Zamolxe i Kogaionul

"Muntele care se ascunde privirilor" nu se vrea o formulare metaforic, ci o

realitate a crei acceptare si ntelegere l ancoreaz ntr-un spatiu geografic
determinat n contextul unor legi fizice. Este vora de Muntele !ugu "#. #$% m&
din Masivul 'arcu-!odeanu, semn de (otar, convergent, pentru cele trei
provincii istorice) *anatul, +rdealul si ,ltenia, care constituiau arealul
spiritualittii si politicului geto-dacilor, dar si a ceea ce avea s fie -acia .elix,
dup cucerirea de catre imperiu. /ersona0ul Zalmoxis "denumire dat de
1erodot "232-2#4 i.d.(. & n "5storii"& sau Zamolxis "dup 6traon "78 i.d.(. -%$
d.(. & n "!eografia"& pare a se regsi su aceast denumire de-a lungul
secolelor n formele de manifestare spiritual la geto-daci, precum si la traci, cu
un specific aparte pentru teritoriile nord-dunrene, prin persona0e cu rol de mari
preoti, care s-au identificat cu zeul suprem al crui nume l-au mprumutat.
1erodot, printele istoriei, l plaseaz pe unul din acesti Zalmoxis ca si
contemporan cu /itagora, iar pentru a-i da o dimensiune peren, adaug) "...mi
se pare, ns, c el a trit cu multi ani nainte de /itagora""5storii. 59. $7&.
/ersona0ul Zalmoxis, contemporan cu /itagora, era considerat un reformator,
pentru c el, prin nvtturile pe care le propovduia, a adus "zalmoxianismul "
mai aproape de puterea de ntelegere a poporului, popor care l-a cinstit ca pe
unul "vrednic de domnie", adic de a conduce, a sftui. :n aza afirmatiilor lui
1erodot cu privire la Zalmoxis, despre care spune - legat de natura lui uman-
c "fiind doar un muritor, a fost ro, n 6amos, roul lui /itagora", se pot
formula c;teva idei)
- <unosc;nd c /itagora "cca 43= - 4== i.d.(. & a fcut cltorii de studii n
5udeea, /ersia, .enicia, Egipt, apoi 6parta si <reta, se pare c l-ar fi nt;lnit pe
acel epopt n zalmoxianism n cltoria din Egipt, unde, conform lui 6traon,
deprinsese cunostinte astronomice de la initiatii "preotii& de acolo. Este posiil
ca /itagora si epoptul n zalmoxianism, care va deveni un Zamolxis, s se fi
apropiat ca dascl-nvtcel si nu neaprat ca stp;n-sclav. 'reuie suliniat c
si la epoptii n zalmoxianism cltoriile de studii erau relativ curente, dac se au
n vedere cele scrise de >ucian de 6amosata n "6citul sau oaspetele", unde este
vora de 'oxaris - figur legendar- care a vizitat +tena n vremea lui 6olon
"sec 955 i.d.(. &, cu mult naintea lui +nac(arsis.
- 5nitierea va fi durat p;n la anul 48% i.d.(., c;nd /itagora emigreaz n 5talia
meridional, la <rotona, unde fundeaz o comunitate religioas si politic,
datorit creia cetatea otine suprematia n regiune, devenind un model,
ulterior, si pentru 'arent si 6iracuza. +ici este posiil ca epoptul n
zalmoxianism, devenit colaorator apropiat lui /itagora, s se fi "mogtit""cf.
1erodot. 59. $4&, ca dup aceea "...s se ntoarc n patria lui, unde a cldit o
cas pentru adunarea ratilor, n care i punea s enc(etuiasc pe fruntasii
trii, nvt;ndu-i..." "1erodot&. <eea ce pare o certitudine n relatia celor doi,
este faptul c getul a fost profund marcat de cunostiintele astronomice nvtate
n Egipt si la 6amos, la care se adaug initierea fcut de /itagora n
matematic si filozofie. 1erodot suliniaz) "Zalmoxis avuse legturi cu grecii
si cu /itagora, un nsemnat g;nditor al acestora..." /itagora i-a transmis getului
- ca o premier pentru lumea sa - realitatea c matematica este o stiint
demonstrativ, iar numerele, principiul, rdcina si sursa tuturor lucrurilor.
+tentia s-a concentrat asupra numrului %=, care aprea su forma unui
triung(i, cu laturile alctuite din patru unitti "tetra?t@s& 5n cosmologie, /itagora
i va fi transmis c numrul avea un rol esential, el constituind partea rational a
universului, granita lui cu infinitul. . <eea ce s-a pstrat din toate acestea,
implantate de Zalmoxisul secolului 95 i.d.(. n structura spiritual a geto-
dacilor nord-dunreni, ca form de g;ndire si conceptie, independent de
elementele filozofice si stiintifice, a fost o profund religiozitate. 'reuie
mentionat c n acea perioad istoric, c;nd noul Zalmoxis reforma religia geto-
dacilor, tulurtor, n ntreaga lume antic se nt;mplau lucruri deoseite,
decisive pentru istoria umanittii)
- >a *ailon, n timpul lui Aaucodonosor, se construia "ntre 7=4-4#7 i.d.(. &
zigguratul Etemena?i, cunoscut ca "'urnul lui *ael", n mod cert si cu rol de
oservator astronomic.
- 'ria si crea filozoful c(inez >ao-'se "7=2-48% i.d.(. &, ntemeietorul
daoismului.
- 'ria si crea Zarat(ustra "4$$-4## i.d.(. &, filozof si ntemeietor al religiei
iraniene.
- 'ria 6a?@a-muni, adic !aut(ama *udd(a "444-237 i.d.(. &, ntemeietorul
udismului.
- 'ria filozoful si moralistul Kon -.u -'z "44% - 2B$ i.d.(. &, ntemeietorul
confucianismului.
- 6e scriau cele mai vec(i prti ale *iliei, parte redactate n sec. 95 i.d.(.
- :n <apitoliul din Coma se instala un simol de origine etrusc, ">upoaica",
devenit simolul cettii Eterne.
, explicatie la aparitia aceastei incrediile liste de reformatori si reforme, ar
putea fi cele spuse de -iodor din 6icilia "D-#% d.(. &) ":ntr-adevr, se povesteste
la arieni c Zarat(ustra a fcut s se cread c o zeitate un i-a dat legile
ntocmite de el. >a asa-numitii geti, care se cred nemuritori, Zamolxis sustine si
el c a intrat n legturi cu zeita 1estia, iar la iudei Moise cu divinitatea creia i
spune 5a(ve..."""*ilioteca istorica" %. $2. #. &
-up ntoarcerea acas, Z+M,>EE avea s construiasc amintita "cas" n
care-i aduna pe puternicii trii, pun;ndu-i s "enc(etuiasc", cert fiind vora
de mese rituale, nvt;ndu-i c sunt nemuritori. +ceast "cas" treuie s se fi
aflat ntr-o zon accesiil si frecventat. 1erodot specific, legat de casa n
care marele preot fcea cunoscute nvtturile sale n "adunarea ratilor", c
era o constructie cu caracter pulic si aminteste c noul Zamolxis a poruncit s i
se construiasc apoi si o locuint supm;ntean;, de uz personal, n care avea
s triasc timp de trei ani, fc;nd prorociri azate pe semne ceresti si primind
numele de zeu, dup care s-a retras, "petrec;ndu-si viata ntr-o pester..." :ntre
perioada de locuire n acel centru unde era "casa ratilor" si retragere, din
textele lui 1erodot si 6traon se constat c a existat o perioad de locuire de
trei ani ntr-o locuint supm;ntean, care a nsemnat prorociri pe az de
semne ceresti, ceea ce ne poate duce la concluzia c acea locuint ar fi putut fi
un oservator astronomic, construit undeva ntr-o zon favorail oservrii
mersului astrelor si planetelor, care nu putea fi dec;t un munte, devenit o zon
sacr.
