I.

TULBURARI CIRCULATORII
1.TROMBUSUL
Tromboza extensie patologica a procesului de coagulare, caracterizat prin acumularea de
coaguli in sistemul cardio-vascular in timpul vietii.
Factori favorizanti ai trombozei: staza sangvina, leziunea endoteliala, hipercoagulabilitatea.
Cheag crnoric
Macro:lucios, neted
Neaderent la peretele vasului
Se extrage cu usurinta
lastic
Micro:masa fibrilara de fibrina
amestecata cu hematii si leucocite
Tromb / embol
Macro: rugos, aspru
!derent
Nu se extrage din vas
Friabil
Micro: retea de fibrina in ochiurile
careia se gasesc hematii, leucocite,
trombocite
volutia trombului- "aca pacientul supravietuieste, trombul e populat de fibroblasti care
sintetizeaza colagen, ceea ce duce la organizarea trombului si posibil la recanalizare.
2.STAZA SANG!NA "ULMONARA CRON!CA
#e$ini%ie: tulburare circulatorie de tip hiperemie pasiva, caracterizata prin acumularea de
sange in sistemul venos si capilar pulmonar. #auza frecventa: insuficienta cardiaca stanga.
Macro: plaman marit de volum, violaceu, la sectionare se scurge sange negricios venos si
lichid de edem spumos, aerat.
Micro: capilarele si venele sunt dilatate, cu lumenul plin de hematii, septurile alveolare
ingrosate cu lichid de edem, extravazari hematice. $n staza cronica, in septuri si alveole se
gasesc macrofage incarcate cu hemosiderina, numite siderofage sau celule cardiace.
%emosiderina este un pigment brun-auriu care se coloreaza in albastru pe coloratia &'(S.
&.STAZA SANG!NA '("AT!CA
"efinitie: tulburare circulatorie de tip hiperemie pasiva, caracterizata prin acumularea de
sange in sistemul venos si capilar hepatic. #auze) insuficienta de cord drept.
Macro ) *%a+ii:
*. Ficatul muscad pestrit, cu puncte violacee, incon+urate de tesut brun normal
,. Ficatul in cocarda prezinta zone punctiforme violacee incon+urate de zone galbene
de incarcare grasa si zone brune de tesut normal.
-. Stadiul final de ciroza hepatica ficatul e mic si fibros.
1
Micro ) *%a+ii:
*. Ficatul muscad vena centro-lobulara dilatata, cu lumenul plin de hematii, extravazari
hematice pericentro-lobulare care determina atrofia hepatocitelor din aceasta zona.
,. Ficatul in cocarda hepatocitele din zona pericentro-lobulara sunt atrofiate si
necrozate) cele din zona medio-lobulara prezinta leziuni de steatoza .incarcare grasa/.
-. Ficatul invertit stadiu strict microscopic. %epatocitele din zona pericentro-lobulara
si medio-lobulara sunt atrofiate si necrozate iar cele periportale raman de aspect
normal. (obulul hepatic pare centrat de spatiul port.
0. Stadiul de ciroza se vad benzi groase de fibroza care izoleaza nodului hepatocitari.
,.STAZA SANG!NA R(NALA
#e$ini%ie - tulburare circulatorie de tip hiperemie pasiva, caracterizata prin acumulare de
sange in sistemul venos si capilar renal. #auze insuficienta cardiaca dreapta, tromboza
venei renale, compresiuni extrinseci pe vena renala.
Macro rinichi marit de volum, violaceu, pe sectiune se observa striatii rosiatice
Micro ) capilarele interstitiale si glomerulare sunt dilatate, pline cu hematii, in interstitiu se
acumuleaza lichid de edem, extravazari hematice, depozite de hemosiderina.
-.!N.ARCTUL M!OCAR#!C
#e$ini%ie zona de necroza de coagulare datorata obstructiei bruste pe artera coronara. 123
din $4 sunt trombotice.
Necroza de coagulare necroza ischemica e o zona de tesut necrozata ischemic in care se
pastreaza arhitectura tisulara si disparitia detaliilor celulare - stergerea striatiilor fibrelor
miocardice, limitele celulare devin imprecise, citoplasma este hipereozinofila granulara,
nucleii se fragmenteaza si dispar.
Macro $m este un infarct alb, prezentandu-se ca o zona palida, neregulata, care apare la
minim *, ore de la producerea infarctului. (a aprox. -5 ore zona prezinta un lizereu rosiatic,
iar la 6, ore si un lizereu cenusiu. $ncepand cu cea de-a treia saptamana, zona se transforma
intr-o cicatrice alba retractila.
Micro zona de necroza de coagulare. (izereul rosiatic este dat de vasodilatatia capilarelor
din periferie, lizereul cenusiu este dat de infiltratul inflamator cu polimorfonucleare care
dupa --6 zile sunt inlocuite de limfocite si macrofage care vor fagocita resturile celulare si
infarctul va evolua spre cicatrice fibroasa.
/.!N.ARCTUL "ULMONAR
2
#e$ini%ie zona de necroza de coagulare a parenchimului pulmonar datorata unei obstructii
bruste pe artera pulmonara. predominant embolic.
Macro infarct rosu datorat dublei circulatii. Forma piramidala cu vf la hil si baza la pleura,
culoare violacee, bombat.
Micro ) zona de necroza de coagulate in care septurile interalveolare sunt omogene, hialine,
eozinofile, totul pe un fond intens hemoragic. $n evolutie, zona de infarct e populata cu
monocite si macrofage care vor fagocita resturile celulare pt ca apoi in zona sa prolifereze
fibroblaste care sintetizeaza colagen si infarctul se va cicatriza fibros.
0.!N.ARCTUL R(NAL
#e$ini%ie zona de necroza de coagulare a parenchimului renal datorata unei obstructii
bruste a arterei renale. ste in egala masura trombotic si embolic.
Macro infarct alb de forma piramidala, cu vf la hil si baza la capsula.
Micro zona de necroza de coagulare care evolueaza spre o cicatrice fibroasa.
3
II.DISTROFII
1.'!AL!NUL !NTRA S! (1TRAC(LULAR
#e$ini%ie ) reprezinta o acumulare intra si extracelulara de material proteic
numit hialin. %ialinul e un material omogen, eozinofil, sticlos.
Ac2m2lari in%racel2lare +e hialin:
#orpii 4allor7 agregate proteice in citoplasma hepatocitelor din boala
alcoolica
#orpii 'ussel agregate de imunoglobuline care se depoziteaza in
citoplasma plasmocitelor la pacientii cu stari hiperimune.
$ncluziile virale de nucleoproteine
Ac2m2lari e3%racel2lare +e hialin:
Fiziologice corpul !lbicans din ovar
&atologice cicatricea cheloida.
2.#!STRO.!A .!BR!NO!#A !N NO#ULUL ASC'O..
"efinitie distrofie extracelulara caracterizata prin acumularea de material
proteic rezultat din distrugerea colagenului si a substantei fundamentale 8
necroza fibrinoida.
!pare in cateva boli bine determinate:
9oli autoimmune '!!, poliartrita reumatoida, lupus
:lcerul gastric semn de activitate
$n peretele arteriolelor, in hipertensiunea arteriala maligna.
Micro zone intinse de necroza fibrinoida in derm, omogene, h7aline, fin
granulare sau filamentoase, delimitate de o intensa reactie inflamatoare, cu limfo
plasmocite, monocite macrofage, fibroblaste.
&.ULC(RUL GASTR!C
4
#e$ini%ie afectiune cronica consecutive actiunii sucului gastric asupra
peretelui digestiv. 'ol important in patogeneza lui il are %elicobacter p7lori.
Macro :
:lcerul acut lipsa de substanta la nivelul mucoasei gastrice, bine
delimitata, cu fundul roscat-brun.
:lcerul cronic nisa ulceroasa mai mica decat in ulcerul acut, bine
delimitate, peretele Nisei este dur, pliurile micoasei converg catre nisa.
Micro :
:lcerul activ acut sau cronic :
strat superficial necrotic cu exudat fibrino-purulent, detritusuri
celulare)
strat de necroza fibrinoida)
tesut de granulatie)
fibroza.
:lcerul stationar acut strat necrotic inlocuit cu tesut de granulatie
:lcerul stationar cronic fundul ulcerului format din tesut cicatriceal.
4arginile ulcerului acut prezinta edem, hiperemie, sufuziuni sangvine la
nivelul mucoasei.
4arginile ulcerului cronic prezinta leziuni de gastrita cronica, proliferari
polipoide ale mucoasei, leziuni de endangeita obliteranta, vegetonevrita si
perinevrita.
,.AM!LO!#OZA R(NALA
#e$ini%ie este o acumulare extracelulara de material proteic alcatuit din lanturi
de imunoglobuline.
Cla*i$icare:
"upa localizare : amiloidoze generalizate si localizate .cardiac, renala/
"upa cauza: primare .primitive/ si secundare .in boli autoimune, in
mielom multiplu/
Amiloi+2l substanta omogena, vatoasa, eozinofila, coloratie 'osu de #ongo,
culoare caramizie, examinat in lumina polarizata este verde refringent.
La ni4el renal, amiloidul se depune sub capsula glomerulara, inlocuind
progresiv glomerulul, perivascular si peritubular. volueaza rapid spre
insuficienta renala.
5
$n cord, amiloidul se depune perivascular si interstitial afectand sistemul excito-
conductor, determinand aritmii severe si insuficienta cardiac rapid progresiva
-.ST(ATOZA '("AT!CA
#e$ini%ie: leziune reversibila, caracterizata prin acumularea anormala de lipide
in hepatocite. #auza frecventa: consumul cronic de alcool.
Macro ficat marit de volum, greutate crescuta, culoare galben lutos,
consistenta moale.
Micro in functie de gradul de incarcare cu lipide acestea realizeaza in
citoplasma hepatocitelor un aspect micro sau macrovezicular. #and incarcarea e
maxima, hepatocitul ia aspectul unui adipocit.
/.BOALA N!(MANN ) "!C5
#e$ini%ie distrofie ereditara autosomal recisiva, caracterizata prin acumulare in
celulele sistemului monocot macrofag a unui compus de metabolism
intermediar lipidic sfingomielina. 9oala se datoreaza unei mutatii a genei
sfingomielinazei.
Macro hepatosplenomegalie, adenomegalie, afectare variabila a SN#. Splina
din boala N& este mult marita de volum, galbuie lutoasa.
Micro arhitectura normal splenica e inlocuita partial sau total de celule N&
celule de talie mare, cu citoplasma abundenta, spumoasa, eozinofila, &!S ;-; si
nucleu central.
0.BOALA GAUC'(R
#e$ini%ie ) distrofie a metabolismului glucidic, cu transmitere ereditara
autosomal recisiva, caracterizata prin acumularea in sistemul monocot
macrofag a unui metabolit intermediar7 numit gluco-cerebrozid. 9oala se
datoreaza unei mutatii genetice a genei care codifica glucocerebrozidaza.
Macro hepatosplenomegalie, adenomegalie, posibila afectare a SN#. Splina e
mult marita de volum, a+unge la < =g, palida.
Micro arhitectura splenica e dezorganizata prin infiltrarea cu cellule >aucher
.cellule mari pana la *22 ,u cu citoplasma abundenta, creponata, nucleu impend
la periferie, &!S ;?@. #elulele >aucher la origine sunt monocite sau
macrophage care au stocat in lizozom glucocerebrozid.
6
6.STAZA B!L!ARA !NTRA'("AT!CA
#e$ini%ie manifestari legate de diminuarea sau oprirea secretiei biliare, cu
acumularea in sange a substantelor care sunt excretate prin bila .bilirubina,
saruri biliare, colesterol/.
#olestaza se produce prin: obstructia cailor biliare, oprirea formarii bilei
datorata unei leziuni hepatocitare.
