Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Clitorisul: este oval, mic, alb in partea de sus a labiilor inferioare fiind un tesut
spongios care este foarte sensibil. Clitorisul este protejat de un invelis clitoridian
asemanator labiilor inferioare. !n timpul excitarii clitorisul se poate mari iar invelisul se
poate retrage pentru a"l face mai accesibil. Clitorisul difera ca dimensiune de la o femeie
la alta.
Uretra: desc#iderea uretrei se afla c#iar sub clitoris. $u
este lagata de sex sau reproducere ci este locul prin care trece
urina. %retra este conectata la vezica urinara. &eoarece uretra
este atat de aproape de anus este indicat ca femeile sa se
stearga dinspre fata spre spate pentru a evita riscul unei
infectii a vaginului sau uretrei.
Vaginul si himenul : desc#iderea vaginului se afla sub cea
urinara. !n timpul stimularii sexuale un tesut erectil ce se afla
de o parte si de alta a vaginului se iriga cu sange. !ntreaga
zona devine umeda. Musc#ii pelvieni se contracta si apoi se
relaxeaza in timpul orgasmului. !ntre una si doua treimi din
desc#iderea vaginala este acoperita de #imen pana cand
acesta este rupt in timpul actului sexual sau printr"o penetrare
cu un alt obiect sau c#iar in timpul mersului pe bicicleta sau
calare. Vaginul se afla intre uretra si rect. &aca o femeie nu este excitata peretii vaginali
se ating. Cand vaginul este stimulat un lic#id alunecos este produs si vaginul se dilata sau
se desc#ide. Vaginul se poate dilata suficient cat sa permita nasterea unui copil. &in acest
motiv nu exista un penis prea gros pentru un vagin. Vaginul se intinde de la desc#iderea
vaginala catre cervix 'desc#iderea catre uter(. &imensiunea medie a canalului vaginal
este de aproximativ ) cm poate * cm pentru femeile care au nascut. +oate parea putin
fata de dimensiunile unui penis dar in timpul excitarii cervixul se ridica si fornixul se
poate intinde inspre interiorul corpului atat cat este necesar pentru ca penisul sa poata
patrunde. &upa terminarea actului sexual vaginul se contracata si permite cervixului sa
revina in interiorul fornixului care are forma unei cupe retinand perfect sperma. ,a
fiecare capat al desc#iderii vaginale se afla glandele lui -art#olin care produc cantitati
mici de lic#id lubrifiant pentru a mentine umede labiile inferioare in timpul excitarii. !n
continuare se afla glandele #imenului care secreta lic#id lubrifiant pentru intreaga
lungime a canalului vaginal.
Perineul: este scurta portiune de piele ce porneste de la partea inferioara a vulvei si
ajunge pana la anus. Acesta se rupe de obicei in timpul nasterii pentru a permite iesirea
copilului iar acest lucru este aparent normal. .xista doctori care taie perineul c#iar inainte
de nastere deoarece considera ca ruptura ce se produce in timpul nasterii este mai
dureroasa decat o interventie c#irurgicala, dar statisticile arata ca o astfel de practica
poate creste riscul unei infectii.
/
Cervixul: este desc#iderea catre uter. Acesta variaza in diametru de la mm la 0 mm
depinzand in ce faza a ciclului menstrual se afla cand se face masurarea. Cervixul este
uneori acoperit cu mucus cervical pentru a"l proteja de infectii1 in timpul ovulatiei acest
mucus devine un lic#id subtire pentru a permite trecerea spermei.
Uterul: reprezinta principalul organ de reproducere feminin. Captuseala uteriului se
numeste endometrium, care creste si se modifica in timpul ciclului menstrual pregatindu"
se astfel pentru a primi un ovul fecundat.%terul este alcatuit din musc#i puternici care
ajuta la impingerea in afara a copilului in timpul nasterii.
Ovarele: !ndeplinesc doua functii: secretarea estogenului si progesteronului, #ormonii
sexuali feminini, si producerea ovulului matur. ,a nastere, ovarele contin aproape 2*****
de ovule si acestea sunt toate ovulele pe care o femeie le va avea. 3ricum numarul este
mai mult decat va avea nevoie o femeie, din moment ce numarul de cicluri menstruale
este aproximativ de 4**. &upa ce ajunge la maturitate un singur ovul coboara pe tubul
falopian, o calatorie de 0 sau 2 zile aceasta fiind perioada de fertilitate maxima a unei
femei si in care o sarcina poate aparea. 3vulele care nu sunt fecundate sunt eliminate in
perioada de menstruatie.
