Autonomisti din tata-n fiu, Fodor Imre si autonomia teritoriala

"Ungaria renunta in ceea ce o priveste, in favoarea Romaniei, la toate drepturile si titlurile

asupra teritoriilor fostei monarhii austro-ungare,..", art. 45 din Tratatul de la Trianon
Aflat la o varsta la care alti bunici isi plimba nepotii prin parc, mai pun de-o partida de sah
sau isi scriu memoriile, neobositul ex-primar odor !mre militea"a mai acerb ca oricand
pentru autonomie. A lasat la o parte falsa poveste - in care oricum nu credea nimeni - a
"autonomiei culturale", acum afirmand deschis ca secuii au nevoie de autonomie teritoriala
pe criterii etnice. !ntr-un anume fel, odor !mre trebuie admirat pentru consecventa lui, dar
care ar fi meritat cu siguranta o cau"a mai buna.
#aca privim problema dintr-un alt unghi, si ceva mai detasati, trebuie inteles faptul ca pentru
odor !mre e o datorie de onoare sa lupte pentru autonomie teritoriala pe criterii etnice. $l
duce astfel mai departe visul %neimplinit& al tatalui sau, va'nic luptator anticomunist, dupa
cum ni-l pre"inta materialele aparute in presa si la T(. !nsa tatal domnului odor !mre, ceea
ce nu s-a prea spus nici in presa si nici la T( - dar dupa cum reiese din documentele
)rocuraturii *ilitare Targu-*ures - a fost si un va'nic luptator impotriva integritatii si unitatii
statului roman. #ar sa incepem metodic+adica cu inceputul
)rimele provocari antiromanesti
#upa ce )roiectul "*artie ,-. la Targu-*ures" a esuat, tactica adoptata de radicalii maghiari
s-a schimbat, ea fiind subsumata principiului mult mai domestic si bla'in in aparenta, cel al
"pasilor marunti". Astfel, /n 'udetele cu preponderenta etnica maghiara a avut loc o actiune
con'ugata de marcare politico-etnica a teritoriului si de /nlocuire a simbolurilor statului
rom0n. Acest proces s-a accentuat dupa 1--2, c0nd U#*R a fost cooptat la guvernare.
3pre exemplu4
- in localitatea #itrau, pe un monument dedicat ostasilor rom0ni placa de marmura care
amintea de 'ertfa celor ca"uti pentru eliberarea Transilvaniei de 5ord a fost sparta si
/nlocuita cu una pe care scria "3"abadsag" - 6ibertate, iar la scurt timp cimitirul ostasilor
rom0ni din 7dorheiu 3ecuiesc a fost profanat si el8
- in martie 1--., o biserica ortodoxa %monument istoric& din localitea (alea !obageni, a fost
incendiata8
- in 1--9, filiala U#*R din 'udetul :lu' a /ncercat sa puna o placa comemorativa pe casa din
#e' /n care a "trait si a creat" scriitorul #ada; 6orand, cel care sub pseudonimul #ucso
:saba scrisese /n anii 4. "5incs <eg;elem" - "ara mila", o carte care /ndemna la
incendierea satelor rom0nesti, otravirea f0nt0nilor si scoaterea cu baioneta "din p0ntecele
mamelor valahe a fetilor lor sc0rbosi"8
- la 3f0ntu =heorghe, orasul-resedinta al 'udetului :ovasna, numele stra"ii 1 #ecembrie
1-1> a fost /nlocuit cu cel al lui )etofi 3andor, poet de geniu, dar printre ale carui versuri
gasim si atacuri in'urioase la adresa rom0nilor, germanilor, s0rbilor si croatilor8
- la 7dorheiu 3ecuiesc, :onsiliul local a decis la un moment dat schimbarea numelui stra"ii
1 #ecembrie 1-1> cu strada !nsulei. %7rice s-ar spune, 1 #ecembrie 1-1> "le sta in gat"
multora&.