Colestaza extrahepatica determinata de obstructia caii biliare principale
.litiaza, neoplasme/
Colestaza intrahepatica data de :
- Abstructia cailor biliare intrahepatice .neo intrahepatice, amiloidoza,
steatoza, ciroza primitiva/
- Aprirea formarii bilei de catre hepatocit .hepatite acute, cornice, ciroza/
Macro ficat marit de volum, brun-verzui, consistenta crescuta. #anale biliare
dilatate, cu bila concentrate negru-verzuie.
Micro !par depozite de pigment biliar in hepatocite. "uctele si canaliculele
biliare apar destinse de acumularile de bila, culoare verde maro. 9ila
extravazata este fagocitata de cellule Bupffer. &eriductular apare edem si
infiltrate cu neutrofile. $n timp, apare fibroza in spatiul port, iar extinderea la
parenchimul hepatic duce la ciroza biliara secundara.
7."LACA #( AT(ROM ) AT(ROSCL(ROZA
#e$ini%ie distrofie lipidica, caracterizata de acumularea de trigl7ceride si
cholesterol sub intima arterelor.
Macro leziunile de ateroscleroza trec prin doua faze successive:
Striul lipidic leziune liniara, galbuie, usor proeminenta
&laca de aterom leziune de forma neregulata, galbuie, proeminenta in
lumen, cu tendinta de confluare cu placile vecine.
Micro placa de aterom e alcatuita din trei component:
#omponenta lipidica grasimi intra si extracelulare si cristale de
cholesterol. Nu se coloreaza pe sectiuni la parafina ci doar pe sectiuni la
gheata colorate cu coloranti speciali de grasimi.scharlach/.
7
#omponenta celulara macrophage spumoase, histiocite, limfocite,
fibroblaste.
#omponenta fibrilara fibre de collagen si elastina, degradate.
#omplicatiile placii de aterom:
- :lceratii cu tromboza
- %emoragia in placa
- "ilatatiile anevrismale si ruptura peretelui vascular
III.INFLAMATII NESPECIFICE
1. "(R!CAR#!TA .!BR!NOASA
#e$ini%ie inflamatie acuta exudativa a pericardului, care determina
aparitia unui exudat sero-fibrinos in cavitatea pericardica
Macro exudat sero-fibrinos cu punti de fibrin si striuri albicioase
meregulate pe seroase.
Micro retea densa de fibrina cu hematii si leucocite pe suprafata
pericardului. &ericardul apare ingrosat prin procese de fibroza.
2. A"(N#!C!TA ACUTA .L(GMONOASA
#e$ini%ie ) inflamatie acuta exudativa purulenta caract. prin infiltrarea
difuza a peretelui apendicular in toata grosimea lui.
Macro ) apendice marit de volum, mezoul h7peremic, seroasa
acoperita de exudat fibrinopurulent.&eretele este ingrosat, mucoasa
prezinta hemoragii punctiforme, lumenul purulent.
Micro ) lumenul apendicular contine puroi detritus necrotic, &4n si
piocite. Toate straturile peretelui sunt infiltrate masiv de &4N.
&. ABC(SUL '("AT!C
#e$ini%ie inflamatie acuta exudativa purulenta, circumscrisa, a
parenchimului hepatic.
Macro in functie de calea pe care infectia a+unge la ficat, se descriu
mai multe tipuri:
8
!bces pioemic germenii a+ung la ficat pe calea arterei
hepatice, in conditii de sepsis.prezenta de germeni in sange/
!bces pileflebitic germenii a+ung la ficat pe calea venei porte,
in enterocolite severe.
!bces colangitic germenii ascensioneaza pe cai biliare, de
obicei de la o colecistita acuta supurata.
!bces prin insamantare directa sau contiguitate de la leziuni de
vecinatate.
!bcesele colangitice sunt multiple, verzui si mici, pe cand cele
pioemice sunt unice cu continut purulent galbui.
Micro abcesul are in centru o zona de detritus fibrino-leucocitar si
necrotic, alcatuit din: resturi de fibrin, &4N degradate si resturi de
hepatocite necrozate. (a periferie prezinta tesut de granulatie si posibil
o capsula fibroasa.
,. L("TOM(N!NG!TA ACUTA "URUL(NTA
#e$ini%ie inflamatie exudativa acuta purulenta localizata la nivelul
leptomeningelui..alcatuit din piamater si arahnoida/
Macro leptomeningele e ingrosat, congestive, cu luciu pierdut, iar
(#' este de la tulbure pana la franc purulent. $n etiologia meningitei
acute sunt implicate numeroase bacteria: Neisseria 4eningitidis,
Staphilococcus !ureus, ischerichia #oli.
Micro meningele e ingrosat prin lichid de edem, vasele meningeale
sunt dilatate cu lumenul plin de hematii, in spatial subarahnoidian se
gaseste abundant exudat alcatuit din fibrin, polimorfonucleare integer
si degradate .piocite/.
-. (NT(ROCOL!TA ULC(RO 8 N(CROT!CA
#e$ini%ie ) inflamatie acuta alterative necrozanta a intestinului subtire
si gros.
Macro ) mucoasa prezinta edem, hemoragie, focare necrotice galbui-
murdare, incon+urate de un lizereu rosiatic.
Micro ) ulceratii ale mucoasei, constand in detritus necrotic si
numeroase &4N. &eretele intestinal prezinta edem in toate straturile,
9
vasele sunt dilatate pline ci hematii si discret infiltrate inflamator
granulocitar.
/. "AROT!#!TA ("!#(M!CA
#e$ini%i%e ) inflamatie acuta, specifica, a glandei parotide, data de
virusul urlian
Macro ) parotida e marita de volum, de obicei bilateral, de consistenta
lemnoasa.
Micro ) stroma glandulara prezinta infiltrat inflamator limfocitar si
edem. #elulele ductelor salivare au leziuni distrofice hidroprotidice
reversibile.
0. T(SUTUL #( GRANULAT!(
#e$ini%ie este o inflamatie cronica reparatorie.
Macro rosu, umed, friabil
Micro alcatuit din :
Tesut con+unctiv cu numeroase fibrocite si fibroblaste care
sintetizeaza colagen
$nfiltrat inflamator limfo-plasmocitar
#apilare de neoformatie cu endoteliu inalt
#elule gigante multinucleate de corp strain celule de talie mare cu
multi nuclei asezati aleator in citoplasma.
6. (N#OCAR#!TA !N.(CT!OASA
#e$ini%ie process infectios in care endocardul este colonizat cu
bacteria si fungi ce duc la formarea unor vegetatii friabile de fibrina.
Macro eroziunea si perforarea alveolelor, abcese miocardice. Se
vindeca prin procese de fibro-scleroza si calcificari.
Micro celulele endocardului sunt ulcerate, cu depozite de fibrin ce
contin meutrofile si colonii microbiene, infiltrate leucocitar si material
necrotic.
7. "!(LON(.R!TA ACUTA
10
#e$ini%ie afectiune inflamatorie renala, caracterizata prin aparitia de
focare supurative la nivelul parenchimului renal.
Macro rinichi marit de volum, benzi liniare galbui la nivelul
medularei datorate puroiului, prezenta unei arii piramidale in corticala.
Micro focare supurative in interstitial renal, lumenul tubular plin cu
&4N neutrofile.
19. "N(UMON!A .RANCA LOBARA
#e$ini%ie ) inflamatie acuta exudativa purulenta care intereseaza doar
alveolele pulmonare.
Macro lobul afectat trece prin patru faze successive:
Faza de congestie lobul e marit de volum, culoare rosie, de
consistenta crescuta.
%epatizatie rosie lobul afectat are consistenta crescuta, rosie
violacee, aspect compact, neaerat.
%epatizatie cenusie lobul afectat are culoare brun-cenusiu,
consistenta crescuta, compact
Faza de rezolutie lobul afectat revine incet la aspect normal.
Micro $n faza de congestie septurile interalveolare sunt ingrosate
prin lichid de edem iar capilarele din septuri sunt dilatate cu lumenul
plin de hematii.in alveole se afla un exudat sero-fibrinos cu rare
polimorfonucleare &4N.
$n faza de hepatizatie rosie alveolele sunt pline cu exudat alcatuit din
fibrina, &4N intregi si degradate si colonii microbiene.
$n faza de hepatizatie cenusie, exudatul alveolar este mai putin si
alcatuit din resturi de fibrin si &4N.
$n faza de rezolutie exudatul se resoarbe lent si plamanul recapata
aspect normal. #aracteristic pneumoniei france lobare este
monomorfismul lezionar exudatul alveolar este identic in toate
alveolele afectate.
11
11. BRON'O"N(UMON!A
#e$ini%ie ) inflamatie acuta exudativa purulenta a bronhiolelor
terminale si a alveolelor din +urul lor. 9& e afectiunea pacientilor
imunocompromisi, in special nou nascuti cu prematuritate si batrani
imobilizati dupa accidente vasculare cerebrale.
Macro ) plamanul este afectat difuz, sub forma de nodule imprecise
delimitati, de consistent crescuta, din care la sectionare se evacueaza
dopuri purulente.
Micro ) in lumenul bronhiilor afectate se gaseste exudat fibrino-
leucocitar iar alveolele din +urul acestor bronhii sunt pline cu exudat
polimorf alcatuit in proportii variabile din fibrina, &4N intregi si
degradate, hematii si limfocite. #aracteristic 9& este polimorfismul
lezionar exudatul e diferit de la alveola la alveola.
12. '("AT!TA CRON!CA
#e$ini%ie afectare hepatica datorata inflamatiei cornice., de etiologie
virala
Macro ficat usor marit de volum, fara modificari macroscopic
notabile
Micro evaluarea se face dupa mai multe criteria:
!ctivitatea necro-inflamatoare :
hepatita de interfata .eroziunea hepatocitelor aflate la
interfata dintre lobul si spatial port/,
necroza hepatocitara confluent .necroza unor grupuri
intinse de hepatocite/,
necroza hepatocitara focala .unele hepatocite inlocuite de
limfocite si macrophage, apoptoza, inflamatie
intralobulara/
Fibroza
tiologia
hepatocite cu citoplasma palida, eozinofila, omogena)
nuclei nisiposi mari)
leziuni ductale, infiltrat inflamator nodular, steatoza)
infiltrat bogat in plasmocite
12
4entiune speciala prezenta de leziuni distrofice hepatocitare.
1&. C!ROZA '("AT!CA
#e$ini%ie reprezinta stadiul final pentru mai multe afectiuni hepatice.
Macro ficat de consistenta mult crescuta, marginea anterioara
ascutita, suprafata neregulata datorata numerosilor nodule de diferite
dimensiuni, in functie de care se descriu mai multe tipuri macroscopic
de ciroza:
#iroza macronodulara noduli peste - mm
#iroza micronodulara nodule pana in - mm
Forma mixta
Micro stergerea arhitecturii normale
prezenta de noduli separati de benzi de fibroza
cordoane hepatocitare groase cu celule mari cu multi nuclei
steatoza marcata si corpi 4allor7
depozite de fier in hemocromatoza.
IV. INFLAMAII SPECIFICE
1. GRANULOM TUB(RCULOS ) TBC "ULMONARA S!
GANGL!ONARA
#e$ini%ie ) tuberculoza este o inflamatie cronica granulomatoasa
specifica, data de m7cobacterium tuberculosis .bacilul Boch/. Foarte rar
la pacientii imunosupresati pot da infectii m7cobacterium bovis si m.
!vium.
!n$ec%ia TBC c2noa*%e +o2a e%a:e:
&rimoinfectia apare in copilarie la prima expunere la bacilul
Boch. "aca intervine la un individ sanatos e asimptomatica si se
vindeca spontan lasand mici cicatrici fibroase. (a indivizi
imunocompromisi imbraca aspect de tuberculoza miliara.
