RELATIA ASISTENT MEDICAL

PACIENT CU PROBLEME OFTALMOLOGICE

In definitia data de Virginia Hendresn! asistenta "edi#a$a %a fi #&i'$ (entr' #e)$ #are si)a (ierd't
%ederea de #'rand*
Prnind de $a a#est en'nt!
('ne" (a#ient'$ in #entr'$ (re#'(ari$r nastre!
a$e e#&i(ei de ingri+ire!
i"($i#area (a#ient'$'i in $'area de#i,ii$r (ri%ind (r(ria sanatate!
#eea #e insea"na inte$egere si #'nastere a "'$'i si
"ai a$es a "d'$'i in #are se (t initia si intretine re$atii inter(ersna$e #(erante! -a,ate (e
res(e#t re#i(r#*
Asistent'$ "edi#a$ tre-'ie sa se a(r(rie si sa)i #'nas#a "ai -ine (e -enefi#iarii ingri+iri$r!
sa fere ingri+iri "ai -'ne!
indi%id'a$i,ate!
#"($ete si
#ntin'e*
Ba$a este
r'(erea e#&i$i-r'$'i ar"niei!
#are se trad'#e (rin s'ferinta
fi,i#a!
(si&i#a!
difi#'$tate
sa' inada(tare $a sit'atie n'a! (r%i,rie sa' definiti%a*
Re$atia asistent "edi#a$ ) (a#ient
%a fi de a##e(tare re#i(r#a!
atit'dine de res(e#t!
#a$d'ra si
inte$egere e"(ati#a fata de (a#ient*
In afe#ti'ni$e fta$"i#e
ne%ia afe#tata este a#eea de a #"'ni#a! iar s'rsa de difi#'$tate este defi#it'$ %i,'a$ .#e#itate!
s#aderea a#'itatii %i,'a$e $a 'n'$ sa' a"-ii #&i/!
a#easta (ate fi -r's#a sa' sa e%$'e,e in ti"(*
S'rsa de difi#'$tate este0
o de rdin fi,i#! (rin afe#tarea ana$i,atr'$'i si1sa' a siste"'$'i %i,'a$! in 'ne$e #a,'ri si
a'diti%2
o de rdin (si&$gi#0 (rin stari s'f$etesti si inte$e#t'a$e #are (t inf$'enta e#&i$i-r'$
(a#ient'$'i2
o de rdin s#ia$0 #'(rin,and (r-$e"e generate (ersanei in ra(rt #' ant'ra+'$ sa'!
difi#'$tati de #"'ni#are! senti"ent de res(ingere! et#*) (r-$e"e #are n' (t fi
inf$'entate intdea'na dire#t de #atre asistenta "edi#a$a! (t insa afe#ta #a$itatea %ietii
si (t fi s'rse de stres! de de(resie! et#*
o de rdin s(irit'a$ fiind %r-a de as(iratii$e s(irit'a$e! re%$ta (ersanei as'(ra %ietii!
$i"ite in (ra#ti#area re$igiei #are da' (a#ient'$'i insatisfa#tie #' re(er#'rsi'ni as'(ra
(ersane$r in %arsta*
At'n#i #and s'rsa de difi#'$tate
este $egata de $i(sa de #'nstinte! asistenta "edi#a$a (ate a+'ta (a#ient'$ in #astigarea 'nr
#'nstinte #are s'nt ne#esare!
(entr' a)$ a+'ta in satisfa#erea ne%i$r) res(e#ti% infr"atii (entr' #'nasterea de sine!
des(re -a$a!
e%ent'a$a inter%entie #&ir'rgi#a$a #are (ate a"e$ira a#'itatea %i,'a$a!
des(re #'nasterea #e$r$a$te (ersnae!
('nerea in #nta#t #' (ersane #are a' tr#'t (rintr) inter%entie #&ir'rgi#a$a! si a$te$e*
Re$atia asistent "edi#a$ ) (a#ient
in#e(e in#a de $a internarea (a#ient'$'i in s(ita$!
iar asistenta "edi#a$a tre-'ie sa ai-a #a(a#itatea de a sta-i$i 'n #$i"at (r(i#e 'nr re$atii
#a$de!
de '"anitate!
atat #' (a#ient'$
#at si #' ant'ra+'$ a#est'ia .fa"i$ie! (rieteni/*
Pa#ient'$ %a fi infr"at
as'(ra (rgra"'$'i se#tiei!
ii %a fi (re,entata se#tia si
Reg'$a"ent'$ de Ordine Interiara a$ s(ita$'$'i*
De ase"enea %a fi (astrata $egat'ra (a#ient'$'i s(ita$i,at #' $'"ea e3tras(ita$i#eas#a (rin
%i,itatri!
te$efn sa'
(ersna$'$ s(ita$'$'i (entr' a)i 's'ra ada(tarea a#est'ia $a n'$ "edi'*
Asistenta "edi#a$a %a e%ita
a(aritia ansa"-$'$'i de #nse#inte negati%e as'(ra (si&i#'$'i!
in#$'si% #nse#inte$e negati%e a$e #nditii$r si
a"-iantei instit'tiei sanitare in #are se af$a (a#ient'$ (e ti"('$ efe#t'arii a#t'$'i "edi#a$!