-e-a lungul timpului, au fost numeroase propuneri ale istoricilor n legtur cu
"zona sacr" sau "muntele sacru", n mai tot lantul <arpatilor, cum ar fi Muntii
<limani "M. 6adoveanu& sau 9f. ,mul "A. -ensusianu&. :mpotriva acestor
variante de amplasare a Kogaionului- muntele sf;nt- s-au ridicat oiectii legate
de faptul c muntele n cauz treuia s fie, neaprat, "un munte ascuns", asa
cum pretind vec(ile traditii. :n legtur cu localizarea Kogaionului "<ogaenum,
Kogaionon, !ogaionul&, treuie amintit c ma0oritatea istoricilor, urm;nd pe
<onstantin si 1adrian -aicoviciu, sustin ideea c muntele "Kogaionon" al
dacilor este -ealul Muncelului " -ealul !rdistei&, din Muntii ,rstiei, cu
complexul su de sanctuare. 5storici de seam ca <. <. !iurescu si -inu <.
!iurescu par a admite c <og(eonul ar fi actualul munte !ugu, azat, n
principal, pe existenta unei pesteri situat aproape de v;rf, adus n atentie de
naturalistul +lexandru *orza n anul %$2#, dar si pe o similitudine de fonetism)
<og(eon, <og(en, !ugu, at;t pentru munte, c;t si pentru apa care curge n
prea0ma lui "amintit de 6traon& <onform vec(ilor traditii, o nsusire a
muntelui sacru treuia s fie aceea de a se ascunde privirilor, dar nu ntr-o
anal ceat, care ar exclude ideea de supranatural. ,r, un asemenea fenomen,
real, a fost descris) "...acest cel mai nalt pisc al masivului !odeanu uneori se
ascunde. -ac vii din Cetezat spre apus si e senin si soarele strluceste n sens
avanta0os, !ugu poate fi nvluit n ceat, sau cine stie cum si n ce, fiindc
pentru vedere apar numai cerul si orizontul, ca si cum muntele ar fi strveziu.
Au se nt;mpl totdeauna aceasta, poate destul de rar, dar uneori muntele !ugu
se ascunde. " "9ictor Kernac(-"Muntele ascuns al lui Zamolxis", Com;nia
pitoreasc nr. BF%$B#&.
:nainte de a da o explicatie acceptului de egalitate ntre "muntele sacru" si 9f.
!ugu, treuie suliniat c este vora de un fenomen optic de total refractie a
luminii, care se produce n anumite conditii meteo. El se datoreaz straturilor de
aer, cu densitti diferite, care se "pliaz" pe versantii estici ai muntilor din zon,
n conditii de calm atmosferic local. .enomenul, de o deoseit complexitate,
poate fi explicat prin rolul de factor determinant ce-l are "centrul de frig local",
generat de prezenta a dou cldri glaciare n imediata apropiere a v;rfului
!ugu si a v;rfului <racul /esterii, care modific densitatea stratului de aer si,
implicit, indicele de refractie. Gn alt fenomen asociat acestui "centru" este cel
de drenare a neulozittii "ceat, nori& de pe versantul estic al celor dou v;rfuri
su forma unui condens n alia p;r;ului *ranului. /e versantul vestic,
fenomenul determin precipitatii, care alimenteaz p;r;ul 5zvorul !ugului. 5n
aceste conditii, mai ales deasupra versantului rsritean, este frecvent cer senin.
<aracteristicile mentionate confer locului o trstur de "sacralitate", dar mai
ales versantului estic i ofer conditii ce permit oservarea cerului.
<onex;nd cele de mai sus cu afirmatia lui 6traon legat de faptul c Zamolxis
"ntemeiat pe semne ceresti, fcea prorociri. . ", se pot avansa urmtoarele) - :n
perioada n care Zamolxis "i nvta pe fruntasii trii", n sec 95 i.d.(., n zona
paralelei 24, clima Europei se rcise considerail "dovad studiile de
climatologie istoric, pe aza miscrilor g(etarului .ernau&, rezult;nd si o
neulozitate accentuat si de lung durat, ceea ce ridica proleme n privinta
amplasrii unui oservator astronomic.
- Zamolxis a cutat un loc, de unde, n ciuda conditiilor neprielnice, s poat
oserva nesting(erit cerul. +cest loc a fost gsit, era "o locuint
supm;ntean", n fapt o crevas natural n apropierea v;rfului muntelui, care
a fost modificat, pentru a otine un coridor din care se putea oserva cerul ntr-
o anumit dec(idere ung(iular.
- -up ce lucrarea a fost terminat, Zamolxis "dispare din mi0locul tracilor,
coor;nd n locuinta lui de su pm;nt. + trit acolo trei ani. 'racii doreau mult
s- ai, 0elindu-l ca pe un mort. 5n al patrulea an, el le-a aprut si astfel
Zamolxis fcu vrednice de crezare nvtturile lui...""1erodot. 59. $4&.
-esi vreme de trei ani a lsat s se cread c este mort, ca apoi s apar iar n
comunitate, se pare c Zamolxis nu a urmrit o "renviere" care s ntreasc
nvtturile lui despre nemurire, ci cu totul altceva. 6copul autoizolrii de trei
ani a fost oservarea unui anumit fenomen ceresc, considerat de o deoseit
important. >ocuinta supm;ntean, ca un oservator astronomic si poate ca o
constructie ce permitea urmrirea astrelor si ziua, pentru c, desi f;nt;narii se
feresc s o spun, se stie c din fundul f;nt;nilor ad;nci se poate vedea si ziua
licrirea stelelor, datorit reflexiei razelor de lumin su un anumit ung(i de
incident n mediul dat. :n plus, dac lumina soarelui n-ar "estompa" n timpul
zilei cerul, atunci s-ar putea oserva cum n #2 de ore constelatiile zodiacului se
perind una dup alta, la o or si 0umtate, deasupra orizontului.
'erenul ales, un "amfiteatru" cu "amplificare" natural, datorit orografiei
locului, ar fi putut s fi fost incinta sacr, unde, dup reaparitie, se asista la
"revenirile" zeului si de unde acesta si fcea cunoscute nvtturile si
prorocirile pe aza oservatiilor astronomice. Ceferitor la aceste cunostiinte, ele
erau extrem de avansate pentru acea epoc, iar 5ordanes "sec. 95 d.(. &, istoric al
gotilor, atrage atentia c geto-dacii, n timpul regelui *ureista si a marelui
preot -eceneu, cunosteau "teoria celor dousprezece semne ale zodiacului, cum
creste si scade orita >unii, cu c;t gloul de foc al 6oarelui ntrece msura
gloului pm;ntesc, su ce nume si su ce semne cele treisute si patruzeci si
sase de stele trec n drumul lor cel repede de la r;s;rit la apus, spre a se apropia
sau deprta de polul ceresc, eclipsele solare, rotatia cerului, regulile prestailite
ale astrelor care se gresc s ating regiunea oriental si sunt duse napoi n
regiunea occidental". Este ceva, nuD +mplasarea "oservatorului astronomic"
din !ugu, semnalat pentru prima dat de +lexandru *orza ""6anctuarul
-acilor", /ulicatiile 5nstitutului 6ocial *anat-<risana, 'imisoara, %$2#&,
permite oservarea cerului pe o desc(idere de cca. %7= grade, pe directa de la
AE la 6. :n situatia dat, n perioada solstitiului de iarn se putea oserva
<onstelatia !emenii, care prin orita ei culmineaz deasupra orizontului de sud.
<erul nocturn din solstitiul de var permitea oservarea culminatiei <onstelatiei
6gettorului, tot deasupra orizontului sudic, ea av;nd orita cea mai 0oas
dintre toate constelatiile zodiacului. :ntre oritele celor dou constelatii, se
nscriu oritele celorlalte constelatii zodiacale. 9;rful <racul !ugului cu
"oservatorul astronomic" si primeste astfel nc o legitimitate.
'reuie suliniat c la o ncercare, astzi, de a se reconstitui "cerul" oservat de
Zamolxis, ar aprea proleme ma0ore, datorit procesiei ec(inoctiilor n timpul
celor peste #. 4== de ani trecuti, n care punctul vernal si semnele zodiacului s-
au deplasat n sens retrograd cu cca. #3 de grade fat de constelatiile zodiacale.
5n ce priveste "oservatorul", acesta este o crevas amena0at n 9f. <racul
!ugului, dimensiunile fiind) lungime %=m, ltime # m, nltime #-8 m,
coordonatele geografice fiind 24 %7H 42HH latitudine nordic si ## 2#H 22HH
longitudine estic, altitudinea fiind de de #. %4= m. +ccesul nu este deloc facil,
muntele put;nd fi aordat dinspre vest, dar mai ales dinspre est, unde se gsesc
si astzi st;nele, care acum dou milenii si 0umtate "asigurau" proail pe cel
de la "oservator". +colo se poate a0unge venind doar pe plaiuri, pe creste,
dinspre "fapt semnificativ& -epresiunea 1ateg, 9alea Iiului sau 9alea <ernei.
/iscul secundar al v;rfului !ugu - <racul /esterii - este alctuit din locuri de
granit dezagregate, peisa0ul oferit de cliva0ul rocilor dizlocate si prvlite de
climatul aspru de altitudine, fiind spectaculos. <u toat inaccesiilitatea
muntelui si duritatea rocilor, "pestera" sugereaz o munc titanic de
amena0are, intrarea amintind de o poart megalitic. realizarea constructiei
supm;ntene a marelui preot a necesitat calcule si eforturi, care nu puteau avea
dec;t o motivatie - o credint intens, capail s moilizeze energii spirituale
si materiale la un nalt nivel. . :n afar de acel "confort astronomic" necesar,
locul treuia s mai contin si unele simoluri ale marelui preot, cum ar fi
tring(iul dreptung(ic format de cele trei v;rfuri, posiile elemente de
triangulatie pentru msurtori ceresti.
<onsiderat zeu, reformator al religiei sau profet, Zalmoxis ntrupeaz geniul
religios al daco-geJilor, pentru c, n ultim instanJ el reprezint spiritualitatea
auto(tonilor, a acelor strmoi aproape mitici nvini de romani.
>iteratura i atriuie sensuri simolice, de figur auroral a spaJiului mitic
rom;nesc. :n poemul Memento mori, Eminescu l prezint n ipostaza de zeu
rzoinic)
Ki Zamolxe, cu uraganul cel tr;n, prin drum de nouri
Mic caii lui de fulger i-a lui car.
:nvem;ntat cu (lamid al, Zamolxe conduce otirea dac mpotriva
romanilorL portretul su este realizat n replic la cel al lui Zeus)
<a o negur-argintie ara lui flutur-n soare,
/letele-n furtun-nflate ale ard ca o ninsoare,
<olJuroasa lui coroan e ca fulger mpietrit,
:mpletit cu stele alastre. Csturnat n car cu rune,
<u-a lui m;n arat drumul la otirile-i tr;ne
Ki de dor de tlie crunt e oc(iul strlucit.
:n poemul M!emeniiN apare ca zeu al armoniei, nsoJit de lun i soare)
:n capul mesei ade Zamolxe, zeul getic,
<e lesne urc lumea cu umru-i atletic.
:n dreapta lui su vlul de ceaJ m;ndrul soare,
:n st;nga-i ade luna sfioas, z;mitoare....
'ot ca zeu suprem, capail s readuc viaJa n trupul ng(eJat de moarte este
nfJiat i n poemul 6trigoii.
>ucian *laga scrie o dram ntitulat Zamolxe, n care aordeaz prolema
naterii religiilorL suintitulat mit pg;n, scrierea sa l prezint pe Zamolxe ca
profet izgonit din cetate pentru c propvduiete credinJa n Marele ,rL timp
de apte ani triete ntr-o peter din mi0locul pdurii. :ntre timp, ideile lui se
rsp;ndesc n cetate. 6imJindu-se ameninJat de noua religie, marele mag al
dacilor (otrte s-l transforme pe Zamolxe n zeu. :i comand o statuie, iar
c;nd profetul se re;ntoarce n postura de strin slticit gsete lumea adunat
la templu pentru a-i nlJa statuia. Magul i explic acest demers)
/oporul se rzun
fr s vrea fr s tie.
+i ncercat s-l scapi de zei
i azi Ji ai i tu
un c(ip de piatr printre eiO
.urios pe manevra preotului, i distruge statuia st;rnind revolta mulJimii care l
ucide cu ucJi din statuie. :n final, lumea recunoate n cel mort pe Zamolxe i
realizeaz c prin moartea sa le-a fost redat -umnezeul ,r. *laga sugereaz
discret c nstituirea unei ordini religioase are nevoie de o 0ertfL de altfel, n
singurtatea peterii sale Zamolxe primete mai multe semne care i vestesc
sacrificiul.
/utine referinte antice descriu, nu intotdeauna la fel, zeul suprem al daco-
getilor, Zamolxis prezentindu-l fie ca pe o divinitate (tonica, fie personificind
cerul sau prin cumul de atriutePerou civilizator, zeu mesianic, invatator si
0udecator al oamenilor vii si gazda cereasca prielnica si mintuitoare a mortilor,
aratindu-ne deci o divinitate totala.