- aceiasi consilierii locali ai Uniunii :ivice *aghiare - formatiune politica condusa de
primarul ultrasovin 3"as" ?eno, cel care a molestat calugaritele greco-catolice care refu"au
sa plece de la orfelinatul din localitate - au hotar0t ridicarea, /n fata :asei de cultura din
municipiu, a unui bust /n "onoarea" lui @ass Albert, criminal de ra"boi8
- de"velirea in anul 9..A a placutei de pe )refectura *ures ce amintea de incarcerarea de
catre autoritatile austro-ungare, in 1-12 %in timpului primarului Bernad; =;org;&, a A5 de
fruntasi romani, precum si de"velirea grupului statuar ridicat in memoria evreilor mureseni
deportati in lagarele de exterminare na"iste de catre autoritatile maghiare hort;stse, a
provocat proteste din partea fi lialeli locale a U#*R8
- si exemplele pot continua+
)rovocarile, sub o forma sau alta, au continuat sub privirea derutata, "blanda" si oarecum
impasibila a autoritatilor romane incapabile sa actione"e. :u toate ca s-a clamat sus si tare
principiul separatiei puterilor in stat, nicio ancheta nu a fost finali"ata, si asta drept urmare a
atitudinii condamnabile a celei mai mari parti din clasa politica romaneasca, a calculelor si
intelegerilor politicianiste de culise.
CRestitutio in integrumD
,dar poate si ceva demnitate
:!T$3T$ )$
E! #$ E!
FARTA
!5(!5=AT7R!67R
C
a
u
t
a
r
e
Cauta in titlu
Cauta in articol
:auta G
Arhiva
HH Jul 2008 II
=o
!nainte de a ne ocupa de ex-primarul odor se cuvin insa cateva preci"ari necesare. )entru
un observator atent, actiunile vi"and obtinerea de catre secui a autonomiei teritoriale pe
criterii etnice nu pot sa nu ridice niste intrebari 'ustificate. Aceste actiuni au imbracat o
paleta de manifestari foarte larga si au fost continue ca desfasurare in timp, iar pentru a fi
eficiente, adica pentru a conduce spre o anume finalitate, ele au fost desfasurate
concomitent ceea ce ne poate indica faptul ca au fost gandite in acelasi :$5TRU #$
:75:$)T!$. !ncepand de la actiuni cu caracter violent %martie ,-.&, profanarea unor
monumente si lacasuri de cult romanesti si pana la simpo"ioane pe tema modalitatilor
obtinerii autonomiei, recuperarea si reconsiderarea istorica a unor figuri discutabile ale
culturii si istoriei maghiare, la manipulari prin presa, de"informari, lobb; in strainatate,
publicarea de articole denigratoare la adresa unor personalitati ale istoriei nationale
romanesti, toate acestea au vi"at inducerea in opinia publica din tara si din strainatate a
ideii %false& de vinovatie colectiva a romanilor, maghiarii fiind permanente victime, pe cand
romanul - cum altfelJ - este intolerant si xenofob. !n acest context, mai trebuie retinut si rolul
bisericilor istorice maghiare care intretin permanent, in randul tinerilor maghiari, un
sentiment de raportare la gloriosul trecut al "Ungariei *ari". !n acelasi timp, cand intr-un final
se va incheia si sarabanda restituirilor si proceselor de revendicare a unor imobile si terenuri
din Transilvania vom avea o imagine deloc imbucuratoare din punct de vedere economic
pentru populatia ma'oritara. *i s-ar fi parut firesc ca urmasii iobagilor de altadata, adica
consilierii romani de a"i, sa se constituie in parti civile pentru a revendica si ei o suma
simbolica din averile marilor familii ale grofilor maghiari de altadata. )entru ca de fapt, asa
s-au facut marile averi ale grofilor din Transilvania, pe umerii si spinarea iobagilor romani
ma'oritari. #aca principiul "Restitutio in integrum" este 'ust in esenta lui, afirmarea demnitatii
personale era o chestiune de onoare si un semn de respect pentru stramosi din partea
consilierilor romani.