Aparatul reproducator barbatesc
Componentele aparatului reproducator barbatesc:
Glandul " este partea superioara a penisului. ,a barbatii care nu sunt circumcisi acesta
este acoperit de preput. 5eprezinta o parte foarte sensibila a penisului deoarece este foarte
0
bine vascularizata si are foarte multe terminatiuni nervoase ca si coroana partea care
uneste glandul de corpul penisului.
renul " reprezinta o bucata subtire de carne care se afla pe partea inferioara a penisului
si uneste corpul acestuia de gland.
Preputul " este o bucata de piele care acopera glandul la barbatii necircumcisi si care se
indeparteaza printr"o interventie c#irurgicala numita circumcizie.
Uretra " este canalul din varful penisului care permite trecerea urinei si a spermei.
!megma " o substanta care seamana cu branza, secretata de glandele ce se afla de o
parte si de alta a frenumului la barbatii necircumcisi.
!crotul " este ca un sac de piele aflat in spatele penisului si sub acesta care contine
testiculele glandele sexuale masculine. Cel mai important rol al scrotului este acela de"a
mentine temperatura testiculelor la aproximativ 026C, temperatura la care acestea produc
spermatozoizi cel mai eficient.
"esticulele " cele doua glande sexuale masculine ce se afla in interiorul scrotului si sunt
7responsabile7 cu producerea spermatozoizilor si a testosteronului. !n interiorul fiecarui
testicul se afla un 8ilometru de canale numite tuburi seminale, care genereaza
spermatozoizi. 9iecare testicul produce aproape 4* de milioane de spermatozoizi la
fiecare /2 de ore.
#pidemul " reprezinta o 7punga colectoare7 unde spermatozoizii produsi de tuburile
seminale se maturizeaza. Acestia stau in epidem pana la ejaculare sau pana ce se produc
polutii nocturne.
Canale deferente " sunt canalele ce duc de la epidem la veziculele seminale. Acestea se
taie in timpul procedurii c#irurgicale numita vasectomie.
Ve$iculele seminale " sunt cele care produc lic#idul seminal, lic#id ce activeaza si
protejeaza spermatozoizii dupa ce acestia parasesc penisul prin ejaculare.
2
Glanda prostatica " produce si ea un lic#id ce intra in compunerea lic#idului seminal.
.a etanseaza canalul uretrei si o separa de vezica urinara, prevenind astfel amestecarea
urinei cu sperma lucru care ar putea dezec#ibra valoarea p:"ului ceruta de spermatozoizi.
Corpii cavernosi " doua organe spongioase 'ca buretele( formate dintr"un tesut erectil
4
de o parte si de cealalta a penisului care se umplu cu sange din arterele ce se afla in
interiorul penisului, aceasta cauzand erectia.
Canalele de e%aculare " reprezinta calea prin care sperma paraseste penisul in timpul
ejacularii.
Glandele Co&per " secreta o cantitate mica de lic#id inante de ejaculare si;sau orgasm.
Acest lic#id neutralizeaza aciditatea din uretra.
i$iologia aparatului genital feminin
Ciclul reproductiv
!ntre pubertate si menopauza, femeile sanatoase au ciclu menstrual. &esi multi oameni
stiu doar despre zile cu scurgeri menstruale, acestea sunt doar cele mai evidente faze ale
ciclului reproductiv complet.
Ciclul incepe din prima zi de scurgeri si se inc#eie in momentul inceperii urmatoarei
scurgeri. Acesta dureaza de obicei /) de zile.
<
Multe femei au cicluri cu durata intre /* si 2* de zile. Ciclurile foarte lungi sau foarte
scurte sunt un motiv de ingrijorare si trebuie consultat un medic ginecolog.
9iecare ciclu reproductiv reprezinta de fapt o serie de interactiuni intre creier, glanda
pituitara, ovare si uter. Sunt trimise si primite mesaje intre aceste organe pentru a sc#imba
cantitatile diferitilor #ormoni care cauzeaza un ovul sa se maturizeze si sa fie eliberat din
ovar.
Scopul fiecarui ciclu reproductiv este sa maturizeze un ovul din ovar 'existand astfel
oportunitatea de fecundare si pregatirea corpului femeii daca insarcinarea are loc(.
Scurgerea menstruala este cel mai bun moment pentru inceperea urmaririi ciclului pentru
ca este singurul moment cand acesta poate fi observat.
!n prima zi a ciclului nivelul diferitiilor #ormoni implicati este foarte scazut. $ivelui
scazut al estrogenului face ca #ipotalamusul sa comande glandei pituitare sa secrete in
sange 9S: ':ormon Stimulator al 9oliculei(. 3varele reactioneaza la nivelul crescut de
9S: din sange si incepe procesul de maturizare a ovulului in interiorul foliculelor
ovarelor. !n timp ce foliculele cresc se secreta estrogen.
