa" poti
remarca miscarea camerei inainte ca inre.istrarea sa se fi terminat.
/am asta e tot. 'nainte de a termina mai am cateva sfaturi.
@ii diplomat in timp ce filmezi. Jandeste+te la cei pe care ii filmezi. ,ine minte ca
multi oameni se simt inconfortabil cand sunt filmati$ asa ca incearca sa fii discret
2pozitioneaza+te mai departe de de subiect si foloseste zoom+ul"
5ulti sunt intimidati de beculetul rosu si se blocheaza cand acesta se aprinde.
'ncearca sa il ascunzi lipind banda nea.ra peste el.
Invata cand merita sa devii prea "ba.aret" de dra.ul unui cadru. *aca e un cadru
important pentru filmarea ta poate ca merita. *aca nu$ nu ar trebui sa iti faci dusmani.
Dasa cadrul ala si mer.i mai departe.
-ii pre*atit a e"perimentezi. Jandeste+te la cateva lucruri pe care ti+ar placea sa le
incerci si incearca+le oricand doresti. Nu e)perimenta in timpul unei nunti. /ele mai
multe tehnici cer e)perienta pentru a fi incununate de succes.
*aca vrei sa fii bun$ va trebui sa investesti ceva timp.
Adancimea de camp se refera la pla3a de distante pe care camera este capabila sa
mentina un focus acceptabil. Adancimea de camp are un rol foarte important in lucrul
cu camera din doua motive
,rebuie sa intele.i bine adancimea de camp pentru a avea un control complet asupra
focus+ului. *aca nu stii cum functioneaza adancimea de camp$ mai devreme sau mai
tarziu vei sfarsi prin a avea ima.ini neclare care sunt inutilizabile.
*aca stii cum sa manipulezi adancimea de camp ai o multime de posibilitati creative.
'ma.imea de mai 3os ne arata cum functioneaza focus+ul. ,ehnic vorbind$ e)ista doar
un sin.ur punct in aceasta zona care este perfect clar$ in toate celelalte puncte
subiectul este mai mult sau mai putin clar in functie de cat de aproape sau de departe
se afla de punctul de claritate ma)ima. ,otusi pentru scopuri practice$ putem
considera clara orice ima.ine care nu este vizibil neclara.
!A
A se observa ca adancimea de camp se e)tinde !I9 in fata subiectului si %I9 in spatele
acestuia fata de punctul de claritate ma)ima.
;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
;;;;;;;;;;;
;;;;;;;;;
Controlul adancimii de camp
Am a3uns acum la un punct foarte important. Adancimea de camp nu este constanta.
Poate fi variata folosind o serie de trucuri.
Adancimea de camp este determinata in principal de modul in care re.lam irisul. /u
cat e mai mica irisului cu atat mai mare este adancimea de camp. Asta inseamna ca
daca avem multa lumina pe subiect va fi mai usor sa obtinem un focus corect.
6ineinteles ca in conditii cu lumina putina unde irisul este foarte deschis$ adancimea
de camp este redusa in mod semnificativ$ si sa tii ima.inea in focus devine o
adevarata provocare.
@actori care influenteaza adancimea de camp
/onditiile de lumina
@iltrul folosit
7iteza shutter+ului
Jain
-n.hiul lentilelor 2zoom"
()ista o multitudine de motive din care se doreste modificarea adancimei de camp.
-nul din cele mai simple este ca a3uta la mentinerea ima.inii in focus + cu cat ai mai
multa adancime de camp cu atat este mai usor sa ai o ima.ine clara. *aca ai nevoie de
mai multa adancime de camp poti incerca una din urmatoarele solutii.
Adau. mai mult lumin.
4chimb sau scoate filtrele folosite pentru a permite unei cantiti mai mari de lumin
s intre in obiectiv.
!C
Adau. .ain di.ital 2not + acesta compromite calitatea ima.inii"
'ncearc s reduci viteza shutter+ului.
Pe de alt parte$ e)ist circumstane n care se dorete o adncime de cmp redus. *e
e)emplu dac doreti s ai subiectul clar iar fundalul foarte neclar. Acest artificiu face
ca subiectul s ias mult mai n eviden. Pentru a reduce adncimea de cmp poi
ncerca una din soluiile urmtoare
Adau. un filtru cu densitate neutr.
5rete viteza shutter+ului. Acest lucru funcioneaz bine cnd nu e)ist mult
micare n ima.ine.
'ncearc s reduci lumina i s deschizi irisul. Atenie ns aici deoarece odat cu
reducerea cantitii de lumin pierdem din calitatea ima.inii.
5ulte camere video "de amatori" au o opiune cunoscut sub numele de "efect de
portret". Da activarea acesteia obinem reducerea adncimii de cmp prin adu.area
de vitez la shutter$ fornd n acest fel irisul s se deschid. *up cum ne+am putea
atepta$ vom avea mai mult control asupra camerei dac viteza shutter i deschiderea
irisului este controlat de noi n mod manual.
7 urez filmri ct mai corecte i fii creativi LLL
,his post has been edited bK :un; #ct !H %HHA$ !%:9
+ttac%ed t%um#nail()
'ma.e &educed
2%:.!AE"
'ma.e &educed
2%:.<%E"
!F
'ma.e &educed
2!C.A9E"
'ma.e &educed
2!F.G:E"
'ma.e &educed
2!<.G9E"
'ma.e &educed
2%:.!:E"
'ma.e &educed
2%:.G%E"
!G
'ma.e &educed
2!G.:<E"
'ma.e &educed
2!9.:FE"
'ma.e &educed
2!9.9E"
'ma.e &educed
2!H.:GE"
'ma.e &educed
%H
2!%.:GE"
'ma.e &educed
2%9.%GE"
'ma.e &educed
2!AE"
'ma.e &educed
2!F.CFE"
'ma.e &educed
2!C.GCE"
%!
'ma.e &educed
2!<.!AE"
'ma.e &educed
29.9GE"
'ma.e &educed
2!H.H9E"
'ma.e &educed
2G.H<E"
'ma.e &educed
%%
2F.%%E"
'ma.e &educed
2%A.!AE"
'ma.e &educed
2%<.FGE"
'ma.e &educed
2%9.GE"
+ttac%ed ima*e()
%9
++++++++++++++++++++
Jeo4A*
%: