EPOPEEA LUI GHILGAMES

Epopeea incepe cu prezentarea eroului principal, Ghilgames, regele Urukului:

"Cel care a vazut totul pana la marginea lumii,
cel care a stiut totul si a cunoscut totul,
Ghilgames, a patruns totodata si taina tuturor lucrurilor.
El s-a impartasit din toata intelepciunea lumii;
a vazut ceea ce era tainuit si a cunoscut ceea ce a ramas ascuns oamenilor.
A dat in vileag vremile dinaintea Potopului.
A trudit si a suferit strabatand Drumul cel Lung.
A sapat pe o stela toate framantarile sale.
El a fost cel care a poruncit sa se ridice zidul Urukului-celui-Imprejmuit si sfanta
piata a sacrului Eanna."

Dar Ghilgames era un rege crud, iar poporul incepuse a se plange de el:
Ghilgames, spun ei, nu se indura sa lase niciun fiu parintelui sau
zi si noapte se dezlantuie asuprirea lui!...

La auzul acestor plangeri, zeii se hotarasc sa zamisleasca o fiinta la fel de
puternica ca Ghilgames.
Aruru isi spala mainile, framanta lutul, scuipa peste el:
si asa il fauri, acolo in pustiu, pe Enkidu, razboinicul...


Enkidu traia in salbaticie si de aceea a fost nevoie de o curtezana pentru a-l
face sa descopere dragostea si civilizatia.
-Esti frumos, Enkidu; Te-ai facut ca un zeu.
De ce ratacesti cu fiarele prin pustiu?
Vino, vino sa te duc in Urukul-cel-Imprejmuit

Enkidu accepta sa mearga in Uruk.Acolo il intalneste pe Ghilgames care intre
timp avusese un vis prevestitor, care il anunta ca urmeaza sa se
imprieteneasca cu o fiinta puternica, asemeni lui.Cei doi se lupta, Ghilgames
invingandu-l pe Enkidu si astfel devin prieteni.

Ghilgames ii destainuie lui Enkidu dorinta lui de a-l invinge pe Humbaba,
stapanul padurii de cedri.
-In padure locuieste Humbaba, cel de neinvins,
tu si cu mine il vom omori,
ca sa izgonim din tara orice pricina a relelor.

Cei doi o pornesc la drum in cautarea lui Humbaba.Intre timp, Enkidu se lasa
prada deznadejdii si nesigurantei, dar Ghilgames il imbarbateaza.Cu ajutorul
zeilor, cei doi prieteni il inving pe marele Humbaba, care ii cerseste iertare lui
Ghilgames:
-O, Ghilgames, daruieste-mi iertarea: vei fi stapanul meu,
eu robul tau voi fi.
Dar Ghilgames nu se lasa induplecat de vorbele lui si ii spune lui Enkidu:
-Nu cata la vorbele pe care ti le spune Humbaba,
Humbaba nu trebuie sa ramana in viata!

Si dinaintea marii-porti a Urukului,
Ghilgames trase in teapa capul lui Humbaba.

Dupa acest episod, in calea lui Ghilgames se iveste o noua incercare.
Zeita Istar se indragosteste de acesta, dar el o respinge.
Daca te-as lua de sotie, stiu ce ma asteapta:
nu esti decat un jaratic care se stinge cand vine frigul,
o usa rau inchisa, care nu stavileste nici vantul, nici gerul,
un palat care-si striveste razboinicii ce-l apara
un elefant care-si smulge invelisul
esti pacura care manjeste pe omul ce-o duce,
burduful care se varsa peste omul ce-l poarta,
calcarul care face sa se faramiteze zidul de piatra,
berbecele de asediu care pustieste tara dusmana,
incaltarea care raneste piciorul celui ce-o poarta!

Istar, auzind acestea, se maniaza foarte tare si ii cere zeului Anu sa
faureasca un Taur Ceresc care sa-l omoare pe Ghilgames.Zeul este de acord,
iar zeita trebuie sa faca in asa fel incat in Uruk sa fie 7 ani de rod care sa
compenseze cei 7 ani de seceta ce vor urma in urma stricaciunilor produse de
taur.
Dar Ghilgames, impreuna cu Enkidu, reusesc sa doboare Taurul Ceresc, ceea ce
o infurie si mai tare pe zeita Istar.
Istar, care se urcase pe meterezele Urukului-celui-Imprejmuit,
mahnita, incepu sa se tanguie:
-Blestemul sa cada asupra lui Ghilgames care m-a batjocorit,
omorand taurul!