13
'einfectia apare fie prin activarea bacililor dormanti din leziunile
de primoinfectie, fie prin reinfectare exogena.
Macro in tuberculoza miliara apar numeroase leziuni alb-sidefii pe
seroase si in organele parenchimatoase. $n tuberculoza secundara, leziunea
caracteristica este granulomul .foliculul/ T9# care e o leziune nodulara,
imprecis delimitata, care poate prezenta in centru o substanta alba,
granulara numita cazeum. #el mai adesea apare in lobii superiori
pulmonari dar poate afecta orice organ.
Micro dinspre centru spre periferie, foliculul T9# e alcatuit din:
$n centru necroza de cazeificare.e un material omogen, eozinofil,
granular, cu resturi hematoxinofilice nucleare.$n necroza, pe
coloratia Ciehl Nielsen se identifica bacili acid alcoolo- rezistenti
rosii.
#elule gigante multinucleate (anghans histiocite de talie mare cu
multi nuclei dispusi la periferie in potcoava.
:n placard de histiocite epitelioide celule mari cu un singur
nucleu situat la periferie. Sunt singurele care nu pot lipsi din
folicului T9#.
A coroana de limfocite T activate.
Tuberculoza ganglonara consecinta diseminarii limfactice a infectiei
tuberculoase.
Macro ganglion marit de volum , cenusiu, poate avea in centru cazeum.
Micro leziunea caracteristica e foliculul T9#.
2. BOALA R(UMAT!SMALA A COR#ULU!: GRANULOMUL
ASC'O.. ;M!OCAR#!TA R(UMAT!SMALA<= (N#OCAR#!TA
R(UMAT!SMALA
#e$ini%ie ) '!! este o boala inflamatorie, in principal a copilului, ce
apare dupa o infectie cu streptococ b-hemolitic de tip !. 9oala
reumatismala a cordului este cea mai importanta manifestare a
reumatismului articular acut, cu posibila evolutie spre deces.!fecteaza
toate cele trei structuri cardiace endocard, miocard, pericard.
Mocar!"a reu#a"$#ala
Macro ) con*i*%en%a *ca>2%a a miocar+2l2i= +ila%a%ie mo+era%a a
ca4i%a%ilor c2r+2l2i.
Micro ) in$il%ra% in$lama%or cronic in%er*%i%ial= $ocare +e mioci%oli>a=
:re>en%a no+2lilor A*cho$$ care %rec :rin %rei $a>e:
Faza precoce exudativa, necroza fibrinoida, infiltrat redus cu
neutrofile
14
Faza intermediara proliferativa, granulomatoasa, cu zone de
necroza fibrinoida, infiltrat cu limfocite, plasmocite, macrofage,
histiocite de talie mare celule !schoff
Faza finala fibroasa sau de vindecare, nodulul se transforma intr-o
cicatrice hialina.
En!ocar!"a reu#a"$#ala
ndocardul este afectat concomitent. #aracteristic aparitia de vegetatii
mici friabile, de *-, mm pe marginea valvelor, din material fibrinoid, greu
detasabile de endocard.
&. GLOM(RULON(.R!TA ACUTA #!.UZA
"OSTSTR("TOCOC!CA
#e$ini%ie afectare renala datorata infectiei cu streptococ beta-hemolitic,
prin mecanism autoimun
Macro rinichii mariti de volum, cu parenchim palid si zone mici
hemoragice pe corticala.
Micro aspect de glomerulo-nefrita proliferativa endocapilara:
>lomerulii largiti de proliferarea celulara si de afluxul de celule
inflamatorii .neutrofile, mononucleare/
Tubii renali leziuni distrofice, lumenul tubular plin de hematii si
leucocite, interstitiu edematos.
,. GRANULOMUL #( COR" STRA!N ) %e*2%2l +e gran2la%ie
#e$ini%ie este o inflamatie cronica reparatorie.
Macro rosu, umed, friabil
Micro alcatuit din :
Tesut con+unctiv cu numeroase fibrocite si fibroblaste care
sintetizeaza colagen
$nfiltrat inflamator limfo-plasmocitar
#apilare de neoformatie cu endoteliu inalt
#elule gigante multinucleate de corp strain celule de talie mare cu
multi nuclei asezati aleator in citoplasma.
-. AORT!TA LU(T!CA
#e$ini%ie leziune inflamatorie a aortei, intalnita in sifilisul tertiar.
15
Luesul infectie cu transmitere sexuala data de o spirocheta treponema
pallidum. Se mai transmite prin sange sau de la mama la fat.
$nfectia luetica trece prin patru stadii evolutive:
Sifilis primar apare la aprox ,* zile dupa infectare sub forma unei
leziuni ulcerate nedureroase, la nivelul portii de intrare numita
sancru dur. Se vindeca spontan in 6 zile.
Sifilis secundar apare la cateva saptamani sub forma unei eruptii
cutanate maculo-papulare, eritematoase, care nu raspunde la
antihistaminice dar dispare spontan in cateva saptamani.
Sifilis tertiar apare dupa ani de zile si asociaza leziuni cardio-
vasculare, ganglionare si de SN#.
Sifilis cuaternar apar complicatii ale leziunilor din stadiul
anterior.
Macro aortita luetica afecteaza primul segment al aortei care se dilata
anevrismal.
Micro leziunea e de tip mezoaortita si se caracterizeaza prin distrugerea
colagenului din tunica medie si infiltrat inflamator cu plasmocite,
perivaso-vasorum.
/. ACT!NOM!COZA
#e$ini%ie inflamatie distructiva data de o bacterie anaeroba
actinom7ces israelii.
Micro tesuturile afectate au zone intinse de necroza cu infiltrat
inflamator polimorf, iar pe coloratia &!S se identifica colonii de
actinom7ces.
0. "!(LON(.R!TA M!COT!CA
#e$ini%ie infectie fungica, cea mai raspandita candidoza.
Macro apare sub forma de pseudohife din care se formeaza blastospori.