+rezenta estrogenului face ca celulele din endometrium 'captusala uterului( sa se
multiplice si captuseala devine din ce in ce mai groasa. $ivelul de estrogen continua se
creasca pentru aproximativ * zile pana cand este destul de ridicat pentru a face ca glanda
pituitara sa secrete #ormonul ,:. Aceasta crestere brusca a nivelului #ormonului ,:
determina eliberarea ovulului maturizat din interiorul foliculelor. $ivelul crescut al
estrogenului produce de asemeni modificari ale cervixului si a mucusului cervical.
$umita si ovulatie, aceasta eliberare a ovulului apare cam la jumatatea perioadei ciclului
reproductiv si are semnificatia ca ovulul este pregatit pentru fecundare daca sperma este
prezenta. !n acest moment 9S:"ul si ,:"ul au cele mai ridicate niveluri, dar nivelul
estrogenului scade in doua trei zile de la ovulatie.
&upa ce un ovul a fost eliberat, celulele care au captusit foliculele ovariene isi sc#imba
forma si culoarea devenind un corpus luteum 'corp galben(. Acesta secreta si estrogen si
progesteron, un alt #ormon.
$ivelul progesteronului este mai ridicat la ovulatie iar nivelul estrogenului creste din nou.
Cresterea nivelului progesteronului determina o crestere a temperaturii corpului femeii.
!n aceasta faza a ciclului, captuseala uterului este deja de 4"* ori mai groasa decat dupa
oprirea ultimei scurgeri. &ar cu ajutorul progesteronului din corpus luteum captuseala se
=
modifica pentru a forma straturi distincte, nutritive si cu alte calitati necesare pentru a
sustine o sarcina daca ovulul este fecundat. +rezenta progesteronului de asemeni produce
scaderea treptata a nivelurilor 9S:"ului si ,:"ului. Cand nivelul 9:"ului este destul de
coborat, corpus luteum nu mai este stimulat si treptat se opreste secretia estrogenului si
progersteronului. Aceasta scadere a nivelurilor 9S:"ului si ,:"ului face ca uterul sa
elimine captuseala " aceasta este prima zi a urmatorului ciclu.
&aca are loc feritilizarea, nivelul progesteronului ramane ridicat si captuseala uterina
ramane pentru a gazdui ovulul fecundat. %n singur spematozoid este acceptat in ovul
devenind impreuna prin fecundare o singura celula. 9ecundarea cu succes apare in prima
treime a tubului falopian si isi incepe calatoria spre uter 'aproximativ * zile( unde se
fixeaza in captuseala nutritiva si bogata in sange. Aceasta #raneste celula si, curand, se
dezvolta embrionul si placenta.
i$iologia aparatului genital masculin
Spre varsta de 0"4 ani, testiculele incep sa functioneze sub influenta secretiei #ipofizei.
>esticulele produc #ormonul testosteron, care asigura aparitia caracterelor sexuale
secundare.
Secretia testosteronului, o data inceputa, se va continua toata viata. !n acelasi timp cu
producerea testosteronului incepe si fabricarea spermiilor, care isi incep drumul catre
caile genitale.
Spermiile au nevoie de aproximativ /, 4 luni pentru a parcurge lungul drum care separa
testiculul in care sunt formati de extremitatea uretrei prin care sunt eliminati in timpul
ejacularii. .i traverseaza finele canale ale epididimului, canalul deferent si raman stocati
in veziculele seminale inainte de a fi eliminati in timpul raportului sexual. Atunci,
spermiile se amesteca cu secretiile prostatei si formeaza sperma ce se elimina in vagin.
)
&e aici, aceasta trece in uter si mai departe in trompa uterina, in treimea superioara a
acesteia, unde poate avea loc fecundatia.
,ic#idul spermatic contine proteine, glucide, acizi organici: acid citric, acid ascorbic si
#ormoni, substante care asigura supravietuirea spermiilor.
>oata viata barbatului, de la pubertate pana la moarte, testiculele fabrica spermii in numar
deosebit de mare. Aceasta producere a spermiilor se diminueaza sau se opreste doar in
caz de boala grava sau de o stare severa de oboseala.
&eci, in timp ce o femeie nu produce decat un ovul pe luna, un barbat elimina in timpul
unei ejaculari circa 04* de milioane de spermii. &e asemenea, in timp ce, in mod
obisnuit, femeia este fertila doar in timpul ovulatiei, barbatul este fertil toata viata,
incepand cu pubertatea.
#rectia si e%acularea
.rectia este provocata de diferite tipuri de excitatii fizice, psi#ice sau senzoriale care
trimit informatii unui centru reflex situat in maduva spinarii. !n cursul erectiei, corpii
cavernosi se umplu de sange, iar venele care permit sangelui sa se intoarca in marea
circulatie se inc#id. +enisul creste in volum, isi modifica pozitia, devenind perpendicular
fata de abdomen si rigid, in felul acesta poate patrunde in vaginul femeii.
.jacularea survine cand penisul este in erectie, fiind determinata de puternice contractii
ale musculaturii penisului. Aceste contractii determina evacuarea spre uretra a spermei
acumulate in veziculele seminale.
Sperma este expulzata in mai multe jeturi de intensitate descrescatoare. Cantitatea de
sperma corespunzatoare fiecarei ejaculari este de "2 cm 0, fiecare cm 0 de sperma
contine 4*"** de milioane de spermii.
.rectia si ejacularea pot sa se produca si noaptea, in mod inconstient 'involuntar(.
.jacularile nocturne, frecvente in timpul adolescentei, sunt normale si nu trebuie sa
constituie un motiv de ingrijorare.
i$iologia erectiei
?
Corpii cavernosi sunt delimitati de o tunica 'albuginee( care trimite in interior septuri
alcatuind un sc#elet rigid. Corpul spongios are o tunica albuginee mai subtire iar
presiunea realizata in interiorul sau e mai redusa. @landul se comporta ca o fistula
arterio"venoasa.
.rectia, conditie fundamentala a raspunsului sexual masculin este un fenomen
#emodinamic.
Vascularizatia arteriala a penisului este cel mai frecvent data de artera rusinoasa
internacare devine artera peniana dupa ce strabate membrane perineala. Artera peniana da
un ram scurt 'artera bulbului spongios( si apoi se divizeaza in artera profunda a penisului
'iriga corpii cavernosi( si artera dorsala superficiala 'iriga glandul(.
Artera dorsala superficiala da ramuri care perforeaza albugineea corpilor cavernosi si se
anastomozeaza cu artera profunda.
&renajul venos al celor trei structuri erectile se realizeaza printr"un sistem de venule
situate intern fata de albuginee care converg in venulele emisare ce se vor varsa in vena
dorsala profunda a penisului care dreneaza in vena rusinoasa.
&renajul venos al preputului si pielii care acopera penisul se realizeaza prin vena dorsala
superficiala a penisului '-ancroft ?)?(.
!nervatia vegetative care controleaza #emodinamica erectiei se realizeaza prin fibre
nervoase simpatice si parasimpatice.
Stimularea parasimpatica determina vasodilatatie in teritoriul penian si cresterea fluxului
sangvin in tesutul cavernos iar cea simpatica este implicata in determinismul tumescentei
si detumescentei peniene.
#rectia reflexa este mediata de un centru reflex de la nivelul maduvei sacrate. +rin acest
mecanism este posibila erectia prin stimulare genitala la barbatii cu leziuni medulare
aflate deasupra segmentelor sacrate.
*
#rectia psihogena se produce urmare a integrarii la nivelul sistemului nervos central a
stimulilor olfactivi, vizuali, auditivi dar si a fanteziilor sexuale si a informatiilor datorate
experientei anterioare a subiectului.
.fectul activator direct al #ormonilor androgeni asupra centrilor spinali ai erectiei este
atestat de studii multiple 'V.Mogos A..Bbranca(.
Au fost identificate patru fa$e hemodinamice succesive ale erectiei 'V.Mogos
A..Bbranca( :
'( a$a de umplere initiala )latenta* +dureaza 0*sec"citeva minute si are ca effect
alungirea si discreta ingrosare a penisului cu cresterea presiunii intracavernoase.!n
aceasta faza lumenul arterei cavernoase se dilata de 0 ori iar single intra in corpii
cavernosi si in sistola si in diastola.
,( a$a de tumescenta care are ca efect alungirea si ingrosarea penisului pana la
dimensiunile sale maxime. +resiunea sangelui in corpii cavernosi creste si depaseste
presiunea diastolica. Sangele va intra in corpii cavernosi doar in sistola.
-( a$a de erectie completa cand aspectul penisului este identic cu cel din faza
precedenta dar presiunea din corpii cavernosi continua sa creasca ajungand la )4C din
presiunea sistolica si fluxul sangvin arterial si venos vor fi reduse.
.( a$a de erectie rigida apare atat in timpul masturbatiei cat si in coit. !n aceasta faza
datorita contractiei voluntare a musc#ilor isc#io"cavernosi presiunea sangelui in corpii
cavernosi creste mult devenind mai mare decit cea sistolica.
/eterminismul comportamentului sexual