Dupa victoria celor doi prieteni, Enkidu are un vis prevestitor pe care i-l
povesteste lui Ghilgames.
Anu, Enlil, Ea si cerescul Samas tineau sfat.
Anu ii spuse lui Enlil:
-De ce au ucis Taurul Cerului si de ce l-au omorat si pe Humbaba,
care pazea Muntele Cedrilor?
Si Anu adauga: -Care din ei doi va muri?
Iar Enlil spuse: -Enkidu trebuie sa moara,
dar Ghilgames nu va muri.

Enkidu a zacut bolnav 12 zile, timp in care Ghilgames a vegheat asupra lui si l-
a jelit amarnic atunci cand acesta a murit, poruncind sa se faureasca o statuie
in cinstea lui.

Dupa inmormantarea lui Enkidu, macinat de teama mortii, Ghilgames pleaca in
cautarea lui Ut-Napishtim, singurul supravietuitor al potopului, pentru a afla
secretul vietii vesnice.El ajunge la muntele Masu al carui poarta era pazita de
Oamenii-Scorpii.Dupa ce le povesteste tinta calatoriei sale acestia ii arata
drumul mai departe.Dupa 12 indoite leghe de mers prin bezna Ghilgames ajunge
la Siduri, hangita de pe malul marii.Aceasta incearca sa-l opreasca pe
Ghilgames din drumul sau periculos, dar, nereusind, il calauzeste spre
Ursanabi, luntrasul lui Ut-Napishtim.Acesta il duce la Ut-Napishtim, care,
afland ce doreste Ghilgames, ii spune:
-Cu toate ca-i neinduplecata, moartea e legea tuturor;
Cladim noi oare case pentru veci?
Pecetluim noi oare invoieli care sa lege pe vecie?
Fratii isi impart oare, pentru veci, bunurile?
Vesnica e oare ura intre oameni?
Raul care se umfla te duce oare cu el pentru vecie?
...........................................................................................
De la inceputul veacurilor, nimic nu este vesnic!
Cel care doarme si cel care-i mort se aseamana unul cu altul.

Ut-Napishtim ii povesteste apoi lui Ghilgames despre potopul peste care a
trecut teafar, si despre momentul in care zeii l-au facut nemuritor si i-a spus
lui Ghilgames ca-i va arata nemurirea daca va reusi sa stea treaz 6 zile si 7
nopti, dar Ghilgames adormi pe loc.La rugamintile sotiei lui Ut-Napishtim
acesta ii spune lui Ghilgames unde poate gasi planta care ii confera
nemurirea.Ghilgames o gaseste, dar in drum spre Uruk, pe cand se scalda,
planta ii este furata de un sarpe.Atunci Ghilgames isi da seama ca nemurirea e
doar pentru zei.

In ultima tablita, Ghilgames isi face din radacinile unui copac un pukku (un fel
de toba) si un mikku (betisor de toba), dar care din neatentie cad in
Infern.Enkidu, mort fiind, vrea sa se duca sa le caute.Acesta il sfatuieste pe
Ghilgames cum trebuie sa se poarte cand este indoliat pentru a nu supara
duhurile, dar nu se stie din ce cauza el face totul pe dos.Prin mijlocirea zeilor,
sufletul lui Enkidu vine pe pamant pentru cateva clipe, iar Epopeea se termina
cu destainuirile acestuia catre Ghilgames, despre grozaviile vietii de apoi.
-Pe acel pe care moartea lui (o lacuna), l-ai vazut? L-am vazut: sta intins pe un pat
si bea apa rece, proaspata.
-Pe acel care a cazut in incaierare, l-ai vazut? L-am vazut: tatal sau si mama sa ii
tin capul si femeia lui se lipeste de el.
-Pe acel al carui starv e parasite pe camp, l-ai vazut? L-am vazut: sufletul sau n-
are odihna in Infern.
-Pe acel al carui suflet n-are pe nimeni sa-i faca slujbe, l-ai vazut? L-am vazut: se
hraneste cu resturile din ulcele si cu ramasitele de mancare ce se arunca in ulita!