Se pun in evidenta prin coloratia &!S. Spectrul infectiei: proliferari
superficiale .ale pielii, mucoasei bucale si urogenitale/ asociate cu o boala
usoara, forme grave diseminate hematogen la pacienti imunodeficienti. $n
cazuri invazive este afectat rinichiul apar microabcese galbui in cortex si
medulara.
Micro in centrul abcesului pseudohife si blastospori, incon+urati de
necroza si infiltrate cu neutrofile. $n tubi si capilare glomerulare se
observa filamente micotice.
16
6. BOALA CU !NCLUZ!! C!TOM(GAL!C(
#e$ini%ie e asimptomatica la indivizi sanatosi si are semnificatie
patologica doar la pacienti imunodeprimati. $nfecteaza mai ales celulele
epiteliale ale tractului digestiv, respirator, glande exocrine.
Macro nu da.
Micro celulele infectate sunt mari, prezinta intranuclear o incluzie
eozinofila cu halou clar.
V. TUMORI BENI%NE
1. "A"!LOMUL
#e$ini%ie ) tumora benigna a epiteliilor pavimentoase scuamoase: piele,
mucoasa cavitatii orale, esofag, anus, vulva, vagin, exocol, santul balano-
preputial.
Macro ) tumora vegetanta, conopidiforma, sesila sau pediculata, acoperita
de tegument cu aspect normal.
Micro ) tumora e alcatuita din axe con+unctivo vasculare tapetate de
epiteliu pavimentos cu acantoza .ingrosarea stratului spinos/ si
hiperortocheratoza .ingrosarea stratului de cheratina/.
2. "OL!"UL
#e$ini%ie ) tumora benigna a epiteliilor cilindrice .mucoasa nazala, tract
respirator, stomac, intestin subtire, colon, rect, endocol, uter/.
Macro ) tumori de dimensiuni variabile, vegetante, sesile sau pediculate.
Micro ) tumora e alcatuita din axe con+unctivo vasculare tapetate de
celule cilindrice mari cu nuclei tahicromi .intens colorati/, alungiti. Se
clasifica in functie de aspectul micro, in:
&olipi tubulari celulele tumorale formeaza structuri tubulare
&olipi vilosi alcatuit din axe con+unctivo vasculare digitiforme,
tapetate de celule tumorale
&olipi tubulo vilosi.
17
&. N(UL N(O ) C(LULAR ) al2ni%ele
#e$ini%ie ) tumora benigna a celulelor pigmentare din piele
Macro ) tumori pigmentate de dimensiuni variabile, plane sau elevate,
uneori cu fire de par.
- Micro ) tumora e alcatuita din cuiburi de celule cuboidale,
epitelioide, fuziforme, dendritice, multinucleate, balonizate
- #el prezinta nc, fara nucleoizi vizibili
- #el nevice pigmentare mari, existente in dermul superficial, se pot
alungi, devenind mai palide in timp de coboara in derm.cel de tip
!/
- $n portiunile cele mai profunde ale dermului,cel nevice devin mici
si alungite si seaman cu cel din str neural.cel tip #/
-
Nevi intradermici prolifereaza strict in derm
Nevi +onctionali cuiburile in +onctiunea dermo epidermica
Nevi micsti cu cuiburi atat in derm cat si in +onctiune.
,. .!BROA#(NOMUL MAMAR
#e$ini%ie ) tumora benigna a glandei mamare. !pare mai cel frecvent la
femei in perioada de activitate genitala, foarte rar la barbati.
Macro ) tumora nodulara de consistenta crescuta, bine delimitata.
Micro ) proliferare bifazica care asociaza proliferarea ductelor si a stromei
fibroase. Se descriu doua forme:
Fibroadenomul intracanalicular prolifereaza mai mult epiteliul
ductal formand ducte ramificate in coarne de cerb.
Fibroadenomul pericanalicular prolifereaza mai mult stroma
fibroasa care izoleaza ducte mici rotunde.
-. L(!OM!O.!BROMUL UT(R!N
#e$ini%ie ) tumora benigna a miometrului tunica musculara a uterului
18
Macro ) tumora nodulara, bine delimitata, de consistenta ferma, care
herniaza pe suprafata de sectiune.
Micro ) alcatuit din fascicule de fibre musculare netede, alungite, mari, cu
nuclei ovali, cu capete rotun+ite, in trabuc.
/. A#(NOMUL "L(OMOR. #( GLAN#A "AROT!#A
#e$ini%ie ) tumora benigna a glandelor salivare mari, cel mai frecvent
parotide.
Macro ) tumora nodulara aparent bine delimitata, prezinta o capsula care
de cele mai multe ori include insule tumorale ceea ce determina recidive
frecvente.
Micro ) tumora e alcatuita din insule si trabecule de celule mici, cubice,
dispuse intr-o stroma fibroasa, cu zone mixoide cartilaginoase sau chiar de
osificare. Tumora are aspect polimorf, alternand zone dens celulare cu
zone sarace in celule.
0. N(UR!NOMUL ;SC'?ANOMUL<
#e$ini%ie ) tumora benigna a tecilor nervoase din celula SchDann.
(ocalizare nervii mari cranieni si spinali si ramurile lor.. ste o tumora
solitara cu crestere lenta.
Macro ) tumora bine delimitata, albicioasa cenusie, consistenta ferma.
Micro ) alcatuita din fascicule de celule alungite, cu margini rotun+ite, cu
nuclei alungiti paraleli care dau aspect de palisada.&rezinta doua zone:
Cona !ntoni ! celule asezate in fascicule dense cu palisade
numeroase.
Cona !ntoni 9 - celule separate de o stroma laxa, mixoida cu vase
numeroase
6. '(MANG!OMUL CA"!LAR CUTANAT
#e$ini%ie ) tumora benigna a vaselor capilare sangvine.
Macro ) tumora violacee de dimensiuni variabile, plana .in pata de vin/
sau tuberoasa proeminenta.
Micro ) la nivelul pielii, tumora se dezvolta strict in derm si e alcatuita
din vase capilare cu perete subtire si lumen dilatat plin cu hematii. &oate
prezenta tromboze intraluminal.