:at de credibil
este odor !mreJ
)rintre cei mai integrati maghiari din Romania sunt liderii U#*R, in frunte cu *ar<o Bela, $i
se afla de 1. ani la guvernare, indiferent de culoarea politica a aliatilor, iar cand interesele o
cer uita chiar si de disensiunile cu )R*. Au preluat metodele, dar si felul de a se comporta
si de a vorbi al politicienilor romani. 3i asta pana la identificarea totala cu acestia, cu toate
ca ei vorbesc in ultimul timp de autonomie teritoriala. Toate interesele lor, toate inclinatiile
lor, ii imping in directia opusa autonomiei. Adica spre integrarea deplina in clasa politica
romaneasca. 3i de unde atunci ar"atoarea dorinta de autonomieJ Adevarul este ca dupa ce
au obtinut cam tot ce se putea obtine pentru comunitatea maghiara, n-a mai ramas nimic
altceva decat obtinerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. $ de sperat ca etnia
maghiara, care se bucura - cum era dealtfel firesc - de toate drepturile, sa reactione"e
rational, cat nu va fi prea tar"iu la "cadoul otravit" al autonomiei care li se ofera "i de "i de
catre liderii lor. #incolo de frecusurile, asperitatile si ambitiile personale ale liderilor U#*R,
U:* si :53 - firesti dealtfel pentru toti cei care au dat de gustul "borcanului cu miere" -
liderii acestor formatiuni sunt de admirat pentru modul in care apara totusi in comun o idKe
%fixa& cea a autonomiei teritoriale pe criterii entice. $vident ca diferentele dintre ei sunt mari
si tin de un anume mod de manifestare si de o anume tipologie a discursului. 3pre exemplu,
chiar daca discursurile lui *ar<o Bela s-au radicali"at acestea au coerenta, sunt inchegate,
deci usor de perceput. #iscursul lui 3"as" ?eno, dar mai ales al lui To<es 6a"slo este mult
mai dur si incisiv. )lac, caci sunt patetice si fac apel la trecut. $"itant, cu multe sincope,
discursul lui odor !mre nu se bucura de aceleasi aprecieri ca ale celor enumerati mai sus.
3i asta mai ales dupa ce, datorita unor articole aparute de curand in presa, odor !mre se
confrunta cu serioase probleme de imagine. Un asemenea articol - poate ca unul dintre cele
mai "blande" - este cel aparut in "Adevarul" din data de -.11.9..2, sub semnatura lui
3ebastian #an, intitulat "*aniacul odor, militant pentru autonomia secuilor" si care se
refera la un episod medical recent, din viata lui odor !mre. )otrivit aceleiasi surse, boala cu
care a fost diagnosticat odor !mre este episod maniacal reactiv el fiind in tratament mai
multe luni dupa depistarea bolii. 3i daca problema medicala da semne de ameliorare sau
poate chiar a incetat, problemele de imagine si credibilitate pentru odor !mre abia au
inceput.
odor - tatal, in ancheta )rocuraturii *ilitare muresene
)otrivit dosarului nr. 9-5L1-5M din ondul )rocuratura *ilitara Targu-*ures, grupul odor a
fost arestat in 1-5M si a fost pus in relatie cu episcopul *arton Aron, ceea ce a fost relativ
simplu intrucat episcopul - in domiciliu obligatoriu la Alba-!ulia - se afla permanent in fila'
operativ. Referitor la odor )avel, se arata4 "!n luna august 1-55 a facut o vi"ita episcopului
*arton Aron cu care oca"ie a dus discutii dusmanoase la adresa regimului de democratie
Lu Ma Mi Jo Vi Sa u
! 2 " # $ %
& 8 ' !0 !! !2 !"
!# !$ !% !& !8 !' 20
2! 22 2" 2# 2$ 2% 2&
28 2' "0 "!