<omentatorii istoriei dacilor au ocolit adesea tocmai elementele din care se
poate deduce, cu minima incertitudine, ca Zamolxe a fost un erou national, unul
din acele persona0e ilustre pe care mitologia le numeste initiati, ceea ce se
intimpla de oicei in epoca de formarea miturilor, cind, dupa disparitia sa,
eroul, care a fost invatator si 0udecator al poporului su, a fost transformat in
zeu.
5zvoarele antice sint putine si incerte)
"astfel se spune ca un oarecare get, numit Zamolxe, a fost sclavul lui /itagora.
-e la filosof a otinut oarecare informatii despre fenomenele ceresti, in timpul
peregrinarii sale in Egipt. 5ntors in patrie, Zamolxe a doindit respectul
cirmuitorilor si pe al poporului, ca talmacitor al fenomenelor ceresti. 5n cele din
urma a izutit sa-l convinga pe rege sa si-l faca asociat, ca pe un om ce avea
insusirea de a dezvalui vointa zeilor. >a inceput i s-a incredintat doar functia de
sacerdot al celui mai venerat dintre zeii lor, iar apoi l-au proclamat zeu pe el
insusi. Zamolxe si-a ales o anume pestera, inaccesiila tuturor celorlalti, si
acolo isi petrecea viata, intilnindu-se rar cu oamenii, afara de rege si de
dregatorii lui. Cegele, cind a vazut ca oamenii sint mult mai supusi fata de el
decit mai inainte, ca fata de unul care le da porunci dupa indemnul zeilor, i-a
dat tot spri0inul. +cest oicei a dainuit pina in vremea noastraLdupa datina,
mereu se gasea un astfel de om care a0ungea sfetnicul regelui, iar la geti acest
om era c(iar numit zeu. /ina si muntele cu pestera a fost socotit sfint si asa il si
numesc. Aumele lui este Kogaionon, la fel ca al riului care cuege pe linga el.
+poi cind peste geti a a0uns sa domneasca *ureista, impotriva caruia divinul
<ezar s-a pregatit sa porneasca o expeditie, aceasta cinste o tinea -eceneu. 5ar
practica p@t(agoreica de a se atine de la carne a ramas la ei ca o porunca data
de Zamolxe" "6traon, !eografia, 955, 8, 4&
"-upa aceea am aflat de la (elenii care locuiesc in 1ellespont si in /ont, ca
acest Zamolxis ar fi trait in 6amos ca sclav al lui /itagora, fiul lui Mnesac(os.
-oindind, dupa aceea liertate, ar fi strins multa ogatie si astfel, cu averea
cistigata, s-ar fi intors, printre ai sai, ogat. -eoarece tracii traiau in cumplita
saracie si erau lipsiti de invatatura, acest Zamolxe, intru-cit traise printre eleni,
indeosei in prea0ma lui /itagora, omul cel mai intelept al 1elladei, cunoscind
astfel modul de viata ionian si niste moravuri mai de soi decit cele din 'racia, a
cerut sa i se cladeasca o sala de primire unde le oferea ospete, cetatenilor de
vazaL in timpul ospetelor, ii invata ca nici el, nici oaspetii sai, nici urmasii lor,
nu vor muri vreodata, ci numai se vor muta intr-un loc unde, traind de-a pururi,
vor avea parte de toate unatatile. 5n tot acest rastimp, cit isi gazduia oaspetii
vorindu-le astfel, poruncise sa i se faca o locuinta suterana. <ind locuinta a
fost gata, el a disparut dintre traci, coorind in adincimea incaperilor suterane,
unde a stat ascuns trei ani. 'racii l-au regretat si l-au ocit ca pe un mort. -ar in
al patrulea an, a aparut iarasi dinaintea tracilor, facindu-i astfel sa creada tot ce
le spunea. 5ata ce istorisesc (elenii ca ar fi facut. 5ntrucit il priveste pe Zamolxe,
ca si locuinta lui de su pamint, eu nici nu tagaduiesc toate cite s-au spus, nici
nu le cred insa prea mult. <red totusi ca acesta a trait mult inainte de /itagora.
-ar de nu va fi fost Zamolxe decit un om ori nu va fi fost decit un zeu de pe
meleagurile !etiei, il parasesc" "1erodot, 5storii, 59, $4P$7&
">a fel este si acum cu descintecul nostru. >-am invatat acolo, inarmata, de la
unul dintre medicii traci ai lui Zamolxe, despre care se spune ca ii fac pe
oameni nemuritori. 5ar acel trac ma incredinta ca au dreptate confratii sai din
1ellada sa spri0in ceea ce ziceau adineauri. -ar, a adaugat el, Zamolxe, care e
regele nostru, dovedeste, ca un zeu ce este, ca tot asa cum nu se cuvine sa
incerca a vindeca oc(ii fara sa fi vindecat capul, nici 6a tamaduim capul fara sa
tinem seama de trup, cu atit mai mult nu treuie sa incercam a vindeca trupul
fara a cauta sa tamaduim sufletul L pricina pentru care cele mai multe oli nu se
supun artei medicilor 1elladei este ca ei nesocotesc intregul, pe care ar treui
sa-l ingri0easca, iar daca acestui intreg nu-i merge ine, nu poate sa-i mearga
ine nici partii. " "/laton, <(armides, %47 dPe&P6ocrate intr-un dialog
platonician.
"ZamolxePpretindea ca lui ii daduse legile 1estia" "-iodor din 6icilia&
Zamolxe mai este amintit de +pulius, de >ucian din 6amosata, de Enea din
!aza, ,rigene"<ontra <elsum, 555, 42&, /orp(irius "#8#-8=2&, 5amlic(os,
5ulian +postatul, 1es@c(ios din +lexandria, <lement +lexandrinul"6tromateis,
9, #%8&, 5ordanes "!etica, 9, 2=&
5n plus, /laton il mai compara pe Zamolxe cu (iperoreul +aris, socotindu-i
pe amindoi mari mesteri in arta incantatiei.