#a 'r"are a efe#te$r nedrite! ne#'ns#'te sa' ne(re%a,'te a$e a#t'$'i ingri+iri$r de sanatate*
Pa#ient'$ este de(ersna$i,at in (ri"'$ rand (rin s#aterea $'i din "edi'$ anterir si internarea in
s(ita$! #nditie in #are (ate sa a(ara
'n sindr" de s(ita$i,are!
#are este generat in (ri"'$ rand de stare (si&i#a negati%a de nat'ra e"tina$a a##ent'ata!
de defi#it'$ %i,'a$ si
'neri a'diti% deter"inata de tea"a de s'ferinta (ri#in'ita de in%estigatii si trata"ent*
Se "ai ada'ga sen,atia
de fr'strare a $i-ertatii #tidiene!
s#&i"-area "edi'$'i de %iata! a#esta fiind in$#'it de 'n n' "edi'!
ni reg'$i! (entr' (a#ient 'neri inedite .(at'$ nefa"i$ia$! sa$ane "ari #are n' res(e#ta
inti"itatea (a#ient'$'i! 'neri sing'ratatea/*
Pa#ient'$ tre-'ie sa fie e#&i$i-rat (si&i#
asistenta "edi#a$a e3($i#and')i s#('$ si nat'ra inter%entii$$r!
fa"i$iari,ea,a (a#ient'$ #' "edi'$ sa' a"-iant!
asig'ra 'n "edi' de se#'ritate $inistitr si ad"inistrea,a "edi#atia re#"andata de "edi#!
$#a$ si genera$*
De ase"enea asig'ra
ingri+iri re$ati%e $a (ert'r-area sen,ria$a .%i,'a$a si 'neri a'diti%a/
s'($inind ne%i$e (e #are (a#ient'$ n' si $e (ate satisfa#e a'tn"0
a "an#a si a -ea!
a se "is#a si a a%ea -'na (st'ra!
a)si "entine teg'"ente$e #'rate si integre!
a e%ita (eri#$e$e*
Inter%entia asistentei "edi#a$e %a fi rientata
as'(ra 4$i(sei4 si #nsta in a s(ri inde(endenta (a#ient'$'i*
In fina$ se -tine a"e$irarea 4de(endentei4 sa' 4#astigarea inde(endentei4*
Ingri+iri$e tre-'ie sa fa%ri,e,e
dr'"'$ s(re inde(endenta!
s(re #astigarea a'tn"iei (a#ient'$'i*
In ""ent'$ e3ternarii din s(ita$! (a#ient'$ %a fi (regatit si instr'it as'(ra
n'$'i sa' "d de %iata!
e%itarea efrt'ri$r fi,i#e si #'$are "ari!
('rtarea (er"anenta a #&e$ari$r!
intretinerea a#estra!
#ntra$e (eridi#e fta$"$gi#e!
iar a(artinatrii %r fi infr"ati si ei $a rand'$ $r de "d'$ de %iata a$ (a#ienti$r #' afe#ti'ni #'$are*
De ase"enea asistenta "edi#a$a din a"-'$atr
%a fi infr"ata as'(ra (a#ient'$'i e3ternat (entr' a)$ a%ea in e%identa!
'nii dintre a#esti (a#ienti a%and ne%ie (er"anenta de (ersana #are sa)i ingri+eas#a $a
d"i#i$i' .(a#ienti #' #e#itate din di%erse #a',e/*
N'a tendinta #e se "anifesta in ,i'a de asta,i in (r#es'$ de ingri+ire!
de (ra#ti#are a 'nr ingri+iri a'tn"e!
n' (ate fi red's $a si"($'$ a#t de e3e#'tare a 'nr te&ni#i de ingri+ire!
#i i"($i#a intreg'$ efrt de asig'rare a 'nei stari de -ine (ersanei ingri+ite!
a+'tr'$ a#rdat a#esteia (entr' "entinerea starii de sanatate*
C"(etenta (rfesina$a
se de"nstrea,a (rin #'nstinte tereti#e a(rf'ndate si
#a(a#itatea de a $e a($i#a intr) a#ti%itate #reatare!
de ingri+ire indi%id'a$i,ata!
(ersna$i,ata! #"(etenta si '"ana*
A fi asistenta "edi#a$a insea"na0
sa nu fi niciodata plictisita;
sa fi deseori frustrata;
sa fi inconjurata de probleme;
sa ai multe de facut si atat de putin timp;
sa porti o responsabilitate foarte mare si sa ai foarte putina autoritate;
sa intri in vietile oamenilor, ale copiilor si sa marchezi o diferenta;
unii te vor binecuvanta, altii te vor blestema;
vei vedea oameni (copii) in starea lor cea mai proasta si in starea lor cea mai
buna;
nu vei inceta niciodata sa fi uluita de capacitatea oamenilor (copiilor) de a iubi,
de a indura si de curajul acestora;
vei vedea viata incepand si sfarsindu-se;
vei repurta victorii triumfatoare si esecuri devastatoare;
vei plange mult;
vei rade mult;
vei sti ce inseamna sa fi om si sa fi uman.