M
e
t
e
o

M
a
il
i
n
(
L
i
s
t
Abonea"a-te pentru a primi /n
mail ultimele stiri
e-mail
inscrie-te G
Lin)uri
NNN.e-"iare.ro, service auto
.1..M.9..>
O A intrat in vigoare
noul mod de facturare
a ga"elor naturale
O Fotelierii de pe 6itoral
ma'orea"a tarifele de
la 1 iulie
O :irculatie
populara+*arton Aron ii aduce la cunostinta ca arestarea lui s-a datorat faptului ca in mai
multe oca"ii s-a manifestat public ca teritoriul Ardealului dupa 1-44 nu a fost dat sub
guvernarea Ungariei". !nitial s-au propus trei variante pentru re"olvarea problemei
Ardealului, in final - 1-52 - ca"andu-se de acord doar asupra uneia dintre ele4 "+invinuitul
odor )avel ramanand la conclu"ia ca re"olvarea problemei cedarii teritoriului Ardealului sa
se faca la impartirea in doua parti egale, intre Romania si Ungaria, propunere cu care este
de acord in intregime si episcopul *arton Aron+" 6a un moment dat, grupul odor a fost
pus in relatie - cel putin asa re"ulta din ancheta - cu evenimentele revolutionare din
octombrie 1-52 din Ungaria. "!n luna octombrie 1-52, se mentiona in referat, invinuitul
odor )avel a cre"ut ca a sosit momentul de a actiona+si a intocmit mai multe schite cu
impartirea teritoriului Ardealului. )e ba"a acestor schite a intocmit o harta a teritoriului
Ardealului pe care a trecut toate localitatile, bogatiile - sol, subsol - cu linii de demarcatie a
frontierei planuite de el intre Romania si Ungaria+" !n continuare, in cuprinsul referatului se
mai aratau contactele pe care odor )avel le-a avut cu diverse persoane de etnie maghiara
pe care ar fi incercat sa le recrute"e. !n ceea ce-l priveste pe :siha :oloman, se mentiona4
"!n interogatoriile ce i s-au luat cu oca"ia anchetei penale arata ca l-a cunoscut pe invinuitul
odor )avel, prin parintii sai inca de mult timp+ invinuitul odor )avel i-a povestit despre
vi"itele facute episcopului *arton Aron si relatiile pe care le are cu acesta+" #incolo de
schite %harti&, planuri mai mult sau mai putin elaborate si recrutarea de membrii, grupul
odor s-a dovedit insa incapabil sa actione"e eficient dintr-un motiv cat se poate de simplu4
conditiile anului 1-52 erau cu totul altele fata de cele - sa spunem - ale anului 1-45 sau
1-42. (a"and recurenta unor idei de acum 5. de ani nu poti sa nu te intrebi4 folosesc ele
cuivaJ :u siguranta ca nu...3i in orice ca" nu convietuirii pasnice romano-maghiare.
5icolae BA6!5T
nicolaePbalintQ;ahoo.com
#in dosarul de ancheta al grupului odor %dosar nr. 9-5L1-5M&
"!n "iua de 99..1.1-5>, organele *A! Targu-*ures au intocmit conclu"iuni de invinuire in
dosarul nr. 9-5L1-5M, conclu"iuni confirmate de aceasta )rocuratura %)rocuratura *ilitara
Targu-*ures - n.r.&. :au"a priveste pe urmatorii invinuiti4
- odor )avel, n. la data de 9-..2.1-.A in orasul Budapesta, R.).U., fiul lui Anton si *aria,
de profesie inginer :R, fost mosier, in trecut fost conducator al )artidului Ardelean *aghiar
al fostului 'udet :iuc, cu ultimul domiciliu in orasul *iercurea :iuc...8
- Faidu =e"a, n. la .5..1.1-15 in comuna :arta, raionul *iercurea :iuc, fiul lui !oan si
!uliana, de profesie preot, domiciliat in orasul 3talin %Brasov&,+.8
- 3"entmartoni (alentin, n. la data de 99.11.1-.1, in com. 3anmartin, 'udetul Arad, fiul lui
!osif si *aria, preot romano-catolic, domiciliat in 6ipova,+8
- 3"ocs !gnatiu, n. la data de 99.11.1>->, in com. 3oileni, raionul :iuc, fiul lui =heorghe si
!leana, preot in orasul Turda,+8
- :siha :oloman, n. la 1M septembrie 1-9-, in com. 3acuieni, regiunea 7radea, fiul lui
Alexandru si $lisabeta, de profesie preot reformat, cu domiciliul in Arad,+"
!storia nu face pasi inapoi
*illerand, presedintele :onferintei sublinia in scrisoarea de raspuns trimisa contelui
Appon;i4 "+(ointa popoarelor s-a exprimat in "ilele din octombrie si noiembrie 1-1>, atunci
cand dubla monarhie s-a prabusit+" !nainte chiar de sfarsitul ra"boiului contele Bethlen
!stvan recunostea4 "Romanii din Ungaria au o ma'oritate numerica pe un teritoriu de
1>.M..... de iugare, suprafata totala a tarii fiind de 4> milioane de iugare. $i ii intrec pe
maghiari si pe toate celelalte nationalitati din intreaga Transilvanie+". en;es 3amu, scriitor
si avocat maghiar, spunea si el4 "Ungaria, acasa la ea, nu ia act de Tratatul de la Trianon.