-in reperele antice se poate trasa un contur al personalitatii de zeu a lui
Zamolxe care ca daimon get "1erodot& avea un raport cu un sistem de mistere
initiatice"magia psi(omedicala-Q/latonR si mitul unitatii trup-spiritQdivinitate-
omenireR confirmata de trimiterea la calendarul specific dacic, si de asemenea
cu trimiterea la doctrina orfica & si de lipsa totala a t(anatofoiei la geto-daci
suliniaza caracterul cu desavirsire original a lui Zamolxe in panteonul lumii
antice. <aracterul de zeu urano-solar este suliniat de lipsa acoperisurilor la
templele dacice, zeul era adorat pe virfuri de munte"Kogaion&, de ritualul
funerar"incinerarea sugereaza ridicarea la cer odata cu fumul& si cu atit mai mult
de ritualul trimiterii solului la Zamolxe, care soli, aruncati fiind in sus ca sa
cada in sulite, se credea ca vor a0unge sus la zeu in cer nu ca umre ci
corporal"trupul lor era impiedicat sa moara avind contact cu pamintul si desigur
dupa 0ertfa trupul era ars pe rug& 1erodot ne arata si ritualul trimiterii solului)
"tot la al cincilea an, ei "geto-dacii &trimit la Zamolxe un sol, tras la sorti, cu
porunca sa-i faca cunoscute lucrurile de care, de fiecare data, au nevoie. 5ata
cum il trimit pe sol. Gnii dintre ei primesc porunca sa tina trei sulite"cu virful in
sus&, iar altii, apucind de miini si de picioare pe cel ce urmeaza sa fie trimis la
Zamolxe si ridicindu-l in sus il arunca in sulite. -acaPstrapuns de sulite---
acesta moare, getii socot ca zeul le este inevoitor. 5ar daca nu moare, aduc
invinuiri solului zicind ca este un om ticalos si, dupa invinuirile aduse, trimit pe
altul, caruia ii dau insarcinari inca fiind in viata. +ceiasi traci, cind tuna si
fulgera, trag cu sagetile in sus, spre cer, si ameninta divinitatea"care provoaca
aceste fenomene& deoarece ei cred ca nu exista alt zeu in afara de al lor"
"1erodot, 5storii, 59, $2&
Multitudinea de aspecte ne pot a0uta sa construim un portet mitic, astfel
Zamolxe a fost ) -+5M,A !E'5<"1erodot&, 5A5'5+'"6traon, 5ordanes,
1erodot&, ME-5< /651,'EC+/EG'"/laton&, >E!56>+',C"-iodor din
6icilia&, /C,.E'"6traon&, M+CE /CE,' 65 CE.,CM+',C
CE>5!5,6"1erodot, 5ordanes, 6traon&, ZEG> <+C/+'5< +>
AEMGC5C55"+l. *usuioceanu&, ZEG ','EM5< GC6"C. 9ulcanescu&, ZEG>-
M,6 "A. -ensusianu& 5n linii mari doctrina zamolxiana respecta urmatoarele
principii)nemurirea ca atare"1erodot& sau imortalitatea sufletului"neexistind
credinta celtica in metempsi(oza&Lvindecarea prin corelatia trup-spirit ceea ce
indica omul integral"/laton&LascetismulPurmarind sa nu foloseasca nimic viu
in (ranaLpredicarea cura0ului cel putin la ?tistai"6traon&Lcunoasterea
astrelor"5ordanes&Lmorala dreptatii si a cinstei"1erodot&
-up unii scriitori, Zamolxis a fost daimon getic "1erodot& sclav al lui /@tagora
"1erodot, 6traon, <elsus, ,rigene& nJelept iniJiat "6traon, 5ordanes&, nJelept
prepitagoreic "1erodot&, erou civilizator zeificat "1erodot, 6traon& mag i
medic psi(oterapeut sau rege a0uns zeu "/laton& legislator "-iodor din 6icilia&,
filosof savant "5ordanes&, profet "6traon&, reformator religios cultural i politic
"1erodotL 5ordanes&, mare preot al divinitJii daco-getice supreme "6traon&,
persona0 mort i nviat "<elsus&, divinitate feminin "6uidas&, 1iperoreu
"<lemet +lexandrinul&, 6aman "E. C. -odds&, zeu d@onisiac dup modelul
6aazius "!. !. 'ocilescu& zeu celest i atmosferic "9. /;rvan&, zeu uranian "M.
Eliade&, zeu urano-solar evoluat dintr-un zeu (tonic "1. -aicoviciu&, zeu (tonic
"5. 5. Cussu&, divinitate iniJiatic "'. 1erseni&, profet (tonic, naturist i iniJiatic
al unui zeu suprem "C. .lorescu&, zeul carpatic al nemuririi "+l. *usuioceanu&,
zeu totemic ntruc(ip;nd ursul "C. 9ulcnescu&, un zeu care reapare periodic
"+l. /opescu&, Zeul-Mo "A. -ensuianu, C. 9ulcnescu&.
Este cert c acest cult a influentat sau a fost influentat de celJi. , dat la 2"4&
ani se sacrific un sol sacrificiul nu se producea pe pm;nt ci n aer iar solul era
ales n urma unor teste. -ac solul nu murea era nvinuit i se trimitea alt sol.
-octrina zamolxian avea, n linii mari, urmtoarele principii)
-nemurirea ca atare "sau numai imortalitatea sufletului&.
-vindecarea prin corelatia trup-suflet
-ascentismul
-predicarea cura0ului, mai ales la caste ?tistailor, ai cror memrii erau lipsiti de
team
-cunoasterea astrelor
-morala dreptJii i a cinstei
<onturul personalitJii marelui zeu dac este asolut original n panteonul antic
european, prin sistemul de mistere iniJiatice, magia psi(omedical, mitul
unitJii spirit-trup, respectiv divinitate-umanitate "confirmat de trimiterea ritual
a solului n cer&, mitul unitJii astrale "confirmat de calendarul specific al
dacilor& ca i asenta total a t(anatofoiei "confirmat de constiinta dacilor c,
iniJiati ntre Zamolxe ei a0ung nemuritori cu adevrat&. Grme ale cultului
zamolxian se gsesc n folclorul rom;nesc "MosiiL <aloianul& dar dintre toate
cultele antice, aceste s-a pretat cel mai mult la cretinare. <restinismul ortodox
a preluat, odata cu enoriasii si ma0oritatea conceptelor zamolxiene trecerea
facindu-se lin si organic. populatia locala nu a fost crestinata cu edicte sau cu
forta si nici nu a cunoscut razoaiele religioase.
65M5>5'G-5A5
Zamolxis invata ca"nici el si nici adeptii sai, nici unul din urmasii acestora nu
vor muri, ci vor merge intr-un loc anume, unde vor trai pururi si vor avea parte
de toate unataturile lumii" ".ontes, 55, %$ & 5sus <ristos invata "cel ce crede in
mine, c(iar de va muri va trai. Eu le dau viata vesnica si nu vor pieri niciodata
QSR dar cei rai vor merge la osinda vesnica iar dreptii la viata vesnica" "Ev.
Matei, #4, 27&
M,6'EA5',C55 6'E>E>,C
1erto9alus "aprox. 738 .d.(&
<am la amurg, in 0urul focului
+rtemis si suratele ei
*atrini, arati, femei, copii
9eg(eaza in mila cerului
'ot intreind-o +rtemis spune)
.ericiti cei cutezatori
<a a lor este victoria
5n plaiurile cele sfinte
.ericiti cei ce pling, ca aceia
5n dale ceruri se vor mingiia
.ericiti cei linzi, ca aceia
9or mosteni intreg pamintul.
.ericiti acei ce flaminzesc
6i acei ce inseteaza de stiinta,
<a aceia se vor satura
6i niciodat anu vor mai rada
.ericiti aceia care muncesc
/amintul facindu-l gradina
<a ei vor culege roadele
5n gradinile cerurilor
.ericiti vor fi cei milostivi
<a aceia se vor mintui
.ericiti cei curati in suflet
<a s-or (rani doar cu lumina
.ericiti facatorii de pace
<a fii cerului se vor c(ema
.ericiti cei prigoniti pentru
-reptate, ca a lor este cerul.