19
VI. TUMORI MALI%NE
1. CARC!NOMUL BAZOC(LULAR
#e$ini%ie tumora maligna a stratului bazal al pielii. !pare numai pe
tegument, in special pe zonele expuse la soare, cel mai adesea in ,E-
superioare ale fetei.ste cea mai frecventa tumora maligna dar
malignitatea ei se exprima numai la nivel local, nu metastazeaza dar
invadeaza si distruge tesuturile din vecinatate.
Macro ) tumora este nodulara, ulcerata, cu margini perlate.
Micro tumora este alcatuita din insule ciclaze de celule mari cu
citoplasma bazofila si nuclei tahicromi. (a periferia insulelor tumorale
nucleii se dispun paraleli cu aspect de palisada.
2. CARC!NOMUL SCUAMOC(LULAR +e %eg2men%e ;*:inocel2lar<
#e$ini%ie tumora maligna a celulelor scuamoase din piele. 4ai pot
aparea la nivelul tuturor mucoaselor pavimentoase precum si la nivelul
insulelor de metaplazie scuamoasa.
Metaplazie inlocuirea tesutului normal cu alt tesut de aspect normal dar
care nu are ce cauta acolo. .fie pe colul uterin fie la nivelul mucoasei
bronsice/. !pare cel mai frecvent in *E- inferioara a fetei si pe buze.
Micro tumora e alcatuita din insule si pla+e de celule mari, poligonale cu
citoplasma abundenta, eozinofila, si nuclei mari cu numeroase atipii:
nucleoli vizibili, cromatina dispusa in gramezi, inversarea segmentelor
nucleo citoplasmatice. $n centrul insulelor tumorale se formeaza globi de
cheratina. &e masura ce carcinomul scuamocelular este mai slab
diferentiat celulele tind sa fie din ce in ce mai mici cu mai multe atipii si
mai dure.
&. M(LANOMUL MAL!GN
#e$ini%ie este tumora maligna a celulelor pigmentare.
Macro - imbraca - forme:
melanom nodular - leziune nodulara infiltartiva pigmentata sau
acromica.
20
melanom acral lentiginos leziune usor elevata cu tendinta la
extindere in suprafata.
melanomul lentigo malign
extensiv in suprafata
Micro tumora e alcatuita din insule si cuiburi de celule mari,
fusiforme,poligonale sau epitelioide cu numeroase atipii: celulele pot contine
pigment melanic care se evidentiaza prin coloratia Fontana. $nfiltratul inflamator
cuprinde limfocite,histiocite,macrofage incarcate cu pigment melanic.
celule mari, discoezive .spaFii intercelulare Gn centrul cuiburilor
tumorale/
citoplasmH abundentH, eozinofilH sau fin granularH, de regulH cu
pigment brun-negricios .negru Gn coloraFia Fontana/ pigment melanic
nuclei rotunzi-ovalari, cu IanFuri, incizuri nucleare IiEsau incluzii
intranucleare de citoplasmH, cu pleomorfism important,
nucleoli mari, eozinofili, mitoze relativ frecvente
#omponenta intraepidermicH
cuiburi de celule tumorale localizate +oncFional
celulele tumorale ascensioneazH Gn epiderm, fie individual fie Gn grupuri
.invazie pagetoidH/, uneori a+ungJnd pJnH la nivelul stratului cornos.
#omponenta intradermicH
cuiburi de melanocite atipice care invadeazH structurile locale)
lipsa de maturare a celulelor melanice pe mHsurH ce tumora invadeazH Gn
profunzime .absenFa diminuHrii dimensiunilor celulelor tumorale/
Ariginea melanomului malign e intotdeauna la +onctiunea dermo-
epiderm. #el mai important factor de prognostic este invazia in
profunzime care se cuantifica dupa doi indici:
indicele #lar= indica tesut din profunzime in care invadeza
tumora.
indicele 9resloD masoara in mm distanta de la stratul granular al
pielii la cea mai profunda insula tumorala.
,. A#(NOCARC!NOMUL #( COLON S! M(TASTAZ(L(
L!M.OGANGL!ONAR( AL( AC(STU!A
21
#e$ini%ie - tumora maligna a mucoasei colonice. Factori de risc: dieta
saraca in fibre si bogata in carne, bolile inflamatorii cronice ale colonului,
prezenta polipilor.
Macro - prezinta - forme :
vegetanta poliploida - mai frecvent in +umatatea dreapta a colonului
infiltrativa stenozanta - in +umatatea stanga a colonului si la nivelul
rectului
ulcerata mai rara la niv colonului
Micro celule mari mucosecretoare, cu numeroase atipii dispuse in
glande cu arhitectura dezorganizata.
Me"a$"azele l#&oganglonare - reprezinta extensia pe cale limfatica a
adenocarcinomului de colon
Macro ganglion marit de volum, cenusiu, posibil cu zone de necroza.
Micro structura ganglionara e inlocuita de proliferari...........identice cu
tumora de origine
-. CARC!NOMUL GASTR!C
#e$ini%ie tumora maligna a epiteliului gastric.
Macro - tumora imbraca - forme
cancer gastric avansat:
9orrmann * polipoid .nodular, neulcerat, cu bazH largH de
implantare/
9orrmann , fungiform .protruziv Gn lumen, cu extensii papilifere,
ulcerat Gn suprafaFH/
9orrmann - ulcerat .excavat, margini neregulate, cu mici
nodularitHFi pe suprafaFH, Gntreruperea pliurilor mucoasei care nu
converg cHtre niIH, fundul ulcerului acoperit de detritus necrotic/
9orrmann 0 difuz infiltrativ .perete gastric dur, transformat Gntr-
un tub rigid linitH plastic
cancer ga*%ric :recoce ;earl@ ga*%ric cancer<
! :ro%r2>i4
!! *2:er$icial
ele4a%
:lan
+e:rima%
!!! e3ca4a%
Micro - carcinomul gastric prezinta , forme
tip intestinal - cu celule tumorale dispuse in structuri glandulare
22
tip difuz celulele se dispun in pla+e si trabecule. #elulele tumorale
secreta mucus care se acumuleaza intracelular cu aspect de celule
in inel cu pecete si extarcelular cu o formare de lacuri de mucus.