$ducatia tinerimii se face in spirit de revansa. 6a un popor asa de mic, insasi ideea de
revansa fata de puterile mai mari e de-a dreptul comica+" #in pacate timpul nu le re"olva
chiar pe toate, iar din istorie se invata prea putin, uneori chiar deloc.
"+5oi vom respecta dragostea lor %a locuitorilor maghiari din Romania - n.a.& catre rasa
maghiara, vom da respectul si toleranta cea mai mare fata de credinta lor, vom respecta
datinile si obiceiurile lor si toate na"uintele lor 'uste de inaintare, cu o singura conditie4 sa se
identifice cu interesele si aspiratiunile noastre".
restrictionata pe #5
22, in 'udetul =or'
%#in discursul )atriarhului Romaniei,
*iron :ristea, in sedinta 3enatului din 5 mai 1-9.&
odor - ceva problemeJ
"5umirea lui odor !mre /n fruntea :onsiliului 5ational al 3ecuilor se pare ca nu a fost o
miscare tocmai fericita. 3eful 3caunului secuiesc T0rgu *ures nu este privit cu ochi buni de
unii colegi care au remis presei dove"i ca, din punct de vedere medical, odor !mre nu este
imaginea potrivita pentru demersurile obtinerii autonomiei tinutului 3ecuiesc.
Astfel, cel care ar trebui sa se ocupe de destinele secuilor se pare ca are probleme psihice,
care au necesitat internare la :linica de $ndocrinologie din T0rgu *ures, cu diagnosticul
sindrom R metabolic, sindrom nevrotic reactiv. #eci"ia de a fi internat a survenit dupa ce
actualul presedinte interimar al :onsiliului 5ational al 3ecuilor a fost consultat de medicul
primar psihiatru dr. 3"atmari *aria, care a stabilit diagnosticul4 "episod maniacal reactiv,
agitatie psihomotorie", chestiune preci"ata si /n fisa de observatie clinica. Astfel, /n perioada
4-14 iulie 9..A, odor !mre a urmat un tratament pe ba"a de sedative, neuroleptice si saruri
de litiu pentru a depasi episodul maniacal reactiv cu care a fost diagnosticat. *ai mult,
conform documentelor pe care le detinem, la externarea din spital, fostul primar si, apoi,
viceprimar al municipiului Tg. *ures a fost tratat, pentru mai multe luni, cu medicamente
precum Rompar<in si :arbama"epin, recomandate pentru tratarea starilor depresive si
psiho"elor maniacal-depresive".
%Articolul "*aniacul" odor !mre, militant pentru auton
omia secuilor", de 3ebastian #A5, 9..2-11-.-, "iarul A#$(ARU6&
#ata aparitiei4 9..M-11-92
5otea"S acest articol
5umar voturi4 A9
5umar vi"ite4 >>> *edia voturilor4 -.M9
Cum comente*i+ Aici iti ,oti e-,rima o,inia.
iul a fost cumva de"ertorJT24 vi"itatoriU
odor... cantecul lebedeiT2> vi"itatoriU
)t. #orianT>9 vi"itatoriU
o chestiune de sociologieT>. vi"itatoriU
TM> vi"itatoriU
istoria se repeta... cu alti oameniTM2 vi"itatoriU
(oi cu asta va puneti minteaJ (reti sa-l aveti pe constiintaJT>> vi"itatoriU
odorJ...o intreaga povesteT2A vi"itatoriU