.ericiti veti fi voi, initiati
5n >egamintul 'ainic si Aou
<a voi veti ea din +pa vie
6i veti gata renasterile
/rimind pe veci ca mostenire
.iecare cite o stea in dar
9eg(ind -ivina Cinduire
5nvestiti cu glorie si darO
1erto 9alus M<artea 6ecretN /CE-5<+ -E /E MGA'E + >G5 56G6 "aprox.
8= en. &
9azind multimile, 5sus
6-a suit in munte si asezindu-se,
Gcenicii lui au venit la el,
6i desc(izindu-si gura
5i invata zicind)
.ericiti cei saraci cu du(ul
<a a lor este imparatia cerurilor,
.ericiti cei ce pling ca aceia
se vor mingiia,
.ericiti cei linzi, ca aceia
9or mosteni pamintul
.ericiti cei ce flaminzesc
6i inseteaza de dreptate,
<a aceia se vor satura
.ericiti cei milostivi
<a aceia se vor milui,
.ericiti cei curati cu inima
<a aceia vor vedea pe -umnezeu
.ericiti facatorii de pace
<a aceia fiii lui --zeu se vor c(ema
.ericiti cei prigoniti pentru dreptate
<a a lor este imparatia cerurilor
.ericiti veti fi voi cind va vor ocari
6i va vor prigoni si var zice tot
<uvintul rau impotriva voastra,
Mintind din pricina mea.
*ucurati-va si va veseliti
<a plata voastra mult aeste
5n ceruri, ca asa am prigonit
/e proorocii cei dinainte de voi.
Aoul testamentL Evang(elia dupa Matei cap. 4, %P%#
"scrisa aprox. sec 8en&
Aiciodat adoratorii lui Zalmoxis n-au nJeles s cedeze fr luptT afirma un
istoric contemporan. +ceast credinJ n nde0dea existenJei rzoinice vine din
ad;ncul unui crez deoseit de alte popoare ale timpului. 9asile /;rvan l
surprinde esenJial n !etica U N...sufletul e nemuritor. 'rupul e o mpiedicare
pentru suflet de a se ucura de nemurire) de aceea el nu are nici un preJ, poftele
lui nu treuie ascultate, la rzoi el treuie 0udecat fr prere de ru. ,mul nu
poate a0unge la nemurire dec;t curJ;ndu-se de orice fel de patimi, carnea,
vinul, femeile sunt o murdrire a sufletului. /rin ascez i monoteism, dacii
respectau precepte cretine nainte de cretinism. T
/entru daci, odiseea sf;ntului +ndrei a venit n nt;mpinarea et(osului
zalmoxist. , viziune a modelelor exemplare confirmat de /orp(irios atunci
c;nd relateaz c pe Zalmoxis, daco-geJii Nl ador ca pe 1eraclesT. Ai se
dezvalule astfel i un alt aspect al principiului zalmoxist, care duce la existenJa
unui cult al eroismului Nla cele mai rzoinice populaJiiT - cum numea /liniu
cel ';nr pe strmoii notri. 5storiografia a dat numeroase valenJe timpului)
ciclic, spiral, vertical. Mircea Eliade vorea despre un timp al oamenilor
cavernelor precum i de unul al grecilor ca un timp ciclic, mitic al eternei
rentoarcei. /ierre <(aunu n lucrarea sa 5storie i decadenJ creioneaz un timp
al verticalitJii, consider;nd timpul iudeo-cretin, timpul nostru contemporan.
N-in traci s-au nscut rom;niiT spunea Mi(ai Eminescu intuind esenJa etnic a
poporului rom;n. Com;nii au motenit de la daci, ramura nordic a tracilor,
tipul i trsturile de suflet ntru Zamolxis.
<onstantin *r;ncui, sculptorul rom;n al universalitJii, motenit a nsufleJit
ntr-o inecunoscut sculptur a sa, N<uminJenia /m;ntuluiT, o trstur
ingenu de un simJ ncarnat din spiritul neamului nostru. /opor cu ad;nci
rdcini Jrneti, n spaJiul mioritic, rom;nii au cultivat unul simJ, smerenia,
una vecintate. /este ei, de-a lungul istoriei au trecut toate invaziile arare
din spaJiul euro-asiatic. Ei au ramas aici ca o piatr din muntele Kogaionullui.
+ceast trinicie teluric izvorte din originea milenar, de la nceputul vieJii
umane, a strmoilor neamului rom;nesc, pe aceste meleaguri carpato-
danuiano-pontice. -in aceast experienJ milenar s-a nscut nJelepciunea
N<uminJenia /m;ntuluiT.
9iaJa pe aceste meleaguri Ngur de raiT a fost supus permanentei incursiuni
araro-satanice. -aco-rom;nii s-au aprat, rzoit, rsculat, numai atunci c;nd
Na a0uns cuJitul la osT.
, alt faJet a spiritului nostru o gsim n acel Veltansc(aung rzoinic,
(aiducesc, Na se face nemuritorT "1erodot&) care este sufletul zalmoxist, su
semnul lupului. >up -TdaosT- este numele de origine indo-european a dacilor
ca temelie a N<uminJeniei /m;ntuluiT.
-e la daci, rom;nii au motenit aceast sintez ntre NcuminJenia pm;ntuluiT i
spiritul tririi rzoiniceT. ,vidiu, exilatul do la 'omis, a intuit aceast trire
spiritual n cele dou poeme din N'risteleT i N6crisori din /ontT. 5at versunile
din N'risteleT, dacii) au glas aspruFc(ip slatic, i sunt cea mai adevrat
ntruc(ipare a lui MarteF /rul i ara lor n-au fost tunse niciodatF Mna lor
dreapt e totdeauna gata s nfing cuJitul F pe care l are legat la old orice
arar. T :n N6crisori din /ontT ,vidiu spunea) N...un tr;n, care nt;mpltor se
afl n acea adunare, F rspunse vorelor mele astfel, F Ki noi, unule oaspe,
cunoatem numele prieteniei, F noi care locuim departe de voi, la /ont i la
5struT.
/rin aceast motenire ancestral zalmoxist rom;nii s-au ridicat ntotdeauna la
lupt, rzvrtire, rzoi de c;te ori fiinJa lor a fost agresat de factori externi.
+stfel, din ad;ncul metafizic at tririi rom;neti s-au nscut simoluri naJionale
unice, colectivitJi unite n individualitate, persona0e tragice prin destinul lor)
*ureista, -eceal, !elu, Mircea, Ktefan, Mi(ai, 1orea, 'udor, +vram 5ancu,
+ntonescu. 6unt numai suflete din irul lung a5 eroilor neamului.
Com;nii au creat propriul lor timp, cel al tririi telurice, c(tonice ancestrale,
metafizice - 'impul transcendenJei ce leag pe /m;nt i n <eruri omul i
neamul cu -umnezeu ntr-o trinitate a veniciei. 5isus ne-a relevat c neamurile
se nfJieaz n faJa -omnului, neamurile ca o creaJie fireasc divin venic
opuse contopirii cosmopolite, federative.