/. CARC!NOMUL #( COL UT(R!N
#e$ini%ie - Tumora maligna a epiteliului scuamos ...sau a zonelor de
metaplazie scuamoasa de pe endocol. !re tendinta sa fie mai prost
diferentiat si mai agresiv decat carcinomul de tegument.
Micro tumora e alcatuita din insule si pla+e de celule mari, poligonale cu
citoplasma abundenta, eozinofila, si nuclei mari cu numeroase atipii:
nucleoli vizibili, cromatina dispusa in gramezi, inversarea segmentelor
nucleo citoplasmatice. $n centrul insulelor tumorale se formeaza globi de
cheratina. &e masura ce carcinomul scuamocelular este mai slab
diferentiat celulele tind sa fie din ce in ce mai mici cu mai multe atipii si
mai dure.
VII. PATOLO%IA ORAL'
1. C'!ST BRAN'!AL
#e$ini%ie ) tulburare de embriogeneza caracterizata prin prezenta unor
resturi din arcurile branhiale.
Macro ) formatiune elastica nodulara de cativa milimetri situata pe
marginea S#4.
Micro ) alcatuit din tesut limfoid care include resturi de epiteliu
pavimentos normal.
2. GRANULOM #( R("ARAT!( G!GANTO ) C(LULAR ;("UL!S<
#e$ini%ie ) proliferare a parodontiului de cauza de obicei iritativa. !pare
pe marginea libera a gingiei in special la femei tinere sau la pacienti cu
lucrari dentare vicioase.
Macro ) formatiune nodulara, acoperita de mucoasa normala sau ulcerata.
Micro ) exista doua forme evolutive de epulis
23
pulis granulomatos alcatuit din tesut de granulatie cu proliferare
fibroblasto fibrocitara, infiltrat inflamator polimorf, capilare de
neoformatie si celule gigante multinucleate de corp strain.
pulis fibromatos rezulta prin evolutia indelungata a primei
variante si se caracterizeaza prin infiltrat inflamator redus cantitativ
intr-un tesut con+unctiv fibros.
&. L!C'(N "LAN BUCAL
#e$ini%ie tulburare de cheratinizare de cauza incomplet cunoscuta,
probabil autoimuna.
Macro leziune in placa sau retea, albicioasa, striata, care apare pe
tegumente si mucoase. 4ecanismul etio-patogenic este reprezentat de
distruferea cheratinocitelor de catre limfocite T activate.
Micro lichenul asociaza urmatoarele leziuni:
%iperortocheratoza ingrosarea stratului de cheratina
!cantoza ingrosarea stratului scuamos
Kacuolizari ale celulelor stratului bazal prin lichid de edem.
Stergerea limitei dermo epidermice prin infiltrat inflamator cu
limfocite, dispus in banda.
#heratinocite apoptotice numite corpi #ivatte.
,. A#(NOM "L(OMOR. #( GLAN#A "AROT!#A ) %2mora mi3%a
+e glan+a :aro%i+a
#e$ini%ie ) tumora benigna a glandelor salivare mari, cel mai frecvent
parotide.
Macro ) tomora nodulara aparent bine delimitata, prezinta o capsula care
de cele mai multe ori include insule tumorale ceea ce determina recidive
frecvente.
Micro ) tumora e alcatuita din insule si trabecule de celule mici, cubice,
dispuse intr-o stroma fibroasa, cu zone mixoide cartilaginoase sau chiar de
osificare. Tumora are aspect polimorf, alternand zone dens celulare cu
zone sarace in celule.
-. CARC!NOM A"ARUT !N CA#RUL UNU! A#(NOM #( GLAN#A
"AROT!#A
24
/. CARC!NOM S"!NOC(LULAR #( LAR!NG(
0. "AROT!#!TA ("!#(M!CA ) oreion2l
#e$ini%i%e ) inflamatie acuta, specifica, a glandei parotide, data de virusul
urlian
Macro ) parotida e marita de volum, de obicei bilateral, de consistenta
lemnoasa.
Micro ) stroma glandulara prezinta infiltrat inflamator limfocitar si edem.
#elulele ductelor salivare au leziuni distrofice hidroprotidice reversibile.
6. GRANULOM #(NTAR "!OG(N
#e$ini%ie ) este o forma circumscrisa de parodontita cronica. !pare
frecvent pe ramul mandibulei in +urul radacinii unui dinte lezat si se poate
transforma in abces periapical.
Macro ) nu are.
Micro ) exista doua forme
>ranulomul simplu alcatuit din tesut de granulatie.
>ranulomul epitelial include resturi de epiteliu odontogen.
7. A#AMANT!NOM ;AM(LOBLASTOM<
#e$ini%ie ) tumota benigna a epiteliului odontogen. !pare cel mai adesea
la nivelul ramului mandibulei. xista trei forme de ameloblastom
!. &olichistic comun
!. :nichistic
!. xtraosos
Micro tumora e alcatuita din insule de celule odontogene care dinspre
centru spre periferia insulelor recapituleaza odontogeneza. (a periferia
insulelor tumorale, celulele se dispun regulat cu aspect in palisadare sau
polarizare inversa. xista o forma de a. &lexiform care nu recapituleaza
odontogeneza.
19. C'!STUL #(NT!G(R
#e$ini%ie o acumulare de apa in +urul coroanei unui dinte inclus.
25
Macro se diagnosticheaza pe radiografie unde se identifica dintele
inclus si o zona radio opaca in +urul coroanei sale.
Micro peretele chistului e tapetat de epiteliu scuamos necheratinizat
asemanator cu mucoasa orala, care poate prezenta ulceratie, displazie sau
chiar carcinom scuamo celular.
26