Grm;nd linia individ-neam--umnezeu, unit prin forJa esenJial a iuirii
cretine avem a contopire a mplinirii individului i neamului ntr-o unitate
inseparail. :nvierea i misionarismul individului au conJinut numai atunci
c;nd omul se 0ertfete pentru m;ntuirea sufletului neamului su.
5isus ne-a relevat puterea sacrificiului. /entru neam sacrificiul eroului
reprezint m;ntuirea sufletului colectiv. :n acest fel se explic sacriflciul
individual al celui mai un i frumos fiu al neamului, pe altarul credinJei lui
Zalmoxis "fapt consemnat de 1erodot& pentru victoria n rzoi - .iinJa ,mului
pentru perenitatea fiinJei Aeamului, ntr-o simioz indestructiil.
/entru rom;ni, urmaii dacilor, mitul, credinJa n Zalmoxis, n Na te face
nemuritorT se sustituie 9ec(iului 'estament, devenind temelia nJelegerii i
tririi fireti a sensurilor Aoului 'estament. Cdcina ancestral zalmoxist este
un izvor spiritual ce druiete viaJa perpetu spiritualitJii noastre ortodoxe.
/ornind de la aceast adorare a lui Zalmoxis de ctre vec(ii daci, putem
descoperi ci nenuite ale sufletului strmoilor notri.
-acii sunt cel mai deoseit popor din spaJiul european i universal. , sintez
unic de cultur i civilizaJie originar. Ei sunt dup Aicolae -ensuianu
o;ria pant(enonului grec, scuar al zeilor. -acii Ncum i spun ei nii i cum
le zic i romaniiT "-io <assius&, au fost cu siguranJ Ncei mai vite0i i mai drepJi
dintre traciT "1erodot&. ,riginea lor a nscut multe controverse, dar datorit
cercetrilor din ultimii ani, n special ale lui Aicolae Miulescu prin cartea
M-acia - Wara ZeilorN s-au dezvelit multe secrete despre trecutul strmoilor
notri. Aicolae Miulescu afirm c populaJia continentului nostru are la az
dou mari grupuri de europeni care, av;nd aceleai rdcini de la omul erei
glaciare, s-au diferenJiat unul de cellalt p;n au format astfel dou mari familii
nrudite. Camura nordic, pe care o numim altic - masurian "...& popoarele
germanice i cele slave "S& cea de-a doua ramur, ramura de sud, era format
din acea populaJie care s-a dezvoltat n azinele mai 0oase i a devenit ceea ce
am numit noi carpato-dunrenii "carpato-istrieni&...T N-acii s-au nscut su
semnul lupului, al rzoiu5ui, nca din timpuri imemoraile, legendare. N!rupul
carpato-dunrean, dezvolt;ndu-se ca un prim nucleu n Jara din urul munJilor
"...& de unde cele mai frumoase r;uri se ndreptau spre -unre "5strul&, care le
aduna n apele ei curgtoare, dup ce a adoptat viaJa de tip pastoral a nceput s
se simt tot mai ng(esuit ntre dealurile nataleT "Aicolae Miulescu&. +a cum
grecii au prin 1omer, legenda rzoaielor 'roiei, Aicolae Miulescu vine cu
teoria unui razoi, un fel de !oterdamerung al dacilor susJin;nd o cucerire de
ctre stramoii notri a sucontinentului indian, aduc;nd pentru aceast
afirmaJie dovezi de asemnare ntre lima dac i cea sanscrit. Aicolae
Miulescu aeaz epopeea razoinic din Ma(a(arata si Cama@ana la originea
spiritului rzoinic al dacilor.
5on 1oraJiu <rian n M<ivilizaJia geto-dacilorN vorete despre influenJa
micenian asupra caracteristicilor armelor de lupt dace n epoca ronzului. -ar
merg;nd pe linia teoretic care o impune Aicolae -ensuianu n N-acia
preistoricT vom putea susJine c topoarele de lupt din tezaurul de la Wuflu
sau saia de la /eriani - toate cu profunde caractere miceniene - dup 5. 1.
<rian - pot fi considerate prin teoria lui Aicolae -ensuianu ca originare din
spaJiul carpato-dunrean. Gn model al mi0loacelor de lupt pe care micenienii,
vec(i greci, il preiau de la daci. :n acest mod au preluat i orfismu5 sau sm;nJa
filosofic a lui /itagora.
-acii - n semnul lupului - dup o ipotez a lui 5. 1. <rian i trag denumirea
Ndintr-un cuv;nt - daca - ce ar fi desemnat un pumnal scurt cu lama cur, armX
specific a geto-dacilor, numai c un asemenea cuv;nt nu este atestat n texte
literare sau inscripJii. +rma specific dacilor n textele de lima latin se
numete sica. T Mai degra exist o apropiere ntre denumirea dacilor cu indo-
europenismul Nd(au?osT, ce nseamn lup. -eci aceast asemnare 0ustific
apropierea pe care o face 5. 1. <rian, c Nlegtura ntre numele dacilor prin lup
sugereaz originea totemic ce ar putea fi susJinut i de stindardele n form de
cap de lup nt;lnite pe <olumna lui 'raian sau pe ceramicT.
>a daci religia se interfera intr-o sintez inseparail cu doctrina militar. .
1erodot remarca dou lucruri la daci Ndac ar avea a singur conducere i s-ar
nJelege ntre ei ar fi dup prerea mea de nenfr;nt i cu mult mai puternici
dec;t toate seminJiile pm;ntuluiT i faptul c Nstp;nesc meteugul de a te
face nemuritor. "...& i faptul c ei nu mor i c cel care piere se duce la
ZalmoxisT. Aumai aceast credinJ organic explic marile victorii ale dacilor
n luptele cu sciJii, persanii, macedonenii, celJii sau romanii.
6unt interesante de analizat dou texte ale unui istoric antic, 6traon, pentru a
surprinde str;nsa legtur ntre cele trei elemente de rezistenJ ale neamului
dac) Zalmoxis, rege, armat. 6traon face urmtoarele referiri la *ureista
N...a0ung;nd n fruntea neamului su, care era istovit de rzoaie dese, getul
*ureista i-a nlJat at;t de mult prin exerciJii, aJinerea de la vin i ascultare
faJ de porunci, nc;t n ultimii ani s-a fcut un stat puternic i a supus geJilor
cea mai mare parte din populaJiile vecine. *a nc a a0uns s fie temut i de
romaniT. -enumirea de geJi a fost dat dacilor de greci care aveau oiceiul s
dea denumiri diferite de numele pe care i-l ddeau popoarele siei. -up
6traon, dacii se numeau NdaoiT. 5ar a tradiJie consemnat de 1es@c(ios ne
informeaz ca daos era numele frigian al lupului. -up Mircea Eliade dacii se
numeau ei nii mai demult NlupiT sau Ncei care sunt asemeni lupilor, cei ce
seaman cu lupiiT. 'ot dup Eliade numele lor etnic deriv foarte proail din
iranianul Nda(oeT, ce nseamn NlupT. >upul n antic(itate era simolul
YfugaruluiT, o ipotez susceptiil de a explica numele dacilor scoate n
evidenJ capacitatea de a se transforma n lupi "...&. 5mitarea ritual a lupului
caracterizeaz ndeosei initierile militare i prin urmare ale celor
MXnnerunde, confreriile secrete de rzoiniciT "Mircea Eliade&.
Eliade afirm c datorit eroismului i tenacitJii tineretului razoinic al unui
tri, epitetul lor ritual NlupiiT a devenit numele ntregului triO Mai departe
Eliade crede c Nepitetul acestor tineri imigranJi victorioi a fost acceptat de
aorigenii invini i supui. <ontinu;nd putem afirma c numele lor de daci
vine de la un grup de tineri rzoinici rzvrtiJi, purttori de saie, care la
romani sunt cunoscuJi ca (aiduci ce impun societJii dacice epitetul lor ritual de
lupi. <onductorul acestui grup a fost proail un t;nr cu numele de Zalmoxis
care a druit dacilor un principiu religios ascetic monoteist, monogam precum
i credinJa n nemurireL un principiu compatiil cu spiritul rzoinic al
oamenilor locului. 6-a creat astfel o stare de spirit unificatoare care a dus la
ivirea unei armate invinciile cu un rol (otr;tor n formarea statului dac
centralizat al lui *ureista. +ceast credinJ nate tipul de rege - zeu -
conductor suprem al armatei. Cemarcail este descoperirea n anii Y4= ai
secolului EE a unei inscripJii dat;nd din 0urul anului 8== nainte de 1ristos, cu
numele regelui dac Zalmodege?os. +ceste nume ale regelui sintetizeaz funcJia
politicp de rege cu cea spiritual ntru Zalmoxis. Cegele dac devine simolul
unui principiu spiritual i credinJei n nemurire i vite0ie. , dat cu *ureista se
produc mutaJii importante privind rolul regelui n spiritualitatea dacic. <u
dou secole nainte de *ureista, dupa victoriile lui -romic(aites mpotriva lui
>isima(, datorit influenJelor negative ale coloniilor greceti de la /ontul Euxin
asupra moravurilor i credinJei dacilor se remarc o decdere a spiritului
comativ din cadrul armatei dace al rzoinicilor lupi.
+ceast pervertire a credinJei tradiJionale dace s-a sf;rit odat cu *ureista.
/erioada o putem ncadra cronologic ntre #$= i 3= nainte de 1ristos. :nc pe
vremea lui -romic(aites, cel care l-a nvins pe regele macedonian. -iodor din
6icilia ne arat cum dacii i-au cinstit pe prizonierii macedoneni cu mese ogate,
iar ei dei erau nvingtori au pstrat atitudine rezervat i modest deoarece
Zalmoxis nu avea nevoie de sclavi ai plcerilor ci de oameni routi, puternici,
capaili s ndure foametea i setea, s reziste durerilor fizice i s nfrunte
moartea cu neasemuit cura0.
-acii, aa cum ne arat Iordanes dup victoria asupra generalului roman .uscus
Ni-au numit pe conductorii lor semizei, adica NanziT i nu simpli oameni.T
/orp(irios relateaz c pe Zalmoxis, dacii "l adora ca pe 1eracles". ,dat cu
*ureista are loc o renatere a credinJei tradiJionale dace. *ureista cu a0utorul
marelui preot -eceneu repune n drepturi vec(ea religie a lui Zalmoxis, vec(ile
rituri tradiJionale, oarecum uitate i datorit rzoaieor intestine ntre daci,
precum i a influenJei celJilor. :n vremea lui *ureista are loc o revoluJie a
fondului auto(ton autentic. 6traon in !eografia arat c -eceneu era Nrat
vr0itor, care umlase prin Egipt i nvJase oarecare semne de proorocire,
ls;nd a se crede ca i sunt cunoscute tainele divine. -up c;tva timp era socotit
c(iar zeu "S&. <a dovad de c;t l ascultau geJii, e ca s-au lsat convini s-i
st;rpeasc viile i s-i duc viaJa fr vinT. Celatarea ne dovedete c Zalmoxis
era un principiu, o stare de spirit, ascetic, unificatoare, creatoare de religie i
stat. -educem din text cum dacii nltur influenJele orgiastice ale cultului lui
-@onisos care contriuiau la o scdere a comativitJii rzoinice. :n acea
perioad are loc o regenerare moral prin Zalmoxis.
!rigore 'ocilescu afirm c n -acia ar fi existat familia poligam. *ureista i
-eceneu a interzis tocmai pentru a feri de moleeal soldatul dac. 6-a dus o
lupt acut mpotriva dezintegrrii i disoluJiei valorilor tradiJionale dace, de
sorginte zalmoxist. /e -eceneu l interpretm ca pe un restaurator, nu ca pe un
creator de religie. ,dat cu epoca lui *ureista, regele pstreaz funcJia politic
i militar dar pierde din prerogativele spirituale care trec n seama marelui
preot -eceneu, care devine un fel de patriar( al dacilor - funcJia spiritual ce
precede /atriar(ia ortodox la rom;ni.
:n 0urul anului 3=, nainte de 1ristos, a avut loc o revigorare a spiritului
razoinic al dacilor. ,vidiu l surprinde n 'ristele. 6pirit rzoinic, Zalmoxis,
persona0 consustanJial a druit -aciei o religie compatiil cu sufletul
rzoinic al strmoilor notri. Zamolxis precede eroii notri naJionali, Mircea,
Mi(ai, 1orea, 'udor, +vram 5ancu i inenJeles i multi alJii. +ceti eroi au
ceva din spiritul de sacrificiu al (aiducului, din acel ceva 0ertfit ntru nemurirea
lui Zamolxis.
Aumeroase sunt reprezentrile clreJului pe plcuJele de argil de la >etniJa. El
este mrcat n armur cu suliJa n m;n atac;nd un urs ce st naintea calului.
Ki su cal este reprezentat un lup. +cest persona0 l putem considera o
reprezentare a lui Zalmoxis su c(ip de 6f;ntu !(eorg(e.
-acii s-au cretinat repede i datorit preceptelor lui Zamolxis) monoteism,
nemurire, lumea de dincolo, care au fcut din daci cretini nainte de cretinism,
iar din Marele/reot, un patriar( nainte de patriar(ie.
/oporul rom;n, urmaul dacilor, a preluat matricea de la Zalmoxis ntr-o treime
mitic a spiritualitJii neamului sintetizat n cioanul din MioriJa, care accept
moartea cu senintatea unui dac, a Meterului Manole ce-i sacrific cea mai
drag fiinJ pentru iserica cretin, simol at temeliei i triniciei neamului
rom;nesc. Au n ultimul r;nd Zalmoxis se regsete n 'oma +limo ca spirit
de dreptate, revolt i neat;rnare cretin - un Zalmoxis ce revine azi n
sufletele noastre.